Anunturi

Artisti tatuatori sunt rugati sa

ne trimita tot timpul poze cu
tatuaje!
Cautam fete care doresc sa Oferim spatiu publicitar pentru
apara pe coperta revistei, iar cei interesati.
cei care au un tatuaj si nu vor fi Romanian Tattoo News, este o
selectate pentru coperta revis- revista care este citit/vizitat in
tei au sanse mari sa apara in mai multe tari: Romania, USA,
interiorul revistei in rubric Ungaria, Italia, Franta, Cana-
“Girls With Tattoo”. da, China, si lista e lunga...

Sa ne trimiteti 2-5 poze de Contact info:

rezolutie buna. romaniantattoos@gmail.com

Cuprins

3 Tatuajele din Borneo - exotism

si traditie

10 Concurs
18 Arta celtica pe piele

Interviu in exclusivitate
40 CoStea Constantin

Tattoo art la Ploiesti

43Interviu: Elena & Florin Vlad
45 Girls with Tattos
Tatuajele
din Borneo
- exotism
si traditie
|ndep=rtate europenilor atât din punct de vedere geografic, dar [i \n ceea ce prive[te
cultura, Insula Borneo este unul dintre pu]inele locuri din lume unde tatuajul
tradi]ional este practicat [i ast=zi. Astfel, Borneo se men]ine drept unul dintre cele
mai fascinante obiective de pe glob, \n ceea ce prive[te arta tatuajului.

B
orneo, de[i pu]in cunoscut=
europenilor, este cea de-a treia
insul= ca m=rime pe glob, dup=
Groenlanda [i Noua Guinee. Dovezi
arheologice recente arat= c= insula a
fost locuit= de peste 50.000 de ani.
|mp=r]it= politic \ntre Indonezia,
Malaezia [i Brunei, Borneo a \mbinat
influen]ele culturale ale tuturor acestor
state. |ntr-unul dintre cele mai exotice
]inuturi ale arhipelagului indonezian,
locuitorii au p=strat de-a lungul
timpului, secretele fascinantei tradi]ii a
tatuajului.
Credinta \n magie
|n Borneo, magia face parte din via]
a de zi cu zi. Iar tatuajele sunt strâns
legate de acest aspect. |nc= din cele mai
vechi timpuri, triburile Dayak [i-au
r=spândit modelele, instrumentele [i
tehnicile de tatuare, piercing [i alte
arte tradi]ionale pe tot cuprinsul
Polineziei, iar multe dintre desenele [i
stilurile de tatuaj tradi]ional seam=n=
cu motive decorative g=site în arta de la
Bali [i Java. Este dovada c=, \n epocile
str=vechi, b=[tina[ii au avut o mare
influen]= cultural= asupra zonei. Dintre
artele Dayak, tatuajul de mân= este
un simbol al statutului în via]= [i, de
asemenea, a servit ca func]ie important=
dup= moarte. Simbolurile specifice
aveau rolul de a lumina \n \ntuneric
astfel ca sufletul s= nu se r=t=ceasc= \n
c=utarea râului mor]ilor.
Tatuajele au o mare importanţă în
culturile vânătorilor de capete din
Borneo. În cadrul tribului Dayak,
artistul preg=te[te tatuarea cu un
sacrificiu adus spiritelor strămo[ilor,
prin tăierea unei găini sau a altor
animale [i împră[tierea sângelui.
După o perioadă de incantaţii, artistul
începea procesul extrem de dureros al
tatuării, care dureaz=, uneori, între [ase
[i opt ore. Unele tatuaje erau aplicate
chiar [i pe parcursul mai multor
săptămâni.

Rol social
Femeile din Borneo \[i \nf=]i[au pe
antebrat tatuajele ca pe simboluri
ale unei m=iestrii sau talent aparte.
Atunci când o tân=r= fat= purta un
tatuaj semnificând priceperea ei la
]esut, ea era considerat= drept o
partid= avantajoas= pentru orice
b=rbat.Tot \n Borneo, tatuajele
cu rolul de a alunga bolile erau
configurate \mprejurul degetelor
sau \ncheieturii mâinii. Dac= ast=zi,
\n rândul celor din Dayak, sunt pu]
ine femei tatuate, aceast= practic=
este \nc= extrem de popular= \n
râdul b=rba]ilor. De[i, modelele
preferate sunt, \n principal, tradi]
ionale, unele con]in [i elemente mai
comerciale.
Tot în insula Borneo, din
arhipelagul indonezian, se practică
tatuajul complet, care se realizează
pe durata mai multor zile, în urma
căruia braţele bărbatului sunt
acoperite cu desene care reprezintă
frunzele de palmier, despre care se
crede că îl protejează de spiritele
malefice ale junglei. Pe piept este
tatuat cu imaginea Copacului
Vieţii, un simbol al puterii [i
divinităţii care îl protejează pe cel
care îl poartă împotriva du[manilor
de moarte. După terminarea acestui
ritual, bărbatul era considerat
perfect [i sacru [i se credea că în
viaţa de după moarte vă primi un
trup de aur.
În partea indoneziană a insulei
Borneo, de exemplu, când un băiat
aflat la vârsta adolescenţei din
populaţia Ngaju Dayak se întorcea
acasă de la vânătoare de mistreţi
sălbatici era decorat pe umeri,
realizarea sa fiind marcată sub
forma tatuajului.
|n alte triburi din Borneo,
tatuajele cap=t= alte roluri. Printre
Kayans, de exemplu, b=rba]ii
sunt tatua]i în principal pentru
importan]a modelului. Astfel,
fiecare tatuaj are o semnifica]
ie special= [i poate fi ata[at la
majoritatea desenelor [i modelelor
independente. La Kayans nu exist=
nicio ceremonie special= sau tatuaj
conectat la procesul de tatuare de
sex masculin.
|n schimb, \n rândul tribului
Kayan, există credinţa că sufletul
sălă[luie[te în cap [i, prin
decapitarea du[manului, se poate
pune stăpânire pe sufletul acestuia.
Mai mult, învingătorul î[i însu[e[te
[i statutul victimei, atributele [i
puterile acesteia, fapt ce asigură
fertilitatea [i bunăstarea în cadrul
Simbolurile cele mai
tribului. De aceea, participan]ii la o
vânătoare de capete încununată de frecvente
succes, când se întorc, sunt tatuaţi, Frunzele de palmier - pe bra]e,
în semn de recunoa[tere, pe degete protejeaz= de spiritele malefice ale
de obicei, cu imagini ale animalelor junglei
antropomorfe. Dac= un Kayan Copacului Vieţii - pe piept, un
Sarawak a luat capul unui inamic, el simbol al puterii [i divinităţii care
poate avea partea din spate a mâinilor protejează împotriva du[manilor de
[i degetele acoperite cu tatuaje, dar moarte
dac= a avut doar o cot= de sacrificare, Bambusul - simbol al puterii,
\[i poate tatua numai un singur deget, stabilit=]ii [i permanen]ei, al unei
degetul mare. vie]i lungi [i \mplinite
Instrumentele folosite de arti[ti Broasca ]estoas= - creatoarea
tatuatori din Borneo sunt simple, lumii, simbol al fertilit=]ii, animal
constând din dou= sau trei piese din sacru, statutul de lider, fertilitate,
fier [i lemn. |ns= ele sunt p=strate cu noroc, longevitate. Keling, cel mai
grij=, \ntotdeauna \ntr-o cutie de puternic dintre zei, avea darul de a se
lemn, special confec]ionat= pentru transforma oricând \ntr-o broasc=.
ele. Pe gât, proteja r=zboinicul \mpotriva
t=ierii capului pe câmpul de lupt=.
Articole realizat de: Abie
 Comercializam aparatura
profesionala de tatuat, si acessorii.
Pigmenti organici pentru tatuat,
marca INTENZE , import SUA.
Echipamente si pigmenti pentru
tatuaje cosmetice.
Body Piercing, import USA.

Toate produsele sunt de

cea mai buna calitate, si cel
mai mic pret de pe piata!
Te inregistrezi pe site si vei primii tot
timpul Newsletter despre promotii si
noutati!

www.articole-tattoo.ro
Tel.: 0740174513
 ti
t e s
t Pi
o i n
t p
Ar
 r t point Pitesti
A
 n ole flor
ia i
n
-
fl
as
h

r
t
a

st v
udi a s o
o br
 n ole flor
ia i
n
-
fl
as
h

r
t
a

st v
udi a s o
o br
Concurs
Participa si tu la concursul nostru si poti
castiga un bon valoric de 100 Ron sau 50
Ron! Sunt puse in concurs 2 bonuri valorice
de 100 ron si 3 bonuri valorice de 50 Ron!

R aspunde corect la
urmatoarea intrebare
si vei fi inscris automat in
concurs, iar castigatorii vor
fi selectati prin tragere la
sorti!
INTREBAREA:
Pe insulele Borneo
tatuajele au vreo
Iegatura cu magia?
Castigatorii vor fi anuntati prin
e-mail, premiul este
individual si se va putea
achizitiona produse in valoarea
bonului de pe pagina de web:
www.articole-tattoo.ro
Numele castigatorilor vor fi
afisate in urmatorul
numar al revistei.
Premiul nu se
poate schimba in
bani!

Raspunsul corect
asteptam la urmatoarea
adresa de email cu
mentiunea “concurs”:

romaniantattoos@gmaiI.com
Ova
Tattoo Arte
Verona
Ova
Tattoo Arte
Verona
Ova
Tattoo Arte
Verona
Ova
t o o A r te
Tat Verona
 Petraru Mihai Ciprian

