Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, vet@tvet.ro
Titlul modulului
Analizarea reţelelor de calculatoare(LAN)
Material de învăţare
Domeniul: Informatică
Calificarea: Tehnician echipamente de calcul
Nivel 3 avansat
2009
AUTOR:
Florica Puşcaş – profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic „Alesandru
Papiu Ilarian” Zalău
COORDONATOR:
CONSULTANŢĂ:
2
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în
domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-
2013
3
Elemente grafice
Element Semnificaţie
Definiţie
Listă de verficare;
Paşi de urmat
Harta traseu
Expansiune
Problematizare
Rezumare
Studiu de caz
Proiect
Pânză paianjen
Observarea
Grup de experţi
Cubul
Expansiune
5
Cuprins
Elemente grafice................................................................................................................3
I. Introducere....................................................................................................................8
II. Resurse.......................................................................................................................13
Tema 1 Caracteristicile şi beneficiile unei reţele LAN...........................................14
Fişa de documentare 1.1: Componentele reţelei de calculatoare..........................14
Activitatea de învăţare 1.1.1 Enumerarea şi recunoaşterea componentelor reţelei
LAN...................................................................................................................................19
Activitatea de învăţare 1.1.2 Asocierea la fiecare componentă a reţelei LAN rolul
specific..............................................................................................................................19
Activitatea de învăţare 1.1.3 Realizarea schemei pentru porţiunea de reţea
LAN din laboratorul de informatică...............................................................................21
Fişa de documentare 1.2: TOPOLOGII LAN...........................................................22
Activitatea de învăţare 1.2.1 Clasificarea reţelelor de calculatoare.......................26
Activitatea de învăţare 1.2.2 Caracterizarea şi reprezentarea tipurilor de
topologii LAN...................................................................................................................26
Activitatea de învăţare 1.2.3 Caracterizarea reţelelor LAN....................................26
Fişa de documentare 1.3 Arhitectura de reţea.........................................................27
Activitatea de învăţare 1.3.1 Descrierea arhitecturilor de reţea.............................31
Activitatea de învăţare 1.3.2 Compararea caracteristicilor arhitecturilor de reţea
...........................................................................................................................................31
Activitatea de învăţare 1.3.3 Documentare despre standardele care guvernează
funcţionarea reţelelor......................................................................................................31
Fişa de documentare 1.4: Beneficiile unei reţele LAN.............................................32
Activitatea de învăţare 1.4.1 Descrierea beneficiilor unei reţele LAN..................35
Tema 2 Conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de calculatoare 36
Fişa de documentare 2.1: Moduri de transmitere a datelor.....................................36
Activitatea de învăţare 2.1.1 Microcercetare despre moduri de transmitere a
datelor în cadrul unei reţele LAN..................................................................................40
Fişa de documentare 2.2: Clasele de IP..................................................................41
Activitatea de învăţare 2.2.1 Recunoaşterea componentelor unei adrese de IP
...........................................................................................................................................42
Fişa de documentare 2.3: Masca de reţea..............................................................43
Activitatea de învăţare 2.3.1 Stabilirea caracteristicilor pentru masca de reţea..44
Fişa de documentare 2.4: Configurarea manuală şi automată a adreselor IP........45
Activitatea de învăţare 2.4.1 Configurarea manuală şi automată a adreselor IP 47
Fişa de documentare 2.5: DHCP.............................................................................48
Activitatea de învăţare 2.5.1 Caracterizarea DHCP-ului (Dynamic Host
Configuration Protocol) şi atribuirea dinamică a parametrilor de reţea..................51
Activitatea de învăţare 2.5.2 Parcurgerea paşilor pentru obţinerea dinamică a
parametrilor fiecărei interfeţe........................................................................................51
Fişa de documentare 2.6: Protocolul FTP...............................................................52
Activitatea de învăţare 2.6.1 Caracterizarea Protocolului FTP...............................56
Activitatea de învăţare 2.6.2 Urmărirea efectului comenzilor FTP.........................56
Fişa de documentare 2.7: Protocolul HTTP – protocol de bază al Web-ului...........57
Activitatea de învăţare 2.7.1 Stabilirea detaliilor legate de Protocolul HTTP......61
Activitatea de învăţare 2.7.2 Recunoaşterea erorilor de HTTP.............................62
Fişa de documentare 2.8: Protocolul SMTP............................................................63
Activitatea de învăţare 2.8.1 Stabilirea unor caracteristici pentru website-uri de
transmitere a informaţiei................................................................................................66
Fişa de documentare 2.9: Protocolul DNS...............................................................67
Activitatea de învăţare 2.9.1 Descrierea elementelor specifice necesare pentru
gestionarea domeniilor în Internet................................................................................70
Tema 3 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor
de reţea.......................................................................................................................71
Fişa de documentare 3.1: ECHIPAMENTELE REŢELEI LAN.................................71
Activitatea de învăţare 3.1.1 Identificarea caracteristicilor specifice ale
elementelor unei reţele LAN..........................................................................................75
Fişa de documentare 3.2: Descrierea şi facilităţile hub-ului, router-ului şi switch-ului
..................................................................................................................................76
Activitatea de învăţare 3.2.1 Identificarea hub-ului, router-ului şi switch-ului în
cadrul reţelei LAN din şcoală........................................................................................79
Activitatea de învăţare 3.2.2 Stabilirea caracteristicilor hub-ului, router-ului şi
switch-ului în cadrul reţelei LAN din şcoală şi compararea acestora cu cele din
ultimele tipuri de cataloage cu echpamente fizice ale unei reţele LAN..................79
Fişa de documentare 3.3: Puncte de acces wireless..............................................80
Activitatea de învăţare 3.3.1 Realizare referat „Puncte de acces wireless”......83
Activitatea de învăţare 3.3.2 Modalitatea de creare a tipului de celule wireless
folosită în Wireless LAN din şcoală..............................................................................83
Activitatea de învăţare 3.3.3 Caracterizarea celulelor wireless.............................84
Tema 4 Identificarea denumirilor, scopurilor şi caracteristicilor cablurilor de
reţea.............................................................................................................................85
Fişa de documentare 4.1: Cablu torsadat................................................................85
Activitatea de învăţare 4.1.1 Identificarea caracteristicilor specifice ale cablului
torsadat.............................................................................................................................87
Fişa de documentare 4.2: Cablu coaxial..................................................................88
Activitatea de învăţare 4.2.1 Identificarea caracteristicilor specifice ale cablului
coaxial...............................................................................................................................89
Fişa de documentare 4.3: Cablu cu fibră optică......................................................90
Activitatea de învăţare 4.3.1 Identificarea elementelor şi caracteristicilor unui
