RC NR 93 Iunie 2013

din sumar Important
Constructori care vã aºteaptã www.revistaconstructiilor.eu

ERBAªU SA C2
SOPMET SA 45 Începând cu luna ianuarie 2013, Revista Construcþiilor
AEDIFICIA SA C4 a lansat noua formã a site-ului publicaþiei noastre:
HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitate www.revistaconstructiilor.eu.
ale companiei - construcþii civile ºi industriale 4, 5 Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fi accesat
Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (III) 6 - 10 acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem la curent, în timp
AZUR: Mãsura valorii real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.
este datã de valoarea materialelor 11 Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºi date de
PSC: Pregãtirea forþei de muncã contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelor publicate în
necesare în sectorul construcþiilor 12, 13 revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise de prestigioºii noºtri
PPTT: Servicii de evaluare ºi certificare colaboratori.
a competenþelor profesionale 14, 15 Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pe categorii,
JV MAX BOEGL & ASTALDI: Arena Naþionalã - cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã; geotehnicã / fun-
construcþie complexã de nivel internaþional 16, 17 daþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / legis-
IRIDEX GROUP PLASTIC: laþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.
Premiul IAGI 2013, în Statele Unite, Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot fi gãsite, mai
la categoria Proiecte Extreme 18, 19 uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlul articolului, dupã
Cum se vor comporta clãdirile la viitorul seism 20 cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerele revistei, începând din 2005
EDILCOM: Armare profesionalã ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea „arhiva”
cu fibre din polipropilenã a site-ului. Totodatã, Revista Construcþiilor poate fi consultatã sau descãr-
pentru betoane ºi mortare 22, 23 catã, gratuit, în format pdf.
Când bat clopotele… De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie, pe
(9 ani de la decesul lui Mihail Erbaºu) 25 lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cererea
ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA: º i o f e r t a d i n d o m e n i u l c o n s t r u c þ i i l o r. Î n a c e s t s e n s , s i t e - u l
Faþã în faþã cu cei care revistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, în
pun produsele noastre „în operã” 26, 27 diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual, pen-
Proiectarea structurilor multi-etajate 28 - 30, 32 tru promovarea produselor ºi serviciilor.
GEOBRUGG: Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentru a
Sistemul de stabilizare a taluzelor TECCO® 31 descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români în domeniul
KONE EcoSpace® - o soluþie economicã construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerea redacþiei pentru
ºi fiabilã pentru ascensoarele o eventualã prezenþã cu publicitate, constând în oferta dvs. pentru potenþiali
destinate clãdirilor de joasã înãlþime 33 clienþi, costul apariþiei fiind negociabil.
ADEPLAST: Noua generaþie de adezivi
pentru gresie ºi faianþã, cu POLIMER 1000-X 34
Calculul forþei tãietoare
conform SR EN 1992-1-1:2004 36 - 38
Lucrãri de extindere
la Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti 40 - 42
KOBER: Protejeazã, nu doar coloreazã lemnul! 43
Personalitãþi româneºti în construcþii -
Nicolae PROFIRI 44
Tehnologia de canalizare
prin sistem vacuumatic 46, 47
Consultanþã juridicã: Timbrul de mediu
Restituire - Recuperare - Evitare 48
GEOSTUD: Laboratoarele geotehnice -
promotor al noului în lucrãrile de infrastructurã 49 - 51
Soluþii moderne ºi eficiente
de stabilizare a terenurilor de fundare 52 - 58
FLUIDTEC: Curãþarea conductelor pentru utilitãþi
cu electrohidroimpulsuri 59
BOSCH: Prezent ºi viitor în România 60, 61
Simfonia neterminatã
a unei lucrãri de interes naþional:
Calea feratã Râmnicu Vâlcea - Vâlcele 62 - 65
Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (III)
arh. Gabriel GHELMEGEANU
Continuãm prezentarea proiectului intitulat ”STABILITATEA ªI SIGURANÞA ÎN EXPLOATARE,

OPTIMIZARE FUNCÞIONALÃ, TEHNOLOGICÃ ªi ORGANIZATORICÃ A ANSAMBLULUI INSTITUÞIONAL
TEATRUL NAÞIONAL I. L. CARAGIALE – BUCUREªTI”, lucrare ce se aflã în plinã desfãºurare.
Pentru a înþelege mai bine contextul actual, este nevoie ºi de o prezentare a istoricului acestui
ansamblu.
Ansamblul arhitectural din Piaþa Universitãþii a fost Clãdirea Teatrului Naþional Bucureºti din Piaþa Uni-
iniþiat în anii `70, când la conducerea partidului comunist versitãþii, cu trei sãli de spectacol, respectiv: Sala Mare,
din acea vreme se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acest în corpul A ºi Sala Micã ºi Sala Atelier în Corpul C, a
ansamblu cuprinde clãdirea Teatrului Naþional, clãdirea fost inauguratã succesiv între 20 decembrie 1973 ºi anul
Hotelului Intercontinental, a Parcajului subteran ºi a
1976. Cu toate acestea, clãdirea a rãmas neterminatã la
pasajului de pietoni.
exterior, prin nerealizarea frescelor care trebuiau sã
Coordonatorul întregului ansamblu a fost prof. arh.
Horia Maicu, pentru clãdirea Teatrului Naþional, ºef de împodobeascã cele trei laturi ale corpului A (Sala Mare).
proiect fiind prof. dr. arh. Romeo Belea, iar pentru clãdi- Foarte târziu s-a înþeles de ce Nicolae Ceauºescu nu
rea Hotelului Intercontinental ºef de proiect a fost arh. a agreat niciuna dintre variantele de frescã prezentate
Dinu Hariton. pentru a fi executate pe pereþii rãmaºi „în zidãrie
Proiectele iniþiale au fost elaborate în cadrul Institutu- aparentã”. Raþiunea a fost una singurã: artiºtii plastici
lui Proiect Bucureºti, pentru Teatrul Naþional în perioada „omiseserã” ca, în variantele propuse, sã se afle ºi ima-
1964 – 1973. Din colectivul iniþial de elaborare a acestui ginea „conducãtorului iubit”. Ulterior, cãrãmida aparentã
proiect ºi atunci, ca ºi acum, coordonarea este asiguratã din zona frescelor a fost îmbrãcatã cu un placaj din mar-
de prof. dr. arh. Romeo Belea, alãturi de care colabo-
murã de Ruºchiþa. Acest episod, cât ºi nefericitul
reazã ºi astãzi, din acel colectiv iniþial, la realizarea
incendiu din anul 1978, au fost pretextul pentru Nicolae
proiectului de arhitecturã, dr. arh. Antonio Teodorov ºi ing.
Inocenþiu Filimon, pentru proiectul de instalaþii mecanice. Ceauºescu sã cearã remodelarea, atât la interior cât ºi
Proiectul iniþial de structuri al Teatrului Naþional la exterior, a Teatrului Naþional, pentru ca acesta sã
Bucureºti a fost coordonat ºi elaborat de prof. dr. ing. devinã o „ctitorie” a sa ºi nu a conducãtorului partidului
Alexandru Ciºmigiu. anterior lui.
6 Revista Construcþiilor iunie 2013

Prof. dr. arh. Romeo Belea, care nu a fost de acord anexe în corpul B al TNB. Astfel, Teatrul Naþional
cu modificãrile cerute, a fost înlãturat iar proiectul iniþial Bucureºti a pierdut cea mai performantã salã de teatru
de refacere, început de Institutul Proiect Bucureºti în din lume, din punct de vedere al transformabilitãþii ei
1980, nu a fost agreat. Ca urmare, în 1982 refacerea (realizarea de spectacole în toate cele trei variante de
cerutã de Nicolae Ceauºescu a fost transferatã unui scenã clasice: italian, elisabetan ºi arenã). Din acel
colectiv din cadrul Institutului de Proiectare Carpaþi, moment, toate aceste mecanisme de transformare au
coordonat de prof. dr. arh. Cezar Lãzãrescu. Lucrãrile de rãmas nemiºcate, s-au distrus sau, parþial, au dispãrut.
modificare a structurii au fost coordonate de ing. Lazãr S-a improvizat o fosã pentru orchestrã în faþa scenei ºi
Dorin. ca dezastrul sã fie amplificat, din nefericire, în anul 2005
„Imaginea nouã” a TNB, pe care bucureºtenii au în Sala Studio a avut loc un incendiu, care a distrus sala.
avut-o pânã în anul 2011, când au început actualele De refãcut, s-a refãcut doar parþial ceea ce era strict
lucrãri de consolidare ºi remodelare s-a datorat „indicaþi- necesar pentru activitatea curentã a Teatrului Naþional
ilor preþioase” impuse de cuplul prezidenþial. Acestea de Operetã „Ion Dacian”.
i-au fost, din nefericire, fatale prof. dr. Cezar Lãzãrescu, Având în vedere demersurile fãcute în decursul
care a decedat la un al treilea infarct pe timpul realizãrii anilor, de cei care au avut responsabilitãþi ºi contribuþii la
transformãrii din perioada iunie 1983 – decembrie 1984. realizarea structurii ºi a modificãrii, în timp, a acesteia,
O altã importantã pierdere, de data aceasta privind respectiv inginerii: Dorin Lazãr, Ion Sora, Dragoº Badea
activitatea curentã, a suferit-o Teatrul Naþional în anul ºi Mircea Mironescu, cât ºi, mai ales, dupã concluziile
1986, când tot Nicolae Ceauºescu a dispus ca Teatrul expertizei zonelor afectate de incendiul din 03.01.2005,
Naþional de Operetã (al cãrui sediu din Piaþa Senatului Ministerul Culturii a solicitat elaborarea unui studiu de
fusese demolat pentru a face loc lucrãrilor din ansamblul fezabilitate ºi, implicit, a unei expertize tehnice a ansam-
Casei Poporului, actualul sediu al Parlamentului blului clãdirilor ce alcãtuiesc complexul Teatrului
României) sã se mute în corpul C (Sala Studio) ºi cu Naþional Bucureºti.
Ca urmare, s-a ajuns la elaborarea prezentului proiect ”STABILITAT E A ª I S I G U R A N Þ A Î N EXPLOATARE,

OPTIMIZARE FUNCÞIONALÃ, TEHNOLOGICÃ ªI ORGANIZATORICÃ A ANSAMBLULUI INSTITUÞIONAL
TEATRUL NAÞIONAL I. L. CARAGIALE – BUCUREªTI”.
Colectivul care participã la elaborarea prezentului proiect este, dupã cum urmeazã:
• Consultant arhitecturã autor – prof. dr. arh. Romeo - ing. Mihaela Dumitrescu – închideri perimetrale –
Belea, membru corespondent al Academiei Române faþade
• Proiectant general - verificator tehnic arhitecturã – arh. Constantin
S.C. PECCON INVEST SRL: Mihãescu
- ing. Niculae Ghiþulescul - verificator tehnic siguranþã la foc – col.(r.) dr.
ing. Rãzvan Bãlulescu
- arh. Gabriel Ghelmegeanu
- verificator tehnic izolaþii – ing. Mirel - Florin Delia
- ing. Gabriel Nicula
- verificator tehnic acusticã - prof. dr. ing. Mariana Stan
- ing. Cristian Ghiurcã
• Proiectanþi structuri
- ing. Daniela Postelnicu
- ing. Voicu Dordea – ºef proiect structuri
- th. pr. mng. Mirela Opran
- ing. Iulia Craioveanu
• Proiectanþi arhitecturã - ing. Ion Grigore
- dr. arh. Antonio Teodorov – ºef proiect corp A1+A2 - ing. Ionuþ Vîþã
- arh. Adriana Bunu – ºef proiect corp B+D - ing. Ion Dragomirescu
- arh. Raluca Bobescu – ºef proiect corp C - ing. Marius Olteanu – proiect structuri metalice
- ing. Eugen Popescu – izolaþii hidrofuge - ing. Radu Sumedrea – proiect structuri metalice
- prof. dr. ing. Horia Asanache – izolaþii termice - expert tehnic structurã – prof. dr. ing. Mircea
- conf. dr. ing. Viorica Demir – izolaþii termice Ieremia
- ing. Lucian Petre – închideri perimetrale – faþade - verificator tehnic structurã – prof. dr. ing.
- ing. Irina Coman – închideri perimetrale – faþade Mircea Ieremia
continuare în pagina 8
Revista Construcþiilor iunie 2013 7
urmare din pagina 7
• Proiectanþi instalaþii • curenþi slabi ºi BMS
• HVAC - ing. Marian Negreanu – ºef proiect
– ing. Alexandru Dolinski - ºef proiect HVAC
- ing. Silvestru Haydu
- ing. Roxana Cruher
- ing.Bogdan Dolinski - ing. Alexandru Tican
- ing. George Bluoss - ing. Cristina Marola
- verificator tehnic HVAC – ing. Ioan – Dan Deleanu - verificator tehnic curenþi slabi - ing. Camelia –
• electrice
Daniela Gheþi
– ing. Corneliu Ciotec – ºef proiect corp A
- ing. Victor Seiculescu – ºef proiect corp B+C+D • mecanice – ing. Inocenþiu Filimon – ºef proiect
- ing. Valentin Seiculescu - SC TRITECH GROUP SRL
- verificator tehnic IE – ing. Rãducu – Mircea Hera • Proiectant mobilier – prof. dr. arh. Constantin Viºan
• sanitare
• Proiectant comunicãri vizuale – designer Radu Viºan
– ing. Corina Pãdureanu – ºef proiect
- verificator tehnic IS – ing. Radu Macovei • Proiectant corpuri de iluminat – arh Florian Dimitriu
În continuare, vã prezentãm desenele, în perspectivã, ale posibilitãþilor de transformabilitate ale celor 6 sãli din
incinta TNB ºi a Teatrului în aer liber de pe terasa corpului A1.
Acestea sunt, dupã cum urmeazã:
Corp A1:
Sala Mare:
se poate juca doar în
varianta italianã
Teatrul în aer liber: se poate juca în diferite variante, din care ilustrãm douã exemple:
Varianta 1 Varianta 2

Corp A2: Sala Scenã (denumitã actualmente Sala Micã): se poate juca în toate cele trei variante:
Varianta italianã Varianta elisabetanã
Varianta arenã
Sala Polifuncþionalã
(Media): se va folosi, în ge-
neral, pentru conferinþe,
reuniuni, dar ºi pentru anu-
mite piese de teatru.
Sala Picturã: se poate juca în toate cele trei variante:
Varianta arenã
urmare din pagina 9
Corp C – Sala Studio: se poate juca în toate cele trei variante:
Varianta arenã
Sala Atelier: se poate juca în douã variante:


Pregãtirea forþei de muncã
necesare în sectorul construcþiilor
Continuãm serialul consacrat preocupãrilor Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC) privind
modernizarea ºi eficientizarea activitãþii membrilor sãi. De aceastã datã, ne referim la pregãtirea forþei
de muncã necesarã în acest domeniu prioritar al economiei naþionale. Interlocutor este dl. Tiberiu
Andrioaiei, secretar general al PSC.
Redacþia: Cum v-a venit ideea Proiectul vizeazã evaluarea situaþiei

implicãrii PSC în procesul de ca- existente ºi dezvoltarea unei strate-
lificare a forþei de muncã din con- gii naþionale pentru pregãtirea
strucþii? forþei de muncã necesare atingerii
Tiberiu Andrioaiei: Vã spuneam, obiectivelor asumate de România,
în numãrul anterior al revistei, cã pentru orizontul 2020, în ceea ce
Patronatul Societãþilor din Con- priveºte eficienþa energeticã ºi uti-
strucþii susþine activitatea firmelor lizarea sistemelor bazate pe energie
noastre pentru a accede pe pieþele din surse regenerabile în clãdiri.
internaþionale, acolo unde una din- Rezultatele proiectului au fost dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC
tre principalele bariere întâmpinate sintetizate în Foaia de parcurs
Conform statisticilor, doar puþin
de membrii patronatului a fost pentru calificarea forþei de mun-
peste jumãtate din numãrul munci-
nivelul de calificare a forþei de cã necesare în domeniul efi-
torilor din construcþii deþin diplomã
muncã. cienþei energetice ºi utilizãrii
de calificare pentru meseria pe care
Pentru a accesa proiecte inter- surselor de energie regenerabile
o practicã. Astfel, din totalul de
naþionale din domeniul construc- în clãdiri pentru îndeplinirea obiec- 331.480 de lucrãtori din sectorul
þiilor, partenerii strãini pun un tivelor 2020. Foaia de parcurs, construcþiilor din România, doar
disponibilã pe site-ul ROBUST, a 207.000 sunt muncitori calificaþi.
accent deosebit pe calificarea forþei
fost validatã de autoritãþile compe- Aceasta înseamnã un procent de
de muncã, acesta fiind un factor
tente ºi serveºte consultãrii în numai 62% din totalul angajaþilor, în
important, care influenþeazã, în mod
cadrul Platformei Naþionale pentru condiþiile în care nu mai discutãm
hotãrâtor, calitatea construcþiilor.
Calificare, în vederea agreãrii la de forþa de muncã fãrã contract, cea
În aceste condiþii, patronatul a fost
nivel naþional ºi angajãrii de cãtre care nu poate fi contorizatã.
întotdeauna aproape de membrii sãi
actorii principali. Deficitul de personal din sectorul
încercând sã se implice, împreunã
Referindu-ne la noi, în vreme ce construcþiilor din România este
cu diverºii parteneri din domeniu, în în toate domeniile economiei se fac amplificat, din pãcate, ºi de
proiecte care au menirea sã susþinã disponibilizãri masive, sectorul con- fenomenul migraþiei forþei de muncã
firmele din acest domeniu. Astfel, strucþiilor înregistreazã un deficit de calificate cãtre þãri din Europa ºi nu
am acceptat cu interes invitaþia con- personal calificat. Antreprenorii din numai. Pe de altã parte, firmele
sorþiului de a fi parteneri în cadrul acest sector de activitate se plâng autohtone din domeniul construc-
acþiunii BUILD UP SKILLS a progra- de faptul cã gãsesc foarte greu forþã þiilor s-au vãzut nevoite sã accepte
mului Intelligent Energy – Europe de muncã calificatã ºi uneori, sunt lucrãtori din alte þãri, mai puþin dez-
(IEE), program care a derulat nevoiþi sã recruteze personal necali- voltate, dornici sã-ºi câºtige exis-
proiectul ROBUST, în perioada ficat, care sã înveþe meseria la locul tenþa muncind pe ºantierele din
noiembrie 2011 – aprilie 2013. de muncã. România.

Red.: Ce mãsuri se propun la În acest sens, Patronatul Societãþilor acesteia pe scarã largã ºi asigu-
nivel de patronat pentru dimi- din Construcþii va continua, în spiritul rarea continuitãþii, pe termen lung, a
nuarea migraþiei forþei de muncã BUILD UP Skills prin Pilonul II, cu un implementãrii rezultatelor proiectu-
din construcþii? nou proiect Quali-Shell 2020 care lui. În acest sens, dorim sã creãm o
T.A.: În privinþa migraþiei forþei de are ca scop dezvoltarea Schemei reþea interactivã de comunicare
muncã calificate din construcþii, Naþionale de Calificare a forþei de între cei trei parteneri implicaþi -
patronatul susþine, în cadrul sesiu- muncã în construcþii, pentru eficienti- angajaþi, angajatori ºi formatori - ºi
nilor de dialog social din ministerele zarea energeticã a clãdirilor. promovarea unei comunicãri perma-
competente, îmbunãtãþirea condi- Red.: Care sunt alte detalii nente între aceºtia, ceea ce le va
þiilor de muncã ºi creºterea nivelului privind acþiunea BUILD UP Skills permite actualizarea permanentã ºi
salarial al lucrãtorilor. În acest sens, – Pillar II ºi proiectul Quali-Shell posibilitatea de a-ºi perfecþiona
au fost propuse, la nivel de minis- 2020? Cine sunt partenerii din rezultatele.
tere, directive care sã prevadã proiect ºi ce v-aþi propus sã rea- Perspectivele, pe termen lung, ale
obligativitatea existenþei exclusive a lizaþi prin implementarea lui? proiectului BUILD UP Skills Pillar II -
forþei de muncã calificate în cadrul T.A.: Proiectul BUILD UP Skills Quali-Shell 2020 se vor plia pe
firmelor ce doresc sã acceseze Pillar II - Quali-Shell 2020 a luat obiectivele de eficienþã energeticã
proiecte publice. fiinþã la insistenþele PSC, din dorinþa impuse de Uniunea Europeanã în
Red.: Ce alte mãsuri mai pot fi de a limpezi lucrurile din sistemul de
domeniul realizãrii construcþiilor,
adoptate pentru a creºte nivelul calificare a forþei de muncã din con-
obiective care sã asigure un consum
de calificare a forþei de muncã din strucþii, urmãrind, totodatã, adaptarea
minim de resurse energetice clasice
construcþii? Schemei Naþionale de Calificare la
ºi înlocuirea lor cu resurse regenera-
T.A.: Soluþii existã tot timpul. nivelul Schemei de Calificare Euro-
bile, mult mai eficiente. Un prim pas,
Pentru a demara acþiuni în acest pene, acesta fiind ºi unul dintre
în acest sens, îl reprezintã eficien-
sens, este necesarã, însã, impli- obiectivele proiectului.
tizarea procesului de reabilitare
carea activã din toate cele trei Partenerii noºtri sunt reprezen-
termicã a clãdirilor.
direcþii care sunt parte a procesului taþi de organizaþii, asociaþii, patro-
Din punct de vedere al schemei
de calificare: angajatul, angajatorul nate ºi instituþii publice, actori cheie
de calificare, ne-am axat pe dez-
ºi formatorul. Pe de o parte, impli- din domeniul construcþiilor, precum:
voltarea ºi reglementarea celor
carea antreprenorilor pentru a URBAN-INCERC – Institutul Naþi-
douã clase de meserii direct impli-
investi în procesul de instruire a onal de Cercetare, Dezvoltare în
cate ºi anume izolatorii, cei care
angajaþilor, în scopul de a realiza Construcþii, Urbanism ºi Dezvoltare
pun în scenã partea opacã a
construcþii eficiente ºi durabile în Teritorialã Durabilã (coordonatorul
timp. Al doilea pilon îl reprezintã proiectului), PPTT - Patronatul Pro- anvelopei clãdirilor, ºi montatorii
angajatul/lucrãtorul, care trebuie sã ducãtorilor de Tâmplãrie Termo- de tâmplãrie ºi geam termopan,
conºtientizeze faptul cã o mai bunã izolantã, QETICS - Grupul pentru care implementeazã partea trans-
calificare îi poate asigura avantaje Calitatea Sistemelor de Termoizo- parentã a anvelopei.
suplimentare. Pentru aceasta este laþie, ANC – Autoritatea Naþionalã Membrii partonatului s-au arãtat
necesar ca el sã-ºi exprime disponi- pentru Calificãri, CNDIPT – Centrul extrem de interesaþi de rezultatele
bilitatea în vederea urmãrii proce- Naþional de Dezvoltare a Învã- proiectului ºi în acest sens, ne-au
sului de formare profesionalã, atât þãmântului Profesional ºi Tehnic, oferit sprijinul lor în vederea realizãrii
la locul de muncã, cât ºi în particu- CSCon - CSC – Comitetul Sectorial etapelor proiectului. Din experienþa
lar. Cel de-al treilea partener este în Construcþii, MDRAP – Ministerul proiectului trecut, am dori de la
reprezentat de furnizorii de formare Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis- membrii noºtri ceva mai multã
profesionalã, interni sau indepen- traþiei Publice, BDG - Business disponibilitate pentru a participa la
denþi de organizaþie. Ei sunt liantul Development Group. acþiunile de genul conferinþelor lo-
între angajat ºi angajator. Odatã ce În cadrul proiectului ne-am pro- cale ºi naþionale desfãºurate în
toate acestea au fost stabilite, nu ne pus dezvoltarea Schemei Naþionale cadrul proiectului ºi implicarea activã
rãmâne decât sã identificãm soluþiile de Calificare a forþei de muncã din a acestora pe tot traseul proiectare -
pentru a implementa aceste acþiuni. domeniul construcþiilor, aplicarea execuþie - realizare.

