Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru
toate categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate se
poate face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat. În prezenta anexă
partenerul P5 a realizat o selecţie din lucrarea “Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională” întocmită de Mirela Valeanu - evaluator autorizat împreună cu
comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu -
lucrător desemnat S.S.M. cuprinzând componentele materialului care vizează profesiile de
automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA în general.
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in
cauze.
� Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
� În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
� În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra
acestuia, în timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
� Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor
implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
� Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite
întelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
� Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa
coexiste în spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop
comun. Modul în care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului
propus.
� Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un efect
circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de munca.
� În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat
sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul
unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentând o abatere în functionarea prestabilita a
sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
� Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de
munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale
constituente.
� Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
� Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În
primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.
� În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri
de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
� Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa,
legislatia din diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. În functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot
fi:
� - intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
� - pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
� - boli de iradiere;
� - boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;
� - boli prin expunere la zgomot si vibratii;
� - boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
� - alergii profesionale;
� - dermatoze profesionale;
� - cancerul profesional;
� - boli infectioase si parazitare;
� - boli prin suprasolicitare;
� - alte boli.
� Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care îi afecteaza organismul.
� Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa
ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa,
aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire
a masurilor de prevenire.
� Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La
un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în timp de momentul
producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea în functiune a sistemului
de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
� În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din
"amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
�- înlantuirea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;
�- îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se
constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate
determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
� În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte
doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt
cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru
producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele principale,
contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
în sensul producerii efectului.
� În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
� a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
� - este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi
sesizat decât daca este urmarit în mod special;
� - apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
� - de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant,
cât si de catre factorii de decizie;
� b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si
îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
� - are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
� - datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
� - exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni
pentru prevenirea leziunii;
� c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
� - este faza definitorie a accidentului;
� - are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
� - se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
� În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de
cauze: initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o
alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna
indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera
posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
� Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând
abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor
implicate în realizarea procesului de munca îsi au originea în afara sistemului de munca si
înainte de constituirea si intrarea sa în functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea
sau executarea mijloacelor de munca).
� În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în
spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.
� Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei
caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
� a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind
altor sisteme de munca, distincte.
� b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca
deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
� c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza
- efect; unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile
celorlalte elemente împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
� În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de
munca elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca
substrat cauzal al accidentelor de munca.
� Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot
des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
� În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament
riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile,
experienta), cât si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente
sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar înainte ca
individul sa participe la realizarea acestuia.
� Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si
deprinderilor profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale
elementului "executant" care, desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
� Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente
relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. În
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor
de risc.
� Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de
munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
� Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor
atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu
sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a
efectelor lor.
� În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de
conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele
obisnuite.
� Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de
munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
� Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
� Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca
fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de
productie.
TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
OMISIUNI
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
D. MEDIUL DE MUNCA
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.1.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
TEHNICO-ADMINISTRATIV
FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
LOCUL DE MUNCA: Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
TESA Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Neamtu Mariana - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
COMPONENTA CONSECINTA NIVEL
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR GRAVITATE FRECVENT
SISTEMULUI DE MUNCA MAXIMA PARTIAL
IDENTIFICATI DE RISC(descriere,parametri) A
PREVIZIBILA DE RISC
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE altã manierã decât prevederile procedurale sau cele DECES 7 1 3
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea ITM 45-180 zile 3 1 2
pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
echipamentelor tehnice din dotare;
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul DECES 7 1 3
conducatorului locului de munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor DECES 7 1 3
existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau DECES 7 1 3
dupã administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in DECES 7 1 3
calitate de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau DECES 7 1 3
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES 7 1 3
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis DECES 7 1 3
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în DECES 7 1 3
perimetrul exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si DECES 7 1 3
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile 3 1 2
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor
monetare manipulate cat si expunerea acestora in DECES 7 1 3
public fara a se asigura asupra riscurilor;
22.Neefectuarea in timp util a unor operatii
EXECUTANT OMISIUNI DECES 7 1 3
indispensabile securitatii si sanatatii in munca;
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
24.Lucrul în conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
R medicale omologate;
SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
SARCINA DE MUNCA FIZICA (efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2
indelungata in fata videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
articulatia pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
interfalangiene;
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
prelungite;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
PSIHICA
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere ITM 3-45 zile 2 1 1
mare;
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES 7 1 3
neprincipiale intre membrii colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
54
∑ Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)
Nrgi = 54 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 = 2.71
∑ ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în 2
incinta sau în perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 3
tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F5 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F6 3
de munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
�Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
� Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca din totalul
de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
�Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
IT
3.3.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
OMISIUNI
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.3.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
IT
FISA NR.3 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
LOCUL DE MUNCA: Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
IT Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Gheorghe Matei - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
