Exemple recapitulative

1. Care este probabilitatea unui eveniment sigur?

a. p<1
b. 0
c. 100%
d. 1
e. pi=pj

2. Dintre probabilităţile de mai jos, care sunt probabilități condiţionate?

a. p(D+/S-)
b. p(D-)
c. p(S+/D-)
d. p(D-/S+)
e. p(S-)
3. *Alegeți probabilitatea unui eveniment imposibil:
a. 100%
b. 1
c. 0,5
d. 0
e. pi=pj

4. Dintre probabilităţile de mai jos, care nu sunt probabilități condiţionate?

a. p(D+)
b. p(D-/S-)
c. p(S+)
d. p(S+/D-)
e. p(S-)
5. Evenimentele i si j sunt echiprobabile cand:
a. au aceeasi probabilitate sa se produca
b. p(j)=0
c. p(i)=p(j)
d. p(j)=1
e. p(i)#p(j)

6. Alegeti afirmatiile corecte:

a. probabilitatea evenimentului sigur este 0
b. probabilitatea evenimentului imposibil este 0
c. probabilitatea evenimentului imposibil este 1
d. probabilitatea evenimentului sigur este 1
e. probabilitatile evenimentelor echiprobabile sunt diferite
7. Capacitatea testului de a accepta pe cei care au boala, reprezintă:
a. sensibilitatea clasificatorului
b. specificitatea clasificatorului
c. P(D+/T+)
d. p(T+/D+)
e. P(D+)

8. . Capacitatea testului de a respinge pe cei care au boala, reprezintă:

a. sensibilitatea clasificatorului
b. specificitatea clasificatorului
c. P(D-/T-)
d. p(T-/D-)
e. P(D-)
*1. Pe un grup de 13 pacienti s-au obţinut următoarele valori pentru pH-ul salivar:
3.6 3.8 3.8 3.9 5 5 5 5.4 6
6.2 6.5 6.7 7.1
Mediana este:
a) 3.8
b) 5.2
c) 3.9
d) 6.5
e) 5

2. Se dă grupul caracterizat de următoarele valori individuale: 6;8;10;12;12;14;14; Dacă

grupului i se adaugă un individ caracterizat de valoarea 14, atunci:
a. Media grupului se modifică
b. Mediana grupului se modifică
c. Mediana grupului nu se modifică
d. Moda grupului nu se modifică
e. Moda grupului se modifică
3. Valorile individuale xi (din distribuţia normală a lui Gauss) se găsesc în intervalele:
a) (m-S, m+S) în 68% dintre cazuri
b) (m-S, m+S) în 30% dintre cazuri
c) (m-2S, m+2S) în 95% dintre cazuri
d) (m-2S, m+2S) în 60% din cazuri
e) (m-3S, m+3S) în 89,1% din cazuri

4. Media valorile individuale pentru subiectii populatiei din care s-a extras esantionul se găseste în
intervalele:
a) (m-S, m+S) cu 68% incredere
b) (m-SX, m+SX) cu 68% incredere
c) (m-2S, m+2S) cu 95% confidenta
d) (m-2SX, m+2SX) cu 95% incredere
e) (m-3SX, m+3SX) cu 99% confidenta
5. Este măsurată valoarea glicemiei în două grupe de pacienți diabetici:
25 de pacienți care respectă doar un regim alimentar și
36 de pacienți care urmează și tratament medicamentos. Se desprind următoarele
observații: media glicemiei pacienților tratați doar prin regim alimentar este
185 mg/dL cu o deviație standard de 10; media glicemiei pacienților tratați
și cu medicamente este 150 mg/dL, cu o deviație standard de 12.