Servicii de evaluare ºi certificare a
competenþelor profesionale, oferite de
Centrul de evaluare din cadrul PPTT
Centrul de Evaluare ºi Certificare a Competenþelor Profesionale, din cadrul
Patronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (CECCP–PPTT) este autorizat
de Autoritatea Naþionalã pentru Calificãri (ANC) pentru evaluarea ºi certificarea compe-
tenþelor profesionale obþinute pe alte cãi decât cele formale. CECCP–PPTT figureazã
la poziþia nr. 75 în Registrul Naþional al Centrelor de Evaluare ºi Certificare a Compe-
tenþelor Profesionale.
Certificatele de Compenþe Profesionale eliberate persoanelor competente pentru
toate unitãþile de competenþã specifice unei ocupaþii au aceeaºi valoare ca ºi Certificatele
de Absolvire, respectiv Calificare, cu recunoaºtere naþionalã, eliberate în sistemul de
formare profesionalã a adulþilor.
CECCP–PPTT este autorizat sã efectueze evaluãri ºi certificãri pentru:
Metode de evaluare utilizate: Test scris; Întrebãri orale; Observare directã; Raport din partea altor persoane
Companiile interesate sã-ºi certifice angajaþii care deþin experienþa de muncã în acest domeniu ºi vor sã obþinã
informaþii suplimentare, se pot adresa Centrului la urmãtoarele date de contact: office@pptt.ro, formular contact pe
http://pptt.ro/contact, tel. 021-311.16.30 / 0723-178.215, fax 021-311.80.10.
Acte necesare la înscriere: cerere înscriere; copie certificat de naºtere; copie certificat de cãsãtorie (dacã este
cazul); copie act de identitate; copie act de studii (8 / 10 clase, diplomã de bacalaureat/licenþã).
Costurile evaluãrii ºi certificãrii angajaþilor pentru Companii

CECCP–PPTT percepe urmãtoarele tarife pentru evaluare ºi certificare, în funcþie de numãrul de angajaþi de la
aceeaºi companie care participã la serviciile de evaluare ºi certificare competenþe profesionale, dupã cum urmeazã:
Pentru serviciile de evaluare ºi certificare competenþe nu se percepe TVA. Pentru deplasarea evaluatorului în
Bucureºti ºi jud. Ilfov nu se percep cheltuieli de transport sau cazare.
Cheltuieli cu deplasarea evaluatorului în alte oraºe din România
• Pentru transportul cu autoturismul se percepe un tarif 0,5 lei/km fãrã TVA; Cazare (dacã este cazul); Diurnã
(dacã este cazul). Pentru companiile care asigurã cazarea evaluatorului pe cheltuiala firmei nu se percep cheltuieli
cu cazarea.

Avantaje
Deducerea cheltuielilor cu certificarea angajaþilor
În conformitate cu art. 34 din Ordonanþa Guvernului nr. 129/2000: „Societãþile comerciale, companiile ºi alte insti-
tuþii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesionalã a salariaþilor, cheltuieli care se deduc din impozitul pe profit
sau din impozitul pe venit”.
Certificatul de competenþe profesionale se elibereazã persoanei declarate competente, în urma procesului de
evaluare a unitãþilor de competenþã, acordându-i dreptul de a lucra în ocupaþia pentru care a fost evaluatã.
- Acordarea certificatului de competenþã se bazeazã pe evaluarea a ceea ce candidatul este capabil sã facã în
condiþii reale de muncã ºi nu necesitã o pregãtire teoreticã ºi practicã specialã în prealabil;
- Certificatul de competenþã oferã recunoaºterea competenþelor unei persoane, indiferent de modul în care
acestea au fost dobândite, ceea ce înseamnã cã nu este necesarã urmarea unui curs de calificare înainte de
susþinerea evaluãrii: se recunoaºte capacitatea de a practica o calificare/ocupaþie, chiar dacã persoana nu a
absolvit o ºcoalã sau un curs de calificare;
- Acordarea certificatului de competenþã se bazeazã pe evaluarea a ceea ce candidatul este capabil sã facã în
condiþii reale de muncã;
- Certificatul de competenþã poate fi acordat indiferent de vârsta candidatului, fãrã a restricþiona accesul la
evaluare;
- Procesul de evaluare se poate desfãºura direct la locul de muncã al candidatului;
- Costurile unui proces de evaluare a competenþelor profesionale sunt reduse la jumãtate faþã de cursurile de
formare profesionalã;
- Certificatul se obþine în termen scurt, fãrã participare la un curs, durata unui proces de evaluare a compe-
tenþelor profesionale este de maxim 30 de zile, mult mai redusã faþã de cursurile de formare profesionalã;
- Certificatul de competenþe profesionale, obþinut în urma unui proces de evaluare a competenþelor profesionale,
este recunoscut la nivel naþional ºi în statele membre UE (dupã apostilare);
- Certificatele pot fi eliberate mai rapid decât în cazul cursurilor de formare profesionalã, chiar în maxim 48 de ore
(dacã se achitã taxa de urgenþã);
- Evaluãrile pot fi desfãºurate pe teritoriul întregii þãri.
P.P.T.T.
Bd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, et. 8, ap. 130, Sector 3, Bucureºti
Tel. 021-311.16.30, Fax 021-311.80.10, GSM 0723-178.215, E-mail: office@pptt.ro, Web: www.pptt.ro
Arena Naþionalã -
construcþie complexã de nivel internaþional
REABILITAREA ªI MODERNIZAREA STADIONULUI NAÞIONAL „LIA MANOLIU“
Stimularea dezvoltãrii miºcãrii sportive, în orice colþ al lumii, nu se poate realiza numai prin medica-
mente, vitamine ºi viaþã activã, dar cumpãtatã. Valoarea performanþelor sportivilor este condiþionatã ºi de
locul de desfãºurare a competiþiilor fie ele individuale sau colective, de arenele, dotãrile ºi facilitãþile pentru
obþinerea unor rezultate competitive pe plan intern ºi internaþional. Din pãcate, pânã de curând, la noi
asemenea stadioane ºi locuri de desfãºurare a disputelor sportive au fost vãduvite, ele arãtând un stadiu
primitiv în comparaþie cu ceea ce se cunoaºte cã existã pe plan internaþional.
Iatã, însã, cã a venit anul 2011 ºi un edificiu la cel mai înalt nivel sportiv a intrat ºi în zestrea Capitalei. Este
vorba despre noua înfãþiºare a Stadionului Naþional „Lia Manoliu“ devenit „Arena Naþionalã“.
Un rol determinant l-a avut, prin proiectul pe care l-a conceput ºi prin execuþie la înalte standarde de
calitate, Asocierea JV MAX BÖGL - ASTALDI.
Arenei Naþionale din Bucureºti îi vom consacra câteva episoade, pentru a fi cunoscute, de cãtre
specialiºti ºi nu numai, proiectele ºi etapele de construcþie ºi modernizare.
Pentru început, sã-i cunoaºtem pe cei care au conceput ºi realizat acest impunãtor edificiu.
Stadionul „Arena Naþionalã“, stadion de talie internaþionalã, cu o capacitate de cca. 55 000 locuri, este construit
în mijlocul unei capitale aglomerate - Bucureºti, fapt ce a constituit pentru proiectare, în egalã mãsurã, o dificultate în
plus, dar ºi o provocare.
Tipul proiectului este “design and built” ºi a fost realizat de Asocierea JV Max Boegl Bauunternehmung GmbH
& Co. KG – Astaldi Spa Italia, având alãturi proiectanþi de specialitate de anvergurã:
• Proiect de arhitecturã: GMP - ARCHITEKTEN VON GERKAN, MARG UND PARTNER;
• Design de concept: VOLKWIN MARG ºi CHRISTIAN HOFFMANN (2007);
• ªef de proiect: FRANZ LENSING;
• Proiect realizat în colaborare cu: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªl URBANISM „ION MINCU“
BUCUREªTI - C.C.P.E.C. ªl GRAPHIC STUDIO;
• ªefi de proiect: E. B. POPESCU, NEMEª KAROLY;
• Concept structuri ºi proiect acoperiº: SCHLAICH BERGERMANN UND PARTNER în colaborare cu
IPROLAM;
• Proiect structurã: KREBS UND KIEFER în colaborare cu CONSILD;
• Instalaþii: IPROPLAN în colaborare cu CONPREX;
• Amenajãri exterioare ºi peisagere: VIAPROIECT;
• Consultanþi: ALUDESIGN;
• Graficã signaleticã: KOMBINAT FORM;
• Beneficiar: PRIMÃRIA BUCUREªTI;
• Antreprenor general: MAX BÖGL/ASTALDI;
• Consultanþi beneficiar: LOUIS BERGER SAS;
• Perioada de proiectare: 2007-2010;
• Perioada de construcþie: 2008-2011.
Stadionul “Arena Naþionalã” are câteva particularitãþi care-l deosebesc de celelalte stadioane, ºi care îi dau o ele-
ganþã ºi zvelteþe în plus. Copertina acoperiºului, montatã pe arce svelte, pune în evidenþã pânza elegant curbatã care
protejeazã tribunele, dând senzaþia de zbor ºi scoþând în evidenþã ºi mai mult eleganþa construcþiei privitã din exterior.
Ritmul stâlpilor înalþi, filiformi, din beton, contribuie la dematerializarea faþadei. La partea superioarã, stâlpii sunt
solidarizaþi, prin grinzi zvelte metalice, vopsite în alb, care pãstreazã transparenþa.
Dezvoltat pe ºase niveluri, dintre care trei subterane, proiectul stadionului rezolvã toate cerinþele funcþionale,
separând fluxurile de circulaþie pentru diferitele categorii de utilizatori: suporteri, public VIP, presã, jucãtori, arbitri,
personal tehnic, forþe de ordine ºi echipaje medicale. Fiecare categorie are propriile accese, culoare ºi spaþii care se
intersecteazã numai în punctele unde este necesar. Pentru evenimentele de tip concert, unde publicul are acces pe
teren, fluxurile se adapteazã prin deschiderea golurilor în partea inferioarã a tribunelor, prevãzute în talonul parapet.
Învelitoarea arenei cuprinde o parte fixã, destinatã acoperirii permanente a tribunelor, alcãtuitã din suprafeþe de
policarbonat ºi pânze (membrane) arcuite, din þesãturã de poliester cu strat de PVC, precum ºi o parte mobil-
retractabilã din acelaºi material, rezistent la plieri repetate, pentru acoperirea suprafeþei de joc.
Finisajele interioare ºi exterioare pãstreazã o rigoare deosebitã, adaptându-se, în fiecare caz, funcþiunii spaþiului
deservit.
Scaunele tribunelor sunt compuse într-un mozaic tricolor, cu aspect de câmp de flori, trecând de la roºu, la partea
inferioarã, la galben ºi albastru la partea superioarã, acolo unde tribunele se confundã cu cerul.
Prin nivelul superior al designului general ºi prin atenþia acordatã detaliilor, Arena Naþionalã îºi meritã privilegiul
de a fi primul stadion românesc de categoria I - nivel internaþional de competiþie.
(Va urma)
Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact -

ing. Ioan Costinea, director coordonator contracte Astaldi: i.costinea@astaldi.com
Cum se vor comporta clãdirile
la viitorul seism
dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - director ºtiinþific Construcþii - Institutul Naþional Cercetare-Dezvoltare
în Construcþii, Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã „URBAN-INCERC“
La comemorarea marelui cutremur de la 4 martie 1977 ne-am pus, ca de fiecare datã, diferite întrebãri legate
de cum se vor comporta clãdirile din fondul construit existent la viitorul ºi poate cã destul de apropiatul
cutremur de Vrancea...
Eu cred cã mulþi colegi de profesie îºi pun astfel de întrebãri ºi poate cã destul de puþini îºi închipuie cã o astfel
de întrebare nu este de actualitate.
Nu cad în eroarea de a considera din 1940 ºi 1977 ne pot da relative cer- realizarea betoanelor ºi armãrilor la
cã a te gândi la ceva rezolvã automat titudini (statistice), cum ar fi: unele clãdiri mai înalte, sudurile sau
problema, dar evenimentele seismice • clãdirile tradiþionale sau executate subbetonãrile la unele proiecte de
recente din Europa ne-au arãtat cã o tradiþional cu materiale industriale blocuri din panouri mari);
anumitã „uitare“ a impactului periodic al (zidãrii) se vor încadra în limitele de • sunt posibile avarieri la unele clãdiri
seismicitãþii conduce la o trezire bruscã avariere constatate la seismele istorice executate dupã 1990, pânã la apariþia
ºi dureroasã. Este cazul cutremurelor precedente, cu un numãr relativ redus ºi implementarea legii nr. 10/1995, în
din Spania (2011) ºi Italia (2012). de efecte asupra persoanelor; condiþiile unei relaxãri de facto a con-
ªi în România, unii au fost „sur- • dupã cele douã mari seisme, ca trolului public în unele localitãþi;
prinºi“ de cutremurele din 1940 ºi urmare ºi a celor din 1986 ºi 1990, pot • cea mai bunã comportare ar tre-
1977 ºi, mai ales, de efectele lor. fi posibile avarieri multiple, cu nece- bui sã o remarcãm la generaþiile de
Existã explicaþii tehnice ºi chiar socio- sitãþi de inspecþie de urgenþã dupã
clãdiri realizate dupã normativul
politice în ambele cazuri. Este vorba seism la multe clãdiri ºi/sau asigurarea
P 100-1991 ºi 1992 ºi cele dupã codul
mai ales de surprinderea personalã ºi locuirii provizorii pentru mulþi locuitori
nu cea de breaslã. Poate cã în 1940 din zone rurale sau suburbane. P 100-1/2006, cu condiþia respectãrii
surpriza a fost mai apropiatã de o Referitor la clãdirile executate dupã reale a cerinþelor.
stare realã (deºi Beleº, Hangan, proiect putem aprecia: Nu putem garanta o comportare
Prager ºi alþii proiectau la cutremur), • clãdirile de generaþie pre-1940, acoperitã de statistica observaþiilor pre-
dar în 1977 eram, deja, o þarã cu nor- expertizate sau nu, dar neconsolidate cedente pentru:
mativ obligatoriu de proiectare anti- conform cerinþelor actuale, pot ajunge • clãdiri cu avarii structurale
seismicã. Cu toate acestea, codurile la stãri de avariere diferite, vizibile sau ascunse ºi clãdiri cu avarii nestruc-
pre-1977 se bazau pe date seismo- mai puþin vizibile; paradoxal, deºi la turale actuale, care pot deveni peri-
grafice din alte þãri, spectrele nu þineau aceste structuri nu se întrevede o com- col public, chiar fãrã avarii structurale;
cont de perioadele de oscilaþie lungi portare favorabilã ºi sigurã, nu putem • clãdiri cu soluþii de „import“ la
iar acceleraþiile de calcul erau foarte sã apreciem dacã momentul atingerii faþadele din diferite vitraje, placaje ºi
reduse. limitei de siguranþã sau de deformare zidãrii, dacã nu au respectat cerinþele
La cutremurul din 4 martie 1977, la necontrolabilã va fi pe durata miºcãrii de zonã seismicã din normativele sau
INCERC Bucureºti s-a obþinut singura seismice sau se va ajunge doar la o fiºele tehnologice de firmã;
accelerogramã din þarã, care a permis limitã de condamnare; aºa cum s-a • clãdiri cu spargeri de elemente
sã se cunoascã, pentru întâia datã, constatat ºi în 1940 ºi 1977, fisuri care structurale ºi modificãri neautorizate,
spectrul de acceleraþii ºi specificul dis- pãreau fãrã semnificaþie în 1940 sau sau în cazul desfiinþãrii abuzive a
tructiv al sursei Vrancea, cu totul diferit dupã aceea au contribuit probabil la tuturor elementelor nestructurale care
de al altor surse ºi sã se elaboreze un prãbuºiri ulterioare; au asigurat un altfel de rãspuns
cod seismic pe alte baze. Dupã 1977 • clãdirile executate dupã proiecte dinamic în trecut.
am învãþat cã sursa Vrancea ºi cutre- conforme normativelor dintre anii 1950 Existã încã structuri despre care nu
murele intermediare sunt complet ºi 1977 se vor comporta variabil, în se mai ºtie cât au suferit în 1940 ºi
diferite de cele crustale, de tip califor- funcþie de sensibilitãþile sau defectele
1977, sau cât mai pot rezista, nefiind
nian. Oscilaþiile au avut perioada de conformare, de avariile înregistrate
nici mãcar expertizate, deoarece mulþi
lungã, deci a rezultat un spectru în 1977 ºi modul lor de reparare sau
(curba beta) diferit de cel californian consolidare la vremea respectivã, pre- proprietari mai cred, în mod absolut, în
din P.13-1963 ºi 1970. S-a înþeles cum ºi de modul de întreþinere dupã lucrãrile de dupã 1977 ºi nu solicitã
atunci de ce clãdirile înalte ºi flexibile acest eveniment, ca ºi de efectele evaluarea, sau din lipsa de cooperare a
suferã mai mult sub perioada de ascunse de dupã 1986 ºi 1990; asociaþiei de proprietari cu autoritãþile.
oscilaþie lungã, s-au explicat efectele • clãdirile executate dupã 1977 În fine, putem avea, ca la fiecare
grave, în special în sud-est unde este de aºteptat sã se comporte favo- cutremur, situaþii de avariere „ca la
existã strate ºi depozite geologice rabil, în funcþie de calitatea materi- manual“, sau aspecte ale comportãrii
groase, s-au introdus cerinþe de ductili- alelor ºi execuþiei, fiind însã posibile ºi in situ la care nu ne-am fi aºteptat, ºi
tate a structurilor. surprize date de lipsa controlului de care vor constitui obiectul investigaþiilor
Cãutând acum sã rãspund la între- specialitate la unele structuri la care s-au noastre ºi comunicãrilor la Conferin-
barea de început, anumite observaþii aplicat tehnologii pretenþioase (de ex. þele CNCisC.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã
pentru betoane ºi mortare
SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.
În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.
Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu se

corodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºi
Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are o antimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. La
vechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fost temperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþii
armate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru a organici, nefiind periculoasã.
evita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã la Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-
rupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilã prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãrii
cu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic de
la ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre. armãturã sau în cazul armãrii constructive a betonului
Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pe armat obiºnuit.
piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice
elaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-
cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelor
polimerice.
Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-
tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la o Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritatea
creºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestui materialelor de construcþii este mai micã decât solicitarea
tip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor. staticã. Betonul armat cu fibre este avantajos în
În epoca modernã, primul patent de utilizare a realizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, a
betonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul fundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþei
1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul român sporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi la
Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritã
Gogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptul îmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor- deformare.
de beton armat cu fibre fiind printre promotorii noului maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-
material. tenþei la forfecare.
Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purã Un domeniu important îl constituie elementele de con-
printr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã) strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-
pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro- tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. În
cazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-
cese de transformare ajung la caractristici fizico- ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.
mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare la Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armare
rupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cu EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã a
tãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânã indicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-
la 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilã propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-
în apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculã tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseli
subþire de superplastifiant care le conferã o alunecare industriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi a
superioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional în pistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarece
toatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adauga toate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere. Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime de
în betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregul avantaje, dintre care amintim:
parcurs al procesului tehnologic se efectueazã un control • asigurã o armare tridimensionalã în toatã masa
al calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti- amestecurilor, betoane sau mortare;
lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupra • eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºi
produselor finite, control efectuat în conformitate cu contracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;
prevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO • creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi la
9001:2008. cicluri îngheþ-dezgheþ;
• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºi
a mortarelor;
• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþii
chimici corozivi;
• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi a
mortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;
• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþa
fibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.
DOMENII DE UTILIZARE
Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au o

arie extinsã, din care menþionãm:
• pardoseli industriale;
• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;
• piste aeroportuare;
• fundaþii la liniile de tramvai;
• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri
ºi povârniºuri;
• prefabricate pentru orice destinaþii;
• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;
• conducte din beton;
• ziduri de sprijin;
• elemente subþiri de faþadã;
• fundaþii de maºini unelte.
Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte
total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.
Dozarea ºi punerea în operã
La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont de

urmãtoarele recomandãri:
• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mm
se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.
• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mm
se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.
Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuite
este de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.
Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poate
face în staþiile de betoane, direct în autobetoniere pe
ºantier sau în betonierele mici de ºantier.
Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului
(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-
tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-
nizarea completã.
Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-
late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-
toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.
Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepararea

oricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poate
utiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicarea
betonului obþinut.
Important
Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia de

obþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportul
apã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.
Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele de
adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-
litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi pot
ajunge pânã la 2,5 kg.
Mod de ambalare
Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.

Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã
pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.
Centrul Expoziþional Moldova - Iaºi
Antreprenor: Asocierea CONEST SA - leader ºi NOVA CONSTRUCT SRL
Beneficiar: MDRT
Investitor: Consiliul Judeþean Iaºi ºi Consiliul Local al Municipiului Iaºi
Proiectant general: HABITAT PROIECT SRL Iasi
Proiectant arhitecturã: ARHITECT GRUP SRL Iasi
Proiectant structurã: ICAR SRL Iaºi
Proiectant instalaþii: EXPERT GRUP SRL Iaºi / STUDIO PRO SRL Iaºi
Centrul Expoziþional Moldova din Fundaþiile sunt realizate din reþea

Iaºi, finanþat, parþial, prin programul ortogonalã de grinzi, iar suprastruc-
PHARE 2004-2006, a fost realizat în tura este formatã din cadre ºi plase
vederea asigurãrii infrastructurii ºi din beton armat.
logisticii pentru dezvoltarea echili- Acoperiºul este din ferme pe struc-
turã metalicã, acoperite cu panouri
bratã ºi creºterea competitivitãþii
termoizolante tip sandwich.
întreprinderilor din regiune. Corpul A are închideri exterioare
Construcþia, amplasatã pe ªosea- cu pereþi cortinã în sistem semistruc-
ua Nicolina nr. 1041, are o înãlþime tural cu barierã de întrerupere a punþii
de 19,50 m ºi este alcãtuitã din trei termice, cu sticlã securizatã, coloratã,
corpuri de clãdire cu funcþiuni com- tratatã reflexiv. Pentru pãrþile pline s-au
plementare. realizat panouri sandwich termoizo-
• Corpul A – corpul principal de lante de exterior ºi placaj de aluco-
clãdire ce adãposteºte pavilionul bond pe structurã metalicã.
expoziþional pe trei niveluri succe- Corpurile B ºi C au închidere
exterioarã din zidãrie blocuri mici
sive în cascadã; 5.380 mp reprezintã
BCA, placate cu termoizolaþie din
spaþiul expoziþional, iar 640 mp sunt vatã de sticlã ºi panouri de aluminiu.
rezervaþi sãlilor de conferinþã; Au fost realizate parcaje subte-
• Corpul B – cu dispunere perpen- rane (41 locuri, situate în demisolul
dicularã pe Corpul A, are demisol, clãdirii), pentru expozanþi ºi salariaþi,
parter ºi etaj, cu o suprafaþã totalã precum ºi parcaje exterioare.
desfãºuratã de 2.685 mp; Dispunerea volumelor în formã
• Corpul C – se desfãºoarã pe de „L”, permite intimizarea spaþiului
trei nivele (demisol, parter ºi etaj), cu exterior ºi agrementarea sa ca pla-
suprafaþa totalã 1.514 mp ºi este tou de expunere în aer liber pe 3
platforme, cu denivelare de 80 cm
destinat spaþiilor administrative ºi
între ele.
unei sãli de ºedinþe. Finisajele interioare au fost rea-
lizate conform destinaþiei fiecãrui
spaþiu, din materiale de bunã calitate
ºi rezistente.
Prin lucrãrile realizate, cu respec-
tarea cerinþelor de calitate prevãzute
în proiect, a fost realizat un spaþiu
corespunzãtor destinaþiei de centru
expoziþional, care oferã facilitãþile ºi
utilitãþile necesare dezvoltãrii con-
tactelor de afaceri ºi creºterii expe-
rienþei manageriale în domeniul
tradeshow marketing.