COMPONENTA CONSECINTA NIVEL
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR GRAVITATE FRECVENT
SISTEMULUI DE MUNCA MAXIMA PARTIAL
IDENTIFICATI DE RISC(descriere,parametri) A
PREVIZIBILA DE RISC
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevazute în sarcina de munca sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE DECES 7 1 3
alta maniera decât prevederile procedurale sau
cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului individual de protectie de lucru si a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din DECES 7 1 3
dotare;
4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES 7 1 3
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
5.Manipulare si transport defectuos a
echipamentului tehnic din dotare cat si a ITM 45-180 zile 3 1 2
materialelor utilizate;
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
7.Parasirea locului de munca fara acordul DECES 7 1 3
conducatorului locului de munca;
8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau DECES 7 1 3
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3
10.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor DECES 7 1 3
existente;
13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea ITM 45-180 zile 3 1 2
pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si DECES 7 1 3
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
16.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate DECES 7 1 3
acoperi raza vizuala de deplasare;
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor DECES 7 1 3
necontrolate;
19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari DECES 7 1 3
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis;
20.Interventii la componente de masini in miscare in DECES 7 1 3
timpul functionarii acestora;
21.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã DECES 7 1 3
(in calitate de pasager);
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu DECES 7 1 3
corespund (defecte sau neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara DECES 7 1 3
asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, DECES 7 1 3
reguli, procedee gresite / absenta unor operatii;
26.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
27.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile 3 1 2
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
28.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în DECES 7 1 3
perimetrul exterior;
29.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si DECES 7 1 3
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
EXECUTANT OMISIUNI protectie, a echipamentului individual de lucru sau a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie specifice;
31.Neefectuarea in timp util a unor operatii DECES 7 1 3
indispensabile securitatii muncii;
32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
33.Lucrul în conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
R medicale omologate;
34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
FIZICA articulatia pumnului;
35.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2
indelungata in fata videoterminalelor;
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau ITM 45-180 zile 3 1 2
aplecari si ridicari repetate ;
37.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
interfalangiene;
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – ITM 45-180 zile 3 1 2
lucrul preponderent în pozitia asezat;
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor ITM 3-45 zile 2 1 1
lungi in calitate de pasager;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 40.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
PSIHICA
41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES 7 1 3
neprincipiale intre membrii colectivului);
42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt
cu grad de raspundere mare sau extrem de ITM 3-45 zile 2 1 1
complexe;
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC dispozitive, accesorii sau scule actionate manual ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE MECANIC sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
45.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase, ITM 3-45 zile 2 1 1
abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
46.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile 2 1 1
incorect sau la manipularea manualã;
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara DECES 7 1 3
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
48.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
49.Deteriorarea accidentala a echipamentelor DECES 7 1 3
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;
50.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si DECES 7 1 3
sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de
circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si DECES 7 1 3
intretinere;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 52.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
PRODUCTIE TERMIC necorespunzatoare;
53.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile 3 1 2
fierbinti;
54.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau DECES 7 1 3
PRODUCTIE ELECTRIC aflate accidental sub tensiune;
55.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de DECES 7 1 3
împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic – la deteriorarea
accidentala a legaturii la instalatia de împamântare DECES 7 1 3
in contact cu un bun conductor electric;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 58.Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCTIE CHIMIC diluant, pasta corectoare;
FACTORI DE RISC 59.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
FIZIC cãtre seism);
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea
geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de ITM 3-45 zile 2 1 1
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE 1 1 1
activitati;
FACTORI DE RISC 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
CHIMIC (statie carburanti);
FACTORI DE RISC 63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare.
Locul de munca nr.3
63
∑ Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1)
Nrgi = 63 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1 = 2.75
∑ ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera
F1 3
decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F2 individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din 3
dotare (inclusiv cele colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a
F3 3
echipamentelor tehnice din dotare;
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
F4 improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost 3
prevazut echipamentul din fabricatie;
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
F5 2
dotare cat si a materialelor utilizate;
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F7 3
de munca;
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
F8 3
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F10 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
�Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 3 este egal cu 2.75 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
� Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 3”, din care se observa ca din totalul
de 63 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
�Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
AUTOMATIST ELECTRONIST
3.8.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA, in aer liber
cat si in trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Apar variatii de temperatura� in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice;
• In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu
locului unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
D. MEDIUL DE MUNCA
57
∑ Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1)
Nrgi = 57 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1 = 2.73
∑ ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în 2
incinta sau în perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 3
tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F5 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F6 3
de munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
�Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 8 este egal cu 2.73 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
� Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 8”, din care se observa ca din totalul
de 57 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
�Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 68.42 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
� Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
munca�in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii
de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii
acestora.
� Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
� Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),
nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
� Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman
numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul
subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate
cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
� Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea
acestora din posibilitate in realitate.
� Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de
accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor
de accidentare si invers.
� � Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin
cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre
toti salariatii de la locul de munca respectiv.
� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se�
desfasoara in cadrul S.C. IPA� S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente,� etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie
de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile
necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
� Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru 9� posturi de munca�din cadrul S.C. IPA� S.A. identificat si evaluat in conformitate cu
prevederile legale.
� Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
� Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in
cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile� de munca in functie de nivelul de risc, in
tabelul urmator :
Nivelul
Nr. loc DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA de risc
munca global
1 TESA 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
∑ Nrgi X Nrgi 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
i=1 73*2.73+2.74*2.74
Nga = 9 =
2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74 = 2.75
∑ Nrgi
i=1
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.��
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si
calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati� cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca
in conditii de securitate a muncii, �la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor
de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare
activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile� evaluate.
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia�� sã asigure evaluarea
riscurilor de accidentare si îmbolnãvire profesionalã la locurile de muncã, precum si sã
reevalueze riscurile privind securitatea si sãnãtatea angajatilor în vederea stabilirii
mãsurilor de prevenire ori de câte ori sunt modificate conditiile de muncã,incluzând
schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncã, etc.;
�
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata �faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati�
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari
pe care le executa.
�
�
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Recomandari tehnico-organizatorice:
� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Recomandari tehnico-organizatorice:
� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.