3. Instabilitatea economică.

Șomajul și inflația
3.1. Fluctuațiile economice și ciclul afacerilor. Factorii
care cauzează fluctuațiile economice.
3.2. Dinamica variabilelor macroeconomice. Rolul
statului în stabilizarea economică.
3.3. Șomajul. Evaluarea șomajului. Legea lui Okun.
Instrumente de stabilizare a șomajului.
3.4. Inflația: tipuri, forme, măsuri de stabilizare
economică.
3.1. Fluctuațiile economice și ciclul
afacerilor. Factorii care cauzează
fluctuațiile economice.
Ansamblu mișcărilor de creștere și
scădere al activității economice,
măsurată prin indicatori economici se
numește fluctuație economică.
Fluctuațiile ciclice sau fluctuația afacerilor, sau
cicluri ale afacerilor - reprezintă tipurile
fluctuațiilor în care fazele creșterii activității
economice alternează cu cele de descreștere.
• Ciclurile economice general prezentate în sursele
teoretice sunt:
• 1. lungi, seculare ale lui Kondratiev - cuprind
perioada de 50-60 de ani;
• 2. ciclurile economice medii, decenale ale lu Junglar-
cuprind 8-12 ani;
• 3. ciclurile economice scurte, ale lui Kitchin- cuprind
perioada de 40 luni.
• Se mai utilizează în descrierea fluctuațiilor ciclice:
ciclul economic E. Toffler de 1000-2000 de ani
Fazele ciclului economic sunt considerate:
Expansiune, punctul de contracție, recesiune,
punct de relansare.
Ciclurile medii însă au structură prezentată ca:
faza prosperitate, recesiune, depresiune,
înviorare.
3.2. Dinamica variabilelor macroeconomice.
Rolul statului în stabilizarea economică.
Fluctuațiile ciclice se măsoară prin dinamica
indicatorilor. În caracterizarea fazelor se folosesc
variabilele prociclice, contraciclice și aciclice
• Variabilele prociclice sunt variabile care au tendință să
crească la fazele de creștere economică și să se micșoreze
la scăderea afacerilor. Ca exemplu variabile prociclice
sunt: output-ul, PIB, profiturile companiei, agregatele
monetare, viteza de rotație a banilor, gradul de ocupare,
investițiile, rata dobânzilor, nivelul prețurilor etc.
• Variabilele contraciclice sunt variabile carea au tendință
de creștere în fazele de scădere a activității economice,
cum ar fi: șomajul, numărul falimentelor, stocurile
bunurilor finale, rezervele bancare etc.
• Variabilele aciclice sunt indicatorii ce nu sunt influențați
de fluctuațiile economice, cum ar fi: exporturile, migrația
factorilor de muncă, nivelul șomajului natural, unele
cheltuieli guvernamentale etc.
• În analiza decalajul dat se evidențiază decalajul
dintre PIB-ul real și potențial care se măsoară
prin abaterea relativă dintre PIB-ul efectiv și
PIB-potențial numit GapY:
• GapY=(Y-Y*)/Y*
.3. Șomajul. Evaluarea șomajului.
Legea lui Okun. Instrumente de
stabilizare a șomajului.
Șomajul reprezintă un dezechilibru al
pieței forței de muncă în condițiile
ofertei de forță de muncă mai mare
decât cererea
• Republica Moldova o persoană este considerată
șomer dacă:
• are vârsta cuprinsă între 16 și vârsta stabilită pentu
obținerea dreptului de pensie;
• este aptă pentru prestarea unei munci;
• nu are loc de muncă;
• nu studiază la o formă de învățământ cu frecvență;
• caută activ un loc de muncă;
• este înregistrat cu statut de șomer.
Tipurile de Șomaj
• Șomaj structural este cel determinat de
modificările structurii activității economice;
• Șomaj ciclic este șomajul care apare în perioada
de recesiune;
• șomaj tehnic este șomajul determinat de
întreruperea activității din lipsă de comenzi,
materiei prime etc.