cablu cu fibră optică........................................................................................................94
Tema 5 Realizarea studiilor de piaţă în vederea achiziţionării echipamentelor
de reţea necesare într-o reţea LAN..........................................................................95
Fişa de documentare 5.1: Studiul de piaţă.............................................................95
Activitatea de învăţare 5.1.1 Parcurgerea etapelor proiectului pentru un studiu
de piaţă.............................................................................................................................98
Activitatea de învăţare 5.1.2 Culegerea informaţiilor pentru un studiu de piaţă. .98
Activitatea de învăţare 5.1.3 Stabilirea duratei optime de achiziţionare a
componentelor unei reţele de calculatoare...............................................................103
Fişa de documentare 5.2: Studierea dimensiunilor pieţei......................................104
Activitatea de învăţare 5.2.1 Studierea dimensiunilor pieţei.................................107
Tema 6 Conectarea elementelor unei reţele LAN într-un hub şi/sau switch...108
Fişa de documentare 6.1:Conectarea staţiei de lucru într-un hub şi/sau switch...108
Activitatea de învăţare 6.1.1 Conectarea staţiei de lucru într-un hub şi/sau switch
.........................................................................................................................................109
Fişa de documentare 6.2: Conectarea segmentelor reţelei LAN într-un hub şi/sau
switch......................................................................................................................110
Activitatea de învăţare 6.2.1 Conectarea segmentelor reţelei LAN într-un hub
şi/sau switch...................................................................................................................113
Activitatea de învăţare 6.2.2 Metode optime de conectare a staţiilor de lucru şi a
segmentelor reţelei LAN într-un hub şi/sau switch.................................................113
7
Activitatea de învăţare 6.2.3 Documentare la mai multe sedii ale reţelelor LAN
din oraş în legătură cu modul de de conectare a staţiilor de lucru şi a
segmentelor reţelei LAN într-un hub şi/sau switch.................................................116
Tema 7 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul bridge-urilor şi/sau switch-
urilor..........................................................................................................................118
Fişa de documentare 7.1: Domeniu de coliziune...................................................118
Activitatea de învăţare 7.1.1 Documentare despre modul de apariţie a unui
domeniu de coliziune....................................................................................................119
Fişa de documentare 7.2 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul bridge-urilor 120
Activitatea de învăţare 7.2.1 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul bridge-
urilor................................................................................................................................121
Fişa de documentare 7.3 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul switch-urilor 122
Activitatea de învăţare 7.3.1 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul switch-
urilor................................................................................................................................125
III. Glosar......................................................................................................................126
IV. Bibliografie................................................................................................................131
8
I. Introducere
Materialul de învăţare are rolul de a conduce elevul la dobândirea competenţelor :
- Descrie reţelele de calculatoare
- Precizează conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţele de calculatoare
- Expune proprietăţile echipamentelor fizice ale unei reţele de calculatoare
- Configurează echipamentele unei reţele de calculatoare
Domeniul Informatică
Calificarea Tehnician echipamente de calcul
Nivelul de calificare 3 avansat
Materialul cuprinde:
- fişe de documentare
- activităţi de învăţare
- glosar
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor din cadrul şcolilor
postliceale, domeniul Informatică, calificarea Tehnician echipamente de
calcul.
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării
10
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării
11
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării
wireless”
Activitatea de învăţare 3.3.2
Modalitatea de creare a tipului de celule
wireless folosită în Wireless LAN din
şcoală
Activitatea de învăţare 3.3.3
Caracterizarea celulelor wireless
Expune Tema 4 Fişa de documentare 4.1
proprietățile Identificarea Cablu torsadat
echipamentelor denumirilor, scopurilor Activitatea de învăţare 4.1.1
şi caracteristicilor Identificarea caracteristicilor specifice
fizice ale unei
cablurilor de rețea ale cablului torsadat
rețele..de Fişa de documentare 4.2
calculatoare Cablu coaxial
Activitatea de învăţare 4.2.1
Identificarea caracteristicilor specifice
ale cablului coaxial
Fişa de documentare 4.3
Cablu cu fibră optică
Activitatea de învăţare 4.3.1
Identificarea elementelor şi
caracteristicilor unui cablu cu fibră optică
Configurează Tema 5 Fişa de documentare 5.1
echipamentele Realizarea studiilor de Studiul de piaţă
unei rețele de piaţă în vederea Activitatea de învăţare 5.1.1
calculatoare achiziţionării Parcurgerea etapelor proiectului pentru
echipamentelor de un studiu de piaţă
reţea necesare într-o Activitatea de învăţare 5.1.2
reţea LAN Culegerea informaţiilor pentru un studiu
de piaţă
Activitatea de învăţare 5.1.3
Stabilirea duratei optime de achiziţionare
a componentelor unei reţele de
calculatoare
Fişa de documentare 5.2
Studierea dimensiunilor pieţei
Activitatea de învăţare 5.2.1
Studierea dimensiunilor pieţei
Configurează Tema 6 Fişa de documentare 6.1
echipamentele Conectarea Conectarea staţiei de lucru într-un hub
unei rețele de elementelor unei reţele şi/sau switch
calculatoare LAN într-un hub şi/sau Activitatea de învăţare 6.1.1
switch Conectarea staţiei de lucru într-un hub
şi/sau switch
Fişa de documentare 6.2
Conectarea segmentelor reţelei LAN
într-un hub şi/sau switch
12
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării
13
II. Resurse
Prezentul material de învăţare cuprinde diferite tipuri de resurse care pot fi folosite
de elevi:
- fişe de documentare
- activităţi de învăţare
Elevii pot folosi atât materialul prezent (în forma printată) cât şi varianta echivalentă
online.
14
Tema 1 Caracteristicile şi beneficiile unei reţele LAN
Fig.1.1.1.2 ~ Hub
Punţile
Puntea sau bridge-ul este dispozitivul de interconectare ce poate lua decizii logice,
este echipamentul de reţea care lucrează pe subnivelul MAC al modelului OSI şi mai
este denumit releu de nivel 2(Layer 2 Relay). Punţile sunt folosite şi la interconectarea a
grupuri de calculatoare ce diferă prin protocolul folosit. Mecanisme ce fac din punte un
dispozitiv de interconectare "inteligent" sunt:
- încapsularea datelor la nivel legătură de date;
- folosirea unei scheme de adresare pentru livrarea datelor.
a b c
Fig. 1.1.1.3 ~ Reprezentări grafice pentru puntea de reţea
a-panoul frontal; b-panoul din spate; c-simbol grafic
Switch
Un switch de reţea este un dispozitiv care realizează conexiunea diferitelor segmente
de reţea pe baza adreselor MAC.
16
Fig.1.1.1.4 ~ Switch
Adresa MAC (Media Access Control) este un număr întreg pe 6 octeţi (48 biţi)
pe reţelele Token-ring sau Ethernet folosit la identificarea unui calculator într-o reţea
locală.
Router (repartitor)
Routerul sau echipamentul de dirijare a pachetelor este un echipament de
comunicaţie de nivel reţea (layer 3 device). Acesta utilizează algoritmi specifici de
deducere a căii optime de transfer a datelor într-o reţea de arie largă, având căi
redundante.
Un router folosit pentru conectarea unui LAN în WAN, la nivelul căruia se aplică o
anumită politică de securiate, se numeşte şi echipament de tip ”zid de
protecţie”(firewall).
a b c d e
Fig.1.1.1.5 ~ Moduri de reprezentare a routerului
a-router; b-router; c-ATM router; d-gateway; e-firewall
Modem
Modemul este un dispozitiv de comunicaţie care permite unui calculator să transmită
informaţii pe linii telefonice standard. Rolul modemului este de a converti semnalele
digitale în semnale analogice şi invers. Modemurile emiţătoare combină (modulează)
semnalele digitale ale unui calculator cu purtătoarea (un semnal de frecvenţă
constantă) pe o linie telefonică.
