CUM SE ALCĂTUIEŞTE O COMPUNERE

Compunerea este o lucrare scrisă în legătură cu un anumit subiect.

Aşadar, sunt compuneri:

- extemporalele;
- lucrările scrise semestriale (tezele);
- lucrările scrise efectuate în clasă sau acasă la unele obiecte de învăţământ, ca
limba şi literatura română, istoria etc.;
- articolele trimise ziarelor sau revistelor;
- scrisorile;

Compunerile sunt lucrări în care :

- se povesteşte conţinutul unor - opere literare
- cărţi
- filme
- piese de teatru
- se descrie - un loc din natură
- un obiect
- o fiinţă
- un personaj - dintr-o carte
dintr-un film etc.
- se constată modul în care se desfăşoară activitatea clasei etc.
- se prezintă cunoştinţele obţinute la diferite obiecte de studiu etc.
- se comunică ştiri, gânduri, sentimente etc.

Compunerea are un titlu, care sugerează (lasă să se înţeleagă) conţinutul acesteia, un

gând, o idee, un sentiment. El trebuie să fie scurt şi clar.
Când alcătuiţi o compunere, parcurgeţi mai multe etape.
I. În primul rând, după ce cunoaşteţi titlul şi aţi înţeles foarte bine ce vi se cere prin
el, trebuie să vă hotărâţi asupra conţinutului, să ştiţi ce vreţi să spuneţi. De aceea, e
necesar să vă adunaţi observaţiile , gândurile, sentimentele, părerile, cunoştinţele în
legătură cu titlul stabilit şi să le notaţi sub forma unor propoziţii.
Adunarea cunoştinţelor, a observaţiilor necesare alcătuirii unei compuneri se numeşte
documentare (strângerea materialului).
Documentarea în legătură cu un anumit subiect se poate face în mai multe feluri:
a. citind (recitind) cartea, lecţia, notiţele sau privind filmul, spectacolul în care
se găsesc informaţiile de care aveţi nevoie;
b. alegând din memorie faptele, obiectele, fenomenele naturii, fiinţele despre care
vreţi să scrieţi.
c. observând notaţi pe maculatoare, sub forma unor propoziţii sau grupuri de
propoziţii, materialul adunat, precum şi gândurile şi sentimentele voastre la
observaţiile voastre puteţi adăuga şi ceea ce cunoaşteţi din lectura unor cărţi, a
unor ziare şi reviste, din filme etc.
II. După ce aţi adunat materialul necesar, acesta trebuie ordonat după un plan, în aşa
fel încât compunerea să aibă trei părţi: introducere, cuprins şi încheiere.
Introducerea unei compuneri narative, indică, de obicei, timpul şi locul unde se
petrec faptele, principalele personaje şi aspectul care v-a atras în mod deosebit atenţia.
 Introducerea trebuie nu numai să stârnească interesul, curiozitatea cititorilor, dar
să şi pregătească povestirea întâmplărilor care urmează.
Cuprinsul reprezintă elementul cel mai important al unei compuneri. Faptele
trebuie prezentate în mod logic, gradat, într-o ordine pe care o stabiliţi în aşa fel, încât
desfăşurarea întâmplărilor (a întâmplării) să stârnească interesul. Un loc important îl
ocupă amănuntele semnificative.
Întâmplările şi personajele dintr-o compunere nu trebuie confundate cu
întâmplările şi persoanele din realitate, deoarece autorul (deci voi) le-a adăugat elemente
noi, rezultate ale imaginaţiei sale.
Compunerea nu este o simplă înşiruire de fapte, ci exprimă şi sentimentele
autorului (deci şi ale voastre) faţă de cele povestite.
Încheierea, de obicei foarte scurtă, conţine soluţionarea întâmplărilor povestite în
cuprins.
Când povestiţi un text literar, un spectacol, un film, încheierea cuprinde părerile,
sentimentele voastre în legătură cu cele povestite.

ETAPELE UNEI COMPUNERI

1. Documentarea (strângerea materialului)

2. Alcătuirea planului
3. Redactarea (susţinerea lucrării
4. Recitirea textului în vederea realizării unei forme corecte şi îngrijite

La alcătuirea unei compuneri, de orice fel, trebuie respectate următoarele cerinţe:

1. Aşezarea în pagină:
- titlul trebuie scris nu foarte sus, la mijlocul paginii;
- se lasă o margine de 2-3 cm în stânga paginii;
- în partea din dreapta sus, se scrie data efectuării compunerii;
- la extemporale, lucrări de control, teste şi la teze, numele şi prenumele se scriu în
partea din stânga, sus, a paginii;
- fiecare idee trebuie să fie dezvoltată într-un alineat, care poate să conţină mai
multe propoziţii sau grupuri de propoziţii (enunţuri);
- alineatul se scrie la 1-1,5 cm în interior faţă de marginea lăsată în stânga paginii;
- când compunerea nu ocupă întreaga pagină, textul trebuie aşezat la mijlocul
paginii.
2. Scrierea :
- scrisul trebuie să fie citeţ, literele trebuie scrise corect;
- nu trebuie să fie ştersături şi pete;
- linia de despărţire a cuvântului în silabe, când cuvântul nu are loc pe un rând, se
scrie numai la sfârşitul rândului ( nu şi la începutul rândului următor);
- să nu se folosească prescurtări de cuvinte ( în afară de abrevierile menţionate în
îndreptare).
3. Exprimarea :
- vocabularul unei compuneri se alege în funcţie de conţinutul acesteia şi de ceea ce
se exprimă;
- exprimarea trebuie să fie clară, corectă, îngrijită.
4. Respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie