ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNILOR

TEMATICĂ DE SEMINAR. SEMESTRUL I

1. Istoria modernă a românilor. Elemente introductive.

Sugestii de discuţii:
a) Societatea românească în secolul al XVIII-lea. Geneza modernităţii.
- aparţine secolul al XVIII-lea epocii moderne?
b) Modernitate politică. Evoluţie şi revoluţie.
- imitaţia modelului apusean sau restructurare internă?
c) Problema elitelor.
- boierimea - "clasă" retrogradă, adversara modernizării?
- a existat o burghezie românească în prima parte a epocii moderne?
d) Geneza conştiinţei naţionale.
- când apare conştiinţa naţională? Este un produs al modernităţii sau anterioară
acesteia?

Bibliografie selectivă:
Bălcescu, Nicolae, Opere, I-II, Scrieri istorice, politice şi economice, ed. critică de G. Zane,
Bucureşti, 1982.
Berindei, Dan, Românii şi Europa în perioada premodernă şi modernă, Bucureşti, 1997.
Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, 1997.
Cum s-a înfăptuit România modernă: o perspectivă asupra strategiei dezvoltării, Iaşi, 1993.
Durandin, Catherine, Istoria românilor, Bucureşti, 1998.
Hitchins, Keith, Românii 1774-1866, Bucureşti, 2004.
Iorga, Nicolae, Istoria românilor, vol. VIII-X, Bucureşti, 1938.
Isar, Nicolae, Principatele Române în Epoca Luminilor (1770-1830), Bucureşti, 2005.
Istoria României, vol. III-IV, Bucureşti, 1964.
Istoria Românilor, VII1-2, Bucureşti, 2003.
Lovinescu, Eugen, Istoria civilizaţiei române moderne, Bucureşti, 1997.
Platon, Gh., Istoria modernă a României, Bucureşti, 1985.
Idem, Geneza revoluţiei române de la 1848, Bucureşti, 1999.
Idem, Românii în veacul conctrucţiei naţionale, Bucureşti, 2005.
Ploscaru, Cristian, Originile „Partidei naţionale” din Principatele Române. Vol. I: Sub semnul
„politicii boiereşti”, Iaşi, 2013.
Xenopol, A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. III-a, vol. IX-XIV, Bucureşti, 1927.
Seton-Watson, R. W., Histoire des roumains. De l'epoque romaine à l'achevement de l'unite, Paris,
1937.

2. Geneza chestiunii române ca problemă internaţională (1774-1858).

Sugestii de discuţii:
a) Chestiunea orientală. Raporturi de forţe între Marile Puteri.
b) Statutul politico-juridic al Principatelor. Suzeranitatea otomană.
c) Instrumentele intervenţiei ţariste. Drept de intervenţie. Protectorat.
d) Problema autonomiei româneşti. Afirmarea „cauzei româneşti”.

Bibliografie selectivă:
Bălcescu, Nicolae, Drepturile românilor către Înalta Poartă, în op. cit., II, Bucureşti, 1982.
Bădărău, Gabriel, Între Pajuri şi Semilună. Raporturile politice româno-habsburgice, Cluj, 1996.
Boicu, Leonid, Geneza chestiunii române ca problemă internaţională, Iaşi, 1985.
Idem, Principatele române în raporturile politice internaţionale (secolul XVIII), Iaşi, 1980.
Idem, Principatele române în raporturile politice internaţionale (1792-1821), Iaşi, 2001.

1
Ciobanu, Veniamin, Statutul juridic al Principatelor Române în viziune europeană (secolul XVIII),
Iaşi, 1999.
Djuvara, T. G., Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913), Paris, 1914.
Oţetea, Andrei, Contribuţie la chestiunea orientală, în idem, Scrieri istorice alese, Cluj, 1980.
Idem, Influenţa Moldovei şi Ţării româneşti asupra politicii Porţii, în op. cit., Cluj, 1980.
România în relaţiile internaţionale 1699-1939, coord. L. Boicu, Gh. Platon, V. Cristian, Iaşi, 1980.
Rosetti, Radu, Actiunea politicii rusesti in Tarile Romane, Bucureşti, Cartea Romaneasca, 2000.
Stroe, Laurenţiu, Evoluţia problemei orientale şi politica Rusiei faţă de Principatele Române (1774-
1812), Iaşi, 2005.

3. Societatea românească şi regimul fanariot

Sugestii de discuţii:
a) Instaurarea regimului fanariot în Principate. Cauze, semnificaţii, percepţie
istoriografică.
b) Reformismul fanariot. Motivaţii, manifestări, consecinţe.
c) Fanariotismul. Atitudini, stări de spirit, consecinţe asupra societăţii.
d) Fanarioţi şi pământeni. Coabitare şi confruntare.
e) Cultura română şi cultura greacă. Interferenţe şi disocieri.

Bibliografie selectivă:
Barbu, Daniel, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, Bucureşti, 2001.
Idem, Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului al XVIII-lea,
Bucureşti, 1996.
Bădescu, Ilie, Sincronism european şi cultură critică românească, Bucureşti, 1984.
Constantiniu, Florin, Constantin Mavrocordat, Bucureşti, 1985.
Idem, Pentru o tipologie a "despotismului luminat": exemplul românesc, în "Analele Universităţii
Bucureşti", istorie, an XXIX, 1980, p. 60-72.
Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Bucureşti, 1972 ( partea a I-a).
Djuvara, Neagu, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne (1800-1848),
Bucureşti, 1995.
Duţu, Al., Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1968.
L'epoque phanariote. Symposium, Thessaloniki, Institut for Balkan Studies, 1974.
Georgescu, Val. Al., Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul secolului al XVIII-lea,
Bucureşti, 1971.
Iorga, N., Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821, vol. I-II, ediţie Barbu
Teodorescu, Bucureşti, 1969.
Papacostea, Şerban, Oltenia sub stăpânire austriacă (1718-1739), Bucureşti, 1971 (capitolul
referitor la reformismul fanariot).
Pippidi, Andrei, Hommes et idées du Sud-est européen à l'aube de l'âge moderne, Bucureşti, 1980.
Platon, Gh., în Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării,
Iaşi, 1993).
Idem, Platon, Al. Fl., Boierimea din Moldova în secolul al XIX-lea. Context european. Evoluţie
socială şi politică, Bucureşti, 1995.
Tipău, Mihai, Domnii fanarioţi în Ţările Române, Bucureşti, 2004.
Vintilă-Ghiţulescu, Constanţa, În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în
Ţările Române în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 2004.
Idem, Spectacolul public între tradiţie şi modernitate. Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje şi
suplicii, Bucureşti, 2007.

4. Românii din Transilvania în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului

al XIX-lea
Sugestii de discuţii:
a) Statutul Transilvaniei în Imperiul habsburgic. Sistemul politic al
Transilvaniei.

2
 b) Unirea cu Biserica Romei. Cauze, conotaţii politice şi religioase,
consecinţe. Activitatea lui Inochentie Micu Klein.
c) Reformismul iosefin şi consecinţele sale în Transilvania.
d) Religios şi laic în structurarea culturii româneşti în Transilvania. Rolul
Şcolii Ardelene.
e) Satul românesc din Transilvania. Structuri şi mentalităţi rurale.

Bibliografie selectivă:
Câmpeanu, Remus, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Cluj, 1999.
Idem, Elitele româneşti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Cluj, 2000.
Idem, Biserica română unită între istorie şi istoriografie, Cluj, 2003.
Lungu, I., Şcoala ardeleană. Mişcarea ideologică naţională iluministă, Bucureşti, 1978.
Lupaş, Ioan, Răscoala ţăranilor din Transilvania la anul 1784, Cluj, 1934.
Idem, Istoria bisericească a românilor ardeleni, Cluj-Napoca, 1995.
Mitu, Sorin, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Bucureşti, 1997.
Nicoară, Toader, Transilvania - de la criza conştiinţei europene la revoluţia franceză (1680-1800):
societate rurală şi mentalităţi colective, Cluj-Napoca, 1997.
Idem, Transilvania la începuturile timpurilor moderne, Cluj-Napoca, 1997.
Prodan, David, Răscoala lui Horea, vol. I-II, Bucureşti, 1984.
Idem, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române, Bucureşti, 1997.
Retegan, Simion, Solidarity and Dissension in the Romanian Transylvanian Village, în "Nouvelles
etudes d'histoire", Bucureşti, 1990, VIII, p. 137-148.
Orga, Valentin, Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2000 (studii de istorie socială).
Someşan, Maria, Începuturile Bisericii Române Unite cu Roma, Cluj, 2000.
Susana, Andea, Structuri transilvane în epoca luminilor, Cluj-Napoca, 1996.
Toth, Zoltan I., Primul secol al naţionalismului românesc ardelean (1697-1792), Bucureşti, 2001.
Viaţa privată, mentalităţi colective şi imaginar social în Transilvania, coord. Sorin Mitu, Oradea-
Cluj, 1996.

5. Construcţia politică modernă. Etapa revoluţionară (1821-1848)

Sugestii de discuţii:
a) Programul emancipării politice în perioada fanariotă. Domnia pământeană.
b) Mişcarea revoluţionară de la 1821 şi mişcarea eteristă. Curentul antifanariot
în contextul proiectelor panbalcanice antiotomane.
c) Regulamentul organic - chartă a protectoratului proconsular.
d) Constituirea partidei naţionale. Structură, obiective şi iniţiative politice.

Bibliografie selectivă:
Berindei, Dan, Revoluţia română de la 1821, Bucureşti, 1991.
Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-III, Bucureşti, 1998.
Idem, Lupta românilor pentru unitate naţională 1834-1849, Bucureşti, 1967.
Eliade, Pompiliu, La Roumanie au XIX siècle, vol. I-II, Paris, 1914.
Filitti, I. C., Frământări politice şi sociale în Principatele române de la 1821 la 1828, Bucureşti,
1932.
Idem, Principatele Române de la 1828 la 1834. Ocupaţia rusească şi Regulamentul Organic,
Bucureşti, 1934.
Idem, Domniile Române sub Regulamentul Organic 1834-1848, Bucureşti, 1915.
Georgescu, Vlad, Din corespondenţa diplomatică a Ţării Româneşti (1821-1827), Bucureşti, 1962.
Idem, Ideile politice şi iluminismul în Principatele române 1750-1831, Bucureşti, 1971, 1831-1848,
Bucureşti, 1972.
Iordache, Anastasie, Principatele Române în epoca modernă, I-II, Bucureşti, 1996-1998.
Iordache, Anastasie, Apostol Stan, Apărarea autonomiei Principatelor Române 1821-1859,
Bucureşti, 1987.
Iorga, N., Viaţa şi domnia lui Barbu Dimitrie Ştirbei, domn al Ţării Româneşti (1849-1856), Vălenii
de Munte, Tipografia „Neamul Românesc”, 1940.

3
Isar, Nicolae, Principatele Române în Epoca Luminilor (1770-1830). Cultura, spiritul civic, geneza
ideii naţionale, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999.
Istoria Românilor, VII1, Constituirea României Moderne (1821-1878), Coordonator Acad. Dan
Berindei, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.
Kretzulescu, Nicolae, Amintiri istorice, Bucureşti, Editura ziarului „Universul”, 1940.
Memoriile Principelui Nicţiolae Suţu, mare logofăt al Moldovei 1798-1871, Traducere din limba
franceză, introducere, note şi comentarii de Georgeta Penelea Filitti, Bucureşti, 1997.
Oghină, Cristiana, Societatea românească pe drumul organizării moderne (1821-1828), I, Iaşi,
1998.
Oţetea, Andrei, Tudor Vladimirescu şi mişcarea eteristă, Bucureşti, 1943.
Idem, Tudor Vladimirescu şi revoluţia de la 1821, Bucureşti, 1971.
Platon, Gh., Moldova şi începuturile revoluţiei de la 1848, Chişinău, 1993.
Regulamentul Organic al Moldovei, Ediţie integrală realizată de Dumitru Vitcu şi Gabriel
Bădărău cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Iaşi, 2004.
Rosetti, Radu, Amintiri, I, Ce-am auzit de la alţii, ediţie îngrijită şi prefaţă de Mircea Anghelescu,
Bucureşti, 1996.
Stanomir, Ioan, Naşterea Constituţiei. Limbaj şi drept în Principate, până la 1866, Bucureşti,
Editura Nemira, 2004.
Stoenescu, Alex Mihai, Istoria loviturilor de stat din România 1821-1999, I, Revoluţie şi
francmasonerie, Bucureşti, 2001.
Turczynski, Emanuel, De la iluminism la liberalismul timpuriu, Traducere de Irina Cristescu,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000.
Vârtosu, Emil, 1821. Date şi fapte noi, Bucureşti, 1932.
Vlăduţ, Constantin, Ion Câmpineanu, Bucureşti, 1973.

6. Revoluţia de la 1848. Continuitate sau ruptură?

Sugestii de discuţii:
a) Românii din Transilvania şi revoluţia maghiară (martie-mai 1848)
b) Românii ardeleni între „revoluţie” şi „contrarevoluţie”. Mişcarea politică de
la 1848 şi conceptul modern de naţiune
c) Criza regimului regulamentar şi atmosfera politică din Principate (1847-
martie 1848). Petiţii şi pamflete politice
d) Petiţiunea-proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei. Conţinut şi
obiective urmărite
e) Activitatea guvernului provizoriu din Ţara Românească. Discurs politic şi
practici instituţionale
f) Modele ale schimbării în gândirea politică românească la 1848. „Progresul”
şi „revoluţia”.

Bibliografie selectivă:
Albini, S., 1848 în Principatele Române, Bucureşti, 1998.
Aricescu, C. D., Capii revoluţiunii române dela 1848 judecaţi prin propriele lor acte, I,
Typographia Stephan Rassidescu, Bucuresci, 1866.
Bălcescu, N., Mişcarea românilor din Ardeal la 1848, în idem, Opere, II, Bucureşti, 1982.
Berindei, Dan, Revoluţia de la 1848-1849: consideraţii şi reflecţii, Bucureşti, 1998.
Bibicescu, I. G., 1848 în România, Bucureşti, 1898.
Bocşan, Nicolae, Ideea de naţiune la românii din Transilvania, Cluj, 1998.
Bodea, Cornelia, 1848 la români, vol. III, Revoluţia în viziunea contemporanilor, Bucureşti, 1998.
Idem, Faţa secretă a mişcării prepaşoptiste române, Bucureşti, 2004.
Colescu-Vartic, C., 1848. Zile revoluţionare, Bucureşti, 1898.
Cornea, Paul, Oamenii începutului de drum: studii şi cercetări asupra epocii paşoptiste, Bucureşti,
1974.
Gândirea românească în epoca paşoptistă (1830-1860), vol. I-II, Bucureşti, 1969.
Dragomir, Silviu, Avram Iancu, Cluj, 1998.
Revoluţia de la 1848 în Europa Centrală: perspectivă istorică şi istoriografică, coord. Nicolae
Bocşan, Cluj, 2000.

4
Maior, Liviu, 1848. Români şi unguri în revoluţie, Bucureşti, 1998.
Mitu, Melinda, Românii văzuţi de unguri, Cluj, 1998.
Nestorescu-Bălceşti, Horia, Nicolae Bălcescu – contribuţii biobibliografice, Bucureşti, 1971.
Nicoară, Simona, Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti. Istorie şi imaginar, Cluj, 1999.
Stan, Apostol, Revoluţia română de la 1848, Bucureşti, 1992.
Stoenescu, Alex Mihai, Istoria loviturilor de stat în România: 1821-1989, vol. I, Bucureşti, 2000.

7. Construcţia politică modernă. Etapa constituirii statului naţional (1848-1866).

Sugestii de discuţii:
a) Războiul Crimeei şi statutul politico-juridic al Principatelor Române. De la
protectorat la garanţia colectivă.
b) Crearea statului naţional român şi interesele europene.
c) Consolidarea statului naţional în context internaţional. Politica „faptului
împlinit”
d) Sistemul politic romînesc în vremea domniei lui Cuza. Guvernul, Adunarea
Deputaţilor, grupările politice
e) Discursul politic modern şi problema reformelor. Liberali şi conservatori

Bibliografie selectivă:
Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi modernitatea, Bucureşti, 2001.
Idem, Paradoxul român, Bucureşti, 1998.
Berindei, Dan, Din începuturile diplomaţiei româneşti moderne, Bucureşti, 1965.
Berindei, Dan, Epoca Unirii, Bucureşti, 1979.
Boicu, Leonid, Diplomaţia europeană şi triumful cauzei Unirii (1856-1859), Iaşi, 1978.
Cuza Vodă. In memoriam, Iaşi, 1975.
Idem, Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849-1856), Iaşi, 1973.
Cliveti, Gh., Europa franceză şi cauza română (1789-1871), Iaşi, 2010.
Idem, România şi Puterile Garante (1856-1878), Iaşi, 1988.
Cojocariu, Mihai, Partida naţională şi constituirea statului român (1856-1859), Iaşi, 1995.
Idem, Zimbrul şi Vulturul. Cercetări privitoare la unirea Principatelor, Iaşi, 2010.
Cristian, Vasile, Moştenirea anului 1848, în AŞUI, 1995.
Hurezeanu, Damian, Adunările Ad-hoc şi problemele civilizaţiei române moderne, în "Revista de
istorie", 42, 1989, nr. 1, p. 9-30.
România în relaţiile internaţionale 1699-1939, coord. L. Boicu, Gh. Platon, V. Cristian, Iaşi, 1980.
Românii în istoria universală, I-III, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iaşi, 1986-
1988.
Riker, T. W., Cum s-a înfăptuit România: studiul unei probleme internaţionale, Iaşi, 2000.
Unirea Principatelor şi Puterile Garante, Bucureşti, 1984.
Stan, Apostol, Grupări şi curente politice în România între unitate şi independenţă (1859-1877),
Bucureşti, 1979.
Suciu, Dumitru, Antecedentele dualismului austro-ungar si miscarea nationala a românilor din
Transilvania : (1848-1867), Bucuresti, Albatros, 2000.

