UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CURRICULUM
la disciplina

„ DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ (I)”

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:

Mariana GRAMA,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Stela BOTNARU,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Daniel MARTIN,
doctor în drept,
conferenţiar universitar
Dorin POPESCU,
doctor în drept,
lector universitar

CHIŞINĂU 2021

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2021

2
 I. PRELIMINARII

Ţinând seama de faptul că prin intermediul normelor, dreptul penal protejează în modul cel mai
eficace ordinea de drept, pe cale de consecinţă, ordinea socială, se recunoaşte că această ramură a
dreptului reprezintă în cadrul sistemului unitar mijlocul principal de apărare a celor mai importante
valori sociale.
Normele şi instituţiile dreptului penal sunt implementate în practica judiciară în măsura în care
sunt prevăzute de Codul penal. Mai cu seamă nu trebuie uitat un lucru, şi anume că ştiinţa penală de
astăzi deseori este în dezacord vădit cu normele în vigoare.
Astfel, cursul universitar de Drept penal. Partea Generală (I) este consacrat studiului amplu al
normelor juridice penale cu caracter declarativ şi determinativ ce alcătuiesc Partea Generală în scopul
aplicării lor corecte în practica judiciară. Acest curs universitar presupune o echilibrare a rezultatelor
adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice.
Disciplina Drept penal. Partea Generală (I) se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad
divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea
cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului penal. Partea Generală (I).
Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea
presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii
atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate,
manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare
constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina Drept penal. Partea Generală (I), formată
prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
În acord cu cele expuse mai sus, curriculumul la disciplina Drept penal. Partea Generală (I)
cuprinde aspectele generale referitoare la infracţiune, componenţă a infracţiunii ca instituţii
fundamentale a dreptului penal, precum şi aspectele ce au tangenţă cu acestea, încadrându-se în
numărul de ore repartizate pentru realizare în semestrul III de studii.
Cursul de Drept penal. Partea Generală (I) este destinat studenţilor de la Ciclul I, Licenţă din anul II
de studii la secțiile cu frecvență la zi și frecvență redusă, care sunt familiarizaţi cu normele şi
instituţiile Părţii Generale ale Dreptului penal.
Obţinând cunoştinţe teoretice, studenţii în acelaşi timp sunt instruiţi referitor la aplicarea lor practică
prin analiza legii penale şi sinteza practicii judiciare naţionale şi internaţionale. Concomitent cursul
universitar Drept penal. Partea Generală (I) are drept scop integrarea cunoştinţelor teoretico-practice în
rezolvarea situaţiilor de problemă, studiilor de caz, perfecţionării legii penale.
Având în vedere actualele condiții de desfășurare a învățământului universitar, în vederea asigurării
procesului educațional în condiții de maximă siguranță, cursul universitar Drept penal. Partea Generală

3
(I) se realizează în format mixt și anume: prelegerile/cursurile teoretice se desfășoară în sistem on-line
prin utilizarea platformelor /aplicațiilor cu suport video, seminarele/lecțiile practice se desfășoară în
sălile de curs cu aplicarea măsurilor de siguranță prestabilite.
Limbile de instruire la cursul de Drept penal. Partea Generală (I) sunt română, rusă, engleză şi
franceză la secția cu frecvență la zi, română și rusă la secția cu frecvență redusă.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Forma de Ore total:

Evaluarea
Codul Denumirea Responsabil Semes inclusiv
învăţămân Tota
disciplinei disciplinei de disciplină trul C S L LI
t l
Drept Grama
penal. Mariana,
Partea Botnaru
Generală Stela,
cu
F.03.O.22 (I) Martin III 120 26 39 - 55 Ex. 4
frecvenţă
Daniel,
la zi
Vidaicu
Mihaela,
Fortuna
Ghenadie
Drept Botnaru
F.03.O.11 penal. Stela,
cu Partea Popescu
frecvenţă Generală Dorin, III 120 20 6 - 94 Ex. 4
redusă* (I) Fortuna
Ghenadie

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Unităţi de conţinut Ore

4
 N
r. Lucrul
Curs Seminar
d/ individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Introducere în studiul dreptului penal 2 2 4 5 10
2. Evoluţia dreptului penal în Moldova - - - 5 5
-
3. Legea penală 4 2 6 - 5 10
4. Infracţiunea 2 2 2 1 5 10
5. Raportul juridic penal - - 2 - 5 5
6. Componenţa infracţiunii 2 2 2 1 5 10
7. Obiectul infracţiunii 2 1 2 - 5 10
8. Latura obiectivă a infracţiunii 4 3 4 1 7 10
9. Subiectul infracţiunii 4 4 6 - 8 12
10. Latura subiectivă a infracţiunii 6 4 7 1 10 12

Testarea nr.1 - - 2 1 - -

Testarea nr.2 - - 2 1 - -
Total 26 20 39 6 55 94

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - a defini conceptele de bază ale dreptului
paradigmelor şi metodologiei din domeniul penal (infracţiune, componenţă a
juridic; infracţiunii, ş.a.);
- a distinge noţiunile legale şi doctrinare
ale dreptului penal;
- a relata despre evoluţia instituţiilor
dreptului penal în diferite etape istorice
de dezvoltare a societăţii şi în diferite
sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept penal;
- a demonstra temeinicia teoriilor
ştiinţifice alese ca suport la clarificarea