Cerințe:
a. În ce interval de valori ale glicemiei se vor regăsi 95% din pacienții tratați doar
cu regim alimentar?
b. Estimați cu o încredere de 68% media glicemiilor pacienților aflați sub tratament
medicamentos.
 P1. Tabelul de mai jos prezinta concentratia de digoxina in sange la 4 ore si 8 ore dupa injectarea acestuia intravenos pe
un lot de 9 barbati sanatosi:

Pers. Concentratia de digoxina (mg/l)

4 ore 8 ore
1 1.0 1.0
2 1.3 1.3
3 0.9 0.7
4 1.0 1.0
5 1.0 0.9
6 0.9 0.8
7 1.3 1.2
8 1.1 1.0
9 1.0 1.0

1. Calculati mediana, moda si media concentratiilor de digoxina din sange atat la 4 ore si la 8 ore de la administrare.

2. Aflati in ce interval se vor gasi 68% din valorile concentratiilor de digoxina din sange la 8 ore de la administrare, stiind ca
deviatia standard este S=0.18.

3. In ce interval va lua valori media concentratiilor de digoxina la 4 ore de la administrare pentru populatia din care s-a extras
lotul de 9 persoane, cu un nivel de incredere de 95%, stiind ca deviatia standard este S=0.15.
4. Ce test se aplica pentru a vedea daca exista diferente semnificative intre concentratia de digoxina la 4 ore, respective 8 ore?
5. Daca in urma aplicarii acestui test obtinem p=0.073 ce fel de diferente avem?
 P2. Se compara influenta unei paste de dinti asupra pH-ului salivar, iar rezultatele sunt expuse sub
urmatoarea forma:

Media Deviatia standard

Lot martor (n=36) 4.2 1.2
Lot dupa utilizare pasta 5.4 0.9
(n=40)

1. Ce test statistic se aplica pentru a pune in evidenta efectul pastei de dinti asupra pH-ului salivar?

2. Utilizand testul corespunzator am obtinut un p=0,000008. Ce diferente statistice avem intre cele
doua loturi studiate?

3. Explicati semnificatia din punct de vedere medical.

4. Cati la suta dintre subiectii din lotul de martori au valorile pH-ului salivar cuprinse in intervalul (3,
5.4)?
 P3. Identificați testul statistic adecvat a fi folosit în următoarele situații:

1. Avem de comparat medianele pozițiilor în clasamentul seriei între două grupe de

studenți

2. Avem de comparat media notelor la biostatistică între 8 grupe ale unei serii de studenți la
medicină

3. Avem de comparat proporția studenților integraliști la facultatea de medicină vs.

Facultatea de agronomie

4. Avem de comparat înălțimea băieților din serie cu cea a fetelor din serie
 P4. Un studiu își propune să investigheze impactul pe care îl are un nou medicament
asupra tensiunii arteriale la pacienți hipertensivi. Pentru aceasta, medicamentul este testat
pe un grup de 240 de persoane hipertensive. Se desprind următoarele observații: înaintea
tratamentului media tensiunii arteriale sistolice a pacienților din grup era de 160 mmHg iar
la 12 ore după administrare medicamentului 145 mmHg. În urma aplicării testului statistic
adecvat, se obține un rezultat p=0.0052.

1.Formulați ipotezele statistice (matematic și în cuvinte)

2.Identificați testul statistic adecvat acestui tip de studiu.

3.Formulați decizia statistică

4.Care este concluzia clinică a studiului?

 P5. Pentru întrebările 1-9 vă folosiţi de următorul enunţ:
Un studiu îşi doreşte să evidenţieze efectul hipotensor al unui nou agent terapeutic. Pentru aceasta sunt incluse 36 persoane,
hipertensivi în studiu. Tensiunea arterială sistolică (TAS) le este măsurată înainte de administrarea medicamentului şidupă o lună după ce a
început administrarea medicamentului. Presupunem că eşantionul este reprezentativ pentru populaţia hipertensivilor .Valorile
obţinutesunt prezentate în tabel:

Parametrul Înainte de tratament După tratament

Număr persoane 36 36
Media TAS (mmHg) 175 155
Mediana TAS (mmHg) 173 156
Moda TAS (mmHg) 170 150
Deviaţia standard (mmHg) 12 6