17
Fig.1.1.1.8~ Modem
Fig.1.1.1.9Transceiver
Terminator – este un rezistor folosit la fiecare capăt al unui cablu Etheret pentru a
evita reflectarea semnalelor înapoi pe cablu si generarea unor erori.
Fig.1.1.1.10 Terminator
18
Fig.1.1.1.11~ Poziţionarea conectorilor
Terminatorul BNC încheie fiecare capăt al unui cablu de magistrală pentru a absorbi
semnalele parazite.
19
În comunicarea datelor intervin 4 pini astfel:
- 1 TD + (Transmission Data +)
- 2 TD - (Transmission Data -)
- 3 RD + (Received Data +)
- 6 RD - (Received Data -)
Culorile firelor:
Fiecare pereche are o culoare specifică:portocaliu, verde, albastru şi maro.
În fiecare pereche, un fir va avea culoarea perechii, iar celălalt va avea drept culoare o
combinaţie între alb şi culoarea perechii. Astfel se obţin 8 culori: alb-portocaliu,
portocaliu, alb-verde, verde, alb-albastru, albastru, alb-maro şi maro.
Perechile active sunt perechile de culoare portocalie şi verde.
Regulă generală:
- pinului pozitiv (TD+/RD+) i se asociază o culoare combinată (alb-verde/alb-portocaliu)
- pinului negativ i se asociază culoare pură (verde/portocaliu)
20
A B
21
Componenta reţelei LAN Rolul componentei
22
Activitatea de învăţare 1.1.3 Realizarea schemei pentru porţiunea de reţea LAN
din laboratorul de informatică
23
Tema 1 Caracteristicile şi beneficiile unei reţele LAN
Clasificarea reţelelor
După tehnologia de transmisie:
- reţele cu difuzare (broadcast);
- reţele punct - la - punct;
După scara la care operează reţeaua (distanţa);
- reţele locale LAN;
- reţele metropolitane MAN;
- reţele de arie întinsă WAN;
- Internet-ul;
După topologie:
- reţele tip magistrală (bus);
- reţele tip stea (star);
- reţele tip inel (ring);
- reţele combinate.;
După tipul sistemului de operare utilizat:
- reţele peer-to-peer;
- reţele bazate pe server.
Topologii LAN
În cadrul acestui tip de reţele toate calculatoarele sunt interconectate la cablul principal
al reţelei. Datele din reţea, sub forma unor semnale electronice sunt transmise
tuturor..calculatoarelor..conectate. Informaţia va fi acceptată doar de calculatorul a cărui
adresa..corespunde..adresei..codificate..de..semnalul..transmis.
25
Dacă se defectează hub-ul cade toată reţeaua.Dacă un calculator sau un cablu
care îl conectează la hub se defectează atunci numai calculatorul respectiv nu
receptionează şi nu transmite informaţii, restul reţelei funcţionează.
Topologia de inel conectează fiecare calculator de alte două, imaginea fiind aceea a
unor calculatoare asezate în cerc. Datele transmise de un calculator trec prin toate
calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la destinaţie. Dacă nu se folosesc
cabluri suplimentare, oprirea unui calculator sau ruperea unui cablu duce la oprirea
întregii reţele.
Trebuie folosite topologii diferite în funcţie de suprafaţa pe care se realzează şi
specificul informaţiilor care se transmit în reţea cu frecvenţă mai mare.
26
Fig. 1.2.5 ~ Topologia inel
27
Activitatea de învăţare 1.2.1 Clasificarea reţelelor de calculatoare
Competenţa: Descrie reţelele de calculatoare
Obiectivul/obiective vizate:
O1 - La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil să clasifici reţelele de calculatoare după
mai multe criterii de clasificare.
O2 - La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil să defineşti o reţea LAN şi să precizezi
principalele lucruri pentru care sunt proiectate.
Durata: 10 minute
Tipul activităţii: Învăţare prin categorisire
Sugestii:Activitatea se realizează frontal
Sarcina de lucru:
Clasificaţi reţelele de calculatoare după următoarele criterii:
- După tehnologia de transmisie
- După scara la care operează reţeaua
- După topologie
- După tipul sistemului de operare utilizat
Definiţi LAN-ul şi precizaţi scopului pentru care este realizată
Profesorul distribuie tuturor elevilor fişe cu întrebări, iar elevii raspund (răspunsurile să
fie conform fişei de documentare)
Tipul activităţii:Problematizare
Sugestii:Activitatea se realizează individual
Sarcina de lucru:
Realizaţi un eseu în care să caracterizaţi fiecare tip de reţea LAN având în vedere
topologia, mărimea şi tehnologia de transmisie.
Tema 1 Caracteristicile şi beneficiile unei reţele LAN
Fişa de documentare 1.3 Arhitectura de reţea
Arhitectura de reţea
Termenul de arhitectură de reţea defineşte structura globală a reţelei precum şi toate
componentele care o fac funcţională (echipamentele hardware şi software-ul de sistem)
Cele mai utilizate arhitecturi de reţea sunt:
Ethernet
TokenRing
AppleTalk
ArcNet
Ethernet este cea mai populară arhitectură de reţea în momentul de faţă. indiferent de
topologia utilizată. Arhitectura standard a unei reţele Ethernet este următoarea:
- server-e,
- staţii de lucru (clienţi),
- echipamente de comunicaţie LAN
Ethernet este o ahitectură de reţea locală dezvoltată de firma Xerox în 1976, în
colaborare cu DEC şi Intel.
Un inel poate fi format nu numai dintr-un mediu unic de difuzare, ci şi din mai multe
legături punct-la-punct, care formează un inel. Legăturile punct-la-punct pot fi
implementate pe diferite tipuri de medii fizice. Ideea utilizării unei structuri de inel real,
nu numai logic, cu un canal având cunoscută limita superioară a debitului, a fost
adoptată de către compania IBM, care a aplicat-o pentru LAN - urile produse de ea.
În consecinţă a apărut un al treilea standard pentru LAN – uri IEEE 802.5, larg
cunoscut sub numele de token-ring.
ARCNET este o reţea locală (LAN) de protocol. ARCNET a fost primul sistem de reţele
disponibile pe scară largă pentru microcalculatoare şi a devenit popular în anii 1980
pentru automatizarea sarcinilor de birou.