Când bat clopotele… !
ing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)
În general clopotele bat ºi în zilele aºa-zis negre. Negre pentru cã ºi ele plâng ori de câte ori avem în faþa
ochilor oameni ºi decoruri cernite de tristeþea pierderii unei vieþi ajunsã la capãtul ei.
Sunt, deci, destule cazuri când limbile clopotelor ne reamintesc de oameni dragi, de oameni care, pe tot
parcursul existenþei lor, au fost… oameni deosebiþi!
Sigur, dupã un anumit interval de timp îºi face prezenþa în toate, vrând-nevrând, nedorita… uitare. Nu
ºtiu dacã-i logic, dar, din pãcate, ºi uitarea face parte din viaþã.
Asta nu înseamnã cã trebuie sã ne împãcãm cu ea.
Iatã de ce, dupã ce au trecut doar ºi industriale, lucru continuat cu Construcþiilor, ca semn de recu-
câþiva ani de la dispariþia unui om sârguinþã ºi dupã plecarea sa în noºtinþã pentru ceea ce au fost ºi
deosebit, l-am numit pe inginerul nefiinþã, de cãtre fiul sãu dr. ing. rãmân în istoria construcþiilor din
constructor Mihail Erbaºu, multor Cristian Erbaºu. România.
oameni cu suflet bun amintirea lui le Mulþi dintre cei în viaþã nu-l pot Aºadar, dacã în aceastã zi de
rãscoleºte emoþiile, emoþii care se uita pe Mihail Erbaºu pentru cã 26 iunie veþi auzi dangãtul unui
manifestã, chiar dacã a trecut o anu- acesta a fost un altruist, a alinat clopot, sã înþelegeþi cã el poate
mitã perioadã de timp. ªi asta pentru suferinþele multora, pe plan material exprima ºi nefireasca pierdere a
cã nu este firesc sã se uite uºor nu ºi medical, prin numeroasele aju- celui care a fost ºi trebuie sã rãmânã
numai numele, dar mai ales omul toare financiare acordate în situaþii în amintirea noastrã – Mihail Erbaºu.
Mihail Erbaºu. nedorite de beneficiarii lor. Sigur, orice dispariþie a unei fiinþe
A pãrãsit, din pãcate, scena vieþii, Au trecut, deci, 9 ani de la dispa- umane dragi lasã în urma sa un gol,
la o vârstã în care maturitatea lui era riþia fulgerãtoare a celui ce a fost un vid care trebuie umplut, la propriu
în plinã afirmare profesionalã, Mihail Erbaºu. Asta nu înseamnã cã, ºi la figurat, de ceilalþi, fie ei membri
lãsând nefinalizate o multitudine de trecând în nefiinþã, el trebuie uitat. ai familiei celui trecut în nefiinþã, fie
proiecte privind existenþa ºi valorifi- Nu, pentru cã, fie ºi dacã ne amintim de pãmântenii aflaþi încã în vigoare.
carea resurselor umane ºi materiale acest lucru doar o zi pe an – 26 iunie Dacã ar mai fi trãit, Mihail Erbaºu
specifice societãþii de dupã 1990 din – starea respectivã ne mângîie tris- ne-ar fi inoculat, din bogata sa expe-
România, cu prioritate în domeniul teþea de a fi pierdut un om, un prieten. rienþã umanã ºi profesionalã, obli-
construcþiilor. Rândurile de faþã, apãrute în gaþia de a face ceva pentru oameni
Cu vitalitatea-i recunoscutã la aceastã publicaþie, sunt un mãrunt ºi societate, ceva care sã amin-
vremea respectivã, el a creat ºi lãsat semn recunoscãtor cã nu-l putem teascã mai târziu cã nu a fost un
în urmã o societate proprie de con- uita pe Mihail Erbaºu, cel ce a fãcut, simplu spectator pe scena vieþii.
strucþii, care astãzi figureazã printre ºi noi zicem cã mai face parte, din Iatã de ce, la rândul nostru, tre-
cele mai performante de pe piaþa de marea familie a constructorilor. El a buie sã-l aºezãm pe Mihail Erbaºu
profil din þara noastrã. demonstrat, prin calitãþile profesi- pe locul celui care întotdeauna a
Valorificând, în primul rând, pro- onale, cã îºi meritã locul în galeria dorit sã construiascã, fapt care ne
priile cunoºtinþe dar ºi resursele personalitãþilor din domeniul con- îndeamnã sã nu-l uitãm chiar dacã
colaboratorilor sãi, el a reuºit sã strucþiilor, oameni pe care noi îi anii trec neiertãtor.
punã în operã multe construcþii civile rememorãm în paginile Revistei Ciprian Enache

Faþã în faþã cu cei care pun
Pânã acum, cititorii „Revistei Construcþiilor” au
fost obiºnuiþi sã prezentãm, în fiecare numãr,
noutãþile privind sistemele pe care societatea noas-
trã le comercializeazã în România.
De astã datã, ne vom referi la un eveniment la
care compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA a fost
prezentã.
Este vorba de expoziþia “Romanian Convention
of Architecture & Design” / ROCAD / Convenþia
Românã de Arhitecturã ºi Design, organizatã în
perioada 15 – 17 mai 2013, de cãtre DK Events &
Advertising SRL, la Sala Palatului din Capitalã.
La acest eveniment, societatea noastrã a fost
prezentã cu produse ºi sisteme pe care numeroºi
vizitatori, majoritatea proiectanþi, arhitecþi, studenþi,
profesori, au avut ocazia sã le admire ºi sã se
informeze asupra calitãþilor ºi performanþelor lor
tehnice.
Un aspect care ne-a bucurat în mod deosebit
la acest eveniment a fost calitatea vizitatorilor.
ªi aceasta deoarece pentru compania noastrã
sunt la fel de importante atât produsele pe care le
comercializãm, detaliile tehnice ºi soluþiile oferite
cât ºi persoanele ºi firmele care le „pun în operã“.
Ele sunt cele care, de foarte multe ori, dând frîu
liber imaginaþiei, îºi pun “amprenta” pe fiecare
obiectiv realizat cu produsele noastre.
Este principalul motiv pentru care considerãm
evenimentul la care am participat un real succes,
un eveniment despre care lãsãm, în continuare,
imaginile sã vorbeascã.

produsele noastre „în operã”

Proiectarea structurilor multi-etajate
SPITAL PRIVAT ÎN CLUJ-NAPOCA
ing. Jacint VIRAG - asistent, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca,
Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri, inginer proiectant, Lamina SRL, Cluj
ing. Attila PUSKAS - ºef lucrãri, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca,
Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri
Clãdirea, realizatã cu o structurã dualã din beton armat monolit, ocupã aproximativ jumãtate din terenul
disponibil. Limitatã la înãlþimea de 37 m, este conceputã cu 9 niveluri, primul nivel fiind doar parþial
subteran.
Obiectivul lucrãrii îl constituie prezentarea principalelor aspecte de proiectare ale structurii de rezis-
tenþã, þinând cont de tema arhitecturalã ºi de constrângerile impuse de spaþiul limitat (în plan ºi elevaþie),
de destinaþia specificã ºi de obligativitatea edificãrii într-un interval redus.
ECHIPA CARE A CONTRIBUIT

LA REALIZAREA PROIECTULUI
Investitor: GLOBE GROUP srl,
Cluj-Napoca;
Proiectant general: ATELIER
PROIECTARE BENTA SRL, Oradea;
Proiectant structurã: LAMINA srl,
Cluj-Napoca;
Proiectant instalaþii: SOMMERING
INSTALL srl, Bucureºti;
Verificator de proiect: prof. dr. ing. Fig. 1: Model structural ºi structura realizatã
Cornel BIA; (2) obþinerea unor planºee cu Amplasamentul primului spital

Antreprenor general: KESZ EPITO es înãlþimi ºi greutãþi relativ reduse, privat universitar din þarã este în
SZERELO Zrt – Ungaria, sucursala realizabile într-un timp scurt; partea sudicã a Clujului, pe versan-
Cluj-Napoca. (3) limitarea tasãrilor ºi a depla- tul Dealul Feleacului, cu suprafaþa
sãrilor laterale, pentru evitarea degra- stabilã ºi cu înclinare cãtre Calea
În procesul de proiectare au fost dãrii faþadelor ventilate ceramice; Turzii. Configuraþia clãdirii în plan
impuse o serie de condiþii care au (4) realizarea faþadei înclinate ºi este dreptunghiularã, cu regim de
necesitat rezolvãri deosebite: a unor planºee în consolã, cu des-
înãlþime maxim de P+8E, având
(1) optimizarea sistemului de fun- chidere de pânã în 5 m, pãstrând
retrageri progresive de la nivelul eta-
dare, pe un teren argilos cu portanþã aceeaºi grosime redusã a planºe-
jelor 1, 2, 4 ºi 5. Regimul de înãlþime
medie, fãrã nivel subteran; ului.
a zonelor de clãdire ºi poziþionarea
acestora sunt prezentate în figura 2.
Dimensiunile maxime, în plan,
ale clãdirii sunt de 111,6 m x 52,0 m,
având suprafaþa desfãºuratã de
aproximativ 25.000 mp.
Prin tema de proiectarea s-a
impus realizarea a nouã niveluri
supraterane, din care primul devine
subteran, în partea vesticã a clãdirii,
ca rezultat al pantei terenului.
În acestã zonã de demisol s-au pre-
Fig. 2: Plan de situaþie vãzut rezervoare de apã, spaþii

tehnice ºi buncãrul pentru accelera-
torul liniar al secþiei de oncologie.
Din condiþii de siguranþã în caz
de incendiu, s-a limitat înãlþimea
construcþiei, acoperiºul terasã fiind
la cota +36,93 m. Înãlþimile de nivel
variazã între 3,80 m ºi 4,80 m, aºa
cum se observã în figura 4.
STRUCTURA DE REZISTENÞÃ
ªI DETALII DE CALCUL
Fig. 3: Secþiuni transversale
Conformarea ºi dimensionarea
s-au efectuat asigurând flexibilitate
ridicatã. În ceea ce priveºte uti-
lizarea spaþiilor, s-a þinut cont de
constrângerile temei de proiectare ºi
de prevederile eurocodurilor, ale
anexelor naþionale ºi ale codului de
proiectare seismicã P100-1:2006.
Pentru limitarea efectelor de tor-
siune generalã indusã de acþiunea
seismicã, s-a împãrþit clãdirea în
douã tronsoane, printr-un rost de
dilatare ºi seismic.
Pentru calculul structural s-au
luat în considerare ipotezele de
încãrcãri de mai jos, valorile carac-
teristice prezentate fiind înmulþite cu Fig. 4: Arhitectura propusã
coeficienþii parþiali de siguranþã, • Acþiunea vântului s-a evaluat din SISTEMUL DE FUNDARE
dupã cum sunt definiþi în codul de presiunea vântului, conform NP-082-04, Inutilitatea funcþionalã a nivelului
proiectare CR 0-2005 pentru starea qref = 0,4 kN/m2; subteran, precum ºi condiþiile geo-
limitã ultimã (SLU) ºi starea limitã de • Încãrcarea seismicã s-a evaluat morfologice, au determinat efectu-
serviciu (SLS): area unui studiu privind diferitele
în conformitate cu P100-1:2006,
soluþii de fundare. Considerând
• Încãrcãrile de exploatare s-au ag = 0,08 g, Tc = 0,7 s, încadrând
încãrcãrile utile reduse cu coeficien-
considerat diferenþiat pe categorii de clãdirea în clasa I-a de importanþã
tul αn = 0,5..0,7 (provenind din mai
utilizare, conform prevederilor SR EN γ = 1,4; multe etaje), s-a ajuns, printr-un pro-
1991-1-1:2004/NA:2006, categoriile Cerinþele minime de rezistenþã la ces de optimizare, la o soluþie mixtã,
A, B, C1.2, C1.3, C2, C3, C5, I, cu foc pentru elemente structurale: cu fundaþii elastice având adânci-
valorile zonelor de încãrcare afe- • planºee: 60 min. mea de -2,20 m în terenul argilos cu
rente qk = 1,5..5 kN/m2; • stâlpi, pereþi, case de scarã: 150 min. portanþã medie.
Fig. 5: Presiunea efectivã la talpa grinzilor de fundare Fig. 6: Faza de execuþie a infrastructurii
urmare din pagina 29
Fig. 8: Console cu deschideri pânã la 5 m

cu profile metalice de rigidizare ºi suport faþadã
Pentru limitarea înãlþimilor de

nivel, s-a folosit de asemenea sis-
tem de planºeu inclusiv în zona con-
solelor de la etajele 2-4, cu
deschideri de pânã la 5 m. Supli-
Fig. 7. Plan cofraj planºee
mentar, aici s-au prevãzut profile
Stâlpii s-au fundat pe grinzi trans- având grinzi late ºi nervuri. Secþi- metalice, pentru asigurarea nede-
versale, cu secþiune T, având înãl- unea nervurilor ºi grinzilor este tra- formabilitãþii consolelor, precum ºi
þimea de 2,00 m ºi lãþimea tãlpii
pezoidalã, cu lãþimi, la partea inferioarã, suport pentru faþada înclinatã (fig. 8),
variabilã, între 3,80 m .. 6,60 m, în
funcþie de încãrcarea datã de de 12 cm respectiv 90-110 cm, iar cu îmbinãri executate pe ºantier cu
suprastructura cu regim de înãlþime grosimea plãcii este de 8 cm. buloane.
diferenþiat.
Tabelul 1: Determinarea coeficienþilor de sensibilitate ai deplasãrii relative de nivel, asociaþi SLU
Adaptarea lãþimii de grindã con-
duce la o presiune pe talpã relativ
constantã (fig. 5). Se obþin valori de
calcul, pentru sãgeata grinzii, sub
1 cm. Fundarea zonelor cu diafragme
s-a executat pe radier cu grosimea
de 60 cm.
STRUCTURA DE REZISTENÞÃ
Cele douã corpuri de clãdire au
structura dualã, din beton armat
monolit cu cadre predominante, cu
câte douã nuclee de diafragme.
Stâlpii sunt dispuºi la distanþe de
9,0 m pe direcþia longitudinalã iar, pe
direcþie transversalã, la distanþe
cuprinse între 3,0 - 8,70 m. Secþiu-
nea stâlpilor este pãtratã, cu dimen-
siuni de 60 cm x 60 cm ºi 80 cm x 80 cm
la parter. Secþiunile mari se reduc
treptat, pânã la dimensiunea de 60 cm
x 60 cm la etajul 8.
Planºeele, cu înãlþimea totalã de
43 cm, sunt realizate cu un sistem
de cofraje cu casete recuperabile. Se
obþin, astfel, planºee bidirecþionale,

Clasa de beton utilizatã pentru
stâlpi este C30/37, iar pentru pereþi
ºi planºee C20/25. Oþelul beton
folosit este S500B, iar calitatea
oþelului laminat utilizat, S235.
Perioadele fundamentale de
vibraþii ale corpurilor sunt:
• direcþie transversalã: 0,55 s
(corp I ); 0,64 s ( corp II);
• direcþie longitudinalã: 0,45 s
(corp I), 0,53 s (corp II).
Amplasatã într-o zonã cu seismi-
citate redusã, efectele acþiunii seis-
mice sunt relativ mici. Deplasãrile
maxime de nivel obþinute prin calcul,
în combinaþia care conþine încãr-
carea seismicã, sunt de 10,7 mm ºi
8,5 mm pe direcþie transversalã,
respectiv longitudinalã. Efectele de
ordinul doi pot fi considerate nesem-
nificative, deoarece condiþia din
relaþia (1) este îndeplinitã la toate
nivelurile:
Datele privind deplasãrile relative

de nivel ºi coeficienþii de sensibilitate
sunt prezentate în tabelul 1.
TEHNOLOGIE DE EXECUÞIE
ªI URMÃRIRE ÎN TIMP
Soluþia structuralã propusã cores-
punde cerinþelor arhitecturale ºi
tehnologice, prin posibilitatea optimi-
zãrii duratei de execuþie ºi costului.
Astfel, înãlþimea totalã a planºeelor
de 43 cm, raportatã la deschideri ºi
Fig. 9: Faze de execuþie a planºeelor
încãrcãri, este relativ micã (1/20).
Ea este, totuºi, mai mare decât ceea Execuþia a fost etapizatã pe trei admisã de normative, validând sigu-
ce s-ar fi obþinut prin planºee dalã. tronsoane: corp I ºi douã tronsoane ranþa calculului efectuat.
Prin adoptarea planºeului casetat, pentru corpul II, separate printr-un CONCLUZII
cu grosime echivalentã de 27 cm, rost de lucru în zona cu eforturi mi- Proiectul de structurã rezultat în
s-au redus semnificativ greutatea nime. Astfel, folosind cantitatea de urma studiilor efectuate îndepli-
structurii ºi cantitatea de materiale cofraj de 66% din suprafaþa unui
neºte cerinþele funcþionale, estetice
(cu aproximativ 35%). nivel a fost realizatã structura clãdirii
ºi tehnologice, respectând, totodatã,
Costul suplimentar de manoperã într-o perioadã de 6 luni.
constrângerile de amplasament ºi
ºi durata de execuþie au fost mini- În timpul execuþiei, mãsurãtorile
mizate prin folosirea sistemului de de tasãri efectuate au arãtat valori siguranþa, cu costuri reduse. Autorii
cofraj cu casete recuperabile, care maxime de 26 mm pentru corpul II ºi au adoptat soluþii mai puþin uzuale,
permite decofrarea casetelor în 15 mm pentru corpul I, având pre- care s-au dovedit, însã, foarte
3 zile, cu pãstrarea popilor în poziþie ponderent fundaþii de tip radier. potrivite.
în proporþie de 50%. Valorile sunt cu mult sub limita (Din Revista AICPS - nr. 1-2/2012)

Noua generaþie de adezivi pentru gresie ºi faianþã,
cu POLIMER 1000-X
Compania AdePlast a introdus pe piaþã doi noi adezivi, care
înglobeazã tehnologie ºi inovaþie de ultimã orã. Este vorba despre
AFX – 9 ºi AFX – 11 Plus. Primul este pentru lucrãri la interior, în timp
ce al doilea se foloseºte ºi la aplicaþii exterioare. Ambii adezivi conþin
Polimer 1000-X, un ingredient special de ultimã generaþie, care creºte
aderenþa la substraturile minerale ºi la plãcile de gresie ºi faianþã. Mai mult
decât atât, acest component asigurã o lucrabilitate sporitã a adezivilor ºi
optimizeazã, prin retenþia de apã, timpul deschis de minim 20 de minute,
perioadã în care pasta îºi pãstreazã proprietãþile adezive.
Atât AFX – 9, cât ºi AFX – 11 Plus, oferã un raport calitate/preþ ideal,
având ºansele sã devinã preferaþii meseriaºilor, datoritã uºurinþei cu care se
lucreazã. Ambii adezivi au o granulaþie micã, de pânã la 0,63 mm, în timp ce
adezivii clasici au o granulaþie de pana la 0,8 mm.
La aplicarea adezivului este foarte importantã pregãtirea suprafeþei suport.
Aceasta trebuie sã fie întãritã, curatã, uscatã fãrã fisuri sau crãpãturi, aderentã ºi
compactã, lipsitã de grãsimi, pulberi, reziduuri sfãrâmicioase sau sãruri. Mortarul
vechi, cu umflãturi ºi scorojiri, se îndepãrteazã, dupã care suprafaþa suport se va ten-
cui cu mortar obiºnuit pe bazã de ciment ºi var, sau cu mortare din familia
AdePlast. Pentru suprafeþele de tipul ºapelor cu denivelãri, se vor corecta
denivelãrile prin aplicarea unei ºape de egalizare.
Pereþii din BCA vor fi tencuiþi, în prealabil, cu mortar pe bazã de ciment-

var (AdePlast MTI 25 pentru interior, AdePlast MTE 35 pentru exterior).
Dupã întãrirea completã a mortarului se poate aplica adezivul.
Adezivul AFX – 9 nu este recomandat pentru aplicarea pe suprafeþele plã-

cilor de gips-carton, în timp ce AFX – 11 Plus nu are aceastã restricþie.
AFX – 9 ºi AFX – 11 Plus se comercializeazã în saci de 25 kg, iar consumul

specific este de 3-4 kg/mp, în funcþie de calitatea suprafeþei pe care se aplicã.
Dupã minim 24 de ore de la finalizarea aplicãrii plãcilor de faianþã sau gresie, se

face rostuirea. Pentru rostuire se recomandã kitul de rosturi AdePlast QK-6 sau
QK-15. Abia dupã 72 de ore suprafaþa devine complet utilizabilã. Dacã în momentul
aplicãrii temperatura exterioarã este mai micã de 20 0C, perioada de întãrire se
prelungeºte.

Calculul forþei tãietoare
conform SR EN 1992-1-1:2004
ing. Ionel BONTEA, ing. Dragoº MARCU – SC POPP & ASOCIAÞII
În articolul de faþã ne propunem sã comparãm dimensionarea la forþã tãietoare a grinzilor din beton
armat, conform STAS 10107/0-90, SR EN 1992-1-1:2004, ACI 318M-08, NZS 3101-2006. Vom urmãri în
special trecerea de la prevederile STAS 10107/0-90 la SR EN 1992-1-1:2004, cu consecinþele directe.
În urma aderãrii României la Uniunea Europeanã, þara noastrã se aflã, de câþiva ani, în sectorul con-
strucþiilor ºi nu numai, într-un amplu proces de actualizare a standardelor naþionale, pentru a le aduce în
acord cu legislaþia europeanã. Procesul de actualizare, care urmãreºte ca toate statele membre sã adopte
o serie de standarde comune, se bazeazã pe o înþelegere mai bunã a fenomenelor ºi pe dezvoltarea de noi
modele teoretice de calcul ºi analizã, dar ºi pe valoroase date experimentale. Totuºi, în pofida perfor-
manþelor obþinute în ultimii ani în domeniul construcþiilor, existã anumite zone, în cadrul proiectãrii struc-
turilor, unde cunoaºterea fenomenelor este incompletã iar modul de calcul, conservator. Printre acestea
se aflã calculul la forþã tãietoare al elementelor din beton armat iar lipsa de cunoaºtere se traduce ºi prin
abordãri diferite în mai multe standarde. În cele ce urmeazã, ne referim la cazul grinzilor solicitate la forþã
tãietoare, însã problemele sunt similare ºi la alte elemente structurale.
Trecerea de la STAS 10107/0-90 la SR EN 1992-1- armat dupã diferite standarde, ºi anume: STAS
1:2004 schimbã, în mod fundamental, calculul la forþã tã- 10107/0-90, SR EN 1992-1-1:2004, ACI 318M-08, NZS
ietoare, aºa cum îl ºtiam. Diferenþele sunt (foarte) mari 3101-2006. Vom numi în continuare aceste norme STAS,
din punct de vedere teoretic ºi se reflectã direct în ceea EC2, ACI ºi NZS.
ce priveºte cantitatea de armãturã necesarã pentru pre- MODELUL DE CALCUL
luarea forþei tãietoare, cu consecinþe economice directe, AL FORÞEI TÃIETOARE
greu de justificat faþã de clienþi. Dacã pânã acum puteam Clãdirea supusã analizei urmeazã a se realiza în
vorbi de un consum mediu în grinzi de 160-180 kg Bucureºti, cu funcþiunea de birouri cu structurã în cadre
oþel/mc beton, aplicarea SR EN 1992-1-1:2004 conduce din beton armat ºi regim de înãlþime P+4E+Et. 5 retras.
la valori substanþial mai mari. Clãdirea are patru deschideri: douã centrale de 8,10 m ºi
Prezentul studiu îºi propune sã compare dimensio- douã de 7,50 m, ºi opt travei: douã de 6,15 m (câte una
narea la forþã tãietoare a grinzilor unui cadru din beton la fiecare extremitate) ºi ºase de 6,75 m. Înãlþimea
parterului este de 5,00 m iar cea a eta-
Tabelul 1
jului curent de 4,20 m.
Pentru acest studiu s-a mai consi-
derat amplasarea clãdirii în oraºul
Cluj. De asemenea, pentru comparaþie
s-au folosit douã tipuri de oþel: PC52 ºi
Tabelul 2: Încãrcãri considerate în calcul BST500S, cel din urmã începând sã
se impunã pe piaþã din ce în ce mai
mult, datoritã caracteristicilor de rezis-
tenþã sporite faþã de PC52 (ceea ce
implicã un consum mai mic de armã-
turã), dar cu caracteristici de ductili-
tate în limita celor recomandate de
norme (tabelul 1).
Din punct de vedere seismic, dife-
renþa datoratã amplasamentului este
Tabelul 3: Predimensionare
majorã (de la 0,24 g la 0,08 g) ºi prac-
tic pentru clãdirea situatã în oraºul
Cluj încãrcãrile din seism sunt mult
reduse, astfel încât am considerat
încadrarea structurii în clasa medie de
ductilitate (ceea ce impune condiþii mai
relaxate de detaliere a armãturii).

În stadiul limitã de solicitare în lun-
gul fisurii, echilibrul se poate exprima
printr-o ecuaþie de proiecþie pe nor-
mala la axa elementului ºi o ecuaþie de
momente în raport cu punctul de apli-
care a rezultantei eforturilor de com-
presiune din beton ca în figura 1.
Contribuþia betonului la preluarea
forþei tãietoare, prin betonul din inimã
ºi din talpa comprimatã, se exprimã
prin Qb – forþa tãietoare preluatã de
Fig. 1 zona comprimatã a secþiunii, ºi se
determinã empiric.
Aºa cum am arãtat, preluarea forþei
tãietoare se realizeazã prin douã componente: beton ºi
armãturã. În funcþie de înclinarea fisurii, contribuþia celor
douã componente este diferitã, ºi anume: cu cât fisura
este mai înclinatã, capacitatea betonului de a prelua
forþa tãietoare este mai micã, dar creºte capacitatea
armãturii (creºte numãrul de etrieri intersectaþi de
fisurã).
Calculul constã, practic, în determinarea capacitãþii
minime pentru cele douã componente (punctul de
intersecþie al componentei betonului ºi a armãturii în
funcþie de înclinarea fisurii, deci determinarea fisurii
critice) (fig. 2).
Metoda de calcul conform EC2
Fig. 2: Variaþia capacitãþii betonului ºi armãturii
Conform EC2, modelul analitic propus pentru calcul
în funcþie de înclinarea fisurii se bazeazã pe modelul clasic de grindã cu zãbrele
static determinatã, propus de Mörsch E. (Concrete-
În urma predimensionãrii pe criterii de rigiditate ºi Steel Construction. McGraw-Hill, 1909). Acest model
rezistenþã au rezultat tipurile de secþiuni prezentate în presupune o fisurare înclinatã la 450, forþa tãietoare fiind
tabelul 3. preluatã integral de elementele inimii (etrierii).
Aºa cum am menþionat anterior, calculul la forþã tãie- Numeroase cercetãri experimentale au evidenþiat
toare diferã între norme. Mecanismul de preluare a forþei deosebiri importante între acest model ºi comportarea
tãietoare este unul complex ºi practic este compus din realã, ceea ce înseamnã cã modelul este unul destul de
aportul a douã componente: beton ºi armãturã. acoperitor.
Dacã despre calculul armãturii transversale putem
În EC2 - vezi 6.2.3, aliniat (2) -, înclinarea θ a diago-
spune cã este intuitiv, lucrurile se complicã atunci când
nalei de beton se poate alege cu valori cuprinse între
ne referim la componenta de beton, a cãrui capacitate
21,80 ºi 450, cu excepþia zonelor plastice potenþiale ale
se calculeazã dupã niºte formule empirice.
Pentru calculul la forþã tãietoare, EC2 nu þine cont elementelor disipative, unde înclinarea diagonalei se ia
deloc de capacitatea betonului, indife- egalã cu 450 (conform SR EN 1998-1:2004).
rent de tipul solicitãrii (gravitaþional Tabelul 4
sau seismic, însã permite alegerea
înclinãrii diagonalei comprimate la
acþiunea gravitaþionalã), NZS permite
considerarea aportului betonului de a
prelua forþã tãietoare doar în afara
zonelor disipative, iar ACI ºi STAS
conteazã ºi pe capacitatea betonului
dar în moduri diferite.
Metoda de calcul conform STAS
Conform STAS, calculul în secþiuni
înclinate la acþiunea forþei tãietoare se
bazeazã pe metoda echilibrului limitã
în secþiuni înclinate – se considerã un
mecanism de cedare cu un grad de
libertate, alcãtuit din tronsoanele de
grindã separate de fisura înclinatã,
care se rotesc relativ. Fig. 3
În afara zonelor disipative, pro-
blema care se evidenþiazã este deter-
minarea acestui unghi θ, formularea
din EC2 fiind neclarã, lãsând loc de
interpretare fiecãrui inginer proiectant.
Dar pe ce criterii? De ce este aºa de
important? Pentru cã, în funcþie de
unghiul ales, va diferi ºi cantitatea de
armãturã transversalã, atâta timp cât
forþa se va prelua numai prin inter-
mediul etrierilor (fig. 3).
De asemenea, în capitolul 6.2.3,
aliniat (7) se face referire la verifi-
carea capacitãþii armãturii longitudi-
nale de a prelua forþa de întindere
suplimentarã datoratã dilatãrii dia-
gramei de moment. Aceastã preve-
dere se datoreazã decalãrii curbei de
moment în direcþie ”nefavorabilã” pe
o lungime de 0,9*d*(cotg(θ)-cotg(α))/2,
adicã în jur de h/2 (h este înãlþimea
secþiunii); ceea ce ar fi util, în cazul în
care, pentru grinzi nesolicitate seis-
mic, în scopul optimizãrii cantitãþii de
armãturã, se pot considera biele com-
primate la un alt unghi ºi sã decalãm
corespunzãtor curba de momente.
Din nou se lasã loc de interpretãri ºi
nu se specificã clar cã acest lucru ar
trebui aplicat doar pentru solicitãri
gravitaþionale, implicaþiile aplicãrii
acestui algoritm la elemente solicitate
seismic conducând la creºterea can- Fig. 4 Fig. 5
titãþii de armãturã longitudinalã, deci
un alt moment capabil, o altã forþã tãietoare asociatã, o În zone cu seismicitate ridicatã, prin calculul conform
altã forþã suplimentarã de întindere ºi tot aºa, intrând EC2 cu oþel tip PC52, va rezulta creºterea cantitãþii de
într-un cerc vicios! armãturã transversalã faþã de practica obiºnuitã, cu
REZULTATE urmãri ce se reflectã în costul structurii. Practic, pentru a
Sunt prezentate în figurile 4 ºi 5, în formã graficã, pãstra un consum de armãturã moderat, putem folosi
rezultatele calculelor: diametrul minim necesar pentru oþel tip BST500S, cu precizarea cã atât NZS cât ºi ACI
armãtura transversalã luând în considerare ºi toate nu recomandã folosirea unor oþeluri cu limita de curgere
condiþiile minime constructive, diametrul efectiv ºi rapor- >420Mpa pentru armãtura transversalã.
tul între solicitare/capacitate a secþiunii care trebuie sã Referitor la modelul de calcul, trebuie subliniat cã
fie <1. De precizat cã pentru Cluj a dimensionat gruparea acesta prezintã inconsistenþele sale ºi cã cercetãrile
fundamentalã, iar pentru Bucureºti gruparea seismicã. ar putea fi continuate, eforturile întreprinse în acest
CONCLUZII sens de mai mulþi cercetãtori fiind încurajatoare (Hrista
Dintre cele patru standarde studiate, pentru ambele Stamenkovic).
cazuri, reiese cã cea mai defavorabilã normã este NZS, Este de remarcat cã ºi în cazul unei solicitãri simple,
urmatã de EC2, ACI ºi STAS. Se observã cã ºi pentru inconsistenþele de modelare ºi corespondenþa apro-
zonele cu seismicitate redusã (CLUJ, în exemplul nos- ximativã dintre model ºi comportarea realã persistã iar o
tru) pentru EC2 (cu o înclinare a diagonalei θ de 450) ºi altã posibilã soluþionare este modelarea matematico-
NZS, folosind oþel PC52, armãtura transversalã nece- fizicã însoþitã de un program complex de încercãri în
sarã rezultã mai mare de Ø8, mai mult faþã de practica laborator (aºa cum au fãcut japonezii).
curentã. În Bucureºti observãm cã atât pentru EC2 cât BIBLIOGRAFIE
ºi pentru NZS, în cazul folosirii unui oþel tip PC52, „Îndrumãtor pentru calculul ºi alcãtuirea elementelor
diametrul minim necesar din calcul este mai mare de Ø8 de beton armat“ – prof. dr. ing. Radu Agent, prof. dr. ing.
pentru aceastã structurã. Creºterea diametrului necesar Dan Dumitrescu, prof. dr. ing. Tudor Postelnicu;
era de aºteptat atâta timp cât la preluarea forþei tãietoare „Proiectarea structurilor de beton dupã SR EN 1992-1”
se þine cont numai de etrieri. Pe lângã acest exemplu, - prof. dr. ing. Kiss Zoltán, prof. dr. ing. Traian Oneþ;
am fãcut calcule ºi pentru alte valori ale forþei tãietoare ºi STAS 10107/0-90;
diferite secþiuni de grinzi. În majoritatea cazurilor, dacã SR EN 1992-1-1:2004;
se foloseºte oþel tip PC52, diametrul minim a rezultat ACI 318M-08;
mai mare de Ø8. NZS 3101-2006.

Lucrãri de extindere
la Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti
ing. Ovidiu CONSTANTINESCU, ing. Cornel RÃDULESCU, ing. Marilena NICOLAE - SC BAUER România
Portul Internaþional Liber Giurgiuleºti este unicul punct de transport naval din Republica Moldova care
asigurã deschidere la Coridorul VII Pan European Rin - Main - Dunãre, legând Marea Neagrã cu Marea Nordului.
În articol este prezentatã execuþia lucrãrilor la acest port situat la confluenþa râului Prut cu fluviul
Dunãrea.
Lungimea totalã a cheului este de aproximativ 900 m, din care 600 m sunt de-a lungul râului Prut (danã
fluvialã), iar 300 m se gãsesc pe malul stâng al Dunãrii (danã maritimã).
Poziþionat la graniþele României

cu Moldova ºi Ucraina ºi situat la a
72,2 milã maritimã pe fluviul
Dunãrea, Portul Internaþional Liber
Giurgiuleºti este capabil sã pri-
meascã atât nave fluviale, cât ºi
maritime, graþie adâncimii disponi-
bile de 7 m de-a lungul malului stâng
al Dunãrii (fig. 1).
Construcþia portului a început în
anul 1994, în zonã operând un ter-
minal de cereale ºi unul de produse
petroliere, precum ºi un terminal de
pasageri. În anul 2007 s-a luat de-
cizia de extindere a portului actual. Fig. 1: Amplasarea Portului Internaþional Liber Giurgiuleºti
Lucrãrile efective de construcþie,
Dunãre, având variaþii ale grosimii Apa subteranã a fost interceptatã
pentru prima parte a proiectului ºi
între 0,05 m ºi 11,90 m. Acest strat la cote între 7 m ºi 18 m, în strânsã
anume execuþia terminalului de mãr-
este format, în principal, din argile cu legãturã cu nivelul apelor curgãtoare
furi generale ºi containere, s-au
plasticitate mare, intersectate de Prut ºi Dunãre, nivelul Dunãrii fiind
derulat în perioada 2010-2011.
lentile de nisip fin, saturat. important în zona studiatã. Rezul-
SOLUÞIA TEHNICÃ
• Stratul C este format din nisip tatele testelor efectuate pe probele
Pentru execuþia terminalului de
ºi amestec de nisip cu praf, cu un prelevate au arãtat cã apa nu pre-
mãrfuri generale ºi containere, situat
conþinut semnificativ de pietriº mic ºi zintã agresivitate chimicã pentru
pe malul râului Prut, s-au efectuat
mediu. Se caracterizeazã printr-o betoane.
investigaþii geotehnice în amplasa- creºtere abruptã a rezistenþei la
ment, stratificaþia terenului de fundare Având în vedere stratificaþia tere-
penetrare a conului, ceea ce indicã
putând fi descrisã de urmãtoarele nului, soluþia de execuþie rezultatã în
un strat cu îndesare medie spre
straturi caracteristice: urma calculelor este cheu din pal-
îndesat ºi valori ridicate ale unghiului
• Stratul A este o umpluturã planºe metalice tip AZ37-700 cu
de frecare internã. Acest strat s-a
antropicã recentã formatã din prafuri lungimea 19 m, ancorate cu un rând
întâlnit pânã la adâncimea maximã
argiloase, nisipoase plastic tare. la care s-au executat forajele geo- de ancore pretensionate perma-
Grosimea stratului variazã de la 1,30 m tehnice ºi anume 35 m. nente BAUER, cu lungimi de 27,80 m
la 5,30 m. Umplutura necesarã, pen- • Stratul D este alcãtuit din lentile ºi 34,40 m. Coronamentul cheului se
tru a corecta denivelãrile terenului, a de argilã vârtoasã, tare ºi foarte tare, realizeazã prin înglobarea capului
fost executatã cu material provenit situate în stratul C. Acest strat apare palplanºelor, pe o lungime de 40 cm,
din excavaþiile fundaþiilor pentru ter- doar în zona dunãreanã a portului într-o grindã din beton armat cu
minalul de cereale. ºi nu influenþeazã calculul static, dimensiunile 100 cm x 150 cm.
• Stratul B este alcãtuit din sedi- nefiind în zona de execuþie a noului Ca mãsurã suplimentarã, s-a decis
mente aluvionale ale râurilor Prut ºi terminal. separarea cheului de palplanºe de

zona terminalului de pasageri, prin- a terenului în spatele cheului se exe- au continuat cu piloþii foraþi pentru
tr-un perete de piloþi secanþi ºi moni- cutã un prism din piatrã spartã care fundaþia macaralei ºi în zona rampei
torizarea tasãrilor la terminalul de preia ºi efectele presiunii hidrosta- ro-ro. Piloþii au fost executaþi folosind
pasageri, în perioada de execuþie a tice datorate variaþiilor de nivel ale tehnologia de forare cu tubulaturã
lucrãrilor. pânzei freatice, alãturi de cele trei recuperabilã, cu un utilaj de forat
Pentru îmbunãtãþirea terenului de nivele de filtre ºi barbacane prevã- BAUER BG25.
fundare s-a propus instalarea în zute în corpul palplanºelor metalice. Lucrãrile au fost întrerupte total
zona viitorului terminal a coloanelor Optimizarea soluþiei îmbunãtãþirii în luna iulie din cauza inundaþiilor de
din pietriº vibrate, iar pentru zonele de teren ºi calculul stabilitãþii plat- pe râul Prut.
fundaþiilor echipamentelor sensibile formelor de lucru au fost întocmite Execuþia lucrãrilor a fost reluatã
la tasãri a coloanelor din pietriº de departamentul de proiectare în luna august, cu baterea celor
cimentate (fig. 2 ºi 3). Pentru fun- BAUER. 4.200 m2 de palplanºe tip AZ37-700
darea instalaþiilor portuare s-au folo- EXECUÞIA LUCRÃRILOR oþel S320, cu lungimea de 18,90 m,
sit piloþi foraþi cu diametrul φ880 mm. Lucrãrile pentru execuþia cheului având încastrarea în roca de bazã,
Îmbunãtãþirea terenului de funda- au început în a doua jumãtate a lunii respectiv stratul de nisip ºi amestec
re în zona cheului are rol de limitare iunie 2010 cu zidul de piloþi secanþi
a tasãrilor ºi de reducere a presiunii cu diametrul φ880 mm, cu rol de
active a terenului în spatele cheului. separare a zonei nou construite ºi a
Tot pentru reducerea presiunii active terminalului de pasageri existent ºi
Fig. 2: Plan general Fig. 4: Platformã de lucru inundatã
Fig. 5: Instalarea palplanºelor
Fig. 3: Secþiune caracteristicã prin cheu Fig. 6: Detaliu palplanºe AZ 37-700

Tabelul 1: Caracteristici tehnice pentru palplanºele de tip AZ37-700 Proiectarea soluþiei de îmbunã-
tãþire a terenului a fost întocmitã de
departamentul de proiectare al firmei
BAUER ºi constã în realizarea unor
coloane de pietriº cu o adâncime de
10 m sau refuz, într-o reþea triun-
ghiularã cu laturi variabile, de la
1,60 m ºi 2 m, pe toatã suprafaþa
viitorului terminal. În zonele în care
de nisip cu praf de 9,0 m, ºi o pro- s-a impus limitarea tasãrilor s-au
ductivitate medie zilnicã de 290 m2. instalat coloane cimentate de pietriº.
Lucrãrile au fost executate de pe Prin soluþia adoptatã, s-a produs o
uscat, pe o platformã de lucru ame- îmbunãtãþire a terenului de 60%.
najatã conform cerinþelor de stabili- Pentru instalarea coloanelor s-a
tate a echipamentului. Pentru acest utilizat echipamentul RG25S, echi-
tip de lucrãri s-a folosit un echipa- pat cu un vibrator ºi o lance cu
ment RG25S, echipat cu un ciocan diametrul de 550 mm.
PVE 40 VM. CONCLUZII
Fig. 7: Instalarea ancorelor Instalarea ancorelor permanente Deºi lucrãrile de fundaþii speciale
BAUER cu 6 tendoane, cu o capaci- au fost întrerupte de inundaþii pe o
perioadã de o lunã, iar cele mai
tate de 735 kN fiecare, a fost fãcutã
importante probleme nu au fost puse
cu douã echipamente UBW06 ºi
de execuþia propriu-zisã, ci de logis-
UBW08, cu sistem de forare cu cap
ticã - lipsa infrastructurii ºi a materiei
dublu rotativ. Ancorele, instalate la o
prime - termenul de finalizare al
distanþã de 1,40 m între ele, au
lucrãrilor a respectat înþelegerile
lungimea de 27,8 m ºi 34,4 m, bulb agreate anterior, fãrã sã producã
de 5 m ºi 9 m ºi unghiurile de insta- decalarea termenului final de exe-
lare de 27,50 ºi 32,50, la un diametru cuþie a terminalului.
Fig. 8: Tensionarea ancorelor al forajului de 133 mm. Lucrãrile prezentate confirmã posi-
Îmbunãtãþirea terenului în zona bilitatea executãrii cheurilor într-un
viitorului terminal s-a efectuat prin ritm rapid, folosind metode de lucru
instalarea a 22.000 m coloane de obiºnuite în construcþiile hidrotehnice
pietriº vibrate ºi 2.176 m coloane de portuare, îmbinate cu experienþa
pietriº cimentate. vastã în domeniul fundaþiilor speciale
a firmei BAUER.
Portul Internaþional Liber Giurgiu-
leºti, unicul punct de transport naval
din Republica Moldova, cu o impor-
Fig. 9: Detaliu cap de ancorã permanentã BAUER
tanþã deosebitã pentru economia
pentru palplanºe: statului vecin, a fost extins, în urma
1. Armãturi 0,6“ St 1570/1770 cu protecþie lucrãrilor executate, cu un nou termi-
anticorozivã de tip Nontribos MP2. nal de mãrfuri generale ºi con-
2. Teacã de protecþie PE, 20,5 mm x 2 mm. tainere, primele nave fiind primite în
3. Suspensie de ciment.
4. Tub riflat din PE, φ90 mm. ianuarie 2012.
5. Garniturã de etanºare. BIBLIOGRAFIE
6. Protecþie anticorozivã de tip Nontribos MP2. 1. Giurgiuleºti International Free
7. Placã de ancorare 210 mm x 210 mm, S355, Port, Quay Wall, Execution - Öhlinger
grosime 45 mm, φi = 106 mm, cu manºon
de protecþie.
& Partner Ingenieure (2010);
8. Suport pentru panã. 2. Details_Detail Daueranker Lt
9. Capac de protecþie. SPW D02 6b7, BAUER Spezialtiefbau
10. Palplanºe de tip AZ37-700. GmbH(2010);
11. Tub pãtrat 200 mm x 200 mm x 10 mm, pentru
3. Giurgiuleºti International Free
ajustarea înclinaþiei cu placa de bazã 300/320*,
cu grosimea 300 mm. Port, Quay Wall, Soil Report Dipl. Ing.
(*) 320 mm depinde de unghiul ancorei. Fig. 10: Execuþia coloanelor de pietriº Dr. Techn. Stefan Blovsky (2008).