Atti Tattoo

Adrian Zahiu - Bucuresti

Vampy - Targu-Mures - Milton Keynes
 Barbu Marius

Bejera Marius
 Arta
celtica
pe piele
P Tatuajele
|n ultimii ani, tatuajele oate nicio alt= art= nu
ofer= posibilitatea de
celtice au cunoscut personalizare a[a cum
un interes deosebit. o face stilul celtic al tatuajelor.
|mpletiturile, spiralele Multe persoane au tatuate
[i ornamentele simboluri sau figuri celtice,
f=r= s= [tie de unde provin
reprezentând elemente aceste desene. Tocmai de aceea
ale naturii au re\ nu stric= o scurt= informare
nsufle]it arta celtic=. asupra acestui stil. |n general,
Iar posibilitatea de stilurile celtice ele se trag din
mai multe culturi diferite care
adaptare a lor la orice s-au influen]at reciproc [i s-au
personalitate le-a oferit \mpletit \ntr-o nou= form= de
atrac]ia multor pasiona]i art=.
ai tatuajelor. Chiar dac= nu exist=
dovezi concrete ale tatu=rii
Abie’s vechilor cel]i, m=rturii ale
scribilor romani amintesc de
r=zboinicii cel]i care aveau
desenate pe membre [i fa]=
imagini de animale [i purtau
corpurile vopsite \n albastru, \n
confrunt=rile armate. Romanii
chiar au poreclit triburile
r=zboinice din nord „Picti”,
adic= „Cele pictate”. Unii
istorici amintesc [i c= cel]ii
aveau figuri ciudate tatuate pe
fe]e, pe care [i le f=ceau cu ace
de fier, prin \n]ep=turi mici [i
dese prin care introduceau \n
piele o sev= colorat=.
Desenele erau alese \n func]
ie de persoan= [i rangul social,
deosebite de multe alte picturi
de pe membre [i corp, realizate
cu albastru.
Cert este c= toate crea]iile
lor erau concepute mai mult
pentru a determina emo]ii,
\n loc s= portretizeze anumite
secven]e din lumea exterioar=.
Cel]ii au venerat Soarele,
Luna, stelele [i Mama P=mânt,
au fost poe]i [i barzi iscusi]
i, dar [i me[te[ugari pricepu]
i. Artizanii lor s-au remarcat
prin monumentele cioplite \n
piatr=, lemn [i lucr=ri \n metal.
Sculpturile, monumentele,
pietrele memoriale sau
limitatoarele de teritorii
erau mereu decorate, la fel \
mbr=c=mintea [i tot ce \i \
nconjura. Poate de aceea cel]
ii au dezvoltat un stil plastic
de comunicare, unic [i vizual,
prin care exprimau dragostea
de natur= dar [i complexitatea
vie]ii. Tatuajele celtice necesit=
o aten]ie deosebit= datorit=
complexit=]ii pe care o creaz=
\mpletiturile \n care sunt
realizate.
celtice
Posibilitatea de a jongla cu
formele ofer= o varietate
artistic= special=. Tatuajele
celtice nu sunt, de obicei,
strict reprezenta]ionale [i nu
urm=resc s= arate lumea [i
natura a[a cum sunt. Tocmai de
aceea, mul]i cred c= un desen
celtic este ca o medita]ie sau ca
o rug=ciune, prin care cel care
le poart= reu[e[te s= p=trunde
\ntr-o anumit= profunzime
interioar=.
Nodurile celtice
De cele mai multe ori, nodurile
originale nu au finalizare decât
dac= [irului de bucle \i este
ata[at un element zoomorfic sau
o spiral=. Iar atunci, se termin=
\n picioare, capete sau cozi.
|n]elesul nodurilor sfideaz=
orice traducere literar= [i ar
trebui c=utat la un nivel mai
profund. Trecerea repetat= de
la nivelul fizic la cel spiritual
este exprimat= \n intercalarea
de noduri. {irurile f=r= sfâr[it
reprezint= permanen]a ciclului
vie]ii, mor]ii [i rena[terii, al
dragostei [i credin]ei. Elementar,
apar [iruri de fâ[ii ]esute sau \
mpletite care se r=sucesc [i se
unduiesc \ntre ele. Nodul respectiv
poate fi f=cut dintr-o singur= fâ[ie
sau din mai multe. Unul dintre
cele mai comune noduri este cel
care are trei puncte sau petale
exterioare [i mai multe \mpletituri
\n centru.
Crucea celtic=
Este unul dintre elementele
reprezentative ale artei celtice
[i unul dintre cele mai timpurii
simboluri. De[i, ast=zi, este
privit ca un simbol cre[tin,
crucea celtic= \mbin=, de fapt,
credin]ele p=gâne cu simbolul
cre[tinismului. Bazat pe vechiul
ritual de venerare a Soarelui,
cercul reprezenta zeitatea central=
a panteonului mitic celtic, dar [i
trecerea astrului zilei prin cele
patru perioade ale anului. Druzii
vechii religii irlandeze au v=zut
cercul ca pe o cale universal=,
etern= [i neschimbat= a unit=]ii
existen]ei. Crucea, ini]ial cu bra]
e egale, putea reprezenta atât
calea individual= pe care fiecare
putea s= o aleag= pe p=mânt,
dar [i anul celtic, cu cele patru
mari s=rb=tori prin care acesta
era marcat. (Imbolc, 1 februarie,
dedicat= Marii Zei]e, ziua \n care
ea \[i prezenta lumii \ntregi nou-
n=scutul, Soarele. S=b=toarea
purific=rii [i prim=verii. Beltaine
sau Focul frumuse]ii, 1 mai,
participan]ii treceau printre
dou= focuri aprinse \n onoarea
lui Belenos, zeul zilei, luminii [i
frumuse]ii [i era aleas= regina
lui. Lughnasad ori S=rb=toarea
Regelui, 1 august, \n locuri sacre,
când, Lugh, marele rege solar, \[i
onora mama. Samhain, celebrat=
la 1 noiembrie, sfâr[itul verii
[i speran]a \ntr-un an mai bun,
originea Halloween-ului, \n acea
noapte, timpul se oprea [i nu mai
existau frontiere \ntre lumea viilor
[i mor]ilor).
Crucea celtic= este f=cut= din
noduri f=r= finalizare, acelea[i \
mpletituri care simbolizeaz=
infinitatea, eternitatea. Combina]
ia cercului cu crucea a fost un
teren potrivit pentru cre[tinism
care [i-a suprapus simbolul
principal peste vechile interpret=ri
ale druizilor.
Copacul vie]ii
istinct \n cultura celtic= este
venera]ia fa]= de arbori. Fiecare
arbore avea un rol bine trasat
\n roata anului, specific=
sistemului astrologic. Pentru ei,
roata existen]ei este f=cuta din
tisa, salcia era asociat= puterii
feminit=]ii, vindec=rii, protec]iei
[i fertilit=]ii, iar m=rul, în traditia
celtică este considerat Arborele