8. Cultura română în prima parte a epocii moderne.

Sugestii de discuţii:
I) Iluminismul românesc.
a) caracteristici ale iluminismului românesc: etape; coridoare culturale şi
difuziunea ideilor; profilul laic şi atitudinea faţă de biserică; recuperarea istoriei şi
problema limbii literare; temele iluminismului politic.
b) iluminismul şi conturarea valorilor identitare: afirmarea latinităţii; tradiţia
istorică şi problema autonomiei Principatelor (capitulaţiile). Sentimentul apartenenţei
la Europa şi ideea de patrie.
II) Romantismul românesc.

5
 a) caracteristicile romantismului românesc: originile romantismului românesc
- clasicism şi preromantism. Romantismul românesc la jumătatea veacului al XIX-lea:
criza intelectuală şi morală; teme şi obiective culturale. Instituţionalizarea culturii.
b) Romantismul paşoptist şi ideea naţională: intelectualitatea transilvană şi
conceptul modern de naţiune (principiul „concivilităţii”). Naţionalitate şi cetăţenie în
Principate (principiul suveranităţii). Problema limbii naţionale şi conştiinţa naţională.
Istorismul şi conştiinţa naţională.

Bibliografie selectivă:
Alexandrescu, Sorin, Paradoxul român, Bucureşti, 1998.
Blaga, Lucian, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1966.
Bocşan, Nicolae, Ideea de naţiune la românii din Transilvania, Cluj, 1998.
Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, 1997
Convergenţe europene: istorie şi societate în epoca modernă, vol. îngrijit de Nicolae Bocşan,
Nicolae Edroiu, vasile Vesa, Cluj, 1993.
Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Bucureşti, 1972.
Idem, Oamenii începutului de drum: studii şi cercetări asupra epocii paşoptiste, Bucureşti, 1974.
Cristian, Vasile, Istoriografia paşoptistă, Iaşi, 1996.
Cultură şi societate în epoca modernă, vol. îngrijit de Nicolae Bocşan, Cluj, 1990.
Duţu, Al., Sinteză şi originalitate în cultura română (1650-1848), Bucureşti, 1972.
Idem, Humanisme, baroque, lumières: l'exemple roumain, Bucureşti, 1984.
Idem, Cultura română în civilizaţia europeană modernă, Bucureşti, 1978., 1982.
Georgescu, Vlad, Ideile politice şi iluminismul în Principatele române 1750-1831, Bucureşti, 1971,
1831-1848, Bucureşti, 1972.
Idem, Memoires et projets de réforme dans les Principautes Roumaines 1769-1830, Bucureşti, 1970
Gândirea românească în epoca paşoptistă (1830-1860), vol. îngrijit de Paul Cornea, Bucureşti,
1969.
Gyemánt, Ladislau, Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între anii 1790-1848,
Bucureşti, 1986.
Hitchins, Keith, The idea of nation: the Romanians of Transilvania, 1691-1849, Bucharest, 1988
(în franceză Bucureşti, 1987).
Idem, A nation discovered: Romanian intellectuals in Transilvania and the idea of nation 1700 -
1848, Bucharest, 1999.
Identităţi colective şi identitate naţională - percepţii asupra identităţii în lumea medievală şi
modernă: în memoriam Al. Duţu, Bucureşti, 2000.
Lemny, Ştefan, Originea şi cristaliyarea ideii de patrie în cultura română, Bucureşti, 1986.
Idem, Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc, Bucureşti, 1990.
Lungu, I., Şcoala ardeleană. Mişcarea ideologică naţională iluministă, Bucureşti, 1978.
Mitu, Sorin, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Bucureşti, 1997.
Popovici, D., Romantismul românesc, Bucureşti, 1969.
La Révolution française et les Roumains, coord. Al. Zub, Iaşi, 1989.
Tacciu, Elena, Romantismul românesc: un studiu al arhetipurilor, Bucureşti, 1982-1987.
Teodor, Pompiliu, Interferenţe iluministe europene, Cluj, 1980.
Zub, Al., Mihail Kogălniceanu istoric, Iaşi, 1974.