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI
ÎN CONSTRUCÞII
Nicolae PROFIRI (1886 - 1967)
S-a nãscut la 19 septembrie În colaborare cu alþi specialiºti, a Prof. Nicolae Profiri a mai deþinut
1886 în comuna Murgeni, judeþul elaborat Norme ºi instrucþiuni pentru funcþiile: inspector general în Corpul
Vaslui. lucrãrile de bituminizare la drumuri. Tehnic Naþional, preºedinte al Asoci-
Dupã terminarea Liceului Naþional De asemenea, a iniþiat crearea pri- aþiei ªtiinþifice a Inginerilor ºi Tehni-
din Iaºi, a urmat ªcoala Naþionalã de mului laborator pentru asfalturi ºi a cienilor ºi a participat la congresele
Poduri ºi ªosele Bucureºti, pe care contribuit la formarea cadrelor de Asociaþiei Permanente a Congre-
a absolvit-o în anul 1911, devenind selor Internaþionale de Drumuri.
specialitate, prin cursuri de perfec-
inginer în specialitatea drumuri. Prof. Nicolae Profiri a publicat
þionare pentru ingineri ºi tehnicieni.
Dupã absolvire, a obþinut bursa lucrãri privind problemele drumurilor
de studii Adamachi, acordatã de De amintit ºi cã, în anul 1933, a
executat o ºosea laborator (macadam din þarã ºi soluþii de construire a
Academia Românã, pentru 2 ani de acestora, în special în Buletinul
cursuri de specializare la Politehnica cimentat ºi beton de ciment, fãrã ºi
Societãþii Politehnice. De aseme-
din Charlottenburg (1911 - 1913) cu rosturi, ºi alte tipuri de macadame
nea, a publicat tratatul „Sisteme
efectuând un an de practicã în bituminoase, mortare ºi betoane
moderne de asfaltaj“, în care a
birouri tehnice ºi pe ºantierele din asfaltice) la ieºirea din Otopeni, pen-
expus principiile, metodele ºi sis-
Belgia, Franþa, Germania. tru a orienta activitatea de moder- temele moderne de execuþie a mix-
Întors în þarã, a început activi- nizare a drumurilor din þarã. turilor asfaltice. Menþionãm cã a
tatea la Ministerul Lucrãrilor Publice, Între anii 1946 - 1951, a deþinut militat ºi pentru introducerea geoteh-
în special în domeniul rutier. funcþia de ministru al Comunicaþiilor, nicii în lucrãrile de terasamente,
Devenind cunoscut, prin realizãrile organizând refacerea cãilor de comu- elaborând, la Institutul de Mecanicã
obþinute, a fost numit director general nicaþie, distruse în timpul celui de al Aplicatã al Academiei Române,
al drumurilor, membru al Consiliului
doilea rãzboi mondial. lucrãrile: „Cercetãri asupra pãmân-
Tehnic Superior al ministerului ºi
În paralel cu atributele de con- turilor argiloase de pe Platoul Getic“,
preºedinte al consiliului.
Ca director general al drumurilor, ducãtor, a desfãºurat ºi activitate ºi „Degradarea construcþiilor fundate
s-a preocupat de introducerea teh- didacticã. A început ca asistent (din pe argile cu contracþii mari“.
nicii noi în elaborarea proiectelor, anul 1914) la ªcoala Naþionalã de Ca profesor, s-a remarcat prin
stabilirea elementelor geometrice Poduri ºi ªosele, devenind, în anul cunoºtinþele multiple pe care le-a
ale drumurilor, de înnoirea metode- 1940, profesor la ªcoala Politehnicã transmis studenþilor. Ca om de
lor de calcul ºi de investigare a ca- ºi a continuat (dupã anul 1948) ca ºtiinþã, s-a fãcut cunoscut prin elabo-
litãþii materialelor ºi execuþiei, de ºef al Catedrei de drumuri la Institu- rarea ºi introducerea de noi soluþii
stabilirea soluþiilor de modernizare a tul de Construcþii Bucureºti, intro- durabile în construirea drumurilor,
drumurilor. Subliniem cã a fost printre ducând în cursuri metode ºi principii atât de necesare în acei ani, mai
cei care au contribuit la admiterea moderne de calcul. ales dupã rãzboi (metode originale
Legii Drumurilor, în anul 1929. Pentru întreaga sa activitate de tratamente superficiale ale dru-
În anul 1938, datoritã redresãrii murilor ºi de realizare a îmbu-
didacticã, de cercetare ºtiinþificã ºi
economiei (dupã criza din anii 1929 - nãtãþirilor rutiere).
contribuþii însemnate la realizarea
1933), a salvat prin bituminizare Personalitate de seamã a ºtiinþei
de noi ºosele naþionale de circulaþie,
1.200 km de drumuri pietruite, a ºi tehnicii româneºti rutiere, el a
extins ºi modernizat carierele din a fost ales, în anul 1948, membru
rãmas în memoria constructorilor de
Dobrogea ºi Transilvania, a dotat corespondent al Academiei Române drumuri din þarã, ca un vrednic dis-
Fabrica de Ciment Gura Vãii, a ºi, tot în acelaºi an, membru al Aca- cipol al marilor înaintaºi.
achiziþionat utilaje ºi maºini rutiere demiei Române, fiind numit ºi pre- A decedat în anul 1967.
întocmind un plan pe 5-7 ani de ºedintele Secþiei de ªtiinþe Tehnice a (Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii,
modernizare a 5.000 km de drumuri. Academiei. autor Hristache Popescu)

Tehnologia de canalizare
prin sistem vacuumatic
ing. Mihai SCANGHEL, ing. Bogdan PÃTRAªCU - SC ALMA CONSULTING SRL
Sistemele de canalizare vacuumatice sunt folosite pentru a transporta apele uzate de la utilizatorii cas-
nici sau de la centre comerciale ºi industriale.
Aceste sisteme sunt ideale pentru localitãþile de ºes, cu pante mici ºi mai ales în cazul pânzei freatice
ridicate, acolo unde canalizãrile pe sistem gravitaþional necesitã montarea colectoarelor la adâncimi foarte
mari, din cauza pantelor reduse ale terenului. Asemenea sisteme sunt recomandate ºi pentru cartierele
rezidenþiale dezvoltate în vecinãtatea centrelor populate urbane.
Sistemul de canalizare menajerã vacuumatã este o comandã un controler, care deschide o supapã ce per-
tehnologie modernã, economicã ºi ecologicã, ce se mite evacuarea apei cãtre canalul colector. Nu este
preteazã perfect la canalizarea localitãþilor de ºes din necesarã energie electricã în camera de colectare, toate
þara noastrã. Experienþa tehnicã, economicã ºi juridicã elementele fiind acþionate pneumatic.
confirmã cã este foarte importantã, totodatã ºi rentabilã, Reþeaua de canalizare este sub presiune negativã,
realizarea obiectivului de investiþie în baza prevederilor generatã de o staþie de vid ºi este realizatã din conducte
standardului European EN 1091:1996.
PE etanºe.
Când se proiecteazã un sistem vacuumatic trebuie
Utilizatorii sunt racordaþi la un cãmin de colectare,
respectate standardele de pretratare a apelor uzate care
prin conducte de branºament montate la adâncimi mici,
conþin substanþe agresive, folosindu-se, dupã caz, sepa-
cu funcþionare gravitaþionalã ca în figura 2.
ratoare de grãsimi, hidrocarburi etc.
De remarcat, de asemenea, cã sistemul de canali- Supapele de vacuum se monteazã în cãmine de
zare menajerã vacuumatã nu este proiectat pentru a colectare, câte una în fiecare cãmin, ºi la ridicarea
prelua apele meteorice ºi infiltraþiile de apã. nivelului apei uzate, se deschid automat. În acest
Elementele componente ale sistemului de canalizare moment, prin diferenþa de presiune dintre presiunea
cu vacuum sunt urmãtoarele: staþia de vacuum (cu atmosfericã de 1 bar, existentã în condiþii normale în
pompe de vacuum, cu rezervorul de vacuum ºi cu pom- cãmin, ºi o presiune absolutã interioarã de 0,3-0,5 bar
pele de evacuare a apelor uzate), ºi reþeaua de vacuum (vid 0,5-0,7 bar) din canalul colector principal, se aspirã,
(cu lifturi ºi cãminele de colectare, cu supape de vacuum
cu vitezã mare, apa uzatã din cãminul colector.
ºi racorduri de scurgeri gravitaþionale).
În funcþie de zona în care se amplaseazã, apele
uzate pot fi colectate pe o razã de mai mulþi kilometri, în
jurul staþiei de vacuum. Când în camera de colectare se
acumuleazã un anumit volum de apã, presiunea apei
Fig. 1 Fig. 2

Supapa din cãminul colector permite aspirarea
cantitãþii de 40 litri de apã uzatã în cca. 3-5 secunde;
apoi, într-un interval de 3-5 secunde mai aspirã
aproximativ 200-300 litri de aer, necesar împingerii
„dopului“ înainte pe traseu. Diferenþa de presiune
prezentã în canalul colector transportã amestecul de
bule de aer ºi lichid cu o vitezã de cca. 20 km/h la rezer-
vorul din staþia de vid.
Sistemul de canalizare vacuumaticã oferã trei avan-
taje principale:
• flexibilitatea în proiectare;
• reducerea cheltuielilor de investiþie;
Fig. 3: Principalele tipuri de canalizare
• reducerea cheltuielilor operaþionale.
CONCLUZII
Pe termen lung, se garanteazã o soluþie ecologicã ce
Se poate afirma cã sistemul de canalizare menajerã
exclude infiltraþiile ºi exfiltraþiile. Costurile investiþiei sunt vacuumatã este o tehnologie modernã, economicã ºi eco-
mai avantajoase datoritã adâncimii de pozare ºi diame- logicã, ce se preteazã perfect la canalizarea din România.
trelor de conducte mai mici. Soluþiile de realizare a reþelei de canalizare s-au
Traseul reþelei este flexibil ºi se poate proiecta în diversificat. Practic, pot fi analizate trei variante: gravi-
spaþii verzi, înguste, eliminându-se, astfel, desfacerea ºi taþionalã, sub vacuum ºi sub presiune. Sistemele de
refacerea de îmbrãcãminþi rutiere dar ºi executarea spri- canalizare cu vacuum trebuie luate în considerare ºi
analizate cu exigenþã sub îndrumarea furnizorilor.
jinirilor de maluri ºi epuismente costisitoare.
Sistemul de canalizare cu vid este proiectat cu o ratã
Principalele tipuri de canalizare sunt prezentate în
economicã de aer-lichid, de la douã pânã la cincispre-
figura 3. În figurã sunt arãtate cele 4 sisteme folosite zece pãrþi de aer la o parte de lichid, lucru care deter-
pentru a colecta (bazinul vidanjabil) sau pentru a colecta minã ºi autocurãþirea instalaþiei.
apele uzate (gravitaþional, presiune sau vacuumatic). (Din Buletinul CISC nr. 2, martie - aprilie 2013)
Timbrul de mediu
RESTITUIRE / RECUPERARE / EVITARE
av. Marius Vicenþiu COLTUC
Cabinetul de avocaturã Coltuc a fãcut o statisticã, pentru perioada 15 martie - 07 mai 2013 constatând
cã, pe rolul tuturor tribunalelor din þarã, se aflã, în prezent, 3.388 de dosare privind taxa de poluare ºi fon-
dul de mediu. Nu existã dosare finalizate încã, dar la începutul lunii iunie vor exista. Datele de mai jos
intereseazã ºi firmele din sectorul construcþiilor.
Ce s-a restituit pe taxa de poluare? La nivelul perioadei 2008 ÷ martie Încasãrile anticipate de Guvern
Potrivit datelor celor douã insti- 2013, cuantumul restituit beneficia- nu acoperã suma despãgubirilor, de
tuþii, Agenþia Naþionalã de Adminis- rilor, prin Fondul de Mediu pe taxa 400 de milioane de lei, pe care statul
trare Fiscalã ºi Administraþia auto, a ajuns la 50,7 milioane lei, trebuie sã le achite, în acest an,
cea mai mare valoare fiind consem- celor peste 300.000 de proprietari de
Fondului de Mediu, s-au restituit, din
natã în primul trimestru din acest an, maºini care au câºtigat procesele
taxa auto, în primul trimestru, circa
pentru restituirea taxei de poluare,
161 milioane de lei celor care au respectiv 30,65 milioane lei.
consideratã ilegalã de cãtre instanþe.
Totodatã, conform ANAF, veni-
câºtigat în instanþã dreptul de recu- Cum se atacã timbrul de mediu
perare a sumelor achitate. turile încasate de cãtre instituþie din
„Prin noua formulã de calcul al
taxa pe poluare pentru autovehicule timbrului de mediu, taxa creºte
Au fost achitate, de cãtre AFM,
au fost, în primul trimestru al anului foarte mult pentru autoturismele
peste 30,6 milioane de lei, cuantu-
2013, de 204,24 milioane lei, din Euro 3 ºi Euro 4 ºi scade pentru
mul reprezentând un procentaj de
care au fost transferate, în Fondul autoturismele Non - euro, Euro 1 ºi
pânã la 10% din totalul alocat pentru
pentru Mediu, 66,55 milioane lei, iar Euro 2. Întrucât majoritatea tranzac-
întregul an, respectiv 400 milioane lei. 130,60 milioane lei au fost restituite þiilor cu autoturisme au ca obiect
plãtitorilor din taxa auto. În plus, tot autoturisme încadrate în normele
prin administraþia fiscalã, s-au resti- Euro 3 ºi Euro 4, proprietarii aces-
tuit 8,5 milioane lei, suma aferentã tora vor fi afectaþi, în cazul în care ar
taxei speciale pentru autoturisme, dori sã înstrãineze autoturismul,
conform “OUG 50/2008, privind insti- neputând dispune de atributele con-
ferite de dreptul de proprietate.
tuirea taxei speciale pentru autotu-
Or, circuitul civil este liber, iar aceastã
risme” (restituiri ca urmare a
taxã, dupã cum a fost reglementatã,
recalculãrii între taxa specialã ºi taxa
încalcã principiul liberei circulaþii a
la fondul de mediu, precum ºi a mãrfurilor, prevãzut de art. 34 - 36
hotãrârilor judecãtoreºti). din Tratatul privind Funcþionarea
Ce sume se vor plãti Uniunii Europene“.
pentru timbrul de mediu? Mai mult decât atât, OUG nr.
Dacã se pãstreazã proporþia de 9/2013, actul normativ care regle-
aproximativ 1.000 de dosare pe lunã menteazã timbrul de mediu, conþine
ºi o sumã, ca medie, de 5.000 lei, ºi dispoziþii care încalcã Constituþia
vom avea 5.000.000 lei pe lunã în României. Este vorba despre art. 4
2013. lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care
Timbrul de mediu 2013: încasãrile se prevede obligaþia achitãrii timbru-
anticipate nu acoperã despãgubirile lui de mediu în cazul transcrierii
dreptului de proprietate asupra
Încasãrile pe care Guvernul
autovehiculului rulat, în situaþia
sperã cã le va obþine în acest an din
autovehiculelor pentru care s-a dis-
timbrul de mediu sunt estimate la
pus de cãtre instanþe restituirea sau
doar 365 de milioane de lei, jumã- înmatricularea fãrã plata taxei spe-
tate din nivelul avansat de ministru ºi ciale pentru autoturisme ºi autove-
apropiat de volumul veniturilor prog- hicule, a taxei pe poluare pentru
nozate pentru anul trecut, care a fost autovehicule sau a taxei pentru
cel mai scãzut de la introducerea emisiile poluante provenite de la
taxei de poluare auto. autovehicule.

Laboratoarele geotehnice -
promotor al noului în lucrãrile de infrastructurã
dr. ing. A. BARARIU – director, ing. M. TEODORU – ºef laborator, geolog D. CÃLIN – adj. ºef laborator
Programele naþionale privind construcþia de autostrãzi, precum ºi refacerea cãilor ferate pe Coridorul IV
TransEuropean au fãcut ca lucrãrile de terasamente, ca parte intrinsecã a infrastructurii, sã ia o amploare
deosebitã. În aceste condiþii, este imperios necesar un control riguros al calitãþii pãmânturilor, atât înainte
cât ºi la punerea în operã. Aceasta se poate face numai cu aparaturã modernã, capabilã sã testeze într-un
timp scurt, un volum mare de probe.
Acþionând în acest sens, S.C. GEOSTUD S.R.L. ºi-a Acest lucru a fost posibil deoarece societatea noastrã
organizat ºi dotat laboratorul geotehnic cu cele mai noi a beneficiat de un program de finanþare nerambursabilã
aparate conectate la calculator. – Programul Operaþional Sectorial “Creºterea Com-
petitivitãþii Economice” (POS-CCE) 2007-2013, care a
finanþat 70% din valoarea aparatelor. S-au procurat, ast-
fel, cele mai performante aparate pentru verificarea pro-
prietãþilor fizico-mecanice ºi a caracteristicilor de
compactare ale pãmânturilor folosite la execuþia terasa-
mentelor pentru autostrãzi ºi CF.
Toate aparatele au fost proiectate ºi construite
cu tehnologii moderne, respectând normele europene în
materie de siguranþã. Ele au în compunere un calculator
cu imprimantã, dotat cu un software special pentru con-
trolul maºinii în timpul încercãrii, precum ºi structurarea
bazei de date ºi editarea rapoartelor de încercare, con-
form standardelor europene.
Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii -
profilul geotehnic a fost pus în funcþiune în anul 2012
ºi este dotat cu urmãtoarele aparate:
• Aparat de compresiune monoaxialã, cu soft de
calibrare, computer ºi imprimantã – specializat pentru
teste de compresiune monoaxialã (foto 1).
Genereazã automat raportul de testare, conform
standardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre-
zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator
(nu numai la finalul testului ci chiar în timpul acestuia)
inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate, raport
goluri precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.
Soft-ul permite utilizarea mai multor unitãþi de
mãsurã: sistem metric, sistem internaþional ºi sistem
britanic.
Foto 1: Aparat de compresiune monoaxialã Are capacitatea de a rula atât teste de scurtã cât ºi
cu soft de calibrare cu computer ºi imprimantã de lungã perioadã.
• Aparat triaxial complet pentru toate tipurile de • Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfe-
determinãri cu computer ºi imprimantã – permite care, cu o casetã cu soft ºi computer cu imprimantã
efectuarea testelor de deformare, tasare ºi cedare a – specializat pentru teste de forfecare rapidã nedrenatã
pãmânturilor (foto 2). ºi drenatã (foto 3).
Soft-ul este capabil sã lege testele individuale, pentru
a genera diagrama “Coulomb Envelope“; de asemenea,
permite introducerea ºi luarea în calcul a altor date,
relativ la natura probelor, cum ar fi: conþinutul de umidi-
tate etc.
Genereazã, automat, raportul de testare, conform
standardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,
reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-
lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-
tuia), inclusiv încãrcarea, forfecarea în raport cu
deplasarea, inclusiv cea verticalã.
britanic.
• Aparat pentru determinarea compresibilitãþii –
edometru cu casetã cu soft ºi computer cu impri-
Foto 2: Aparat triaxial complet pentru toate tipurile de determinãri mantã – specializat pentru teste de consolidare unidi-
mensionalã (foto 4).
Determinã relaþia dintre sarcina aplicatã asupra
Genereazã automat raportul de testare, conform
pãmântului ºi deformarea acestuia, cu scopul de a stabili
standardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,
rezistenþa la forfecare.
reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-
Permite evaluarea lucrãrilor de excavaþii ºi a celor cu
lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-
fundaþii pe piloni, proiectarea podurilor, a digurilor din
tuia), inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate,
pãmânt ºi evaluarea capacitãþii portante a fundaþiilor de
raport goluri, precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.
micã adâncime.
În versiunea “Consolidat Drenat“, permite determina-
rea rezistenþei la forfecare ºi a unghiului de forfecare, britanic.
precum ºi variaþia volumetricã a probei, în timpul încãrcãrii Are capacitate de a rula atât teste de scurtã duratã
axiale, la pãmânturi nisipoase sau foarte permeabile. cât ºi de lungã perioadã.
În versiunea “Consolidat Nedrenat“, permite deter- Are menu de “HELP “ (ajutor), care sã ghideze uti-
minarea rezistenþei la forfecare ºi variaþia de volum a lizatorul.
probei, pânã la stabilizarea presiunii de consolidare. Monitorizeazã, în timp real, funcþionarea traductorilor,
Permite, de asemenea, mãsurarea presiunii inter- prin afiºarea continuã pe monitor a valorilor instantanee.
stiþiale, ca urmare a creºterii sarcinii axiale, la pãmânturi Are fiºier compatibil cu AGS (Asociaþia Geoteh-
argiloase. nologilor ºi Specialiºtilor geo de mediu).
Foto 3: Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfecare cu o casetã, Foto 4: Aparat pentru determinarea compresibilitãþii edometru cu casete,
cu soft ºi computer cu imprimantã soft ºi computer

• Aparat pentru determinarea indicelui californian cu monitorizarea umflãrii, face ca aceastã determinare
de capacitate portantã (CBR) cu computer ºi impri- sã fie nelipsitã în strategiile de proiectare ºi execuþie a
mantã (foto 5). construcþiei de drumuri ºi CF.
Referinþa: Metodologie IM/003 – 96, SR EN Avantajele pe care le oferã folosirea acestor apa-
13286/47&BS1377 : part 4 : 1990 : Clause 7. Deter- rate sunt mari, respectiv:
minarea cea mai completã de laborator, care verificã • creºterea numãrului de probe care se pot determina
capacitatea portantã a unui material supus unui lucru într-un anumit timp;
mecanic controlat. • creºte acurateþea încercãrilor, factorul uman fiind
Genereazã automat raport de testare, conform stan- exclus în influenþarea rezultatelor; din acest motiv, rezul-
dardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre- tatele sunt foarte aproape de realitate;
zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator. • o editare graficã excepþionalã a rapoartelor de
Metoda de lucru, pe material remaniat, în condiþii de încercare care dau nu doar rezultatul final ci ºi toate
umiditate optimã dar ºi în condiþii de imersare (96 ore) etapele încercãrii;
• permite urmãrirea comportãrii pãmânturilor, în con-
diþiile reale din teren, sub acþiunea diferitelor sarcini ºi
astfel se poate cuantifica modificarea stãrii de umiditate
ºi îndesare a pãmânturilor, cu consecinþã directã asupra
proprietãþilor mecanice ºi hidrice ale pãmânturilor;
• posibilitatea efectuãrii automate a unor prelucrãri
statistice privind toate caracteristicile fizico-mecanice ale
pãmânturilor.
Într-un cuvânt, creºte calitatea ºi productivitatea
încercãrilor.
În prezent, laboratorul este certificat de Inspecþia de
Stat în Construcþii, AFER cât ºi RENAR ºi angrenat în
realizarea programului naþional privind construcþia de
autostrãzi, reabilitarea CF cât ºi realizarea parcurilor
eoliene ºi ecologizarea depozitelor pentru deºeuri.
Personalul laboratorului are o înaltã calificare ºi o
Foto 5: Aparat de compresiune CBR bogatã experienþã în domeniu.
Soluþii moderne ºi eficiente
de stabilizare a terenurilor de fundare
drd. ing. Adrian BARON, drd. ing. Daniel ALUPOAE, drd. ing. Vlad AªUENCEI, prof. dr. ing. Paulicã RÃILEANU -
Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,
Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii
Terenurile disponibile pentru amplasarea construcþiilor inginereºti sunt într-o continuã scãdere,
aceastã situaþie combinatã cu preþurile destul de ridicate ale acestora determinã tot mai mulþi investitori sã
aleagã ca teren de fundare pãmânturi ce prezintã o capacitate portantã slabã, terenuri care nu pot asigura
buna funcþionare ºi nici exploatarea construcþiei în condiþii de siguranþã ºi confort.
Pãmânturile ale cãror proprietãþi inginereºti nu prezintã siguranþã pentru amplasarea construcþiilor
inginereºti sunt, în general, cele care conþin fracþiuni mari de argilã, în special argile montmorillonitice,
deoarece acestea pot suferi variaþii mari de volum atunci când sunt supuse unui proces de uscare-
umezire.
Datoritã modului de formare al faza gazoasã) precum ºi de inter- PROPRIETÃÞILE GEOTEHNICE

pãmântului, prin dezagregarea fizicã acþiunea între ºi în cadrul fazelor. ALE PÃMÂNTULUI CU ROL ESENÞIAL
ºi/sau chimicã a rocilor, suprafaþa Raportul dintre cele trei faze compo- ÎN PROCESUL DE STABILIZARE
scoarþei terestre este alcãtuitã, în nente este dictat de modul de aran- Volumul de goluri din interiorul
cea mai mare parte, din pãmânturi jare relativã a particulelor între ele pãmântului poate suferi modificãri
nesaturate, iar acest lucru le face sã sau a lanþurilor de particule, deci, de substanþiale pe parcursul perioadei
aibã o comportare complexã, care structura pãmântului conferitã de de evoluþie, în funcþie de factorii cli-
oferã inginerilor constructori multe condiþiile de genezã ºi de acþiunile la matici ai zonei în care se aflã
provocãri. Un rol important, în com- care pãmântul a fost supus în de- pãmântul respectiv. Aceastã modifi-
portarea complexã a pãmânturilor, îl cursul existenþei lui [1]. care de volum, datoratã, în principal,
reprezintã factorul climatic, deoa- Procesul de stabilizare se poate adsorbþiei sau evaporãrii apei din
rece, în perioadele calde (secetoase), aplica cu succes în cazul pãmân- porii pãmântului, poate conduce la
turilor cu granulaþie finã, cum sunt apariþia unor eforturi suplimentare în
are loc o evaporare a apei din
pãmânturile argiloase ºi nãmolurile, elementele structurale ale unei con-
scheletul pãmântului, ceea ce con-
însã poate avea rezultate favorabile strucþii, afectând astfel buna sa
duce la contracþia ºi apoi la fisurarea
exploatare.
lui. Procesul invers, ºi anume acela ºi în cazul pãmânturilor nisipoase,
Stabilitatea construcþiilor inginereºti
de umflare, are loc în perioadele care conþin un procent semnificativ
depinde de rezistenþa ºi de caracte-
ploioase atunci când, datoritã infil- de particule fine (minerale argi-
risticile de compresibilitate ale
trãrii apei în scheletul pãmântului, loase). Prin folosirea termenului de
terenului de fundare. Atunci când
fisurile se închid. Acest lucru nu con- îmbunãtãþire a terenului de fundare
dorim amplasarea unei construcþii
duce neapãrat ºi la eradicarea totalã se înþelege o creºtere, cu un grad
inginereºti pe un anumit amplasa-
a contracþiei pãmântului indusã în mai mic sau mai mare, a propri- ment este necesarã cunoaºterea
perioadele calde. etãþilor inginereºti ale acestuia, în proprietãþilor geotehnice ale acestuia
Prezenþa apei în scheletul pãmân- timp ce termenul de stabilizare pentru a putea determina mãsurile
tului are ca efect scãderea capa- implicã automat creºterea propri- ce pot fi luate în scopul asigurãrii
citãþii portante deoarece se etãþilor geotehnice ale pãmântului stabilitãþii ºi siguranþei construcþiei.
interpune între particulele masei de astfel încât acesta sã poatã susþine În cazul pãmânturilor argiloase ºi
pãmânt slãbind forþele de atracþie sarcinile provenite de la construcþiile a celor cu un conþinut semnificativ
dintre acestea. Forþele de atracþie inginereºti. de particule fine (minerale argiloa-
dintre particule depind atât de forma Procedeul de stabilizare produce se), caracteristicile fizice, care influ-
particulei cât ºi de compoziþia chi- urmãtoarele efecte asupra terenului enþeazã, într-un fel sau altul,
micã ºi mineralogicã a pãmântului. de fundare, ºi anume: comportarea lor, sunt: plasticitatea,
Deci, comportarea pãmântului • creºte rezistenþa la forfecare; consistenþa, porozitatea, indicele
depinde de toate cele trei faze con- • reduce permeabilitatea; porilor, umiditatea naturalã ºi gradul
stituente (faza solidã, faza lichidã, • reduce compresibilitatea. de umiditate.