Vietii ce
sustine [i leagă între
ele cele trei tărâmuri, fiindu-
le, în acelati timp, sursă a hranei
spirituale.
Numerele magice celtice
Num=rul trei era un magic pentru cel]i.
Triada, o figura compus= din trei spirale,
semnific= cele trei aspecte ale sufletului
omului [i este ea \ns=[i o figur= central= \n
simbolismul celtic antic. P=mântul, marea
[i cerul erau nelipsite din jur=mintele [i
fapte [i reprezentau cele trei elemente sacre
ale cel]ilor.
Num=rul cinci semnifica unitatea familiei
[i ordinea \n tradi]ia irlandez=. Existau
cinci provincii irlandeze [i cinci legi pe care
trebuiau s= le respecte regii irlanezi.
Num=rul 17 era asociat ciclurilor lunii,
ultimul fiind de lun= nou=. Era o zi a
marilor evenimente, iar a 17-a genera]
ie se presupunea a fi cea mai \ndep=rtat=
cunoscut= \n memoria ancestral=, punând
longevitatea memoriilor unui clan la
aproximativ 400 de ani.
Num=rul 27 reprezenta num=rul
sacru nou= adunat de trei ori, ceea ce
se presupunea c= \i tripleaz= puterea.
27 semnific=, de asemenea, num=rul
r=zboinicilor dintr-un grup, [i num=rul
membrilor dintr-o curte a unei c=petenii
regale celtice. Num=rul nou= era asociat cu
zilele dintr-o s=pt=mân= a lunii.
Num=rul 33 reprezenta era rezervat
regalit=]ii [i justi]iei. Mitologia celtic=
avea 32 de zei [i eroi, iar regele lor era al
33-lea. Era [i num=rul magic al insulelor
st=pânite de cel]i.
Alte simboluri
Câinele reprezint= loialitatea. Leul -
nobilitatea [i puterea spiritual=. {arpele [i
dragonul - rena[terea, p=s=rile - puritatea
(p=unul) sau nobilitatea (vulturul),
somonul - \n]elepciunea, taurul - puterea
fizic=, vierul - ferocitatea [i for]a.
6. Simboluri actuale
Cele mai comune simboluri irlandeze sunt
trifoiul cu trei foi [i harpa, instrumentul
na]ional pentru celtici \nc= din zorile
istoriei lor. Simbolul sco]ian este
ciulinul, odat= cu purtarea stofei \n
carouri. Steagul galilor este un dragon
ro[u pe un fond verde cu alb, dar tot atât
de apropiate le sunt [i prazul [i narcisa.
•••••
Scurt istoric al artei celtice
Popoarele grupate sub numele de cel]
i sunt originare din regiunile situate în
Europa Centrală. Pe parcursul unor serii
de invazii, ce au avut loc între secolele al
VIII-lea şi al III-lea î.Hr., celţii au ocupat
un teritoriu imens ce se întindea din
Europa Occidentală până în Balcani. |ns=
cei aflaţi în sfera de influenţă a Romei,
nu au rezistat r=spândirii cre[tinismului.
Ironic, o mare parte din ceea ce cunoa[tem
ast=zi despre cel]i se datoreză în primul
rând surselor romane [i cre[tine. De la cel]
i ne-au r=mas legendele regelui Arthur,
pierderea lui semnificând, pentru aceast=
popula]ie moartea civiliza]iei lor. Totu[i,
de cultura lor au profitat atât romanii cât
[i grecii care angajau ca profesori \n]elep]
i din rândul druizilor, membri ai castei
preo]ilor celtici.
Na[terea unui stil Celtii erau
politei[ti, iar mitologia lor evocă un
univers misterios în care se vorbe[te
despre limbajul secret al druizilor, despre
luptele dintre animalele mitice sau despre
fatalitatea iubirii. Valorile principale erau
dreptatea şi curajul. De[i cel]ii nu aveau
scriere [i au transmis pe cale oral= cea mai
mare parte a culturii lor, mai durabil= a
fost arta lor. Primele dovezi ale lor dateaz=
din anul 700 \.Hr, fiind descoperite lâng=
Hallstatt, lângă Salzburg, Austria. Se
remarc= tipare intercalate, \mpletituri
elaborate, spirale [i forme zoomorfice
colorate \n special pe bijuterii [i arme, dar
[i pe figurinele ori vasele de lut. Primele
artefacte din epoca bronzului erau ornate
cu modele geometrice de baz=, aproape
tribale, dar efectuate ca un labirint, ceea
ce f=cea [i cele mai simpe desene s= par=
complexe.
De-a lungul timpului, se dezvolt=
spirale ondulate care mascheaz= ingenios
tr=s=turi umane [i siluete zoomorfice,
descifrabile doar din diverse unghiuri.
Oglinzile [i scuturile din zona La Tene
dateaz= din jurul anului 450 \.Hr..
Cu timpul, un nou motiv \ncepe s= fie
preluat de c=tre popula]ii europene: nodul
tradi]ional celtic. Buclele complete f=r= \
nceput sau sfâr[it sunt preluate pentru \
mpodobirea de c=tre toate culturile \
ntâlnite de cel]ii.
Influen]e \n jur Triburile vikinge
au preluat de la cel]i spiralele, motive
zoomorfice - siluete de câini, [erpi, p=s=ri
(vulturi sau p=uni), pe[ti [i lei. Nodurile
de pe bijuteriile vikinge se r=sucesc \n
spirale angulare complexe.
Odat= cu stabilit contactul cu Imperiului
Roman, desene cu \mpletituri \ncep
s= se reg=seasc= atât \n manuscrise,
cât [i ca ornamente pe diverse obiecte
mediteraneene din aur, argint [i pânz=.
Odat= cu apari]ia scrierii, pân= [i stilul
literelor a primit influen]e celtice.Totu[i,
sunt inevitabile adapt=rile: spirala devine
mai uniform=, formele organice devin
recognoscibile [i apar chiar [i intercal=ri
de noduri.
Când cre[tinismul a p=struns pe
p=mânturile celtice ale Angliei [i Irlandei,
c=lug=rii secolului [apte au adaptat vechile
forme de art= celtice la simbolurile noii
religii. Crucea celtic= [i Copacul Vie]ii, de
exemplu, sunt rezultatul acestei adapt=ri.
Manuscrisele de mai târziu au fost \
mpodobite cu simboluri celtice. Totu[i,
erau realizate, probabil, la lumina
lumân=rii, cu materiale primitive, fiind
pictate pe pergament sau fragmente
de piele. De-a lungul timpului, au fost
utiliza]i [i diver[i pigmen]i pentru culoare
[i cerneluri: negrul de la funinginea din
lamp=, maro de la fructele de stejar [i
pulberea de fier, portocaliu de la plumbul
ro[u, galben de la sulfi]i, violet de la flori.
Din vechime, este recunoscut= folositea
albastrului de cobalt de la praful pietrelor
de lapis lazuli, [i ro[u de la anumie ou= de
insecte. Unele materiale sunt considerate
periculoase ast=zi. Totu[i, ele s-au p=strat
\n „Cartea de la kells”, un manuscris din
anii 800 d.Hr..
Articol tradus si redactat de Abie
Besleaga Dorel - Braila
Besleaga Dorel - Braila
Besleaga Dorel - Braila
Besleaga Dorel - Braila
Besleaga Dorel - Braila
Eli Tattoo Studio
Brasov, Strada Republicii nr. 25.
Valah Tattoo - Ploiesti