Tab.1.3.1
ARHITECTURA CARACTERISTICI OBSERVAŢII
DE REŢEA
Ethernet Topologie magistrală liniară
magistrală stea
Metoda de CSMA/CD
acces
Viteza de 10Mbps sau 100Mbps
transfer
Tipul de cablu Coaxial gros Topologii Ethernet de
Coaxial subţire 10 Mbps:10Base T,
UTP 10Base 2, 10Base S, 10
Base FL
Topologii Ethernet
mai mari de 10
Mbps :
100Base VG – AnyLAX
Ethernet
100BaseXEthernet(Fast
Ethernet
TokenRing Topologie Inel cablat în stea
Metoda de Prin transferul jetonului
acces
Viteza de 4 şi 16Mbps
transfer
Tipul de cablu Torsadat ecranat-STR
Torsadat neecranat-
UTP
Transmisie Concentratorul, într-o
bandă reţea TokenRing ,
găzduieşte de fapt inelul
Denumiri pentru
concentrator:MAU,SAU,
SMAU
AppleTalk Este inclusă în sistemul
de operare Mocintosh
Reţelele AppleTalk sunt
foarte simple în
comparaţie cu alte
reţele
ArcNet Are arhitectură simplă,
ieftină şi flexibilă
Poate avea o topoplgie
magistrală-stea sau
magistrală
Standardul care guvernează funcţionarea reţelelor Ethernet este IEEE 802.3 după cum urmează:
Tab.1.3.2
Denumirea Standard Mediu de Conectori Topologie Viteza de
transmisie transfer
10 BASE 5 IEEE 802.3 Cablu coaxial gros Mufa “vampire” Magistrală 10 Mbps
(cupru) 500 m
10 BASE 2 IEEE 802.3 Cablu coaxial subţire BNC Magistrală 10 Mbps
(cupru) Daisy chain 180 m
10 BASE – T IEEE 802.3 Cablu torsadat cupru J 45 (8 pini) Stea 10 Mbps
neecranat (UTP) /
ecranat (STP) 1024 staţii 100 m
10 BASE – F IEEE 802.3 Cablu - fibră optică ST Stea 10 Mbps
10 BASE FL Idem cu 2 fire 2000 m
Fast Ethernet IEEE Cablu torsadat 100 Mbps
100 BASE T 802.3u neecranat (UTP) /
- 100 BASE T4 ecranat (STP) CAT 5 4 perechi fire
- 100 BASE TX 2 perechi fire HQ
- 100 BASE FX 2 fibre optice
Gigabit Ethernet IEEE 802.3z Fibră optică: 1 000 Mbps =
1000 BASE T – sau 1 Gbps
(1998) IEEE Cablu cupru
802.3ab
10 Gigabit IEEE Fibră optică: 10 000 Mbps =
Ethernet 802.3ae - single mode: 40 km 10 Gbps
(2002- 2006) - multimode: 300 m
Activitatea de învăţare 1.3.1 Descrierea arhitecturilor de reţea
Competenţa: Descrie reţelele de calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil să descrii fiecare
tip de arhitectură de reţea.
Durata: 30 minute
Tipul activităţii:Învăţarea prin categorisire
Sugestii:Activitatea se realizează individual
Sarcina de lucru: Descrieţi într-un document pe un format A4 fiecare tip de arhitectură
de reţea şi postaţi pe wiki-ul clasei aplicaţia realizată.
Acces la resurse (utilizare eficientă prin partajare a resurselor unităţii centrale (UC)
Pentru utilizarea eficientă a resurselor sistemului de calcul, unele sisteme de operare
pot gestiona execuţia concurentă a mai multor procese, asigurând proceselor din sistem
accesul concurent la resursele sistemului sau partajarea resurselor. Aceasta
înseamnă că, la un moment dat, în sistem se pot afla în execuţie mai multe procese
care concurează între ele pentru accesul la resursele sistemului iar sistemul de operare
gestionează resursele sistemului pentru satisfacerea cât mai multor cereri ale acestor
procese pentru alocarea de resurse.
O caracteristică importantă a unui sistem de operare este măsura în care poate asigura
execuţia concurentă a proceselor. Având în vedere acest criteriu, sistemele de operare
pot fi:
- monotasking, care nu asigură execuţia concurentă şi nici partajarea resurselor între
mai multe procese. Exemplu: sistemul de operare MS-DOS
- multitasking sunt acele sisteme de operare care asigură execuţia concurentă a mai
multor procese care există concomitent în sistem. Exemplu: sistemele de operare
Windows, Unix
Unităţile de stocare externă sunt: CD-ul, DVD-ul, blu-ray-ul, HD DVD, floppy disk-ul,
USB flash drive-ul (stick-ul ), banda magnetică.
Informaţia pe suport de hârtie se obţine cu ajutorul unei imprimante sau a unui plotter
Serverele de tipărire din cadrul unei reţele LAN sunt dispozitive care administrează
accesul clienţilor dintr-o reţea la una sau mai multe imprimante conectate la aceasta.
Ele pot fi calculatoare specializate, dispozitive dedicate (dotate cu un port Ethernet şi
unul sau mai multe porturi paralele) sau chiar staţii de lucru pe care sunt instalate
aplicaţii care permit partajarea imprimantei ataşate.
Soluţia alternativă la utilizarea unui server de tipărire este ataşarea imprimantei direct la
LAN. Numeroase imprimante pot fi echipate cu o placă de reţea (NIC) care le permite
să fie conectate direct la LAN şi să devină astfel servere de coadă de tipărire.
Rolul unui server de tipărire este să accepte cererile de tipărire ale tuturor dispozitivelor
interconectate, să le plaseze într-o coadă de aşteptare şi să le trimită imprimantei
corespunzătoare. Cererile sunt procesate, de obicei, în ordinea în care au fost primite,
deşi unele sisteme de operare în reţea permit stabilirea unor priorităţi pentru task-urile
de tipărire.
Imprimanta reţelei este un printer partajat care oferă la toti utilizatorii reţelei
posibilitatea de tipărire
Plotter-ul se utilizează de obicei în domeniul industrial, deoarece oferă utilizatorilor
posibilităţi de tipărire pe formate de dimensiuni mai mari decât formatul A0.
În condiţiile în care reţeaua se dezvoltă, prin conectarea de tot mai multe staţii de lucru
sau utilizarea de software cât mai complex, se poate trece la utilizarea de mai multe
servere. Acestea vor fi specializate, pentru îndeplinirea anumitor sarcini: servere de
fişiere sau de tipărire, de aplicaţii, de postă electronică, de fax, de comunicaţii etc.
Editoarele (de text,web,video, audio,pentru XLM, foto,pentru articole în alte limbi,etc)
folosite pentru realizarea oricărei aplicaţii pot fi accesate cu mare usurinţă.
Pe langă sistemul de operare destinat acţiunilor la nivelul staţiei de lucru, există
programe speciale de comunicţtii în reţea (de exemplu pentru sistemul de operare
NetWare există Netware Shell) ce permite comunicarea staţiei de lucru cu calculatorul
central şi cu toate celelalte staţii de lucru conectate la reţea. Aceste programe speciale
permit ca toate staţiile de lucru din reţea să utilizeze programele şi fişierele de date de
pe calculatorul central în funcţie de priorităţile recunoscute utilizatorului respectiv.
Indiferent de sistemul de operare care este instalat pe calculatoarele din reţea, sistemul
de protecţie a fişierelor şi programelor se poate realiza cu antiviruşi.
Altă soluţie de aparare este instalarea unui firewall.
Un firewall + un antivirus realizează o protecţie bună, dar există anumite restricţii ce
pot incomoda utilizatorul simplu.
Protejarea fişierelor se poate face şi prin parolare.
Fie că este vorba de documente confidenţiale, sau orice aplicaţie, fiecare vrea să-i fie
asigurată protecţia acestora. Metodele de criptare a datelor nu sunt tocmai simple, dar
se folosesc programe speciale de criptare.Fişierele criptate vor lua extensia EOC şi vor
avea o pictogramă specifică, ce sugerează faptul că sunt protejate. Dacă încerci să le
execuţi, după ce le-ai criptat, ţi se va cere parola.
Tipul activităţii:Expansiune
Sugestii:Activitatea se realizează individual
Sarcina de lucru:
Tipul activităţii: Studiu de caz – Beneficiile reţelelor LAN din oraşul vostru
Sugestii:Activitatea se realizează pe grupe de 3-4 elevi.
Sarcina de lucru: Realizaţi întâlniri în cadrul sediilor LAN din oraşul vostru şi stabiliţi la
care reţea LAN v-ar place să fiţi conectaţi.
Menţionaţi concluziile fiecărei întâlniri pe blogul clasei, studiul de caz îl postaţi pe wiki-
ul clasei.
Tema 2 Conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
Modelul general valabil al unui sistem pentru transmiterea informaţiei este prezentat
în figura următoare.
E = emiţător
G = generator de purtătoare
C = canal de transmisiuni
P = perturbaţii
S = sursa de informaţii
R = receptor
D = destinatar
Sursa de informaţii (S) va alege într-un mod imprevizibil un anumit mesaj ce urmează a fi
transmis destinatarului. Aceasta poate furniza o mulţime de mesaje (m), dar la un
moment dat ea va alege un anumit mesaj pe care-l va transmite, fără ca destinatarul să
cunoască alegerea făcută.
Emiţătorul transmite mesajele la distanţă prin următoarele operaţii:
- traducerea
- codarea
- modularea
Natura fizică a mesajelor furnizate de o sursă este foarte diversă, de aceea este
necesară transformarea acestor mesaje în semnale electrice sau în semnale uşor de
prelucrat ulterior.Transformarea se realizează cu ajutorul unor traductoare. Operaţiunea
se numeşte traducere.
În scopul măririi eficienţei transmisiunii şi protejării informaţiei transmise împotriva
perturbaţiilor semnalele de la ieşirea traductoarelor sunt transformate în semnale
elementare prin operaţiunea de codare.
Pentru asigurarea posibilităţii de propagare la distanţă a semnalului tradus şi codat, se
generează un semnal de înaltă frecvenţă (purtătoare) care este modulat de informaţia
mesajului prelucrat anterior prin procedura de modulare.
Prin canal de transmisiuni se înţelege în general, orice mediu fizic prin care se
poate propaga informaţia (cablul telefonic, cablu telegrafic, cablu coaxial, canal radio,
canal TV, cablu optic).
Toate canalele de transmisiuni sunt perturbate de anumite zgomote astfel încât semnalul
de la ieşirea canalului (r), este o sumă între semnalul transmis de emiţător (s) şi zgomotul
(n) ce apare inevitabil pe orice cale de transmisiune. În transmisiunile binare, zgomotul
are caracter aditiv (se sumează binar modulo 2 cu biţii transmişi).
Receptorul (R) realizează operaţiile inverse celor asociate emiţătorului în scopul
recuperării informaţiei iniţiale:
- demodularea
- decodarea
- traducerea
a b c
Fig.2.1.2 - Tipuri de canale de comunicaţie
a ~ simplex; b~ semi-duplex;c~ duplex
Considerând o legătură de tip "punct la punct" între două puncte, A şi B, sunt posibile
situaţiile:
transmisie într-un singur sens, de la A către B, specifice terminalelor de
supervizare. Un astfel de canal este de tip simplex.
transmisia de la A către B, sau de la B către A, dar alternativ şi nu simultan,
defineşte canalele semi-duplex (half-duplex). În cazul circuitelor care utilizează două
fire conductoare, linia trebuie comutată pentru schimbarea sensului de transmisie.
Comutarea liniei poate fi evitată dacă se utilizează circuite pe patru fire (sau separarea
benzilor de frecvenţă în cazul transmisiunilor modulate).
transmisia simultană de la A către B şi de la B către A se numeşte transmisie full-
duplex sau duplex. De multe ori un canal full-duplex utilizează circuite distincte din
punct de vedere fizic (pe patru fire, de exemplu, câte o pereche pentru fiecare sens)
dar există şi posibilitatea unei transmisii full-duplex şi pe un circuit fizic comun (de
exemplu prin divizarea spectrului de frecventă, creându-se un canal de transmisie şi un
canal de recepţie sau prin utilizarea de radiaţii optice cu lungimi de undă diferite în cazul
comunicaţiilor prin fibra optică).
Un caz particular îl constituie transmisia de tip echoplex pe canale full-duplex, care
constă în retransmisia înapoi a caracterului recepţionat, efect similar cu ecoul.
Echoplexarea este utilă pentru detectarea şi corectarea erorilor. De exemplu, caracterele
tastate de la o tastatura pot fi verificate prin vizualizare pe un monitor, prin redirecţionarea
lor de către echipamentul receptor (ecou).
Transmiterea datelor
Pentru ca mai multi utilizatori sa poată transmite simultan informatii în reţea, datele
trebuie..fragmentate..în..unităţi..mici şi.. mai..uşor..de..manevrat.
Aceste unităţi sunt numite "pachete" sau "cadre". Pachetele reprezintă unitatea de bază
a comunicaţiilor în reţea. Dacă datele sunt fragmentate în pachete, transmisiile
individuale vor fi accelerate, astfel încât fiecare calculator din reţea va avea multe ocazii
de..a..transmite..şi..recepţiona..date.
Comunicarea în reţea are loc în cadrul a două mari nivele – nivelul fizic si nivelul
logic şi a încă 3 nivele importante necesare pentru înţelegerea modului de funcţionare a
unei reţele: nivelul reţea, nivelul transport şi nivelul sesiune.
Nivelul fizic stabileşte modul de transmisie: simplex (un singur echipament poate
transmite, iar corespondentul doar recepţionează), half-duplex (ambele echipamente
pot să transmită şi să recepţioneze semnale, dar nu în acelaşi timp), full-duplex (ambele
echipamente pot să transmită şi să recepţioneze semnale în acelaşi timp).
Nivelul legăturii de date
La nivelul legăturii de date sunt definite protocolale de interconectare a reţelelor LAN, în
funcţie de tipul transmisiei utilizate la nivel fizic: protocoale orientate pe biţi, utilizate pe
transmisii seriale: PPP (Point-to-Point Protocol, destinat legăturilor sincrone şi
asincrone), HDLC (High Data Link Control, destinat numai legăturilor sincrone punct-la-
punct sau legăturilor multipunct şi permite lucrul full-duplex).
Nivelul reţea
Permite transferul de date între sistemele neadiacente (care nu partajează acelaşi
mediu de acces). Unitatea de date utilizată este pachetul.
Nivelul transport
Sarcina principală a nivelului transport este aceea de refacere a fluxului de date la
destinaţie, deoarece un pachet poate fi segmentat în mesaje mai mici, cu rute diferite
prin reţeaua de comunicaţii.