O altã caracteristicã, importantã roca este saturatã (Sr = 1), iar dacã
în procesul de stabilizare, este per- (2) VW = 0, rezultã cã roca este perfect
meabilitatea pãmântului. Permeabili- uscatã ºi gradul de saturaþie este
tatea depinde de volumul, de forma unde: zero. În funcþie de valoarea gradului
ºi dimensiunile porilor. De aseme- Ic = indice de consistenþã; de umiditate pãmânturile se pot
nea, pentru evaluarea deformaþiilor WL = limita superioarã de plasticitate; clasifica conform tabelului 3.
ºi a capacitãþii portante a pãmântu-
w = umiditatea naturalã; Indicele de activitate al pãmântului
lui este necesarã ºi cunoaºterea
Ip = indicele de plasticitate. Variatele caracteristici de umflare
caracteristicilor mecanice precum
compresibilitatea, consolidarea ºi În funcþie de valoarea indicelui de a pãmânturilor au fost clasificate de
rezistenþa la forfecare. consistenþã ºi a indicelui de lichidi- Skempton, pe baza unui coeficient
Plasticitatea ºi consistenþa tate, aprecierea stãrii de consistenþã numit indice de activitate (IA). Astfel,
Plasticitatea este o caracteristicã se poate face conform tabelului 2. conform lui Skempton, gradul de
comunã majoritãþii rocilor însã este Determinarea indicelui de lichidi- activitate al unui pãmânt poate fi
specificã, îndeosebi, rocilor moi. tate se face astfel: exprimat prin relaþia 5.
Plasticitatea reprezintã proprietatea IL = 1 + IC (3)
rocilor de a se deforma sub acþiunea unde: (5)
unei încãrcãri externe fãrã a-ºi mo- IL = indicele de lichiditate;
difica volumul, iar dupã îndepãrtarea
IC = indicele de consistenþã. unde:
încãrcãrii aceastã deformaþie se
pãstreazã. Starea plasticã a rocilor Gradul de umiditate (saturaþie) IA = indice de activitate;
apare într-un anumit domeniu de Gradul de umiditate defineºte
Ip = indice de plasticitate;
valori ale umiditãþii, domeniu definit proporþia în care se gãseºte apa în
A2 = procentul de particule cu
de Atterberg. Dacã umiditatea unei porii pãmântului.
dimensiuni mai mici de 2 μm.
roci este în afara limitelor Atterberg,
Clasificarea pãmânturilor, dupã
atunci spunem cã roca nu se mai
(4) indicele de activitate I A, cãldura
aflã în starea plasticã.
Determinarea indicelui de plasti- maximã de umezire qu max ºi umidi-
citate se poate face cu ajutorul unde: tatea corespunzãtoare sucþiunii de
relaþiei 1, iar aprecierea plasticitãþii Sr = gradul de saturaþie; 15 bari w15, se face conform tabelu-
unei roci se face, în funcþie de va- lui 4. Pãmânturile ale cãror indice de
Vw = volumul apei din pori;
loarea indicelui de plasticitate,
Vg = volumul porilor. activitate este mai mare decât 1,25
conform tabelului 1.
Ip = wL - wp (1) Dacã toþi porii pãmântului sunt pot fi considerate ca aparþinând tipu-
unde: plini cu apã adicã Vw = Vp rezultã cã lui de pãmânt predispus umflãrilor.
Ip = indice de plasticitate;
Tabelul 1: Clasificarea pãmântului în funcþie de indicele de plasticitate IP [2]
wL = limita superioarã de plasticitate;
wp = limita inferioarã de plasticitate.
Plasticitatea rocilor (pãmânturilor)
depinde de natura mineralogicã ºi
de forma mineralelor din care este
alcãtuit pãmântul, precum ºi de vâs-
cozitatea fluidului din porii sãi. Cu
cât fluidul din porii pãmântului este
mai vâscos, cu atât plasticitatea Tabelul 2: Clasificarea pãmânturilor coezive dupã indicele de consistenþã IC,
masei de pãmânt este mai mare. respectiv dupã indicele de lichiditate IL [2]
Dintre mineralele argiloase, mont-
morillonitul are cea mai mare plastic-
itate, pe când mineralele, precum
cuarþul sau feldspatul, nu sunt plas-
tice. Dimensiunea particulelor influ-
enþeazã direct plasticitatea. Cu cât
dimensiunea particulelor minerale
este mai micã, cu atât plasticitatea
Tabelul 3: Clasificarea pãmânturilor în funcþie de gradul de umiditate Sr [2]
rocilor creºte.
Consistenþa este un termen folo-
sit pentru a indica gradul de rigiditate
al pãmânturilor coezive.
Determinarea indicelui de consis-
tenþã se face cu ajutorul relaþiei 2.
Permeabilitatea pãmânturilor Tabelul 4. Clasificarea pãmânturilor în funcþie de IA, qu max ºi W15 [2]
Permeabilitatea este proprietatea
pãmânturilor care permite apei sã
circule prin porii sãi. În pãmânturi,
golurile sunt distribuite într-o mani-
erã mai mult sau mai puþin uniformã
ºi întotdeauna sunt interconectate.
Permeabilitatea nu depinde de volu- compoziþie granulometricã, un nisip aplicatã se transferã scheletului
mul total al golurilor, ci depinde de îndesat are o permeabilitate mai pãmântului care, la rândul sãu,
mãrimea lor. micã decât acelaºi nisip afânat [3]. cauzeazã o reducere a apei din pori.
Curgerea apei prin golurile inter- Deci, compoziþia granulometricã sin- Deci, consolidarea este un proces
conectate poate sã fie turbulentã gurã, fãrã luarea în considerare a ce apare simultan cu îndepãrtarea
(moleculele de apã au trasee nere- stãrii fizice a pãmântului (a porozi- apei în afara masei de pãmânt ºi cu
gulate ºi haotice), sau poate fi lami- tãþii sale), nu poate oferi informaþii
un transfer, gradual, al presiunii de
narã (moleculele de apã descriu linii cantitative sigure asupra coeficientu-
de curent continue, paralele). Tipul la apa din pori la scheletul mineral.
lui de permeabilitate, ci, cel mult,
de debit este important în opera- Consolidarea este însoþitã de o
ordinul de mãrime [3].
þiunea de stabilizare deoarece mate- micºorare a porozitãþii ºi a volumului
Compresibilitatea ºi consolidarea
rialul folosit pentru stabilizare va pãmântului datoritã rearanjãrii mai
Compresibilitatea reprezintã capa-
înlocui apele subterane, în timpul dense a particulelor de pãmânt, con-
citatea pãmântului de a-ºi reduce
curgerii laminare ºi se va amesteca ducând, astfel, la sporirea rezistenþei
cu apa subteranã, în timpul curgerii volumul (prin reducerea volumului pãmântului prin creºterea numãrului
turbulente. Deoarece permeabili- porilor) datoritã greutãþii proprii sau punctelor de contact dintre particule.
tatea este un factor important în atunci când este supus unei încãr- Consolidarea este specificã în spe-
realizarea proiectelor de stabilizare, cãri exterioare. cial pãmânturilor argiloase deoarece
este necesarã o determinare corectã Consolidarea reprezintã tasarea, depinde de permeabilitate. Cum
a sa. Coeficientul de permeabilitate în timp, a pãmântului saturat. Astfel, nisipurile au o permeabilitate mare,
variazã de la 10-2 cm/sec, în cazul
atunci când acesta este supus la o eliminarea apei din pori se reali-
pietriºurilor curate, pânã la 10-11
cm/sec, în cazul argilelor. presiune exterioarã, presiunea apli- zeazã, practic, odatã cu aplicarea
Domeniile, respectiv curbele catã este, iniþial, preluatã de apa din încãrcãrii.
prezentate în figura 1 au un carac- pori, rezultând o presiune în exces a Aprecierea gradului de compresi-
ter orientativ, deoarece, la aceeaºi apei din pori. În timp, presiunea bilitate a pãmântului se face în
funcþie de modulul de deformaþie
edometric (M2-3) ºi de coeficientul de
compresibilitate (av2-3) conform tabe-
lului 5. Gradul de tasare, pentru un
masiv de pãmânt, nu se poate deter-
mina decât aproximativ.
Rezistenþa la forfecare
Proprietatea care îi permite pã-
mântului sã rãmânã în echilibru,
atunci când suprafaþa sa nu este ori-
zontalã, se numeºte rezistenþã la
forfecare. Rezistenþa la forfecare a
pãmântului sau a rocii este rezis-
tenþa maximã dincolo de care stabili-
Fig. 1: Variaþia coeficientului de permeabilitate cu compoziþia granulometricã [3].
tatea sa nu mai este asiguratã.
Rezistenþa la forfecare este strâns
Tabelul 5: Aprecierea compresibilitãþii pãmânturilor, în funcþie de modulul de deformaþie edometric M2-3 legatã de forma particulelor care
ºi în funcþie de coeficientul de compresibilitate av2-3 pentru presiuni de 200 - 300 kPa [2] alcãtuiesc terenul de fundare deoa-
rece rezistenþa pãmântului este
influenþatã de contactul dintre parti-
cule. Cu cât suprafaþa de contact
dintre particule este mai mare, cu
atât rezistenþa pãmântului va fi mai
mare. Dacã particulele au o formã

sfericã (aceastã formã fiind foarte rar În calculele geotehnice se folo- terenului sunt necesar a fi folosite
întâlnitã în realitate) atunci suprafaþa seºte adesea indicele porilor: în timpul ºi dupã realizarea stabi-
de contact dintre particule va fi lizãrii, astfel încât munca sã poatã fi
foarte micã, rezultând o rezistenþã la (8) evaluatã.
forfecare scãzutã. În schimb, o Materiale folosite
formã cât mai apropiatã de cea a unde: pentru stabilizarea terenului de fundare
unui dreptunghi va oferi puncte de e = indicele porilor; Ciment
contact maxime. Aceasta este pro- Vp = volumul porilor; Cimentul poate fi folosit cu suc-
prietatea care oferã capacitate por- Vs = volumul particulelor solide. ces la stabilizarea oricãrui tip de
tantã pãmânturilor. MATERIALE, TEHNOLOGII pãmânt, cu excepþia pãmânturilor cu
Rezistenþa la forfecare este expri- ªI PROCEDEE FOLOSITE un conþinut ridicat de materii orga-
matã prin ecuaþia lui Coulomb ºi are LA STABILIZAREA nice sau a argilelor cu plasticitate
urmãtoarea formã: TERENURILOR DE FUNDARE mare. Dacã un pãmânt argilos are
Procesul de stabilizare constã în un conþinut de materii organice mai
τf = σ × tgφ + c (6)
introducerea ºi amestecarea unor mare de 2%, atunci cimentul este
unde:
aditivi (agenþi de stabilizare) în considerat ca ineficient, deoarece
τf = rezistenþa la forfecare; pãmânt, sub formã de pulbere sau pentru stabilizarea sa, materia orga-
σ - efortul unitar normal pe supra- sub formã de suspensie, cu scopul nicã întârzie hidratarea cimentului,
faþa de alunecare; principal de a îmbunãtãþi stabilitatea din cauzã cã adsoarbe ionii de calciu
tgφ = coeficientul de frecare; de volum, rezistenþa, permeabili- preferenþial. În cazul acestor pãmân-
tatea ºi durabilitatea pãmântului. turi adãugarea unei surse supli-
φ = unghi de frecare internã.
Dezvoltarea unor rezistenþe supe- mentare de calciu, cum ar fi clorurã
Porozitatea ºi indicele porilor de calciu sau var hidratat, poate fi o
rioare celor iniþiale este posibilã
În procesul de stabilizare, porozi- soluþie care sã permitã atingerea
datoritã reducerii volumului de goluri,
tatea joacã un rol important prin înlocuirea lichidului din structura rezistenþelor dorite. Stabilizarea cu
deoarece este un factor de care pãmântului de cãtre agentul de sta- ciment se foloseºte, cu succes, în
depinde tasarea pãmântului atunci bilizare folosit. Astfel, particulele ºi cazul pãmânturilor argiloase dato-
când acesta este supus la diferite agregatele se apropie unele de ritã texturii, precum ºi a compoziþiei
altele crescând numãrul punctelor chimice ºi mineralogice a acestora.
încãrcãri. Cu cât valoarea porozitãþii
de contact, prevenind totodatã ºi În funcþie de mineralele cristaline
este mai mare, cu atât terenul este predominante care alcãtuiesc masa
umflarea.
mai predispus la tasãri importante ºi argilelor, acestea pot fi împãrþite în
Stabilizarea terenului de fundare
de duratã, îndeosebi în cazul trebuie sã fie precedatã de o investi- 3 grupe principale (argile montmoril-
argilelor. De asemenea, cu cât gaþie a terenului pentru a stabili tipul lonitice, argile caolinitice, argile
porozitatea terenului este mai mare, ºi succesiunea straturilor de pãmânt illitice). Dintre mineralele ce intrã în
care apar pe respectivul amplasa- compoziþia pãmântului, caolinitul ºi
cu atât acumulãrile de gaze ºi lichide
ment. Dupã evaluarea condiþiilor de illitul bine cristalizat au puþin, sau nu
sunt mai mari, ceea ce conduce la o au deloc, efect asupra hidratãrii ºi
teren se hotãrãºte metoda de stabi-
scãdere a coeziunii, respectiv la o procesului de consolidare cu ciment.
lizare care este cea mai potrivitã
capacitate portantã mai micã. pentru atingerea performanþelor În cazul argilelor cu umflãri ºi con-
Porozitatea este o mãrime ce dorite. Stabilirea compoziþiei ames- tracþii mari (argile expansive), mine-
influenþeazã direct aportul de noi tecului de pãmânt cu agentul de sta- ralele au o influenþã mai semnificativã
substanþe care ar putea fi introduse bilizare se realizeazã prin încercãri asupra stabilizãrii cu ciment, în
de cãtre un laborator de specialitate [4]. funcþie de cantitatea în care se aflã
în teren, cu scopul de a-i îmbunãtãþi
Determinarea caracteristicilor iniþiale în compoziþia argilei.
acestuia caracteristicile geotehnice. În general, s-a constatat cã adãu-
ale terenului de fundare este nece-
Determinarea porozitãþii se poate sarã nu doar pentru alegerea garea unei cantitãþi mici de ciment
face cu ajutorul relaþiei 7. metodei de stabilizare, ci ºi pentru (de pânã la 2% din greutatea masei
alegerea ºi determinarea proporþiei uscate de pãmânt), conduce la o
(7) aditivilor necesari. modificare a proprietãþilor pãmântu-
Datoritã faptului cã stabilizarea lui, în timp ce o cantitate mai mare
terenului de fundare este un proces conduce la schimbãri importante ale
unde:
complex este necesar adesea ca acestor proprietãþi. De obicei, în pro-
Vp = volumul porilor; lucrãrile de stabilizare sã fie monito- cesul de stabilizare, cantitatea de
Vt = volumul total al masei de rizate în timpul execuþiei. Unele ciment necesarã pentru realizarea
pãmânt. tehnici folosite la investigarea agentului de stabilizare poate varia
între 3% ºi 16% din greutatea uscatã În cazul pãmânturilor ce prezintã deoarece, odatã ce temperatura
a pãmântului, în funcþie de tipul un indice de plasticitate sub 10%, scade sub 40, reacþia poate înceta.
pãmântului ºi de proprietãþile aces- pentru ca reacþia varului sã poatã Pe lângã creºterea rezistenþei
tuia. Pentru stabilizarea pãmântului avea loc este necesarã adãugarea pãmântului datoritã stabilizãrii cu
se poate folosi orice tip de ciment unui material puzzolanic, cenuºa zbu- var, se obþine ºi o reducere a plasti-
dar, în general, cel mai utilizat este rãtoare fiind materialul puzzolanic citãþii precum ºi o stabilizare a modi-
cimentul Portland. Componenþii de cel mai des utilizat în astfel de ficãrilor de volum. Reducerea
bazã care alcãtuiesc cimentul sunt
cazuri. Argilele montmorillonitice au plasticitãþii poate fi atribuitã creºterii
silicaþii de calciu (în proporþie de
un comportament mai favorabil sta- naturii granulare a pãmântului tratat
75%) ºi aluminaþii ºi feriþii de calciu
bilizãrii cu var decât argilele illitice cu var, induse de reacþiile pe termen
(în proporþie de 25%). În final, prin
hidratarea cimentului se formeazã o sau argilele caolinitice, aceasta ºi scurt (schimbul de cationi ºi creº-
structurã scheleticã a cãrei rezis- datoritã faptului cã illitul ºi caolinitul terea aglomerãrii floculare) [6].
tenþã depinde de mãrimea frag- sunt mult mai puþin reactivi decât Rezultatele finale obþinute depind atât
mentelor ºi de cantitatea de ciment montmorillonitul. Mineralele erodate, de cantitatea de var ºi tipul minera-
adãugatã. precum illiþii degradaþi, doriþii ºi ver- lelor cât ºi de cantitatea de minerale
Var miculiþii, pot avea un comportament prezente în pãmânt.
Varul este un liant hidraulic pe similar cu cel al montmorillonitului. În Alte materiale folosite
bazã de calcar ars. În procesul de general, stabilizarea acestor pãmân- pentru stabilizarea
stabilizare, varul poate fi folosit atât turi este mult mai eficientã dacã uti- terenurilor de fundare
sub formã de var stins (hidroxid de lizãm, ca agent de stabilizare, var în Materialele cele mai utilizate pen-
calciu), cât ºi sub formã de var locul cimentului. tru stabilizarea terenurilor de fun-
nestins (oxid de calciu). În general, Stabilizarea cu var se realizeazã dare sunt cimentul ºi varul însã, pe
se pare cã varul nestins este un sta- datoritã schimbului de cationi, aglo- lângã acestea, mai sunt ºi alte mate-
bilizator mai eficient decât varul merãrii floculare, carbonatãrii varului riale care pot fi utilizate ca agenþi de
hidratat. În plus, folosirea varului sub ºi reacþiei puzzolanice [5]. Cationii de stabilizare. Putem enumera, dintre
formã de suspensie produce rezis- calciu, rezultaþi în urma hidratãrii acestea, cele mai utilizate materiale
tenþe mai mari decât atunci când varului, înlocuiesc cationii din mine- care pot fi folosite atât ca liant unic
este folosit sub formã de pulbere. ralele argilei promovaþi fiind de cât ºi în amestec cu cu alte materi-
Stabilizarea cu var este eficientã mediul cu pH ridicat al amestecului ale: cenuºa zburãtoare, bentonita,
în cazul pãmânturilor argiloase ºi var-apã. Astfel, se schimbã mine-
silica fume, bitumul, zgura mãci-
este mai puþin adecvatã în cazul ralogia pãmântului, rezultând carac-
natã de furnal etc.
pãmânturilor granulare care nu au, teristici geotehnice superioare. În
Cenuºa zburãtoare (cenuºa de
sau care prezintã un conþinut mic de urma reacþiei rezultã hidrataþi de sili-
termocentralã) este un material
argilã. Aceeaºi situaþie o întâlnim ºi cat de calciu ºi hidrataþi de aluminat
puzzolanic care poate fi folosit ca
în cazul pãmânturilor cu un conþinut de calciu. Reacþia chimicã poate
agent de stabilizare unic sau poate fi
ridicat de materie organicã, unde continua un timp îndelungat, chiar
folosit în amestec cu alte materiale,
stabilizarea cu var are efecte mici ani, atâta timp cât varul este prezent
cum ar fi varul sau cimentul. Datoritã
asupra proprietãþilor inginereºti ale pentru a menþine un pH ridicat (între
faptului cã, prin utilizarea sa ca agent
terenului de fundare. 10% ºi 50%). Reacþia are loc numai
Kuno ºi alþii (1989) au arãtat cã, în prezenþa apei, care poate trans- de stabilizare, se obþine o creºtere
dacã se adaugã o cantitate de 20% porta calciul ºi ionii de hidroxil cãtre uºoarã a rezistenþei, cenuºa zburã-
(din greutatea pãmântului uscat) de suprafaþa mineralelor argiloase. Prin toare este, de obicei, amestecatã cu
gips în amestec cu var nestins sau urmare, reacþia nu poate avea loc în var. Atunci când procesul de stabi-
var hidratat, atunci acest amestec cazul pãmânturilor uscate sau a lizare se desfãºoarã la temperaturi
poate fi folosit la stabilizarea celor foarte uscate din cauza lipsei scãzute, se recomandã ca cenuºa
pãmânturilor organice, atât timp cât apei din structura scheletului. În ge- zburãtoare sã fie amestecatã cu
ele nu prezintã un conþinut de umidi- neral, o cantitate de var cuprinsã ciment, deoarece cenuºa prezintã o
tate ridicat. între 3% ºi 8% este suficientã pentru sensibilitate mãritã la temperaturi
În general, varul poate fi folosit creºterea proprietãþilor inginereºti scãzute. Amestecul de cenuºã zbu-
pentru stabilizarea majoritãþii pãmân- ale terenurilor stabilizate. Tempera- rãtoare - var poate fi folosit în cazul
turilor care prezintã un indice de tura este ºi ea un factor care influ- nisipurilor ºi pietriºurilor cu un
plasticitate cuprins între 10% ºi 50%. enþeazã reacþia varului cu pãmântul conþinut scãzut de argilã.