5

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, - a distinge actele normative naţionale,
a altor instrumente juridice europene şi europene/internaţionale din domeniul Dreptului
internaţionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
naturii juridice a unei sau altei norme sau
instituţii de drept penal;
- a stabili locul şi rolul dreptului penal în
contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor fenomene sau
instituţii de drept penal.
- a identifica problemele de drept,
specifice ramurii Drept penal;
- a alege metoda/ procedeul cel mai
eficient pentru acumularea datelor şi
informaţiilor referitoare la problema
concretă de Drept penal;
- a argumenta eficienţa modalităţii
utilizate pentru culegerea datelor şi
informaţiilor referitoare la problemele de
Drept penal;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
acumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului penal.
penal;
- a identifica normele penal-juridice
aplicabile;
- a interpeta corect norma penal - juridică
aplicabilă;
- a raporta norma penal- juridică aplicabilă
la situaţia concretă;
- a stabili coraportul dintre norma penal-
juridică naţională şi cea
europeană/internaţională;
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale autohtone
cu prevederile legislaţiei europene/
internaţionale.
- a cunoaşte tehnici şi instrumente specifice

6
specifice din domeniul juridic în domeniului Dreptului penal;
soluţionarea problemelor de ordin practic; - a identifica problemele de ordin practic
din domeniul Dreptului penal;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând
materia Părţii Generale a dreptului penal;
- a decide asupra diverselor situaţii
practice în baza cunoştinţelor acumulate
şi ţinând cont de prevederile legii penale;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din
practica judiciară a Dreptului penal.
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de - a identifica lacunele şi carenţele din
reglementări sau coliziuni de drept; domeniul Dreptului penal Partea Generală;
- a analiza critic cadrul normativ existent
în domeniul Dreptului penal Partea
Generală;
- a estima eficienţa normelor care
alcătuiesc Partea Generală a legislaţiei
penale a Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul
Dreptului penal Partea Generală;
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul Dreptului penal Partea
Generală.
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee - a compara experienţa doctrinară şi practică
în vederea formulării soluţiilor în vederea alegerii soluţiei interpretative
interpretative ale normelor juridice; corecte a normei juridico-penale;
- a interpreta norme juridic-penale ce
formează disciplina Drept penal (Partea
Generală);
7
 - a utiliza metodele specifice dreptului
penal în procesul de elucidare a esenţei
juridice a unei sau altei instituţii de drept
penal.
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent. - a stabili normele juridico-penale care
conţin carenţe;
- a determina interdependenţa dintre
normele din Partea Generală şi Partea
Specială ale dreptului penal;
- a stabili legături între normele Părţii
Generale a legii penale şi normele de
referinţă din actele normative
extrapenale;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept penal;
- a face propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului penal ca instrument de realizare
a politicii penale a Republicii Moldova.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi - a planifica etapele de efectuare a
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi activităţilor de învățare și de realizare a
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu sarcinilor de lucru individual sau în grup;
respectarea principiilor eticii juridice; - a respecta termenele limită stabilite pentru
efectuarea sarcinilor;
- a aplica normele deontologice în realizarea
activităţilor de învățare și de lucru
individual sau în grup;
- a îndeplini sarcinile cu responsabilitate şi
eficacitate maximă.
9. Utilizarea eficientă a resurselor de - a identifica corect resursele de comunicare
comunicare, a surselor de formare specifice domeniului de formare profesională;
profesională asistată, atât în limba română, - a folosi eficient paginile electronice,
cât şi într-o limbă de circulaţie aplicaţiile software de specialitate, bazele de
internaţională. date, cursurile on-line etc. atât în limba româna

8
 cât şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

9
Subiectul 1. Introducere în studiul Dreptului penal
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea Dreptului penal ca ramură
de drept, știință juridică și disciplina didactică;  Noțiunea și caracteristicile
- să determine premisele autonomiei Dreptului Dreptului penal ca ramură de drept;
penal în sistemul de drept;  Obiectul Dreptului penal;
- să stabilească locul Dreptului penal în sistemul  Funcțiile Dreptului penal;
de drept al RM;  Locul Dreptului penal în politica
- să caracterizeze Dreptul penal în calitate de penală a RM:
instrument al politicii penale a statului;  Principiile Dreptului penal:
- să elucideze trăsăturile principale şi obiectul noţiune, clasificare, caracteristică;
Dreptului penal;  Ştiinţa Dreptului penal;
- să formulize și să caracterizeze funcțiile  Izvoarele Dreptului penal:
Dreptului penal; noţiune, specific.
- să elucideze conceptul, conţinutul şi sarcinile
ştiinţei Dreptului penal; Termeni-cheie: drept penal, ramură de
- să evidenţieze caracteristicile şi obiectul Drep- drept, știință juridică, disciplina
tului penal; didactică, principiul dreptului penal,
- să explice conţinutul principiilor Dreptului ştiinţa dreptului penal, izvor de drept
penal; penal, politica penală.
- să stabilească deosebirea dintre principiul
individualizării răspunderii penale și principiul
individualizării pedepsei penale;
- să descrie sistemul Dreptului penal;
- să stabilească locul Dreptului penal ca ramură
autonomă în sistemul de drept al Republicii Moldova;
- să identifice izvoarele Dreptului penal şi speci-
ficul lor;
- să facă propuneri de modificare a legii penale cu
privire la principiile şi izvoarele dreptului penal.

10
Subiectul 2. Evoluţia Dreptului penal în Moldova
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să identifice perioadele istorice de dezvoltare a
Dreptului penal și deosebirile dintre acestea;  Dreptul penal în perioada antică;
- să caracterizeze evoluția Dreptului penal în  Dreptul penal în perioada Evului
Moldova prin prisma diferitor etape istorice; Mediu;
- să distingă trăsăturile principale ce caracterizează  Dreptul penal în perioada
o anumită perioadă istorică de dezvoltare a modernă;
Dreptului penal în Moldova;  Dreptul penal în perioada
- să determine și să compare principalele izvoare contemporană.
ale Dreptului penal în Moldova în diferite
perioade istorice. Termeni-cheie: perioadă istorică de
dezvoltare, izvor de drept penal,
categorie de infracţiune.

11
Subiectul 3. Legea penală
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească legea penală;
- să definească norma juridico-penală;  Conceptul legii penale: noţiune,
- să definească noţiunile de “timpul săvârșitii trăsături caracteristice;
infracțiunii“, ” locul săvârşirii infracţiunii”și “  Scopul legii penale;
locul săvârșirii infracțiunii transnaționale”;  Noţiunea şi structura normei juridico-
- să distingă scopul legii penale; penale;
- să clasifice legile penale;  Noţiunea, necesitatea şi formele
- să distingă tipurile dispozițiilor și sancțiunilor interpretării legii penale;
caracteristice normei juridico-penale;  Acţiunea legii penale în timp.
- să definească noţiunea de interpretare a legii Principiile aplicării legii penale în
penale;
timp;
- să caracterizeze formele de interpretare a legii  Aplicarea legii penale mai favorabile
penale; în cazul pedepselor definitive;
- să determine momentul intrării şi ieşirii din  Aplicarea legii penale în spaţiu.
vigoare a legii penale; Principiile aplicării legii penale în
- să explice importanța efectului retroactiv al legii spaţiu;
penale;  Forme de asistenţă juridică
- să relateze despre ultraactivitatea legii penale; internaţională în materie penală:
- să cunosacă regulile aplicării legii penale mai concept, forme;
favorabile în cazul pedepselor definitive;  Noţiunea, natura juridică şi condiţiile
- să caracterizeze principiile de aplicare a legii extrădării.
penale în spaţiu;
- să elucideze deosebirea dintre principiul realității Termeni-cheie: lege penală, normă
și principiul universalității aplicării legii penale; juridico-penală, interpretare, acţiune în
- să formuleze conceptul de asistenţă juridică timp a legii penale, efect retroactiv a
internaţională în materie penală; legii penale, principiul teritorialităţii,
- să caracterizeze extrădarea sub aspectul noţiunii, principiul personalităţii, principiul
naturii juridice şi condiţiilor; realităţii, principiul universalităţii, formă
- să alcătuiască speţe reieşind din principiile de asistenţă juridică internaţională în
acţiunii legii penale în timp şi în spaţiu; materie penală, extrădare.
- să raporteze practica CEDO la diverse forme de
asistenţă juridică internaţională în materie
penală aplicabile în Republica Moldova.
12
 Subiectul 4. Infracţiunea
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- - să definească noţiunea de infracţiune;
- - să caracterizeze trăsăturile esenţiale ale infracţiunii;  Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale
- - să clasifice infracţiunile potrivit diferitor criteria infracţiunii;
de clasificare;  Clasificarea infracţiunilor;
- - să stabilească importanţa clasificării infracţiunilor;  Delimitarea infracţiunilor de alte
- - să rezolve situaţii de problemă; încălcări de lege.
- - să delimiteze infracţiunile de alte încălcări de lege
(contravenţii administrative, delicte civile, încălcări Termeni-cheie: infracţiune, caracter şi
disciplinare). grad prejudiciabil, categorie de
infracţiune, alte încălcări de lege.

13
Subiectul 5. Raportul juridic penal
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de raport juridic penal;  Noţiunea şi specificul raportului
- să caracterizeze elementele raportului juridic juridic penal;
penal;  Elementele raportului juridic penal;
- să stabilească momentului naşterii, modificării şi  Naşterea, modificarea şi stingerea
stingerii raportului juridic penal. raportului juridic penal.

Termeni-cheie: raport de conformare,

raport de conflict, obiectul raportului
juridic penal, subiecţii raportului juridic
penal, conţinutul raportului juridic
penal,
naşterea raportului juridic penal,
modificarea raportului juridic penal,
stingerea raportului juridic penal.

14
Subiectul 6. Componenţa infracţiunii
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să reproducă noţiunea legală de componenţă a
infracţiunii;  Noţiunea şi importanţa componenţei
- să stabilească coraportul dintre element și semn a infracţiunii;
componenței de infracțiune;  Elementele şi semnele componenţei
- să caracterizeze elementele componenţei infrac- infracţiunii;
ţiunii;  Modalităţile componenţei infracţiunii;
- să determine importanţa semnelor componenţei  Coraportul dintre infracţiune şi
infracţiunii; componenţa infracţiunii.
- să deosebească semnele principale și cele
facultative ale componenţei infracţiunii; Termeni-cheie: componenţa infracţiunii,
- să clasifice componenţele infracţiunilor în elementa componenţei infracţiunii, semn
funcție de diverse criterii; a componenţei infracţiunii, obiectul
- să argumenteze importanţa componenţei infrac- infracţiunii, latura obiectivă a
ţiunii; infracţiunii, subiectul infracţiunii, latura
- să decidă asupra coraportului dintre infracţiune şi subiectivă a infracţiunii.
componenţa infracţiunii.

15
Subiectul 7. Obiectul infracţiunii
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de obiect al infracţiunii;
- să determine semnele obiectului infracțiunii;  Noţiunea şi importanţa obiectului
- să distingă felurile obiectului infracţiunii; infracţiunii;
- să determine importanţa obiectului infracţiunii;  Felurile obiectului infracţiunii:
- să caracterizeze obiectul material al infracţiunii; a. obiectul general;
- să stbilească coraportul dintre obiectul juridic şi b. obiectul generic;
obiectul material al infracţiunii; c. obiectul special;
- să aprecieze coraportul dintre obiectul material şi d. obiectul material.
mijlocul (instrumentul) de săvârşire a infracţiunii.

Termeni-cheie: obiect al infracţiunii,

obiect juridic al infracţiunii, obiect
material al infracţiunii.

Subiectul 8. Latura obiectivă a infracţiunii

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de latură obiectivă a
infracţiunii;  Noţiunea şi importanţa laturii
- să determine importanţa laturii obiective a obiective a infracţiunii;
infracţiunii;  Fapta prejudiciabilă;
- să caracterizeze semnele laturii obiective a  Urmările prejudiciabile;
infracţiunii în funcție de specificul structurii  Raportul de cauzalitate;
componenței infracțiunii;  Semnele facultative ale laturii
- să determine semnele laturii obiective a infracțiunii în obiective a infracţiunii.
contextul unor cazuri practice.

Termeni-cheie: latura obiectivă a

infracţiunii, fapta prejudiciabilă,
urmările prejudiciabile, raportul de
cauzalitate, locul săvârşirii infracţiunii,
timpul săvârşirii infracţiunii, metoda
săvârşirii infracţiunii, mijloacele sau
instrumentele săvârşirii infracţiunii,
împrejurările săvârşirii infracţiunii.

16
Subiectul 9. Subiectul infracţiunii
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de subiect al infracţiunii;
- să definească noţiunile de responsabilitate şi  Conceptul subiectului infracţiunii;
iresponsabilitate;  Persoana fizică – subiect al
- să definească şi să interpreteze criteriile infracţiunii:
iresponsabilităţii şi coraportul dintre ele; a) caracterul fizic;
- să se expună asupra responsabilității reduse; b) responsabilitatea şi
- să determine facilităţile de care se bucură minorii iresponsabilitatea;
în dreptul penal; c) responsabilitatea redusă;
- să caracterizeze vârsta ca condiţie a răspunderii d) vârsta;
penale a persoanei fizice;  Subiectul special;
- să analizeze infracțiunea săvârșită în stare de  Persoana juridică – subiect al
ebrietate; infracţiunii.
- să formuleze noţiunea de subiect special al
infracțiunii; Termeni-cheie: subiect al infracţiunii,
- să relateze despre conținutul semnelor persoană fizică, persoană juridică,
subiectului special al infracțiunii; responsabilitate, iresponsabilitate,
- să definească persoană juridică ca subiect al responsabilitate redusă, stare de
infracţiunii; ebrietate, vârstă, subiect general,
- să relateze despre condiţiile și mecanismul de subiect special.
angajare a răspunderii penale a persoanei
juridice;
- să argumenteze necesitatea includerii în legea
penală a persoanei juridice în calitate de subiect
al infracţiunii;
- să decidă asupra coraportului dintre răspunderea
penală a persoanei fizice şi cea a persoanei
juridice pentru aceeaşi faptă.

17
Subiectul 10. Latura subiectivă a infracţiunii
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea laturii subiective a
infracţiunii;  Noţiunea şi importanţa laturii
- să determine importanța laturii subiective a subiective a infracţiunii;
infracțiunii;  Vinovăţia şi formele ei. Concept şi
- să caracterizeze semnele principale și semnele caracterizare. Mecanismul psihologic
facultative ale laturii subiective a infracțiunii; al vinovăţiei.
- să distingă formele vinovăției și modalitățile lor;  Intenţia: noţiune şi modalităţi;
- să definească noţiunile de infracţiune săvârşită  Imprudenţa: noţiune şi modalităţi;
cu două forme de vinovăţie şi faptă săvârşită fără  Infracţiunea săvârşită cu două forme
vinovăţie; de vinovăţie;
- să formuleze noţiunea legală a intenţiei şi să  Fapta săvârşită fără vinovăţie;
caracterizeze modalităţile ei;  Motivul şi scopul infracţiunii. Rolul
- să formuleze noţiunea legală a imprudenţei; emoţiilor în conduita criminală;
- să caracterizeze modalităţile imprundenţei;  Eroarea şi influenţa ei asupra
- să determine corect forma vinovăţiei prezentă răspunderii penale a făptuitorului.
într-o situaţie practică; Concept şi modalităţi. Eroarea de
- să relateze despre motivul şi scopul infracţiunii; drept. Eroarea de fapt.
- să construiască mecanismul psihologic al
vinovăţiei; Termeni-cheie: latură subiectivă a
- să exemplifice modalităţile intenţiei şi ale infracţiunii, vinovăţie, intenţie,
imprudenţei; imprudenţă, faptă săvârşită cu două
- să deosebească intenţia indirectă de încrederea forme de vinovăţie, faptă săvârşită fără
exagerată; vinovăţie, motivul săvârşirii infracţiunii,
- să formuleze conceptul erorii în dreptul penal; scopul săvârşirii infracţiunii, eroare de
- să delimiteze eroarea de drept de eroarea de fapt; drept, eroare de fapt.
- să se expună asupra influenței erorii asupra
răspunderii penale a făptuitorului;
- să califice fapte infracționale comise cu eroare.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

18
 Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Drept penal, Partea
generală (I), fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator un anumit
număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde studenţii să
gândească şi să acţioneze independent.
La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai jos) pe care
studenţii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de realizare,
produsul preconizat. Studentul îşi poate alege oricare din temele propuse de profesor sau o altă temă, la
proprie discreţie, însă obligator din curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual.
La cursul de Drept penal, Partea generală (I), lucrul individual este realizat prin:

I. Activităţi individuale cu sarcini/teme comune;

II. Activităţi individuale cu sarcini/teme personalizate, elaborate diferenţiat pentru fiecare student.

Activităţile individuale cu sarcini/teme comune sunt realizate după predarea unui capitol,
subcapitol, temă de ordin teoretice.
Activităţile individuale cu sarcini/teme personalizate rezidă în electarea bibliografiei adecvate
pentru o lucrare ştiinţifică; ordonarea listei de lucrări utilizate conform cerinţelor de rigoare, în
procesul de elaborare a conspectelor, rezumatelor, recenziilor asupra unor lucrări/articole de profil;
realizarea proiectelor; realizarea unor sarcini diferenţiate, de exemplu: elaborarea unor rezumate,
referate, lucrări ştiinţifice efectuate în procesul de cercetare şi investigare
Atât activităţile individuale cu sarcini/teme comune cât și activităţile individuale cu
sarcini/teme personalizate sunt realizate de către studenţi prin:

1. Activităţi de lectură şi documentare ştiinţifică a unor surse bibliografice care pot încadra:
relevarea aspectelor esenţiale; sistematizarea, structurarea, ordonarea şi gruparea logică; compararea;
clasificarea; ierarhizarea etc. a informaţiei.
Lectura şi documentarea ştiinţifică cuprinde un ansamblu de tehnici de autoinstruire prin care se
obţine şi se dezvoltă competenţa de cercetare. În realizarea acestor activităţi studenţii au nevoie de
următoarele deprinderi:
 de înţelegere a textului în procesul de lectură;
 de elaborare şi susţinere a argumentelor şi contraargumentelor;
 de sistematizare, structurare logică a ideilor/informaţiei;
 de formulare a întrebărilor şi răspunsului la ele;

19
  de interpretare a informaţiei, materialelor;
 de autoevaluare.

2. Documentarea cu materiale de practică judiciară (după caz) națională/ europeană/

internațională (hotărâri ale instanțelor de judecată naționale, CEDO, Curții Constituționale,
generalizări ale practicii judiciare, hotărâri ale Plenului CSJ etc))
Lucrul individual al studenţilor este coordonat, monitorizat, moderat de către profesor şi, în cazuri
special, de către un reprezentant al pieții muncii.
Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de studenţi, pentru ca profesorul să
poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării individuale,
profesorul acordă note.

20
Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Identificarea  Actualitatea și importanța
surselor temei
bibliografice  Profunzimea studiului
 Acumularea  Diversitatea surselor
Referat Pe parcursul
informaţiei  Analiza critică a rezultatelor
semestrului
 Elaborarea propriu- prezentate
zisă a referatului  Identificarea posibilităţilor de
 Prezentarea publică a aplicare a rezultatelor
rezultatelor obţinute  Volumul (5-10 pag.)

 Utilitatea/actualitatea
materialelor acumulate
 Corectitudinea utilizării
 Acumularea termenilor
informaţiei  Structura portofoliului
 Realizarea  Relevanţa concluziilor
Pe parcursul
Portofoliu obiectivelor  Conţinutul propriu-zis al
semestrului
/sarcinilor portofoliului
 Prezentarea  Concordanţa hotărârilor
rezultatelor judecătoreşti cu legislaţia
penală în vigoare
 Concordanţa hotărârilor
judecătoreşti cu practica CSJ
şi CEDO

21
  Selectarea a maxim
3-5 cauze penale la
 Profunzimea studiului
una şi aceeaşi
 Corectitudinea utilizării
tematică
termenilor de specialitate
 Analiza soluţiilor de
 Corectitudinea aplicării
Studiu de încadrare date de Pe parcursul
legislaţiei în vigoare
caz către subiecţii semestrului
 Analiza critică a rezultatelor
oficiali de aplicare în
prezentate
concret a legii penale
 Relevanţa concluziilor şi
 Formularea
soluţiilor
propriilor concluzii
şi soluţii
 Identificarea metodei
 Profunzimea expunerii
de abordare
 Analiza critică a tematicii
Eseu  Elaborarea propriu- Pe parcursul
cercetate
zisă a eseului semestrului
 Originalitatea ideilor
 Prezentarea publică a
 Volumul ( 3-5 pag.)
rezultatelor obţinute
 Profunzimea studiului
 Identificarea surselor
 Diversitatea surselor
bibliografice
 Analiza critică a rezultatelor
 Studiu experimental
Proiect prezentate Pe parcursul
 Elaborarea propriu-
 Identificarea posibilităţilor de semestrului
zisă a lucrării
aplicare a rezultatelor
 Prezentarea publică a
 Originalitatea studiului
rezultatelor obţinute
 Volumul (10-15 pag.)

22
  Acumularea  Interesul membrilor grupului
materialului relevant faţă de sarcinile
sferei de interese ale înaintate spre realizare de către
grupului profesor
(ascultătorilor)  Gradul de implicare a
 Alegerea strategiei fiecărui membru al grupului în
de desfăşurare a realizarea sarcinilor
lecţiei publice  Calitatea materialului
Lecţie
 Folosirea prezentat
publică
materialelor şi  Originalitatea prezentării
tehnologiilor  Interesul grupului de
informaţionale ascultători faţă de materialul
 Alegerea celor mai prezentat
relevante metode de  Strategia de prezentare a
prezentare a lecţiei publice
materialului pregătit  Calitatea portofoliului
 Utilizarea prezentat
metodelor interactive  Autoevaluarea
de comunicare  Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Studiul bibliografic  Interesul membrilor grupului Pe parcursul
Ședinţa  Studiul faţă de sarcinile semestrului
cercului jurisprudenței înaintate spre realizare de către
ştiinţifico-  Studiul profesor
practic de materialelor statistice  Gradul de implicare a
Drept și de drept comparat fiecărui membru al grupului în
penal  Acumularea realizarea sarcinilor
materialului relevant  Actualitatea tematicii puse
 Alegerea strategiei în discuție
de desfăşurare a  Caracterul științifico-practic
ședinței al materialului expus
 Folosirea  Diversitatea metodelor
materialelor şi utilizate
tehnologiilor  Originalitatea prezentării
informaţionale  Gradul de implicare al

23
 invitatului special
 Interesul grupului de
ascultători faţă de materialul
 Utilizarea prezentat
metodelor interactive  Strategia de prezentare
de comunicare  Calitatea portofoliului
prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Sondaj  Studiul bibliografic  Interesul membrilor grupului Pe parcursul
de opinii și al materialelor faţă de sarcinile înaintate spre semestrului
statistice existente realizare de către profesor
 Studiu de drept  Gradul de implicare a
comparat fiecărui membru al grupului în
 Acumularea realizarea sarcinilor
materialului relevant  Actualitatea tematicilor
 Alegerea strategiei utilizate în sondaj
de desfăşurare a  Claritatea întrebărilor din
sondajului sondaj
 Folosirea  Importanța întrebărilor
materialelor şi selecate pentru sondaj, în
tehnologiilor general
informaţionale  Gardul de dificultate al
 Utilizarea întrebărilor pentru respondenți
metodelor interactive  Diversitatea metodelor
de comunicare cu interactive utilizate
respondenții  Gradul de implicare al
 Prezentarea respondenților
concluziilor/rezultatel  Originalitatea prezentării
or  Interesul grupului de
ascultători faţă de materialul
prezentat
 Strategia de prezentare
 Relevanța concluziilor

24
 sondajului
 Calitatea portofoliului
prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului
 Interesul și diligența
 Studiul bibliografic membrilor grupului faţă de
 Studiu al sarcinile înaintate spre
jurisprudenței și al realizare de către profesor
materialelor statistice  Gradul de implicare a
existente fiecărui membru al grupului în
 Studiu de drept realizarea sarcinilor
comparat  Actualitatea subiectelor
 Acumularea interviului
materialului relevant  Claritatea întrebărilor din
 Alegerea strategiei interviu
de desfăşurare a  Gardul de dificultate al
interviului întrebărilor
Pe parcursul
Interviu  Folosirea  Diversitatea metodelor
semestrului
materialelor şi interactive utilizate
tehnologiilor  Gradul de implicare al
informaţionale respondenților/lui
 Utilizarea  Originalitatea prezentării
metodelor interactive  Interesul grupului de
de comunicare cu ascultători faţă de materialul
persoanele/persoana prezentat
intervievați/tă  Strategia de prezentare
 Prezentarea  Calitatea portofoliului
rezultatelor prezentat
 Autoevaluarea
 Evaluarea de către colegii
din cadrul grupului

TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

25
1. Principiile dreptului penal
2. Principiul non bis in idem
3. Principiul umanismului
4. Evoluţia dreptului penal în Moldova
5. Coraportul dintre dreptul penal şi alte ramuri de drept
6. Cadrul politicii penale în Republica Moldova
7. Principiile acţiunii legii penale în timp
8. Principiile aplicării legii penale în spaţiu
9. Forme de asistenţă juridică internaţională în materie penală.
10. Extrădarea – formă de asistenţă juridică internaţională în materie penală
11. Infracţiunea neconsumată: concept, forme
12. Teorii referitoare la raportul de cauzalitate
13. Responsabilitatea şi iresponsabilitatea: aspecte de drept penal şi psihiatrie
14. Responsabilitatea redusă
15. Necesitatea includerii în legea penală a persoanei juridice ca subiect al infracţiunii
16. Infracţiunea comisă în stare de ebrietate
17. Infracţiunea comisă în stare de afect
18. Mecanismul psihologic al vinovăţiei
19. Rolul mobilului în comportamentul criminal
20. Problemele motivării şi personalităţii
21. Locul emoţiilor în mecanismul psihologic al vinovăţiei
22. Eroarea şi importanţa ei penal-juridică
21. Practica judiciară de examinare a cauzelor în care are loc renunţarea de bună voie la săvârşirea
infracţiunilor la etapa de tentativă consumată
22. Responsabilitatea infractorului minor
23. Subiectul infracțiunii și personalitatea infractorului
24. Infracțiunea neconsumată

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Profesorul poate opta pentru oricare modalitate de antrenare a studentului în activităţile de

predare-învăţare-evaluare premise de actele normative reglatorii.
Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Drept penal. Partea Generală sunt:

26
 a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri
mici, cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.
c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări științifice, alte proiecte practice.

Tehnici şi metode de formare: prelegere interactivă; prelegere modernă, asalt de idei, studii de
caz, discuţii, dezbateri, joc de rol, rezolvare de probleme, exerciţii, inclusiv experimentale, studii
individuale de cercetare etc.
Metode de predare-învățare în regim online: Ținerea prelegerii online, prin intermediul
platformei care permite realizarea cursului fără impedimente tehnice și antrenarea tuturor
participanților în activitățile profesorului, fiind utilizate materialele didactice plasate, în prealabil, pe
platforma USM – Moodle (ori/și alte platforme accesibile).
Studenții pot învăța din oricare surse accesibile, nu doar cele plasate/ recomandate prealabil de
profesor.
Totodată, urmează a fi utilizate metodele interactive caracteristice unei prelegeri ordinare (curs
ținut, de obicei, în auditoriu).
Învățarea în regim online va fi realizată, de asemenea, cu utilizarea unei platforme care va
permite evaluarea studenților, implicarea în diverse activități practice (analiza spețelor, analiza
practicii judiciare, exerciții practice de consolidare a materialului învățat, etc).
Resurse materiale: fişe de lucru, postere, acte procedurale penale (rechizitorii, hotărâri emise de
către instanţe de judecată cu grad de jurisdicţie diferit), video-proiector, laptop, tablă/cretă etc.
Resursele materiale folosite în contextul predării în regim online trebuie împărtășite cu studenții
pentru a asigura o înțelegere mai bună în procesul predării (prezentări Power Point, hotărâri
judecătorești, materiale grafice, cursuri de lecții, teste etc). Materialele pot fi plasate în prealabil pe
Moodle (ori/și alte platforme accesibile), dar pot fi oferite și pe parcursul cursului (prin metoda screen
share).

27
 Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică
(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea;
studiul de caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în
cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Drept penal. Partea generală (I) şi sunt informaţi
despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea se va realiza prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii unei
judecăţi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii, presupunând:
 măsurare: prin instrumente de măsurare;
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor: după criterii;
 adoptarea deciziei: prin judecata expertă.

Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:

Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.

Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei. Evaluarea poate fi

realizată “față în față “sau în regim online. Platforma pentru testare obligatorie în regim online este
selectată de profesor (ex. Moodle, Zoom, e-mail), ținându-se cont de posibilitatea și resursele tehnice
ale studenților de a accesa testul ori prin discuții, dezbateri, soluționarea spețelor etc.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului, seminariilor,
activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor profesionale a
viitorilor specialişti.
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în sala
de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul
academic.
Evaluarea curentă poate fi realizată “față în față “sau în regim online. Platforma pentru evaluare,
precum și pentru atestările obligatorii în regim online este selectată de profesor (ex. Moodle, Zoom,

28
e-mail), ținându-se cont de posibilitatea și resursele tehnice ale studenților de a accesa testul ori prin
discuții, dezbateri, soluționarea spețelor etc.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere nu
mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.

Evaluarea lucrului individual se poate realize “față în față “sau în regim online. Modalitatea de
susținere a lucrului individual în regim online va fi selectată de profesor, fiind luate în considerare:
posibilitatea expunerii materialului, interacțiunea cu ceilalți colegi, prezentare Power Point realizată
pentru toți participanții la sesiunea online.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Evaluarea finală, care va consta într-un examen oral sau scris (în condițiile studiilor mixte) la
finele semestrului, având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele teoretice analizate la orele
de curs şi la orele practice, precum şi soluţionarea cazurilor practice referitoare la încadrarea juridică a
faptelor în acord cu regulile de calificare a infracţiunii, expunerea propriilor viziuni, opinii la diverse
subiecte controversate, elaborare/proiectare de spețe, strategii etc..
Evaluarea finală în regim online (examen în formă scrisă) va fi organizată, ținându-se cont de
următoarele aspecte:
 Elaborarea testelor în concordanță cu temele predate în regim online, la care au avut acces
studenții;
 Testele să fie plasate în prealabil pe o platforma comodă, în scopul evitării impedimentelor
tehnice;
 Monitorizarea probei scrise pe perioada desfășurării examenului.
În cazul în care evaluarea se va face online, prin examen oral, regulile desfășurării acestuia trebuie
anunțate de profesor la începutul semestrului de studii, ținându-se cont de actele normativ-reglatorii
aprobate de universitate și/sau facultate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).

29
 Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Drept penal. Partea generală (I), se pune accent pe prezenţa în test a
speţelor. Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea
materialului teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru
rezolvarea situaţiilor de problemă.

VIII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

obligatorie
1. Grama M., Botnaru S., Şavga A., Grosu V. Drept penal. Partea Generală. Vol.I. Chişinău,
2012.
2. Botnaru S., Grama M. Culegere de probleme la dreptul penal (Partea Generală). Chişinău,
2012.
3. Codul penal al Republicii Moldova (adoptat la 18.04.2002) // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 2002. – Nr.128-129 din 13.09.2002. Republicat Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 72-74/195 din 14.04.2009.
4. Constituţia Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994)
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr.1. Republicat în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 78/140 din 29.03.2016
5. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (adoptat la 14.03.2003) // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2003 - Nr.104-110. Republicat în Monitorul Oficial al
republicii Moldova nr. 248-251/699 din 05.11.2013.
6. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu / Sub red. lui A. Barbăneagră. Chişinău,
2003.

30
7. Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr.371-XVI din
01.12.2006. În: MO al RM nr.14-17/42 din 02.02.2007.
8. Lege cu privire la serviciul diplomatic nr.761-XV din 27.12.2001. În: MO al RM nr.20 din
02.02.2002.
9. Lege cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în alte state
nr.1133-XII din 04.08.1992. În: Monitorul nr.8 din 30.08.1992.
10. Lege cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova ale statelor străine
în Republica Moldova nr.1134-XII din 04.08.1992. În: Monitorul nr.8 din 30.08.1992.
11. Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001. În: MO al RM nr.36-38/ 210 din
14.03.2002.
12. Convenţia CSI cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 22.01.1993, semnată la Minsk. Ratificată prin Hotărârea
Parlamentului nr.402-XIII din 16.03.1995, în vigoare pentru Republica Moldova din 26
martie 1996. În: Tratate internaţionale…, 1999, vol. 16, p.262 (Partea a II-a, art. 4, 5, 8, 17,
19; Partea a IV-a, Capitolul I, art.56-71).
13. Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18.04.1961. Ratificată prin
Hotărârea Parlamentului Despre aderarea Republicii Moldova la Convenţii internaţionale”
nr.1135-XII din 04.08.1992.
14. Convenţia europeană de asistenţă juridică în materie penală, semnată la Strasbourg la
20.04.1959. Ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1332-XIII din 26.09.1997. În: Tratate
internaţionale la care Republica Moldova este parte, 1999, vol.14.
15. Convenţia europeană de extrădare adoptată la Paris la 13.12.1957. Ratificată prin Hotărârea
Parlamentului pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare nr.1183-XIII din
14.05.1997. În: MO nr.41-42 din 26.06.1997.
16. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15.11.2000,
adoptată la New York la 15 noiembrie 2000. Ratificată prin Legea din 16 octombrie 2005.
În: Tratate internaţionale…, 2006, vol.35.
17. Berger V. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Bucureşti,1997.
18. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară de aplicare a
legislaţiei ce reglementează extrădarea nr.3 din 28.05.2012.
19. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară în cauzele
penale privind minorii nr.39 din 22.11.2004.
20. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală (2008-2010). Culegere. Colectiv
de autori: Gurschi C., Botezatu R., Dolea I., Grama M. Chişinău, 2012.

31
suplimentară

1. Mihai Ștefănoaie. Drept penal. Partea Generală. Volumul I. Universul Juridic, București,
2020.
2. Antoniu G., Bulai C., Bulai B.N., Duvac C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol.I.
București, 2015.
3. Boroi A., Brutaru V., Bulai B.N., Bulai C. ș.a. Explicațiile Noului Cod Penal.Vol. II.
București, 2015.
4. Bodoroncea G., Cioclei V., Kuglay I.ș.a. Codul penal. Comentariu pe articole. București,
2014.
5. Mihail Udroiu. Drept penal. Partea Generală. Partea Specială. Ediția a 4-a. Editura C.H.
Beck. București 2013.
6. Aurel Teodor Moldovan. Drept penal. Partea generală. Editura Lux Libris, Brașov, 2009.
Bulai C. Manual de drept penal. Partea Generală. Bucureşti, 1997.
7. Bulai C., Filipaş A., Mitrache C. Instituţii de drept penal. Bucureşti, 2001.
8. Dima T. Drept penal. Partea Generală. Vol.I-II. Bucureşti, 2001.
9. Dobrinoiu V., Pascu I., Molnar I., Nistoreanu Gh., Boroi A., Lazăr V. Drept penal. Partea
Generală. Bucureşti, 1999.
10. Giurgiu N. Legea penală şi infracţiunea. Iaşi, 1998.
11. Mitrache C. Drept penal român. Partea Generală. Ed. a III-a. Bucureşti, 1997.
12. Moldovan-Scholz M., Danişor Gh., Diaconescu H., Oroveanu-Hantiu A., Răducanu R.
Timpul şi legea penală. Bucureşti, 2007.
13. Moraru V. Confiscarea specială în dreptul penal. Chişinău, 2001.
14. Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal. Partea generală. Bucureşti, 2002.
15. Pasca V. Curs de drept penal. Bucureşti, 2010.
16. Pasca V. Studii de drept penal. Bucureşti, 2011.
17. Popescu R. Elemente de drept penal. Bucureşti, 2008.
18. Radu F.R. Cooperarea judiciară internaţională şi europeană în materie penală. Bucureşti,
2009.
19. Sima C. Codul penal adnotat. Bucureşti, 2000.
20. Stănoiu R.M. Asistenţa juridică internaţională în materie penală. Bucureşti, 1975.
21. Streteanu F., Chiriţă R. Răspunderea penală a persoanei juridice. Bucureşti, 2002.
22. Şavga A., Grama M. Drept penal. Partea generală (culegere de scheme). Chişinău, 2020.
23. Ulianovschi Gh., Grama M. Extrădarea. Chişinău: Centrul de Drept al Avocaţilor, 2009.
24. Бойцов А.И. Действие уголовного закона во времени и в пространстве. Санкт-

32
 Петербург, 1995.
25. Бойцов А., Волженкин Б. Уголовный закон: действие во времени и пространстве.
Санкт-Петербург, 1993.
26. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора, Заслуженного деятеля науки Российской Федерации В.П.Ревина.
Москва. Юстицинформ, 2016.
27. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора А.И.Плотникова. Оренбург, 2016.
28. Уголовное право России. Общая часть. Под редакцией доктора юридических наук,
профессора Ф.Р.Сундурова и доктора юридических наук, профессора И.А.Тарханова.
Статус. Москва, 2016.
29. Козлов А. Учение о стадиях преступления. Санкт-Петербург, 2002.
30. Козоркин И.Д. Уголовное законодательство зарубежных стран / Англии, США,
Франции, Германии, Японии. Москва, 1999.
31. Лопашенко Н. Уголовная политика. Москва, 2009.
32. Нерсесянц В. Ответственность за неосторожные преступления. Санкт-Петербург,
2002.
33. Павлов В. Субьект преступления и уголовная ответственность. Санкт-Петербург,
2000.
34. Рарог А. Квалификация преступлений по субъективным признакам. Санкт-
Петербург, 2003.
35. Чередниченко Е. Принципы уголовного законодательства: понятие, системы,
проблемы законодательной регламентации. Москва, 2007.

33