Nivelul sesiune
Permite stabilirea de conexiuni (sesiuni) între aplicaţiile existente pe echipamentele
dintr-o reţea.Acest nivel este responsabil cu iniţierea, administrarea şi încheierea
sesiunilor de comunicaţie între entităţile nivelului prezentare.De asemenea, nivelul
sesiune oferă un control al dialogului între nodurile terminale şi coordonează
comunicaţia între sisteme.
Există 3 moduri de comunicaţie între sistemele terminale:simplex, half-duplex şi ful-
duplex.
Nivelul prezentare
Stabileşte sintaxa pentru datele transmise prin reţea.
Nivelul Transport fragmentează datele în unităţi mai uşor de manipulat numite
segmente. De asemenea numerotează segmentele pentru ca acele calculatoare
destinaţie să poată recompune datele iniţiale. Apoi nivelul Reţea încapsulează fiecare
segment luând naştere pachetele, la care va adăuga adresele IP a maşinii sursă şi a
celei destinaţie. Mai departe nivelul Legătură de date încapsulează pachetele rezultând
astfel aşa-numitele frame-uri la care va adăuga adresa MAC a maşinii sursă şi a celei
destinaţie. Apoi aceste frame-uri vor fi transmise bit cu bit către nivelul Fizic.Primele
trei niveluri (cele mai de jos) a modelului OSI sunt cele care se ocupă de mişcarea
datelor prin Internet şi Intranet.
Când datele sunt transmise doar de-a lungul unui LAN, vom vorbi despre unităţile de
date ca fiind frame-uri, adresele MAC fiind tot ceea ce este necesar pentru ca datele
să ajungă de la sursă la destinaţie.
Fig.2.1.3 ~ Comunicarea în cadrul nivelelor
Repetoarele sunt dispozitive având un singur port de intrare şi un singur port de ieşire.
Acestea pot transfera pachetele de pe un mediu fizic pe altul atunci când repetorul este
astfel construit încât să accepte mai multe tipuri de conexiuni fizice. Acest transfer se
poate face doar dacă cele două medii folosesc aceeaşi metodă de acces.
Rolul unui concentrator (hub) este acela de a regenera şi retransmite semnale, la fel
ca şi repetoarele.
Switch-urile lucrează full-duplex adică pot trimite şi primi date în acelaşi timp.
Punţile lucrează la nivelul Legătură de Date (Data Link) al modelului OSI. Transferul
pachetelor se face în modul următor: dacă destinaţia nu se regăseşte în tabela de
rutare, puntea transmite către toate segmentele; dacă destinaţia apare în tabela de
rutare (aflată în memoria ei RAM), puntea transferă pachetele pe segmentul respectiv.
Router-ul este primul dispozitiv care lucrează la nivelul Reţea al modelului OSI, deci
va lua decizii cu privire la transmisia datelor prin analiza adreselor de reţea nu a
adresei MAC cum făceau bridge-urile sau switch-urile. Ele au devenit backbone-ul
Internet-ului deoarece folosesc protocolul IP şi în plus pot conecta diferite tehnologii de
reţea. Scopul unui router este de a examina pachetele (datele de nivel 3) şi de a alege
cea mai bună rută de-a lungul reţelei către destinaţia acestora.
Activitatea de învăţare 2.1.1 Microcercetare despre moduri de transmitere a
datelor în cadrul unei reţele LAN
Competenţa: Precizează conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare.
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să descrii modelul general de transmitere a informaţiei.
O2 - să dai detalii despre operaţiile realizate în blocurile funcţionale ale sistemului
pentru transmiterea informaţiei.
O3 - să ştii modul de comunicare prin fiecare tip de canal de comunicaţie.
O4 - să descrii modul de transmisie a informaţiei în cadrul nivelelor reţelei.
O5 - să menţionezi componentele reţelei precum şi rolul lor în cadrul transmisiei de date
Durata: 4 săptămâni
Tipul activităţii:proiect
Sugestii:Activitatea se realizează pe grupe. Profesorul împreună cu elevii stabilesc
numărul elevilor din grupă şi criteriul de selecţie ţinănd cont de tematica proiectului.
Temele sunt date de către profesor.Profesorul prezintă o publicaţie (buletin informativ,
broşură, afiş, material tipărit, etc) în care include informaţii despre modul de realizare a
proiectului, responsabilităţile membrilor grupului, cerintele pentru proiect şi modul în
care proiectul va fi evaluat.
Se vor fixa termene de verificare parţială a proiectelor.
Proiectele vor fi postate pe wiki-ul clasei.
Wiki-ul clasei va fi creat şi administrat de către profesor.
Fiecare elev va avea cont pe wiki, iar în folderul personalizat din cadrul wiki-ului îşi va
posta proiectul.
Discuţiile şi întrebările referitoare la modul de realizare a proiectului pot fi puse pe
blogul clasei.
Sarcina de lucru:Realizaţi proiectul cu tema „Moduri de transmitere a datelor în
cadrul unei reţele LAN”.
Tema 2 Conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
Clasele de IP
Din punct de vedere al utilizatorului adresa IP este o secvenţă formată din patru octeţi
separaţi de caracterul „.” (punct), fiecare octet putând lua valori între 0 şi 255. Pentru
echipamentul de reţea, adresa respectivă apare ca o succesiune continuă de 32 de biţi,
fiecare grup de opt fiind reprezentarea binară a unui octet din formatul vizibil pentru
utilizator.
Exemplu: Tab.2.2.1
10010110 11010111 00010001 00001001
150 215 017 009
Recomandări:
Compnenta…… Compnenta……
………………… …………………
… …
Adresa IP
128.207.012.005
Clasa……………
.
Masca de reţea
Masca de reţea este formată din adresa de reţea plus biţii de identificare a subreţelei.
Prin convenţie, biţii de reţea sunt de valoare 1.
Masca este un filtru care determină cărei subreţele (subnet) îi aparţine o adresă IP.
Caracteristicile de care trebuie să se ţină seama la alocarea adreselor gazdă într-o reţea
sunt:
fiecare subreţea are rezervate 2 adrese:prima adresă alocabilă ca fiind
identificatorul subreţelei (Net Address) şi ultima adresă alocabilă utilizată pentru
trimiterea datagramelor către toate calculatoarele din subreţea(Broadcast
Addresss)
calculatoarele cu adresa alocată într-o subreţea pot comunica direct numai cu
calculatoarele din subreţeaua respectivă; pentru comunicarea cu alte subretele
se foloseşte gateway-ul.
Activitatea de învăţare 2.3.1 Stabilirea caracteristicilor pentru masca de reţea
Competenţa: Precizează conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să defineşti masca de reţea.
O2 - să enumeri gama pentru adrese private.
O3 -să menţionezi caracteristicile de care trebuie să se ţină seama la alocarea
adreselor gazdă într-o reţea.
Durata: 10 minute
Tipul activităţii:expansiune
Sugestii:Activitatea se realizează în grupe (2 elevi)
Sarcina de lucru: Realizaţi un eseu de 10-12 rânduri în care să dezvoltaţi ideea
conţinută în enunţul „Masca de reţea este..................”Este obligatoriu folosirea în eseu
a următoarelor cuvinte:IP, filtru, biţi, adresă, şi caracteristici.
Tema 2 Conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
-adresa IP, masca de reţea, gateway sunt date de către serverul de DHCP la pornirea
calculatorului
Observatie ~ Trebuie să existe un server DHCP sau routerul să aibe DHCP Relay
c)…alternate..configuration
Atunci când e selectată alocarea adresei IP prin DHCP şi nu există server sau relay de
DHCP.se..ia..configurarea..care..este..setată..aici:
-Automatic private IP address ( APIPA) => se dă o adresa de tip-ul 169.254.x.y şi
masca 255.255.0.0
Cu ajutorul DHCP, unui computer îi poate fi alocată o adresă IP unică, în mod automat
şi de fiecare dată când se conectează la o reţea, facilitând astfel administrarea
adreselor IP. În momentul în care un computer se conectează la o reţea, server-ul
DHCP selectează şi atribuie automat noului sistem o adresă IP din lista primară.
Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP) permite atribuirea transparentă a unei adrese
IP gazdelor dintr-o reţea.
Clienţii DHCP caută în reţea servere DHCP de la care încearcă să obţină, pe o durată
limitată de timp, o identitate (adresă IP, mască de reţea, adresă pentru default gateway)
.Un dispozitiv cu mai multe interfeţe (router , calculator cu mai multe NIC-uri , etc )
trebuie să utilizeze DHCP pentru obţinerea dinamică a parametrilor fiecărei interfeţe.
Acest proces se desfăşoară în patru paşi :
1. Discover
2. Offer
3. Request
4. Acknowledge
PASUL 1 ~ Discover
- pachetul TCP/IP este lansat în execuţie pe un calculator client
- calculatorul client trebuie să fie configurat pentru obţinerea dinamică a adreselor
- DHCP client foloseşte adresa 0.0.0.0 pentru a trimite în reţea un pachet “DHCP
discover”. ”. Acesta este un broadcast packet transmis către serverul DHCP/BOOTP
(portul 67), folosind UTP la nivelul transport.
- fiecare DHCP server, aflat în subreţeaua locală, primeşte pachetul.
- pachetul nu trece prin router spre alte reţele sau subreţele deoarece este un
broadcast packet.
PASUL 2 ~ Offer
- fiecare server DHCP, care primeşte cererea de alocare dinamică a unei adrese şi
care are o adresă de reţea validă, transmite clientului DHCP un packet “DHCP offer”
- pachetul DHCP offer conţine:
adresa de IP validă pe care i-o oferă spre închiriere.
masca de reţea
adresa serverului DHCP care trimite pachetul
durata de închiriere a adresei
adresa pentru default gateway
Adresele oferite sunt rezervate şi nu vor putea fi utilizate sau oferite altor clienţi
pînă când rezervarea nu este anulată.
Deoarece clientul nu are încă o adresă de IP, pachetele “DHCP offer” sunt de tip
broadcast şi sunt transmise cu numărul de port destinaţie 68 care indică programele
client DHCP/BOOTP .
PASUL 3 ~ Request
Toate celelalte servere DHCP care au făcut oferte primesc acest pachet; acestea
află că au fost refuzate şi că pot anula rezervările pe care le-au făcut pentru adresele
oferite.
PASUL 4 ~ Acknowledge
În momentul în care serverul primeşte “request packet” răspunde cu confirmarea
închirierii adresei şi cu informaţiile suplimentare cerute de clientul DHCP .
- închirierea este fundamentală pentru procesul DHCP.
- fiecare adresă oferită de un server DHCP are o perioadă de închiriere asociată,
perioadă în care clientul are permisiunea să folosească adresa.
- perioada de închiriere poate avea orice valoare de la câteva minute pînă la câteva luni
, câţiva ani sau pentru totdeauna.
Tipul activităţii:rezumare
Sugestii:Activitatea se realizează individual.
Sarcina de lucru: Documentaţi-vă din diverse surse despre DHCP şi pregătiţi un
discurs de 3 minute .
Tipuri de protocoalele
Tab.2.6.1
Protocol Acronim
File Transfer Protocol FTP
Hyper Text Transfer Protocol HTTP
Simple Mail Transfer Protocol SMTP
Domain Name System DNS
Protocolul FTP
Protocolul FTP - Protocolul de Transfer al Fişierelor - este cea mai folosită metodă
pentru transferul fişierelor de la un computer la altul , prin intermediul Internetului
.
C:\Documents and
Settings\ADA\Desktop\ODBCUTIL.ZIP
Tab.2.6. 2
Nr.crt Comanda Funcţia
1 USER NAME (USER) Identificarea utilizatorului
2 PASSWORD (PASS) Parola – controlul accesului
3 CONT (ACCT) Identifică contul utilizatorului
4 CWD Schimbarea directorului de lucru
5 CDUP Schimbarea directorului către directorul părinte
6 SMNT Structura Mount- permite utilizatorului să monteze
un sistem de fişiere cu structură diferită fară să-şi
modifice conexiunea sau informaţiile despre cont
7 REIN Reiniţializează toti parametrii
8 ABOR Acţiune de întrerupere a conexiunii
9 QUIT Deconectarea-serverul.închide conexiunea
I - Imagine
L -dimensiunea în octeţi;
Tipul activităţii:rezumare
Sugestii:Activitatea..se..realizează..pe..grupe..în..funcţie..de..stilul..de..învăţare(vizual,
auditiv,practic).
Sarcina de lucru: Documentaţi-vă din diverse surse despre DHCP şi pregătiţi într-un
document un text pe care îl postaţi pe wiki-ul clasei. Comentaţi textul realizat de către
celelalte grupe.
Tab. 2.7.1
DENUMIRE ERORI SIMBOL SEMNIFICATIE
INFORMAŢIONALE 1xx -indică un răspuns provizoriu al serverului şi conţine
numai linia de status (de răspuns) sau alte aplicaţii
opţionale.
- aceste status-uri pot fi ignorate
- continuă 100 - utilizatorul ar trebui să îşi continuie cererea/acţiunea
-răspunsul provizoriu este folosit pentru a informa
utilizatorul ca partea iniţială a cererii a fost receptată
şi că deocamdată nu a fost refuzată de server.
- utilizatorul ar trebui să continuie şi să ignore acest
răspuns
- schimbare protocol 101 -server-ul înţelege şi are intenţia de a îndeplini
cererea utilizatorului, răspunzând prin această eroare
că părţi ale server-ului sunt în proces de
schimbare/mutare.
-server-ul va schimba protocolul imediat după ce
răspunsul pentru linia 101 va fi terminată.
