Curs 2

Am impartit acest studiu in 4 subcapitole. Ele analizeaza pe rand, definitii, surse, teorii si modele
care au legitimat dupa anii 90 practicile alternative de rezolvare a conflictelor, sursele
implementarii acestor institutii socio juridice, cadrul normativ dezvoltat la nivel european si
national, etc.

Intr o sectiune distincta ne-a interesat relatia dintre reforma sistemelor de justitie si justi
rstaurativa, impactul practicilor alternative asupra justitie juvenile in unele state europene
precum si in romania.

In lucrarea pe care am prezentat o la prima conferinta internationala la institutul international

juridica, observam ca „unul dintre cele mai puernice imagini ale dreptului european continental
se leaga fara indoiala de echilibrul dintre adevar , obiectivitate si justitie. Nu intamplator cel mai
puternice clitici vin din aceasta directie din ce in ce mai multe voci apreciaza ca esecul
sistemului modern de justitie este legat tocmai de neindeplinirea promisiunii sale majore, anume
de a realiza o rezolvare obiectiva , echitabila a conflictelor, de regularizarea lumii moderne a
adus la suprafata pluralismul , diversitatea, identitatile locale si odata cu ele practici alternative,
non etatice de rezolvare a conclictelor. Printre altele au repus in discutie o serie de aspecte
socotite tabu in toata modernitatea juridica, legate de exemplu de dreptul statului de a pedepsi, de
eficacitatea sistemului formal modern de rezolvare a coflictelor”. (balahur 2005)

Presupune o analiza a directiilor si contextelor sociojuridice si culturale care au re-adus aceasta

practica in actualitate extrem de utila in acest proces a fost posibilitatea de a lua interviuri, de a
avea convorbiri cu reprezentantii sau initiatorii unor orientari distincte de justitie restaurativa.

CONCEPTUL DE JUSTITIE RESTAURATIVA