Tehnologii ºi procedee
folosite pentru stabilizarea
terenurilor de fundare
Stabilizarea terenului prin intermediul
piloþilor de micã adâncime
Agenþii de stabilizare pot fi
amestecaþi in situ, pe amplasamente
în care nu este excesiv de dificil de
sãpat pentru a forma piloþi de micã
adâncime (9-12 m adâncime). Astfel,
pe amplasamentul dorit se pot exe-
cuta foraje, dupã care se introduce
agentul de stabilizare în straturi de
20 - 25 cm, operaþiune urmatã de o
Fig. 2: Etapele procedeului jet grouting: (A) introducerea tijei pânã la adâncimea doritã,
serie de compactãri.
(B) pornirea jetului, (C) execuþia coloanei, (D) finalizarea execuþiei [7].
Pe lângã îmbunãtãþirea terenului
de fundare, piloþii rezultaþi prin Tehnologia de stabilizare prin pro- o calitate superioarã celorlalte douã
injectarea agentului de stabilizare în cedeul jet grouting se poate realiza sisteme, stabilizare care este foarte
pãmânt servesc ºi ca piloþi struc- în 3 variante: eficientã în cazul pãmânturilor coe-
turali. În funcþie de nivelul apei sub- • sistemul cu jet unic (sistemul zive. Acest sistem oferã o razã de
terane, piloþii realizaþi prin injectarea monofluid); influenþã mai mare decât sistemul cu
agenþilor de stabilizare se pot supra- • sistemul cu douã fluide; douã fluide, rezultând un amestec
pune, pentru a forma pereþi de • sistemul cu trei fluide. pãmânt-agent de stabilizare mai uni-
impermeabilizare. Compoziþia agen- Toate aceste 3 sisteme necesitã form, deoarece pãmântul este omo-
tului de stabilizare trebuie sã fie introducerea unei tije cu jet pânã la genizat de jetul de apã-aer înainte
foarte bine proiectatã deoarece adâncimea doritã ºi introducerea ca liantul sa fie injectat.
rezistenþa pilotului scade, în cazul în aerului, apei ºi/sau agentului de sta-
În general, parametrii cei mai
care o cantitate semnificativã de apã bilizare în pãmânt.
importanþi care trebuie luaþi în con-
de la pilotul pãmânt-agent de stabi- Sistemul monofluid constã în
lizare curge cãtre pãmântul din jur. siderare la proiectarea procedeului
introducerea sub presiune doar a
Rezistenþa unui astfel de pilot este jet grouting sunt: caracteristicile
agentului de stabilizare. Acest sis-
influenþatã ºi de condiþiile de tratare geotehnice ale pãmântului, ameste-
tem este eficient în cazul pãmân-
(uscare). Condiþii bune de uscare carea pãmântului cu pasta de
turilor necoezive. De asemenea, se
sunt atunci când piloþii sunt înconju- injectare, viteza de ieºire a jetului,
poate utiliza eficient ºi în cazul con-
raþi de pãmânt umed sau saturat la energia din duzã, debitul pastei de
solidãrii fundaþiilor existente, deoare-
temperatura doritã. injectare, viteza de rotaþie ºi viteza
ce se pot executa la înclinãri
Jet grouting de ridicare a tijei [8].
considerabile faþã de verticalã;
Procedeul jet grouting constã în În urma utilizãrii acestui pro-
metoda cu foraj nefiind fezabilã în
adãugarea unui aditiv în pãmânt (de cedeu se obþine o creºtere a rezis-
astfel de situaþii.
obicei ciment sau ciment-bentonitã), tenþei pãmântului ºi a rigiditãþii
Sistemul cu douã fluide introduce
sub înaltã presiune, pentru a eroda acestuia, precum ºi o scãdere a per-
în pãmânt, pe lângã agentul de sta-
ºi a amesteca pãmântul cu aditivul. meabilitãþii.
bilizare, ºi un jet de aer. În acest caz
Procedeul jet grouting este efi- Compaction grouting
cient la îmbunãtãþirea unei game creºte raza de influenþã cu câþiva
centimetri, fiind mai eficientã Prin folosirea acestui procedeu
variate de pãmânturi, cu el putând fi
folosirea sa în cazul pãmânturilor se obþine o creºtere în densitate a
tratat orice pãmânt în interiorul cã-
coezive, comparativ cu sistemul pãmântului moale sau a celui aflat în
ruia poate fi introdusã tija de elibe-
rare a jetului. Prin acest procedeu au monofluid. stare afânatã. Tehnica procedeului
fost stabilizate terenuri pânã la o Sistemul cu trei fluide introduce compaction grouting constã în
adâncime de 45 m. În anumite sub presiune un jet de apã, înconju- injectarea sub presiune a unui aditiv
condiþii este posibilã ºi stabilizarea la rat de un jet de aer, plasat deasupra plastic-rigid în pãmânt. Amestecul
adâncimi mai mari. Sistemul jet dar aproape de jetul cu agentul de este astfel proiectat încât sã nu
grouting este dificil de folosit în cazul stabilizare folosit. Datoritã separãrii pãtrundã în porii pãmântului sau sã
depozitelor de pãmânt care conþin o procesului de eroziune de procesul se amestece cu pãmântul. Ames-
cantitate mare de bolovani (stânci). de cimentare, rezultã o stabilizare de tecul rãmâne într-o masã omogenã,
ce ia forma unor bulbi de formã obþinerea unei capacitãþi portante speciale, chiar ºi la adâncimi mai
aproape sfericã, care deplaseazã superioare, respectiv la posibilitatea mari. Stabilizarea terenurilor de fun-
particulele pãmântului, având astfel susþinerii unor încãrcãri mai mari. dare prin intermediul coloanelor cu
un efect de compactare asupra ma- Pe lângã creºterea rezistenþei, pro- agenþi de stabilizare are dublu rol, cu
sivului de pãmânt. cedeul de stabilizare are efecte ºi efecte asupra îmbunãtãþirii caracte-
Aceastã metodã de stabilizare asupra permeabilitãþii pãmântului în risticilor geotehnice ale terenului din
poate fi folositã cu succes ºi pentru sensul micºorãrii ei, ceea ce jur, precum ºi cu rolul unor piloþi de
ridicarea controlatã a structurilor înseamnã o stabilizare a variaþiilor rezistenþã pentru construcþia respec-
inginereºti. În urma aplicãrii pro- de volum. Odatã cu scãderea per- tivã.
cedeului compaction grouting se meabilitãþii scade ºi gradul de com- BIBLIOGRAFIE
obþine un plus de capacitate por- presibilitate al pãmântului oferind, 1. RÃILEANU P., BOÞI N., STANCIU
tantã în zona cu volum densificat. astfel, o siguranþã mai mare con- A., Geologie, geotehnicã ºi fundaþii
Procedeul compaction grouting strucþiilor amplasate pe astfel de — Elemente de geologie ºi fizica
se desfãºoarã în douã faze: terenuri. pãmânturilor. Institutul Politehnic Iaºi
• faza 1 - se introduce tija de Procedeul de stabilizare trebuie (1986);
injectare cu aditiv la adâncimea ales în funcþie de caracteristicile 2. * STAS 1243-88: Teren de fun-
proiectatã; geotehnice ale amplasamentului, de dare - Clasificarea ºi identificarea
• faza 2 - aditivul este amestecat condiþiile economice precum ºi de pãmânturilor;
ºi introdus, sub presiune, în pãmânt. condiþiile de execuþie (existenþa ºi 3. STANCIU A., LUNGU L, Fun-
Pe mãsurã ce extragem din pãmânt amplasarea utilajelor de execuþie). daþii - fizica ºi mecanica pãmân-
tija de injectare, se formeazã bulbi Stabilizarea cu ciment este efi- turilor. Editura TEHNICÃ (2006);
individuali de formã sfericã, ce se cientã în cazul pãmânturilor argi- 4. * Indicativ C 196-86: Instruc-
intersecteazã unii cu alþii, formând loase ºi mai puþin eficientã, în cazul þiuni tehnice pentru folosirea pãmân-
elemente structurale sub formã de pãmânturilor organice sau a celor cu turilor stabilizate la lucrãrile de
coloane. Atunci când se doreºte o plasticitate mare. Totuºi, în cazul fundaþii;
compactare mai uniformã a masei acestora din urmã este posibilã 5. HARICHANE K., et. al., Use of
de pãmânt, se mãreºte reþeaua obþinerea unor creºteri în rezistenþã Natural Pozzolana and Lime for Sta-
punctelor de injectare a elementelor prin adãugarea unei surse supli- bilization of Cohesive Soils, Geotech-
sub formã de coloanã, realizându-se, mentare de calciu, care sã ofere un nical and Geological Engineering
apoi, o reþea secundarã cu puncte plus de ioni de calciu necesari Journal, Vol. 29, nr. 5, pag. 759-769,
de injectare. desfãºurãrii reacþiei chimice. (2011);
În general, aditivii folosiþi în pro- Stabilizarea cu var este destul de 6. AL-MUKHTAR M., KHATTAB S.,
cedeul compaction grouting sunt eficientã mai ales în cazul pãmân- ALCOVER J. F., Microstructure and
compuºi din ciment plus alte materi- turilor argiloase. În cazul pãmânturilor geotechnical properties of lime-
ale. Multe lucrãri sunt realizate, însã, granulare sau al celor cu fracþiuni treated expansive clayey soil, Engi-
folosind aditivi fãrã ciment în compo- mici de argilã, eficienþa metodei neering Geology Journal, (2012);
nenþa amestecului. este destul de redusã. În general 7. NIKBAKHTAN B., POUR-
Realizarea stabilizãrii prin pro- varul este eficient în cazul pãmân- RAHIMIAN Y., AGHABABAEI H.,
cedeul compaction grouting necesitã turilor a cãror limitã de plasticitate The effects of jet grouting on slope
folosirea unor echipamente speciale. este cuprinsã între 10% ºi 50%. stability at Shahriar dam, Iran, Rock
În unele cazuri poate fi necesarã Acolo unde utilizarea cimentului Mechanics: Meeting Society’s Chal-
pomparea agentului de stabilizare sau a varului nu conduce la obþine- lenges and Demands, pag. 1075-
cu presiuni de pânã la 7 MPa, însã, rea rezistenþelor dorite, aceste mate- 1081, (2007);
la majoritatea lucrãrilor, presiunile riale pot fi amestecate cu altele 8. COVIL C. S., SKINNER A. E.,
între 3-4 MPa sunt suficiente. Con- pentru obþinerea proprietãþilor dorite. Jet grouting - a review of some of the
ductele ºi furtunurile folosite trebuie Compoziþia agentului de stabilizare operating parameters that form the
sã aibã cel puþin 5 cm în diametru, se va face numai dupã cunoaºterea basis of the jet grouting process,
iar ratele de pompare se încadreazã caracteristicilor geotehnice iniþiale Grouting in the ground Journal, pag.
între 1-4 m cubi pe minut. ale pãmântului. 605-629, (1994);
CONCLUZII În ultimii ani procedeele de stabi- 9. OKYAY U. S., DIAS D., Use of
Principalul efect al stabilizãrii lizare a terenurilor s-au dezvoltat din lirne and cement treated soils as pile
terenului de fundare constã în ce în ce mai mult, acum fiind posibilã supported load transfer platform,
creºterea rezistenþei la forfecare a stabilizarea terenurilor pânã la Engineering Geology Journal, Vol. 114,
pãmântului, ceea ce conduce la adâncimi mari (45 m), iar, în condiþii Issues 1-2, pag. 34-44, (2010).

Curãþarea conductelor pentru utilitãþi
cu electrohidroimpulsuri
În timpul funcþionãrii, pe suprafeþele interioare ale
conductelor de alimentare cu apã sau pe cele de
încãlzire se depun o serie de materiale reziduale ca:
nãmoluri, oxizi de fier sau mangan, scorii, piatrã etc.
Aceste depuneri micºoreazã diametrul conductelor ºi
influenþeazã, în rãu, funcþionarea instalaþiilor respective.
Pentru curãþarea conductelor, s-au utilizat de-a lun-
gul timpului diverse metode cum ar fi:
• periaj normal sau mecanic, uscat sau cu apã;
• suflarea cu ajutorul aerului comprimat;
• spãlare cu jet de apã cu presiune înaltã, cu solvent
sau soluþii chimice etc. parte din grupul de tehnologii
Fiecare dintre aceste metode prezintã o serie de de acþionare asupra materi-
dezavantaje, între care: cost ridicat, ineficienþã, necesar alelor depuse, cu impulsuri
de utilaje sau scule specializate, poluarea mediului cu de curent electric ºi impulsuri
substanþe chimice etc. hidraulice puternice.
Aceastã tehnologie, alãturi
de prelucrarea prin explozie
Pentru înlãturarea tuturor acestor dezavantaje, socie-
(cu explozivi), aparþine tehno-
tatea FLUIDTEC din Ploieºti vã propune o nouã tehnolo-
logiilor de prelucrare cu viteze mari, prin care se reali-
gie, punându-vã la dispoziþie ºi aparatura aferentã. Este zeazã o acþiune puternicã ºi intensã asupra obiectului
vorba de tehnologia cu electrohidroimpulsuri. de prelucrat.
Tehnologia ºi echipamentele cu electrohidroimpul- Pentru rezultate optime, vã invitãm sã apelaþi la
suri pentru curãþarea depunerilor din conducte fac experienþa noastrã!
SC FLUIDTEC SRL
Str. Arinului, Bl. 46, AP. 68, Ploieºti, jud. Prahova
Mobil: 0721.060.325
Tel.: +40 24 453 76 54
Fax: +40 24 453 76 54
E-mail: juncugelu@gmail.com
Web: www.fluidtec.ro

BOSCH – prezent ºi viitor în România
La sfârºitul lunii mai, compania Bosch ºi-a prezentat, în cadrul unei conferinþe de presã, rezultatele
financiare pe anul 2012 ºi planurile strategice, pe piaþa româneascã, pentru anul 2013.
În anul 2012, Bosch a realizat, în România, vânzãri în O nouã fabricã de componente auto la Cluj
valoare de 180 de milioane de euro, ceea ce reprezintã Grupul Bosch va inaugura, în Cluj-Napoca, un nou
o scãdere cu 4,5 procente faþã de 2011. Motivul principal centru de producþie pentru fabricarea ºi dezvoltarea de
al acestei scãderi îl reprezintã contextul economic unitãþi electronice de comandã pentru autovehicule.
general. „Suntem mulþumiþi de evoluþia pe care a înregis- Pânã la sfârºitul anului 2013 sunt prevãzute investiþii de
trat-o compania în anul 2012 în România. Acesta este 77 de milioane de euro, pe o suprafaþã totalã de circa
motivul pentru care dorim sã ne extindem pe piaþa din 38.000 de metri pãtraþi.
România ºi sã continuãm sã investim aici”, a declarat În cadrul fabricii din Cluj-Napoca, vor lucra, pânã la
Brigitte Eble, reprezentanta Grupului Bosch în România. sfârºitul anului, peste 300 de angajaþi în domeniul pro-
În anul 2013 Grupul Bosch va deschide douã noi ducþiei ºi dezvoltãrii. Peste jumãtate dintre aceºtia au
unitãþi de producþie în România, investind, pânã la fost, deja, angajaþi ºi efectueazã, în prezent, un stagiu
sfârºitul anului, 120 de milioane de euro în fabricile din de pregãtire într-unul din centrele Bosch din afara þãrii.
Blaj ºi Cluj. În data de 8 iunie a acestui an, Bosch va
inaugura, oficial, fabrica de la Blaj, demarând producþia. 300 de noi locuri de muncã în Blaj
Începerea producþiei în centrul din Cluj este planificatã în Fabrica din Blaj a fost extinsã semnificativ, iar
trimestrul al patrulea. Bosch ºi-a propus ca, pânã la lucrãrile aferente ºi investiþiile în utilajele de producþie au
sfârºitul anului, sã angajeze, în cele douã centre de pro- însumat circa 50 de milioane de euro. Începând cu luna
ducþie, peste 600 de persoane. iunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaþi senzori de
La începutul anului 2013 compania, lider în turaþie pentru sistemele de control ale ºasiului, senzori
furnizarea de tehnologii ºi servicii, avea în România destinaþi industriei auto. Rolul acestor senzori este de a
1.400 de angajaþi. Dezvoltarea activitãþilor locale de pro- transmite, cãtre sistemul electronic de bord, informaþii
ducþie va contribui, însã, la creºterea acestui numãr, ast- legate, de exemplu, de viteza de rotaþie a roþii, informaþii
fel cã, pânã la finalul anului 2013, Bosch va ajunge la esenþiale pentru buna funcþionare a sistemelor de
peste 2.000 de angajaþi. asistare, cum ar fi ABS ºi ESP.
Unitatea de la Cluj Unitatea de la Blaj

Pe o suprafaþã de 50.000 de metri
pãtraþi vor fi create, pânã la sfârºitul
anului 2013, circa 300 de noi locuri de
muncã, numãrul angajaþilor Bosch de
la Blaj ajungând, în total, la 900.
Divizia „Drive and Control” din
cadrul Bosch, cunoscutã ºi ca „Bosch
Rexroth”, a produs aici, pânã în
prezent, tehnologie liniarã folositã în
ingineria mecanicã. La începutul anu-
lui 2013, în cadrul fabricii din Blaj acti-
Conferinþa anualã de presã Bosch - Bucureºti, 23 mai 2013
vau circa 570 de persoane.
Bosch a reuºit sã îºi pãstreze poziþia pe piaþa din
Tehnologia auto, România, în principal datoritã inovaþiilor ºi a gamei
motorul creºterii companiei Bosch în România ample de produse. În 2012, circa 40 de procente din
Anul 2012 a adus o creºtere a volumului de vânzãri volumul de vânzãri au fost obþinute cu produse inova-
în sectorul Automotive Aftermarket, dar ºi a producþiei toare, lansate pe piaþã de cel mult doi ani, în special în
de componente auto destinate constructorilor auto domeniul sculelor cu acumulatori, pe baza tehnologiei
români. Litiu-lon.
Oferta Bosch include un portofoliu vast de produse ºi
servicii din domeniul auto, de la piese de schimb ºi acce-
Creºterea cotei de piaþã ºi în sectorul Termotehnicã
sorii pentru autovehicule, la tehnologie de verificare ºi
Clienþii români pun un accent tot mai mare pe uti-
concepte de service auto, pentru reþeaua Bosch Car
lizarea unor tehnologii ecologice, dar care sã permitã ºi
Service.
reducerea consumului de energie. Aceasta este expli-
Asigurãm, în acelaºi timp, instruire pentru tehnicienii
caþia care stã la baza dublãrii volumului de vânzãri în
care lucreazã în service-urile auto. În 2012 a crescut
2012, comparativ cu 2011, pentru aparatele care folo-
interesul pentru serviciile de diagnozã din cadrul
service-urilor auto ºi pentru serviciile reþelei Bosch Car sesc tehnologia în condensare. În anul 2012, Bosch a
Service. La finalul anului 2012, Bosch Car Service avea reuºit sã obþinã noi cote de piaþã pe acest segment.
70 de unitãþi partenere în 54 de oraºe, ceea ce Compania este lider pe piaþa din Europa în producþia
înseamnã, comparativ cu anul precedent, acumularea de cazane de încãlzire ºi de preparare a apei calde
de parteneri în 5 oraºe noi. În viitor, Bosch va continua menajere. Aceasta este prezentã în România în dome-
extinderea reþelei Bosch Car Service în România. niul termotehnicii, cu mãrcile Bosch ºi Buderus ºi pune
la dispoziþie atât tehnologia, cât ºi serviciile asociate.
Inovaþiile Bosch din domeniul sculelor electrice Divizia de Termotehnicã ºi-a continuat strategia de service
au asigurat creºterea volumului de vânzãri în România cu servicii oferite clienþilor casnici prin Partenerii Reco-
Condiþiile dificile de piaþã din anul 2012, în sectorul mandaþi de Service, iar pentru cei industriali prin propria
construcþiilor, au continuat ºi în acest an, ceea ce s-a echipã de service. Bosch deþine o reþea de peste 120 de
reflectat în segmentul sculelor electrice. Cu toate aces- parteneri de service, care, la nivel naþional, asigurã o
tea, volumul de vânzãri s-a menþinut constant faþã de ratã de remediere a defectelor, în decurs de numai 24 de
anul precedent. ore, de peste 90 de procente.
Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii ºi servicii. În anul fiscal 2012, aproape 306.000 de
angajaþi au generat vânzãri de 52,5 miliarde de euro. Începând cu anul 2013, grupul Bosch a fost structurat pe patru
sectoare de activitate: Automotive Technology, tehnologie industrialã, bunuri de larg consum, energie ºi echipa-
mente pentru construcþii. Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH ºi cele aproape 360 de filiale ºi companii
regionale din peste 50 de þãri. Prin includerea partenerilor comerciali ºi de service, Bosch este reprezentat în
aproximativ 150 de þãri. Aceastã reþea internaþionalã de dezvoltare, producþie ºi vânzare reprezintã fundaþia creºterii
continue a concernului german. Bosch a cheltuit în 2012 peste 4,8 miliarde de euro pentru cercetare ºi dezvoltare ºi
a înregistrat aproape 4.800 de patente pe plan internaþional. Prin toate produsele ºi serviciile sale, Bosch sporeºte
calitatea vieþii, oferind soluþii care sunt atât inovatoare, cât ºi utile. În acest fel, compania oferã la nivel mondial
„Tehnicã pentru o viaþã“.

Continuãm sã vã prezentãm date ºi fapte din cartea „Constructori ai secolului XX“ scrisã de unul dintre
reputaþii specialiºti în domeniu, inginerul Alexandru Dobre.
De astã datã este vorba de „povestea nefericitã“ a unei investiþii care ar fi putut aduce mari beneficii
economiei româneºti ºi cetãþenilor, prin scurtarea drumului, pe calea feratã, de la Bucureºti la Sibiu, cu 125 Km.
O lucrare practic finalizatã, dar care, din indolenþa ºi indiferenþa unor persoane cu putere de decizie, în
loc sã fie pusã în funcþiune, a fost lãsatã în paraginã, degradându-se, lent dar sigur, cu fiecare zi care trece…
Simfonia neterminatã
a unei lucrãri de interes naþional
Calea feratã RÂMNICU VÂLCEA - VÂLCELE
Aºa ºi-a intitulat cartea - scrisã De remarcat cã pentru aceastã Deciziile ulterioare au mers din
dar, încã, nepublicatã - dl. inginer legãturã feroviarã s-au construit: greºealã în greºealã; mã refer la o
Gheorghe Ion, ºeful de proiect pentru • 2 tunele, cel mai lung de 2,2 km; încercare de negociere între Guver-
lucrarea mai sus amintitã. • Viaductul Topolog, cu înãlþimea nul României ºi firma Secol din Italia
Este bine de precizat cã, înainte cãii ferate deasupra satelor la circa pentru terminarea ºi punerea în
de 1989, chiar în anii de dupã primul 50 m; funcþie a acestei lucrãri. Firma din
rãzboi mondial, în programele • Pod peste Olt, la intrarea în Italia, care tocmai câºtigase un pro-
Râmnicu Vâlcea; ces cu autoritãþile româneºti, a
diverselor guverne erau prevãzute
• Staþii CFR, printre care staþia supralicitat ºi a pus condiþii finan-
legãturi feroviare mai rapide ºi mai
Vest - Est (Gorunu); ciare care nu au putut fi acceptate
eficiente între sudul þãrii, Bucureºti,
• Alte zeci de viaducte peste de autoritãþile române. ªi astfel,
cu centrul ºi nord-vestul României.
diverse vãi ºi pâraie de munte. aceastã lucrare a rãmas abandonatã
La fiecare congres al PCR a fost Cert este cã, la sfârºitul anului
cerutã de autoritãþile locale realiza- ºi s-a deteriorat mult, în timp.
1989, mai erau, practic, de fãcut ªeful de proiect, inginerul Gheorghe
rea urmãtoarelor cãi ferate: lucrãrile de semnalizare feroviarã,
Ion, solicitat de autoritãþile locale, în
• Întorsura Buzãului - Nehoiaº, lucrãrile de telefonie ºi mici lucrãri
special de cele de la Rm. Vâlcea,
care ar fi scurtat traseul feroviar, de de finisaje la partea de construcþii.
sprijinit ºi de conducerea de atunci a
la Braºov spre litoral, cu circa 150 km. În anul 1990, dupã ce lucrurile au
CFR, dr. ing. Nicolae lonescu, au
• Râmnicu Vâlcea - Curtea de început sã intre în normal, mai ales
încercat sã convingã guvernanþii de
Argeº - Piteºti - Bucureºti, care ar fi dupã alegerile din mai 1990,
necesitatea redeschiderii lucrãrii.
scurtat cu 125 km legãtura dintre autoritãþile nou instalate au consi-
Sunt multe pagini scrise de ºeful
Sibiu ºi Bucureºti. derat cã aceastã lucrare reprezintã o
de proiect, privitoare la convorbiri, la
• Odorheiul Secuiesc - Miercurea necesitate pentru România ºi nu un
moft al lui Ceauºescu. documente scrise, la studii de feza-
Ciuc, care ar fi scurtat traseul fero- bilitate, dar nu s-a mai putut face
viar al zonei secuieºti cu circa 90 km, Cea mai puternicã opoziþie faþã
de ideea terminãrii acestei lucrãri a nimic.
pe direcþia Adjud - Galaþi - Brãila. Acum, se cuvine sã spunem
venit, de unde credeþi? Chiar de la
Una dintre aceste lucrãri ºi anu- câteva cuvinte despre omul, ingi-
nou instalata conducere a Regiona-
me cea nominalizatã în titlul nostru, nerul ºi românul Gheorghe Ion.
lei de Cãi Ferate Craiova, care a
a fost executatã în procent de Gheorghe Ion a lucrat mulþi ani în
încercat sã demonstreze, cu „argu-
aproape 100% ºi urma sã fie pusã în mente“, cât pierde Regionala dacã IPCF, a participat la elaborarea mai
funcþiune în prima parte a anului se scurteazã drumul între Sibiu ºi multor proiecte pentru reþeaua de cãi
1990. Pe aceastã cale feratã s-a cir- Bucureºti cu 125 km. Aceastã atitu- ferate românã, dar ºi pentru zonele
culat, cu trenurile de lucru, de la un dine nu a putut fi „calmatã“ la bogate în resurse naturale din
capãt la altul, adicã între Râmnicu momentul potrivit, atunci când cos- România. Lucrarea despre care vor-
Vâlcea ºi staþia Vâlcele, de lângã turile ar fi fost de cca. 7-8 milioane bim, Curtea de Argeº - Râmnicu Vâl-
Curtea de Argeº. de dolari pentru punerea în funcþiune. cea, i-a marcat viaþa timp de peste