Valah Tattoo - ploiesti

 Sparktattoo
Sparktattoo
Ciobanu Bogdan
 Ciobanu Bogdan

Filip Paul - Conan Tattoos - Bistrita

Filip Paul - Conan Tattoos - Bistrita
 Filip Paul - Conan Tattoos - Bistrita

INKognito Tattoo - Timisoara

Filip Paul - Conan Tattoos - Bistrita

INKognito Tattoo - Timisoara

INKognito Tattoo - Timisoara

INKognito Tattoo - Timisoara

Szilagyi Robert - Energytattoo

Szilagyi Robert - Energytattoo

Szilagyi Robert - Energytattoo

Szilagyi Robert - Energytattoo

Liviu Chirica

Szilagyi Robert - Energytattoo Liviu Chirica

 Liviu Chirica

Liviu Chirica

Marius Jucan - Napoca Ink

Liviu Chirica
 Marius Jucan - Napoca Ink

Marius Jucan - Napoca Ink

Marius Jucan - Napoca Ink

Marius Jucan - Napoca Ink

Marius Jucan - Napoca Ink
Marius Jucan - Napoca Ink

Riccardo - Tattoo For You Marius Jucan - Napoca Ink

 Riccardo - Tattoo For You

Riccardo - Tattoo For You

Seby Flash Art Tattoo Brasov

Riccardo - Tattoo For You

Seby Flash Art Tattoo Brasov

Seby Flash Art Tattoo Brasov
ATTILA - Bizzzart Tattoo
 iu in excl u s iv ita te
Interv
CoStea antin
Const
A.T.: Pentru inceput am
dori sa aflam numele tau
intreg si locatia in care ai
trait pana acum.
C.T.: Ma numesc Costea
Constantin, nascut si
crescut in Galati – jud.
Galati.
A.T.: Poti sa ne spui
ce te-a determinat sa
te apuci de aceasta
arta straveche – ARTA
TATUAJULUI?
C.T.: Totul a plecat de
cand profesam ca bijutier
si in incinta bijuteriei
se efectua piercing cu
pistolul J pe care le
efectuam eu, chiar daca
stiam ca sunt mai putin
legale. Am practicat
CoSTEA Tattoo
(Galati/RO) &
Ravenna Tattoo
(Ravenna/IT)
2 saloane – un singur
proprietar
piercingul cu pistolul, la practici care utilieaza
aproximativ 2 ani, pana ace speciale de piercing
cand m-am hotarat sa si branule sterile. In vara
trec la un nivel mai anului 2009 m-am gandit
profesional si totodata, sa il numesc cu adevarat
legal. Salon de Infrumusetare a
Corpului, dezvoltand mai
A.T.: Unde ai inceput sa multe activitati.
iti desfasori pentru prima
data activitatea de tatuaj
si body-piercing?
C.T.: In Mai 2007 am
reusit sa deschid Salonul
Profesional de Tattoo si
Body-Piercing, “CoSTEA
Tattoo” – la Galati. La
inceputul anului 2007 am
fost la Craiova, la salonul
Sfinx Tattoo si am facut
cursul de body-piercing
profesional, adica…
am evoluta de la pistol
 in Romania si, gandindu- la salonul de la Ravenna un
ma, bine-nteles si la partea tatuator, la fel de neserios. Nu
financiara, m-am hotarat sa sfatuiesc pe nimeni sa incerte
incerc si in Italia. cu doua saloane dispuse la o
asa distanta, pentru ca este
foarte dificil. Intr-adevar, pe
partea financiara este bine, dar
A.T.: Cum reusesti sa te profesional, nu mai ai timp de
descurci cu 2 saloane, nimic. Asa ca, parerea mea,
amplasate in 2 tari diferite? un salon si bun. Asta e sfatul
C.T.: Intr-adevar este foarte meu. Intentionez sa renunt la
dificil, pentru ca, nu poti gasi salonul din Romania, din cauza
un tatuator care sa fie serios mentalitatii si a sistemului din
si sa isi faca miseria cat mai Romania, pe care il cunoastem
bine, chiar daca il platesti nu cu totii.
bine, ci foarte bine. Din aceasta
cauza m-am hotarat sa incep sa
profesez efectiv, in domeniul
TATTOO, pana acum fiind doar
patronul firmelor si montator
A.T.: Am descoperit ca ai
de bijuterii pe corp. Bine-nteles
mai deschis un salon tattoo in
ca daca nu ar fi fost sotia mea,
strainatate. Ce te-a determinat
nu as avea putere sa stapanesc
sa deschizi un alt salon in
ambele saloane. In prezent, ea
Ravena-Italia?
se ocupa de salonul CoStea
C.T.: Cum cred ca s-a
Tattoo din Galati, unde executa
intamplat cu orice persoana
piercing, fiind bine-nteles si un
care detine un salon, de la
tatuator angajat care lucreaza
hobby am ajuns la afacere, si
alaturi de ea si imi lasa de dorit,
cum stim cu totii, ca Romania
referitor la seriozitatea lui.
a fost atinsa foarte tare de
Considerand ca, la inceput,
criza financiara internationala,
in Italia va fi mai greu, am
m-am gandit ca, in primul
hotarat sa ma deplasez eu intre
rand, pe plan profesional, as
cele doua saloane, avand si
avansa mult mai mult decat