Următoarele prescurtări vor fi folosite în enunţul întrebărilor: Me – media; Md –

mediana; Mo – moda; DS – deviația standard; Sx – eroarea standard a mediei
1. În exemplul prezentat, cei 36 pacienti reprezinta:
a. Esantionul de studiu
b. Populatia de diabetici
c. O submultime a populatiei de interes
d. Subgrup al populatiei supus analizei
e. Un individ al populaţiei
2. * Indicatorul tendinţei centrale pentru tensiunea arterială sistolică
adecvat este:
a. Media deoarece variabila TAS este numericăordinală
b. Mediana, deoarece variabila TAS este calitativă
c. Moda, deoarece variabila TAS este numerică continuă
d. Media, deoarece variabila TAS este numerică continuă
e. Mediana, deoarece variabila TAS este numerică continuă

3. * Eroarea standard a mediei (Sx) este descrisă de formula:

a.

b.

c.

d.

e.
4.* Înaintea tratamentului, 95% din pacienţii hipertensivi vor avea tensiunea arterială cuprinsă între:
a. [Me-2 Sx; Me+2 Sx]
b. [Me-DS; Me+DS]
c. [Me-2DS; Me+2DS]
d. [Me- Sx; Me+ Sx]
e. [Me-3DS; Me+3DS]

5. Rolul aplicării unui test statistic în exemplul de mai sus este de a:

a. Masura diferenta în mmHg dintre mediile celor două grupuri
b. Estima în ce grup tensiunea arterială este mai crescută
c. Afla în ce masuradiferentaa aparutintamplator
d. Determina semnificaţia statistică a diferenţei obţinute
e. Determina numărul de persoane cărora le-au scăzut valorile TAS după administrarea
medicamentului.
6. În cazul de fata ipotezele statistice ar putea enunţa:
a. H0: nu există diferenţe semnificative între mediile grupurilor
b. H0: existădiferenţe semnificative între mediile grupurilor
c. Ha: nu există diferenţe semnificative între mediile grupurilor
d. Ha: existădiferenţe semnificative între mediile grupurilor
e. Ha: diferenţele obţinute pot fi în aceeaşi măsurăsemnificative cât şinesemnificative

7. * În situaţa
i prezentată, testul statistic adecvat este:
a. Testul ANOVA
b. Testul Wilcoxon
c. Testul Chi-square
d. Testul t-student nepereche
e. Testul t-student pereche
8.După aplicarea corectă a testului de la punctul 7 presupunem că obținem o valoare p=0.0051 .
Acest rezultat ne permite să:
a. Acceptăm ipoteza de nul
b. Acceptăm atât ipoteza de nul cât şiI ipoteza alternativă
c. Respingem ipoteza de nul
d. Acceptăm ipoteza alternativă
e. Respingem atât ipoteza de nul cât şiI ipoteza alternativă

9. Interpretarea clinică a rezultatelor (prezentate în tabel şivaloarea p) sugerează:

a. Scăderile tensiunii arteriale după administrarea tratamentului nu sunt semnificative statistic
(p>0.005)
b. Între scăderile tensiunii arteriale la bărbati şi respectiv femei s-au întâlnit diferenţe semnificative
statistic (p<0.05)
c. Administrarea medicamentului produce creşteri ale tensiunii arteriale dar acestea nu sunt
semnificative statistic (p>0.005)
d. Administrarea medicamentului duce la scăderi semnificative statistic ale tensiunii arteriale
(p<0.05)
e. Existenţa semnificaţiei statistice ne permite săgeneralizăm, afirmând căadministrarea medicamentului
în populaţia generală duce la scăderi ale tensiunii arteriale sistolice
1. Se urmărește dacă există sau nu vreo asociere între tensiunea sistolică și frecvența
cardiacă la subiecti după 15 minute de efort standard.
Ce analiză statistică se preferă?
Interpretați r = 0.98 (sensul și intensitatea corelației).