30 de ani. A încercat sã arate, pe erau conduºi de inginerul Tarta Inginerul Gheorghe Ion descrie în
lângã eficienþa economicã ºi faptul Mihai. Atât minerii, cât ºi inginerul, cartea sa ºi alte zone ale lucrãrii:
cã aceastã lucrare este foarte spec- lucraserã mai înainte la hidrocen- Tronsonul Vâlcele - Tunel Ploºtina
taculoasã, comparând-o cu calea trala Vidraru de pe Argeº, unde Constructor pentru acest tronson
feratã Roma - Florenþa, cu Paris - aveau de realizat o galerie în contra- a fost ACF Bucureºti, prin brigada
Lyon ºi alte cãi ferate din lume. Deºi pantã. La un moment dat a început Piteºti. Iniþial, aceastã zonã a
intervenþiile au ajuns pânã la Primul sã sune sirena ºi din adâncuri s-a aparþinut ICCF Craiova, care nepu-
Ministru ºi chiar la Preºedintele transmis „Borchiº”. Aceasta însemna tând þine pasul cu lucrarea a fost
României, nu s-a putut reporni cã o vânã groasã de apã putea sã înlocuitã de ACF Bucureºti. Nucleul
aceastã lucrare. Dar cum întotdea- inunde totul într-un timp foarte scurt. constructorilor a fost format din ºeful
una speranþa moare ultima, în con- Inginerul se afla în baraca de la gura de brigadã ing. Rãdulescu Ion ºi
tinuare prezentãm câteva spicuiri din galeriei ºi intuind, mai dinainte, cã adjunct ºef de brigadã ing. Popa
monografia întocmitã de inginerul se poate declanºa un asemenea Mircea, care s-au bucurat de colabo-
Gheorghe Ion: fenomen, avea pregãtitã o cãpiþã de rarea cu niºte maiºtri excepþionali ca
Tunelul Gibei fân. În jur erau mineri din schimbul Vasile Oproiu, Chebaru Gheorghe,
Are o lungime de 2.260 m ºi este care tocmai ieºise din galerie. Burciu Alexandru, Fier Ilie, Trofin
printre cele mai lungi din þarã. Deºi, Inginerul Tarta a ieºit din baracã, a Gheorghe, Diaconescu Stan ºi
alãturi de un alt tunel, Ploºtina, ar fi înºfãcat un braþ de fân ºi a strigat Dumitru Florin. Pentru realizarea
trebuit sã fie realizate la gabarit de „Dupã mine bãieþi!“ dupã care a ple- acestei lucrãri a fost necesarã ºi o
linie dublã, s-au executat numai la cat în fugã spre întunericul galeriei. echipã de analizã a proiectelor for-
gabarit de linie simplã. La început, Borchiºul se opreºte cu fân! Apa matã din inginerii Panþurescu ºi
lucrarea a fost atacatã de la un era pânã la brâu, alþi mineri soseau Bãlãºoiu.
capãt folosindu-se o maºinãrie cu fân, cu lemne ºi alte lucruri nece- Directorul ACF Bucureºti a fost
numitã „scut“. Având în vedere ºi sare. Când apa i-a ajuns inginerului inginerul Cãlin Ion ºi inginer ºef Liviu
caracteristicile dificile din punct de la piept, minerii l-au scos afarã. Aºa Vasiliu. ªef de producþie era ingi-
vedere geotehnic ale terenului, se sudase sufletul acestor oameni. nerul Vereºiu Ion.
lucrarea nu s-a putut desfãºura în Un viceprim-ministru Zona podului peste Olt
ritmul care se impunea. În aceste viziteazã lucrarea Podul peste râul Olt a fost proiec-
condiþii, s-a introdus un al doilea Viceprim-ministrul Ion loniþã vizi- tat numai cu suprastructurã din
scut de la celãlalt capãt al tunelului. teazã lucrãrile de la tunel într-un metal, având cinci deschideri ºi
Borchiºul cu fân se opreºte moment când greutãþile prezentate anume 40 m + 3 x 64 m + 40 m. Sta-
„La capãtul denumit intrare era mai sus erau trecute. Unul dintre bilirea cotelor de traversare ºi a
realizat inelul 687 (un inel este egal mineri iese în faþã ºi cere permisiunea deschiderilor, atât la podul de peste
cu un metru). La celãlalt capãt, sã-l roage ceva pe dl. viceprim-mi- Argeº situat în aval de hidrocentrala
denumit ieºire, erau realizaþi 200 de nistrul Ion loniþã. Mãniceºti, cât ºi la podul peste Olt, a
metri. Era 18 mai 1985, natura era În cuvintele lui, exprimate cu fost o operaþiune complexã, fiind
plinã de viaþã; în front, oamenii destulã greutate, a cerut, de fapt, sã necesar sã se ia în consideraþie
înfãºuraþi în mantale de cauciuc ºi primeascã ºi ei, minerii din acest toate situaþiile care pot sã aparã în
cu glugi de ploaie se luptau cu ºantier, un spor pentru muncã grea cursul exploatãrii hidrocentralelor.
„borchiºul“ (noroi curgãtor), care si periculoasã, aºa cum primesc De acest aspect s-a ocupat inginerul
ameninþa sã inunde instalaþia scutu- minerii de la minele de cãrbune. La Ion Cristea care a pãstrat o colabo-
lui. Totul se petrecea pe un fundal aceasta cerinþã dl. vice prim-ministru rare strânsã cu specialiºtii de la
sonor, ca al unei ploi persistente. i-a rãspuns: ISPH.
Apa amestecatã cu nisip ºi mâl a – Ce crezi dumneata cã oamenii Este nedrept ca o lucrare de
nãvãlit în frontul de lucru. aceia care stau la coadã de la 3 asemenea anvergurã sã fie prezen-
Îmi amintesc de o întâmplare noaptea, în faþa unui magazin de tatã în numai câteva rânduri, dar ea
similarã, povestitã în urmã cu 25 de lactate, nu au bani, ori nu existã a fost fãcutã în ultimele zile ale lunii
ani de cãtre minerii care au realizat brânzã? - curajoasã cugetare pentru iulie 1997, cu câteva zile înainte de
tunelul Tufar de lângã Orºova ºi acele vremuri. pensionare.
Proiectarea a fost fãcutã de ing. inginerii Daniel Popa, Gheorghe
Dinu Severin, ºef de colectiv fiind Udrea, Horga ºi maiºtrii Ion Catanã,
ing. Ion Cristea. Constructor a fost losif Beer, Vasile Anghel, Marin Nic.
CONCEFA Sibiu. La realizarea infra- Nu putem sã nu-l menþionãm pe
structurilor a participat „Moº Staicu“, maistrul Staicu (decedat în 1990),
trecut de mult în lumea umbrelor, iar care la 70 de ani a realizat infra-
la suprastructurã, maiºtrii Dumitru structurile podului peste Olt ºi pe
Ciubucã ºi Ion Anghel. specialistul în tabliere metalice,
Tunelul Gibei În zona cuprinsã între tunelul Dumitru Ciubucã.
Gibei ºi joncþiunea cu linia Piatra Olt Salba de viaducte
- Podu Olt, care a aparþinut Grupului
de o rarã frumuseþe
de ªantiere Sibiu, subordonat ICCF
„Acest colectiv minunat a realizat
Braºov, trecut apoi în subordinea
cu forþe proprii, în afarã de podul
directã a Centralei, brigada de bazã
peste Olt ºi viaductele Ostroveni,
a fost cea de la Râureni.
Valea Hotarului, Popeºti, Blidari,
Aºa cum am arãtat la început,
Hogea, Racoviþã.
uitarea se aºeazã cel mai uºor peste
numele ºi faptele oamenilor simpli. La viaductele Valea Hotarului,
Viaductul Valea Hotarului Nu pot sã nedreptãþesc aici un om Popeºti ºi Blidari, grinzile de 22 m
modest, dar care a fost pionierul din beton B500 precomprimat au
lucrãrilor pornite la Râmnicu Vâlcea. fost preturnate pe ºantier, iar la via-
Era un tânãr inginer, care abia termi- ductele Ostroveni ºi Racoviþã s-au
nase facultatea de construcþii din executat din tronsoane prefabricate
Iaºi, pe numele sãu Silvel Prodescu. la Aiud ºi monolitizate pe ºantier.
Azi, când lucrãrile sunt gata, multe ªeful echipei pentru turnarea grin-
par simple, dar atunci, sã intri cu bul- zilor, monolitizarea, postcompri-
dozerul prin proprietãþi ºi prin locuinþe, marea ºi montarea lor a fost ing.
trãgând prima brazdã fãrã niciun act Vestemean Cornel, ajutat de maiºtrii
Viaductul Racoviþã în regulã, nu a fost deloc simplu. Ion Catanã ºi Udrea Gheorghe.
Vizitam des ºantierul pentru a Am fi nedrepþi dacã nu am
pune proiectele de acord cu noile menþiona aici cã, atunci când s-au
probleme apãrute ºi prima întrebare realizat principalele lucrãri de pe
pe care o puneam era: „– Unde e Sil- zona Grupului de ªantiere Sibiu,
vel?“ Încercam teama realã cã, aºa
acesta se afla în subordinea ICCF
cum era el, cu nechibzuinþa tinereþii,
Braºov unde, în acea perioadã, era
putea sã i se întâmple ceva rãu.
director dl. ing. Alexandru Dobre.
Am încercat un sentiment de tris-
Implicat mult în aceastã lucrare a
teþe atunci când am aflat cã a plecat.
Viaductul Ostroveni
fost ing. Eftimie Dumitrescu, pe
A lãsat drumuri deschise. A urmat, la
atunci ºeful Serviciului Producþie la
conducerea brigãzii, ing. Cornel Dia-
ICCF Braºov ºi ing. Oprina.
conescu, devenit ulterior inspector
de calitate. A fost urmat de inginerul Sã punctãm câteva etape:
Grigore Cantili. Directorul Antreprizei • la 16 noiembrie 1983 a intrat
a fost ing. Coriolan Budac, inginer primul tren pe Podul de peste Olt,
ºef a fost Dan Aron ºi director • la 30 iunie 1984 trenul trecea
adjunct ing. Ion Triteanu. peste viaductul Hogea,
Ei au avut colaboratori de nãdej- • la 27 decembrie 1984 s-a
de în subinginerii Gh. Rãþoi, N. Ungu- încheiat montarea grinzilor la toate
Viaductul Hogea reanu, Mustãþea ºi Ion Dobre, cele 6 viaducte.

Complexitatea variantei de traseu Manea, inginer ºef Mihai Dobrovol- deosebit de stimat de majoritatea
se poate sintetiza prin câteva ele- ski, directori adjuncþi (în perioade subordonaþilor din întreaga þarã.
mente pentru a putea fi comparatã diferite) ing. Gheorghe ªincai ºi ing. În legislatura dânsului, antreprizele
cu alte lucrãri de acest gen atât din Cornel Hãdãreanu, iar contabil ºef, care acum sunt în subordinea re-
þarã cât ºi din strãinãtate. economistul Mihai Preda. În cadrul gionalelor erau în subordinea CCCF.
Linia CF Rm. Vâlcea - Vâlcele biroului tehnic, de problemele aces- Cred cã a avut calitãþi deosebite de
comparabilã cu trasee spectaculoase tor lucrãri s-au ocupat inginerii conducãtor, întrucât a ºtiut sã-i înþe-
din România ºi din Europa Emilia Cârjoescu ºi Dorin Gaspar. leagã ºi sã-i ajute pe toþi cei care i-au
Se va observa cã, dacã luãm în Brigada de la Ciofringeni a fost con- cerut sprijinul, de la simpli meseriaºi
consideraþie lungimea totalã a dusã de ing. Nicolae Procop, având la oameni plasaþi pe trepte mai
tunelurilor, cea mai complexã se adjuncþi pe ing. Dorin Oniþã, Alexan- înalte. Poate ºi perioada în care ºi-a
dovedeºte linia Bumbeºti - Livezeni, dru Paul Tacacs, Otto Cremarenco. desfãºurat activitatea a fost mai
având în tunele 27,89% din traseu. Alþi colaboratori de nãdejde au fost: calmã.
În acest procent nu sunt incluse ing. Ion Niculescu, subing. Ion I-a urmat în funcþie inginerul
polatele realizate ulterior cu ocazia Melicuþ, Ion Minea, Andrei Micheti, Nicolae Constantinescu. Firea sa a
electrificãrii. Urmeazã linia Râmnicu Marian Troacã, maiºtrii Furiº, Iulian fost opusã predecesorului. ªi peri-
Vâlcea - Vâlcele cu 10,6%. lordache, Enache, Vasile Comarescu, oada în care ºi-a desfãºurat activi-
Dacã folosim, ca termen de com- Radu Constantin, Cornel Brad. tatea pânã la sfârºitul anului 1989 a
paraþie, ponderea viaductelor, obser- O pleiadã de ingineri valoroºi, cu avut caracteristici deosebite: lipsa
vãm cã pe primul loc se situeazã rãspunderi în economia româneascã, cronicã a materialelor ºi motorinei,
linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele cu s-au implicat în aceastã lucrare. corelatã cu creºterea sarcinilor ºi
9,28%, urmatã de Bumbeºti - În faza de aprobare a lucrãrii, un rol vitezei cerute pentru toate con-
Livezeni cu 7,38%. important l-a avut ºeful Departamen- strucþiile. În orice caz, principala
Comparând cu douã lucrãri mari tului Cãilor Ferate, ing. Ionel Diaco- caracteristicã a domniei sale a fost
feroviare din Europa, linia Paris - nescu. dinamismul. S-a bucurat de colabo-
Lyon ºi linia Roma - Florenþa, vom Apoi, rãspunderi concrete i-au rarea directorului general adjunct
constata cã, din punct de vedere al revenit adjunctului de ministru, ing. Ion Nãvrãpescu ºi a directorului
ponderii viaductelor, linia Râmnicu inginer Marin Mãroiu. M-am aflat de tehnic ing. Mihai Eugenie. Ambii cu
Vâlcea - Vâlcele se apropie de linia multe ori în grupul ce-l însoþea, în spe- vastã experienþã, primul promovat
Roma - Florenþa (9,28% faþã de cial în vizitele pe teren sau în culisele din funcþia de director al ICCF
11,7%). Din punct de vedere al pon- acestei lucrãri. Am fost impresionat de Braºov, al doilea din funcþia de
derii tunelurilor, diferenþa este mare: felul liber consimþit în care subordo- inginer ºef al ICCF Cluj, au lucrat
10,6% faþã de 32,5%. naþii sãi, toþi oameni de mare valoare, perioade îndelungate ºi cu inginerul
Comparând, însã, cu linia Paris - ºi care vor fi menþionaþi mai jos, loan Lup. Tot în ierarhia superioarã a
Lyon, se constatã complexitatea cu respectau hotãrârile luate de acesta. CCCF a fost ºi inginerul Andrei
totul deosebitã a liniei Râmnicu Vâl- A avut, astfel, cea mai mare longevi- Abãluþã - inginer ºef, care ulterior a
cea - Vâlcele. Astfel, ponderea via- tate în funcþia de ministru adjunct în devenit director al Institului de
ductelor pe linia Râmnicu Vâlcea - România. Proiectãri Cãi Ferate. I-a urmat
Vâlcele este de 9,28% iar pe linia Domnia sa a fost urmat în funcþie inginerul Istrãtescu Diomede ºi
Paris - Lyon numai 0,9%, acolo de inginerul Alexandru Dobre, pro- inginerul Radu Rãdulescu, respon-
tunelurile lipsind cu desãvârºire. fund implicat în lucrarea prezentatã sabil cu mecanizarea.
Cuvinte frumoase ca director al întreprinderii de Con- Din partea beneficiarului - Regio-
despre Antrepriza Tunele Braºov strucþii Cãi Ferate Braºov, care, aºa nala de Cãi Ferate Craiova - de
Cu riscul de a ne repeta, vom cum am mai amintit, avea în compo- aceastã lucrare s-a ocupat directorul
menþiona faptul cã la Antrepriza nenþã ºi Grupul de ªantiere Sibiu. tehnic, inginer Neacºu Valeriu, o fi-
Tuneluri din Braºov, care a executat Director General al CCCF pânã gurã de neconfundat datoritã mus-
tunelurile Gibei ºi Ploºtina, precum în anul 1985 a fost inginerul loan tãþii specifice, un om care aducea,
ºi viaductele Topolog, Sâmnic, Sâm- Lup, ºi dânsul cu mare longevitate întotdeauna, calmul în discuþii, oricât
nicel, Linia, director era ing. ªtefan în funcþie. Calm, ponderat, a fost de agitate ar fi fost.

Revista
Construcþiilor
R e d a c þ i a
„Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici:
Director Ionel CRISTEA
0722.460.990 publicaþie lunarã care se distribuie gra-
0729.938.966 tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele Tiraj: 6.000 de exemplare
Redactor-ºef Ciprian ENACHE mai importante societãþi de: proiectare Frecvenþa de apariþie: lunarã
0722.275.957 ºi arhitecturã, construcþii, producþie, Aria de acoperire: întreaga þarã
0730.593.260 import, distribuþie ºi comercializare de Format: 210 mm x 282 mm
Redactor Alina ZAVARACHE materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen- Culori: integral color
0723.338.493 tru construcþii, prestãri de servicii, bene- Suport:
Tehnoredactor Cezar IACOB ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de - DCM 90 g/mp în interior
0737.231.946 - DCL 170 g/mp la coperte
asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene
Publicitate Elias GAZA pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii
0723.185.170
centrale (Parlament, ministere, Compania de
Colaboratori investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
dr. ing. Emil - Sever Georgescu naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii
ing. Dragoº Marcu ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele
ing. Ionel Bontea
prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Belea de Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.
arh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanu Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitari
as. univ. ing. Jacint Virag la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
º.l. ing. Attila Puskas
drd. ing. Adrian Baron ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.
prof. dr. ing. Paulicã Rãileanu Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
ing. Alexandru Dobre mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
av. Marius Vicenþiu Coltuc
În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
A d r e s a r e d a c þ i e i tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
013935 – Bucureºti, Sector 1
societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,
www.revistaconstructiilor.eu
programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
Tel.: 031.405.53.82
031.405.53.83
Fax: 021.232.14.47
Mobil: 0723.297.922
E-mail:
0722.581.712
office@revistaconstructiilor.eu
Talon pentru abonament
„Revista Construcþiilor“
Editor:
STAR PRES EDIT SRL Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu
J/40/15589/2004 numãrul .................. .
CF: RO16799584
11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei
Nume ........................................................................................................................................
Marcã înregistratã la OSIM Adresa ......................................................................................................................................
Nr. 66161 ...................................................................................................................................................
ISSN 1841-1290 persoanã fizicã persoanã juridicã
Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
materialului publicitar (text sau imagini).
Articolele semnate de colaboratori repre- Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã)
zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi nr. ..............................................................................................................................................
asumã responsabilitatea pentru ele.
în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.
Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,

împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,
Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74 prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la abonamente@revistaconstructiilor.eu
sau prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,
013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
www.revistaconstructiilor.eu * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC NR 93 Iunie 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RC NR 93 Iunie 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

din sumar Important

Constructori care vã aºteaptã www.revistaconstructiilor.eu

arh. Gabriel GHELMEGEANU

Continuãm prezentarea proiectului intitulat ”STABILITATEA ªI SIGURANÞA ÎN EXPLOATARE,

6 Revista Construcþiilor iunie 2013

Ca urmare, s-a ajuns la elaborarea prezentului proiect ”STABILITAT E A ª I S I G U R A N Þ A Î N EXPLOATARE,

8 Revista Construcþiilor iunie 2013

Sala Atelier: se poate juca în douã variante:

10 Revista Construcþiilor iunie 2013

Redacþia: Cum v-a venit ideea Proiectul vizeazã evaluarea situaþiei

12 Revista Construcþiilor iunie 2013

Revista Construcþiilor iunie 2013 13

Costurile evaluãrii ºi certificãrii angajaþilor pentru Companii

14 Revista Construcþiilor iunie 2013

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact -

20 Revista Construcþiilor iunie 2013

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu se

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au o

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont de

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepararea

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia de

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.

Centrul Expoziþional Moldova din Fundaþiile sunt realizate din reþea

24 Revista Construcþiilor iunie 2013

ing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)

Revista Construcþiilor iunie 2013 25

26 Revista Construcþiilor iunie 2013

Revista Construcþiilor iunie 2013 27

ECHIPA CARE A CONTRIBUIT

Cornel BIA; (2) obþinerea unor planºee cu Amplasamentul primului spital

28 Revista Construcþiilor iunie 2013

Fig. 8: Console cu deschideri pânã la 5 m

Pentru limitarea înãlþimilor de

30 Revista Construcþiilor iunie 2013

Datele privind deplasãrile relative

32 Revista Construcþiilor iunie 2013

Pereþii din BCA vor fi tencuiþi, în prealabil, cu mortar pe bazã de ciment-

Adezivul AFX – 9 nu este recomandat pentru aplicarea pe suprafeþele plã-

AFX – 9 ºi AFX – 11 Plus se comercializeazã în saci de 25 kg, iar consumul

Dupã minim 24 de ore de la finalizarea aplicãrii plãcilor de faianþã sau gresie, se

34 Revista Construcþiilor iunie 2013

36 Revista Construcþiilor iunie 2013

38 Revista Construcþiilor iunie 2013

Poziþionat la graniþele României

40 Revista Construcþiilor iunie 2013

Fig. 2: Plan general Fig. 4: Platformã de lucru inundatã

Fig. 5: Instalarea palplanºelor

Fig. 3: Secþiune caracteristicã prin cheu Fig. 6: Detaliu palplanºe AZ 37-700

42 Revista Construcþiilor iunie 2013

44 Revista Construcþiilor iunie 2013

46 Revista Construcþiilor iunie 2013

48 Revista Construcþiilor iunie 2013

50 Revista Construcþiilor iunie 2013

Datoritã modului de formare al faza gazoasã) precum ºi de inter- PROPRIETÃÞILE GEOTEHNICE

52 Revista Construcþiilor iunie 2013

54 Revista Construcþiilor iunie 2013

56 Revista Construcþiilor iunie 2013

58 Revista Construcþiilor iunie 2013

Revista Construcþiilor iunie 2013 59

Unitatea de la Cluj Unitatea de la Blaj

60 Revista Construcþiilor iunie 2013

Revista Construcþiilor iunie 2013 61