A.T.: Ce alte genuri de

activitati mai desfasurati in
saloanele tale?
C.T.: La salonul din Galati
desfasuram urmatoarele
activitati: TATTOO, exista cineva care s-a gandit si a
BODY-PIERCING, TATUAJ A.T.: Cum crezi ca va evolua avut puterea financiara sa o faca
COSMETIC, COSMETICA, activitatea ta in urmatorii 5 ani fizica, pe hartie, in format A4,
MANICHIURA APLICATA, si ce planuri de viitor ai? avand posibilitatea de a fi citita
MASAJ, FRIZERIE C.T.: Daca vorbim de domeniul de orice curios in arta tatuajelor.
BARBATI-FEMEI SI TATTOO imi doresc sa ajung
COAFOR, iar in Italia ne cat mai sus si sa descopar macar A.T.: Un mesaj pentru cititori?
bazam strict pe TATUAJE 99% din secretele acestei arte, C.T.: Da, bine-nteles. In primul
SI BODY-PIERCING, care avand in vedere ca nu am prea rand, tatuati-va cat puteti si cat
echivaleaza, pe plan financiar, mult timp de cand profesez ca va tine buzunarul, dar ocoloti
cu toate activitatile salonului artist tatuator, chiar daca detin tatuatorii de la coltul strazii
din Romania. primul salon de 3 ani de zile. si obisnuiti-va ca nu degeaba,
Asta datorita tatuatorilor care in toate tarile mult-mai-mult
A.T.: Voaim sa te mai intreb au reusit sa ma ambitioneze dezvoltate decat Romania,
in ce masura te-a afectat mult sa practic si eu aceasta arta, exista mii de saloane, in primul
vestita J criza internationala? care am descoperit ca este rand autorizate, de unde nu
C.T.: Bine-nteles ca m-a atins extraordinar de frumoasa si care te poti contamina cu una din
si pe mine, cum a atins pe toata te face sa fi multumit sufleteste multitudinea de boli de piele
lumea din toate colturale lumii. ca ai realizat ceva. sau de sange, cum ar putea fi in
In Romania m-a atins chiar bine cazul tatuatorilor neautorizati si
si m-a prins si intr-un moment A.T.: Iti multumesc pentru care nu detin un curs de tatuaje
de investitie, iar in Italia s-a timpul acordat acestui interviu. si de igiena corporala. Si mai
simtit, dar nu atat de mult cum In incheiere…daca doresti sa ne doresc sa subliniez faptul ca nu
s-a simtit in Romania si cum mai spui ceva legat de tine sau este de ajuns sa faci tatuaje la
continua sa se resimta. In Italia de afacerea ta…fa-o J! calitate buna, ci este important
se pare ca a trecut criza, cu C.T.: Da… Aceasta afacere sa punem pe primul loc,
toate ca inca se mai vorbeste este un hobby care te tine in sanatatea clientilor.
despre ea. Sa speram ca vine viata din toate punctele de
mai repede vara si cum stim cu vedere. Mi-ar placea sa ajung Interviu realizat de
totii, toata lumea doreste sa isi in Romania si sa pot citi Ovidiu TUDORAN
arate infrumusetarile corpului si aceasta revista stand in pat si Tattoo Arte Verona
sa se mandreasca cu acestea. rasfoind-o, gandindu-ma ca
Tattoo ar t la Ploiesti
C ine se duce la Ploie[ti
[i \ntreab= de
tatuaje va primi un singur
r=spuns: „Dac= vrei
portret, du-te la Elena [i
la Vl=du]”. {i nici nu e de
mirare. Familie de arti[ti,
Elena [i Florin Vlad
tatueaz= de ani buni [i
s-au cam perfec]ionat. Cei
care \i [tiu, au observat
asta foarte bine, chiar
dac= unii nu o recunosc
f=]i[.
Elena [i Florin Vlad sunt doi arti[ti
ploie[teni. Spunem arti[ti pentru c= asta
le e meseria: au absolvit Artele [i nu au \
ncetat niciodat= s= lucreze \n domeniul
desenului, al graficii [i al picturii. De
la un simplu pix pe un [erve]el, pân= la
aerografie pe motociclete [i ma[ini. |ntre