2. Pe un lot de 45 de persoane ce prezinta neoplasm osos au fost culese datele

provenite de la mai multe tipuri de analize ale sangelui.
• Ce fel de analiza statistica aplicati pentru a stabili daca intre valorile VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor) si PCR (proteina C reactiva) exista o asociere?
• Daca obtineti in urma aplicarii analizei r=0.87 ce concluzie extrageti?
3. Despre o corelaţie descrisă de r= 0.82 ; p= 0.04 putem afirma:
• Este o corelaţie inversă puternică
• Este o corelaţie directă slabă
• Este o corelaţie directă puternică
• Este o corelaţie fără semnificaţie statistică
• Este o corelaţie cu semnificaţie statistică

4. O corelaţie inversă va avea cu siguranţă:

•r>0
•r<0
•r2>0
• p > 0.5
• p < 0.05
1. Într-un studiu s-a cercetat legătura dintre fumat şi anxietate la 1000
de persoane care au fost clasificate simultan, în funcţie de fumat
(fumător sau nefumător) şi de nivelul actual de anxietate (crescut sau
scăzut). 300 dintre aceste persoane au fost găsite a avea un nivel
crescut de anxietate, 500 au fost identificate ca fumători şi 200 ca
fumători care au anxietate crescută.

Studiu transversal (cross-sectional)

OR=2,7 > 1  exista risc
p=0,00000 < 0,001  H0 se respinge, asocierea dintre fumat si cresterea anxietatii e extrem de
semnificativa
SAU: proportia celor cu nivel de anxietate crescuta este semnificativ crescuta in randul fumatorilor
(40%) fata de nefumatori(20%).
95% CI pt. OR la nivel de populatie =[2.01, 3.54]
2. Pentru a studia posibila asociere între uzul contraceptivelor orale
(CO) şi apariţia artritei reumatoide (AR), un cercetător a selectat ca şi
subiecţi 100 de femei cu un diagnostic confirmat de artrită reumatoidă
şi 200 femei supuse unui tratament în aceeaşi instituţie medicală
pentru alte boli musculoscheletale ca şi subiecţi. Dintre cele 100, 40
au utilizat CO cu 10 ani in urma, iar din lotul de control 120 au luat
CO.

Studiu de tip case-control

OR=0.44
p=0.001 < 0.01  H0 se respinge, asocierea dintre utilizarea CO si AR este foarte
semnificativa; proportia femeilor cu AR este semnificativ scazuta in randul celor care au
utilizat CO (25%) fata de cele care nu au utilizat in urma cu 10 ani (42.8%).
95% CI pt. OR la nivel de populatie =[0.27, 0.73]
 Subiecte grila practic - AMG

1. Pentru realizarea unei analize statistice a datelor medicale, se pot folosi urmatoarele
pachete software:
a) EpiInfo
b) MS Word
c) MS Excel
d) OpenEpi (www.openepi.com)
e) MS PowerPoint

2. Statistica descriptiva a unei variabile se realizeaza in MS Excel folosind:

a) Functia COUNTIF
b) Comanda Descriptive Statistics din Data Analysis
c) Functiile AVERAGE, STDEV, MIN, MAX
d) Functia SUM
e) Functia COUNT

3. Elementele unui grafic sunt:

a) Titlul
b) Axele de coordonate
c) Legenda
d) Tabelul de frecvente
e) Diagrama

4. Pentru realizarea unui tabel de frecvente, se vor calcula:

a) Frecventele absolute
b) Frecventele relative
c) Frecventele relative cumulate
d) Mediile
e) Deviațiile standard

5. Reprezentarea grafica a variabilei 'sex' se poate face in Excel utilizand un grafic de tip:
a) Nor de puncte ("Scatter")
b) Linie
c) Coloana
d) Diagrama circulara ("Pie")
e) Histograma

6. Pentru descrierea variabilei 'inaltime', se realizeaza urmatoarele:

a) Calcularea mediei, medianei, modei
b) Calcularea deviației standard, min, max
c) Reprezentare grafica de tip histograma
d) Tabel de frecventa
e) Reprezentare grafica de tip diagrama circulara ("Pie")
7. Pentru compararea varstei pacientiilor de gen masculin cu cea a pacientiilor de gen
feminin, se aplica in Excel:
a) Testul t pereche cu t-Test:Paired Two Sample for Means
b) Testul t nepereche cu t-Test:Two-Sample
c) Testul ANOVA cu Anova: Single Factor
d) Testul chi-patrat cu functia CHITEST
e) Testul t nepereche cu functia TTEST