Indicatorii șomajului
• U=Nr șomerilor /PA
• Rata șomajului natural (Un)reprezintă însumarea
ratei șomajului fricțional (Ufricțional) și ratei
șomajului structural (U structural): Un=U
fricțional+Ustructural.
• Costurile financiare ale șomajului prezintă sumele
îndemnizațiilor plătite, cheltuielile pentru
întreținerea oficiilor forței de muncă etc.
• Costurile economice ale șomajului sunt costuri
indirecte, care se manifestă prin pierderile din PIB
cauzate de șomaj. Aceste costuri sunt estimate prin
intermediul legii așa numite ”legii lui Okun”.
• Costurile sociale- apariția fenomenelor de
criminalitate, vagabondajul, desfrâul, familii
uniparentale etc.
(Y-Y*)/Y*=-β(U-Un)
Y-PIB efectiv,Y*-PIB potențial,β-coeficeintul Okun
β=2-3%, (U-Un)- șomajul ciclic.
Politici antișomaj care pot fi pasive și
active:
• Măsurile active se consideră: crearea locurilor noi
de muncă prin stimuarea agenților economici în
extinderea activității economice, încurajarea
investițiilor, stimularea mobilității persoanelor
active spre alte locuri de muncă.
• Măsuri pasive sunt considerate: sistemul de sprijin
al șomerilor, reglementarea duratei zilei de muncă,
de menținere a ocupării parțiale, descurajarea unor
categorii de populație de întrare pe piața muncii,
restricționarea emigrării, scăderea vârstei de
pensionare, prelungirea școlarizării.
3.4. Inflația: tipuri, forme, măsuri de
stabilizare economică.
• Inflație este dezechilibru macroeconomic
monetaro-material, care exprimă existența în
circulație a unei mase monetare mai mari decât
nevoile economiei, manifestată prin creșterea
prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a
banilor.
Cauzele inflației: creșterea cheltuielilor de consum ale
menajelor, investiționale, guvernamentale, emisiuni
monetare pentru finanțarea deficitului bugetar, fluxul
valutei străine
Indicatorii inflației
Pentru a anticipa inflația se utilizează formula:
• πen= πe1+μ(π1-πe1),
Unde πen- ritmul inflației anticipat pentru perioada următoare
πe1- ritmul inflației anticipat pentru perioada curentă
μ- coeficientul de adaptare
π1-ritmul inflație efective.
• Măsurarea inflației se realizează prin indicii care apreciază
creșterea prețului și scăderea puterii de cumpărare a banilor.
Dintre indicii de preț sunt calculați IPC, deflatorul. Acești
indici stabilesc creșterea prețului. Rata inflației este calculată
ca ritmul de creștere a indicilor de preț.
• În măsurarea inflației se folosește la fel și ecuația lui I. Fisher:
π= i-r, unde i- rata nominală a dobânzii, iar r- rata reală a
dobânzii.
Ecuația Phillips este:
π1= πe-β(U-U*)
•Formele inflației
•Inflația târâtoare (rampantă)- creșterea generală a prețurilor cu 3-4%.
•Inflația moderată (deschisă)- creșterea generală a prețurilor de 5-10%.
•Inlfația galopantă- creșterea generală a prețurilor de peste 10 %.
•Megainflație- creșterea prețurilor între 100%-500%.
•Hiperinflație- creșterea prețurilor de peste 500% anual.
•Inflația târâtoare (rampantă)- creșterea generală a prețurilor cu 3-4%.
•Inflația moderată (deschisă)- creșterea generală a prețurilor de 5-10%.
•Inlfația galopantă- creșterea generală a prețurilor de peste 10 %.
•Megainflație- creșterea prețurilor între 100%-500%.
•Hiperinflație- creșterea prețurilor de peste 500% anual.

•Costurile inflației
•influiențe negative asupra consumului, economisirii și
investițiilor;
•efecte negative asupra gestiunii întreprinderii;
•efecte negative asupra redistribuirii veniturilor;
•efecte asupra cursului valutar și balanței de plăți, care duc
la scumpirea importurilor etc.