ele, bine\n]eles [i tatuajele.
„Primul tatuaj l-am f=cut \n urm= cu
15 ani. Am v=zut la o coleg= de clas=
care f=cea a[a ceva [i am \nceput s= \mi
construiesc aparatul. {i de atunci, primii
cinci ani au fost „experimente” pe diver[i
tineri [i vecini care vroiau s= le fac [i lor
fel de fel de desene”, ne-a povestit amuzat
Florin.
„Eram \n aceea[i clas= cu Florin. Am
cerut aparatul de tatuat unui coleg de
liceu. Bine\n]eles, era un aparat mic,
f=cut din motor de casetofon, cu ac de
cusut [i tij= de pix... Iar primul tatuaj
l-am f=cut chiar pe glezna mea. Este un
fel de tribal de doi-trei centimetri care
reprezenta o rândunic= prins= \ntre
spini... Aveam eu atunci ideea c= un tatuaj
trebuie s= exprime neap=rat ceva, nu s= fie
indescifrabil”, ne-a spus Elena.
Timp de câ]iva ani de atunci, cei doi
s-au axat pe desen. „Ne-am perfec]ionat
studiile [i atunci, probabil, am \nv=]at
c=, dac= [tii s= desenezi bine de hârtie,
[tii s= desenezi pe orice altceva [i cu orice
ustensil=. Am \nv=]at s= desen=m cu
hârtia [i creionul \n fa]=”, a ]inut s= mai
sublinieze Elena.
Tattoo syle
Stilul lor este inconfundabil. {i la tatuaje,
ca la orice desen, Elena [i Vlad prefer=
modelele originale, concepute pe loc.
„Eu tratez pielea ca hârtia. Nu-mi plac
linile continue, mi se par inexpresive,
ca sârma. Nu vreau s=-mi ias= lucr=rile
ca desenele animate, conturate. Iar \n
privin]a modelelor, dac= tot e crea]ie,
m=car s= fie crea]ia mea [i s= fie expresiv=.
De exemplu, dac= \mi cere un client un
model cu un anumit subiect, prefer s= fie
conceput de mine, b=tut de mine, \ntr-
un cuvânt, unicat [i personal. Iar dac=
modelul poate fi \mbun=t=]it, de ce nu?”,
este p=rerea artistei.
Ca pentru fiecare tatuator, \nceputul este
dificil. „Dup= liceu, am re\nceput s= bat
tatuaje, dar \n facultate rareori am mai
avut clien]i. La \nceput, veneau pu]ini
s= le fac ba un flutura[, ba un delfin. Cu
timpul lumea a \nceput s= prind= gustul
tatuajelor [i aveam acas= pân= la zece
clien]i pe zi. A[a c= \n timp, din 2005, am
\nceput colaborarea cu saloanele. Era mai
avantajos din punct de vedere al igienei.
Au continuat [i comenzile acas= unde
foarte mul]i veneau s= le repar tatuajele
b=tute la saloane”, ne-a spus Florin.
Una dintre \ntâmpl=rile pe care nu le
va uita niciodat= este cea a unui client
a c=rui piele nu accepta tu[ul. „Pur
[i simplu nu intra tu[ul \n pielea
b=iatului. Aveam aparat rudimentar [i
tu[ Rotring, a[a c= ne-am chinuit mai
multe zile ca s= se vad= umbrele. Pân=
la urm= a ie[it deosebit, o panter= cu
limba scoas=, care te privea \n ochi”,
ne-a povestit artistul.
Portrete
Mul]i tatuatori profesioni[ti \nc= mai
consider= c= portretele sunt modelele
cel mai dificil de tatuat. „|ntr-adev=r,
pentru cei care nu cunosc tehnica
desenului, este normal s= gândeasc= a[a.
|n ceea ce prive[te portretul, este o mare
diferen]= \ntre piele [i hârtie. Desenul
trebuie adaptat la forma corpului,
astfel \ncât s= se vad= portretul normal,
nu ca o poz= \ndoit=”, ne-a explicat
artistul.
„Primul meu portret tatuat l-am f=cut
la insisten]ele lui Florin. Nu aveam
suficient exerci]iu, a[a c= mie un tatuaj
\mi lua de dou= ori mai mult timp
decât unui artist experimentat. Mi-a
pus aparatul \n mân= [i m-am chinuit
vreo patru ore la un tatuaj care, \n mod
normal, ar fi putut fi terminat \n dou=
ore. Este adev=rat, a ie[it foarte bine.
Am foarte multe portrete b=tute pentru