*8. Pentru compararea valorilor de glicemie la trei momente de timp, se aplica in Excel:
a) Testul t pereche cu t-Test:Paired Two Sample for Means
b) Testul t nepereche cu t-Test:Two-Sample
c) Testul ANOVA cu Anova: Single Factor
d) Testul chi-patrat cu functia CHITEST
e) Testul t nepereche cu functia TTEST

*9. Pentru a studia daca exista diferente intre procentul pacientilor care si-au imbunatatit
starea de oboseala dupa un tratament cu magneziu si a celor care si-au imbunatatit starea
starea de oboseala fara a lua magneziu, se aplica in Excel:
a) Testul t pereche cu t-Test:Paired Two Sample for Means
b) Testul t nepereche cu t-Test:Two-Sample
c) Testul ANOVA cu Anova: Single Factor
d) Testul chi-patrat cu functia CHITEST
e) Testul t nepereche cu functia TTEST

10. Pentru a studia daca exista o asociere intre inaltimea si masa corporala a pacientiilor, se
calculeaza in Excel:
a) Coeficientul de corelatie cu functia CORREL
b) Dreapta de regresie cu comanda Data Analysis -> Regression
c) Coeficientul de corelatie cu functia AVERAGE
d) Dreapta de regresie cu comanda Data Analysis -> Histogram
e) Coeficientul de corelatie cu functia TTEST

Indicatorii tendintei centrale se pot calcula:

a. In Excel cu functia STDEV
b. In Excel cu comanda MEANS
c. In Excel cu comanda Descriptive Statistics din Data Analysis
d. In EpiInfo cu comanda MEANS
e. In Excel cu functiile AVERAGE, MEDIAN si MODE

Deviatia standard se poate calcula:

a. In Excel cu functia STDEV
b. In Excel cu comanda MEANS
c. In Excel cu comanda Descriptive Statistics din Data Analysis
d. In EpiInfo cu comanda MEANS
e. In Excel cu functia MEAN
Histograma unei serii de valori se reprezinta:
a. Pentru valori nominale
b. In Excel cu comanda Histogram
c. Pentru valori numerice
d. In EpiInfo cu comanda Histogram
e. Pentru valori text

Testul T-nepereche se aplica:

a. In Excel cu functia TTEST
b. In Excel cu t-Test:Paired Two Sample for Means
c. In Excel cu t-Test:Two-Sample Assuming Equal Variances
d. In Excel cu t-Test:Two-Sample Assuming Unequal Variances
e. In EpiInfo cu comanda MEANS

Testul T-pereche se aplica:

a. In Excel cu functia TTEST
b. In Excel cu t-Test:Paired Two Sample for Means
c. In Excel cu t-Test:Two-Sample Assuming Equal Variances
d. In Excel cu t-Test:Two-Sample Assuming Unequal Variances
e. In EpiInfo cu comanda MEANS
Testul ANOVA se aplica:
a. In Excel cu functia TTEST
b. In Excel cu Anova:Single Factor
c. In Excel cu t-Test:Two-Sample Assuming Equal Variances
d. In EpiInfo cu comanda ANOVA
e. In EpiInfo cu comanda MEANS

Testul CHI2 se aplica:

a. In Excel cu functia TTEST
b. In Excel cu functia CORREL
c. In EpiInfo cu comanda CHITEST
d. In Excel cu comanda CHITEST
e. In EpiInfo cu comanda TABLES

Analiza corelatiei si regresiei liniare se face:

a. In Excel cu comanda Regression
b. In Excel cu functia Linear Regression
c. In EpiInfo cu functia CORREL
d. In EpiInfo cu comanda Linear Regression
e. In Excel cu comanda CORREL

Coeficientul de corelatie se calculeaza:

a. In EpiInfo cu comanda CORREL
 b. In EpiInfo cu comanda Linear Regression
c. In Excel cu functia CORREL
d. In Excel cu comanda Pie
e. In EpiInfo cu graficul Scatter

Dependenta dintre 2 variabile numerice se poate reprezenta grafic:

a. In Excel cu graficul Pie
b. In EpiInfo cu graficul Scatter
c. In Excel cu graficul Scatter
d. In EpiInfo cu graficul Column
e. In Excel cu graficul Line