c= \mi place s= fac astfel de tatuaje”,
ne-a povestit Elena.
Opinii
|n ultima perioad=, studiourile de
tatuaje s-au \nmul]it ca ciupercile dup=
ploaie. „Mul]i tatuatori sau pur [i
simplu persoane care au suficien]i bani
\[i deschid astfel de saloane crezând c=
se \mbog=]esc. Nimic mai fals, pentru
c= mul]i clien]i, dup= ce s-au v=zut cu
un tatuaj realizat prost, nu mai calc=
pragul salonului a doua oar=. Se duc la
altcineva, care le repar= tatuajul [i \n
care cap=t= \ncredere. Am avut [i clien]
i c=ror le-am \nceput un tatuaj, urma
s= vin= s= \l termin, dar s-au dus la un
salon unde le-a stricat tot. S-au \ntors
la mine apoi, ca s= \l repar [i, practic,
s= iau totul de la cap=t”, ne-a mai spus
Florin.
Un alt lucru pe care au vrut s=-l
men]ioneze arti[tii ploie[teni a fost
inechitatea deja existent= [i \n acest
domeniu, de[i este considerat la \
nceput, la noi \n ]ar=. „Ar trebui ca
oricine deschide un studio s= dea o
prob=, un test de desen simplu. Pentru
c= mul]i au diplome de tatuatori ob]
inute contracost [i f=r= niciun fel de
evaluare artistic=. De ce sunt vândute
diplomele de tatuator [i nu ob]inute
pe merit? Cine ]ine cursurile are
dreptul [i studiile necesare pentru a
evalua valoarea [i informa]iile unei
persoane care vrea s= activeze \n acest
domeniu?”, a subliniat Vlad. Un alt
lucru pe care cei doi au vrut s= \l men]
ioneze este concuren]a neloial=. „Exist=
diverse modalit=]i de promovare a
tatuatorilor. |ns= mul]i \[i fac reclam=
prin lucr=ri care nu sunt realizate de
ei [i fur= modele pe care le public= pe
site-uri ca fiind realizate de ei. {i mint
clien]ii spunând c= au realizat anumite
modele sau c= unele desene sunt unicat,
iar \n diverse alte conjuncturi, clientul
realizeaz= c= cel de lâng= el are acela[i
tatuaj. Din monetul \n care un model
s= g=se[te pe internet, este clar, sunt
pu]ine [anse s= fie unicat [i s= nu fie
copiat”, a mai atras aten]ia tatuatorul.
„Publicul a \nceput s= devin= mai
educat. Nu mai cere, ca acum 20-30
de ani, sirene, inimioare, floricele [i
fluturi. Omenii nu mai vor tribale,
ci sunt mai selectivi. De aceea, ei
trebuie s= [tie c= au dreptul s= testeze
tatuatorul, pur [i simplu rugându-l
s= le deseneze un model. Atunci se vor
l=muri dac= acesta [tie sau nu s= se
ocupe [i de piele”, a \ncheiat Elena.
|i pute]i g=si pe cei doi arti[ti la firma
lor, Valah-tattoo Ploie[ti, studio
autorizat de tatuaje [i piercieng-uri,
tel. 0726.061.265. |n curând, va ap=rea
si site-ul cu acela[i nume, unde le ve]i
putea admira lucr=rile.
Interviu realizat de Abie
 with
girls Tattoos

Mya - Eli Tattoo Brassov

Bernadett

Mikky
 Anunturi
(+40) 0740174513
Cautam fete care doresc sa
apara pe coperta revistei, iar
cei care au un tatuaj si nu vor
fi selectate pentru coperta re-
vistei au sanse mari sa apara
in interiorul revistei in rubric
“Girls With Tattoo”.
Sa ne trimiteti 2-5 poze de
rezolutie buna.
Artisti tatuatori sunt rugati sa
ne trimita tot timpul poze cu
www.bizzzarttattoo.ro
str.Regele Ferdinand nr 7/2
Cluj-Napoca
Black rose
Silver Mall Vaslui,
Str. Stefan cel mare,
Nr2758 A
tatuaje!
Oferim spatiu publicitar pen-
tru cei interesati.
Romanian Tattoo News, este
o revista care este citit/vizitat
in mai multe tari: Romania,
USA, Ungaria, Italia, Franta,
Canada, China, si lista e
lunga...
Contact info:
romaniantattoos@gmail.com
tattoo
Program:
marti - duminica
orele 10:00 -22:00
Tel: 0756584554