-protocolul ar trebui schimbat doar în momentul în
care acest lucru este avantajos şi se permite
RĂSPUNS REUŞIT 2xx -clasă de răspuns/status ce indică utilizatorului că
cererea a fost primită, înţeleasă şi acceptată cu
succes
- ok 200 - cererea a fost executată cu succes
- informaţia a revenit cu un răspuns pozitiv, indiferent
de modul în care s-a făcut cererea
- creat/realizat 201 - cererea a fost îndeplinită
- rezultat poate fi referit/raportat
- acceptat 202 -cererea a fost acceptată pentru procesare, dar
aceasta din urmă nu a fost terminată complet
- scopul acestui mesaj este de a permite unui server
să accepte cereri de la alţi utilizatori, fără a cere
conexiunii clientului să insiste până ce
procesul/cererea e completă
- informaţie 203 - informaţia returnată/revenită nu e definitivă ca fiind
neautorizată din server-ul principal, ci e adunată/receptionată de la
un server local
- fară conţinut 204 - server-ul a îndeplinit cererea şi nu e nevoit să
întoarcă răspunsul
- server-ul poate da un răspuns
- conţinut refăcut 205 - cererea a fost îndeplinită şi ar trebui ca browser-ul
să poată modifica/reseta modul de vizualizare a
documentului ce a cauzat această cerere către server
- conţinut parţial 206 -serverul a îndeplinit parţial cererea de primire de la
sursă
REDIRECTARI 3xx - indică faptul că acţiunile următoare vor trebui făcute
de browser pentru a putea fi îndeplinită cererea
-cererea ar putea fi direcţionată de browser fără a
interacţiona cu utilizatorul dacă şi numai dacă metoda
folosită în cea de a doua cerere este
„primit/recepţionat” sau „direcţionat/condus”.
Funcţia mail
Comenzi SMTP
Principalele comenzi definite de protocolul SMTP sunt:
- HELO <hostname> - reprezintă comanda care iniţializează dialogul dintre procesul
client şi procesul server; procesul client se va identifica server-ul cu numele
calculatorului pe care rulează, specificat prin parametrul <hostname>;
- MAIL FROM: <expeditor> - informează procesului server că urmează să primească
un e-mail de la expeditor (care se identifică prin adresa căsuţei sale poştale în
parametrul <expeditor>);
- RCPT TO: <destinatar> - specifică procesului server adresa destinatarului (prin
parametrul <destinatar>) căruia îi este adresat mesajul e-mail care urmează a fi
transmis;
- DATA – specifică procesului server că urmează să primească de la client conţinutul
unui mesaj electronic (e-mail);
- QUIT - închide canalul de comunicaţie dintre client şi server.
Tab.2.8.1
Coduri SMTP returnate Simbol Semnificaţii
Service ready 220 procesul server este disponibil
pentru a prelua un mesaj
Service closing 221 procesul server urmează a
transmission channel închide canalul de comunicaţie
cu procesul client;
Request mail action 250 specifică procesului client că
okay, completed operaţia specificată de acesta a
fost executată cu succes;
User not local 251 informează procesul client că nu
cunoaşte adrea destinatarului şi
va redirecta mesajul respectiv
către un alt calculator server
Start mail input 354 specifică procesului client că
acesta poate începe transmisia
conţinutului mesajului (e-mail-
ului)
Command not 502 cod de eroare returnat atunci
implemented când comanda speificată de
către procesul client nu este
cunoscută /implementată de
către procesul server.
Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Psotfix, gmail, Novell GroupWise,
Exim, Novell NetMail şi Microsoft Exchange Server.
Transmiterea unui e-mail prin SMTP
Un server SMTP trebuie să cunoască cel puţin următoarele comenzi:
HELO – identificare computer expeditor;
EHLO – identificare computer expeditor cu cerere de mod extins;
MAIL FROM – specificare expeditorului;
RCPT TO – specificarea destinatarului;
DATA – conţinutul mesajului;
RSET – reset;
QUIT – termină sesiunea;
HELP – ajutor pentru comenzi;
VRFY – cerifică o adresă;
EXPN – expandează o adresă;
VERB – informaţii detaliate.
Fiecare mesaj este descompus în trei blocuri de date care sunt transmise serverului
într-o anumită ordine. Primul bloc conţine adresa de poştă electronică a expeditorului,
adresă care corespunde câmpului From din aproape toate utilitarele de poştă
electronică. Al doilea bloc conţine lista destinatarilor mesajului (până la limita
numărului de destinaţii acceptate de server), listă care corespunde câmpurilor TO şi
CC din aproape toate utilitarele de poştă electronică. Al treilea bloc este compus din
antetul (headers) curent şi corpul mesajului. Când se termină transmiterea primului
mesaj, clientul avansează la următorul, şi aşa mai departe până se epuizează lista cu
mesaje ce trebuie transmise.
Ulterior, serverul decide ce politică de livrare trebuie să adopte în funcţie de domeniul
(adresa) fiecărui destinatar. Dacă domeniul este administrat local, întregul mesaj
(constând din corp şi preambul) va fi stocat pe discul curent în aşteptarea clientului
legitimat să-l primească. De regulă, prin programe adăugate care implementează
protocoalele POP3 sau IMAP, programe care permit clienţilor să se conecteze şi să
descarce mesajele. Dacă domeniul destinaţie nu pică în jurisdicţia serverului curent, în
funcţie de configurare, serverul va decide transmiterea mesajului la alt server SMTP,
urmărind acelaşi proces desfăşurat între client şi server, proces în care serverul emitent
este clientul SMTP. Este posibil ca să fie contactat direct serverul destinaţie pentru a
rezolva mesajele de poştă electronică primite căutând adresa fizică IP a serverului
destinaţie printr-o interogare DNS cu o înregistrare MX (Mail eXchange) corespondentă
domeniului căutat.
Observaţie: ~ Securitatea mesajelor~ Specificaţiile protocolului nu obligă nici o
verificare a autorizării clienţilor care sunt liberi să transmită orice fel de mesaj fără
necesitatea formală de a se autentifica printr-un cont şi o parolă. Am folosit cuvântul
formal deoarece, pe de altă parte serverul are libertatea de a forţa orice fel de regulă
sau politică implicând cine transmite şi ce, putând forţa sesiunea SMTP să se
desfăşoare printr-o sesiune autentificată de măsuri specifice. O restricţie tipică este
aceea de a permite oricui să transmită mesaje conturilor locale, interzicând
retransmiterea mesajelor destinate altor domenii dacă adresa IP a maşinii client (care
este detectată la stabilirea conexiunii) nu face parte din lista conturilor privilegiate.
Adesea privilegiul de retransmitere este acordat calculatoarelor din reţeaua locală.
Dezavantaj SMTP
Există mai multe servere SMTO ce au opţiunea de OPEN Relaying activă.
Această caracteristică a serverului permite folosirea acestuia de către orice utilizator din
orice reţea, rezultând mijloace de trimis spam (mesaje e-mail nesolicitate trimise la o
mulţime de destinari cu scopul publicităţii, fraudei etc.)
Activitatea de învăţare 2.8.1 Stabilirea unor caracteristici pentru website-uri de
transmitere a informaţiei.
Competenţa: Precizează conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să dai detalii despre modul de transmitere a mesajelor
Durata: 50 minute
Protocolul DNS
Protocolul DNS se foloseşte la gestionarea domeniilor în Internet.
DNS este un serviciu de registru Internet distribuit. DNS translatează ("mapează") din
nume de domeniu (sau nume ale maşinilor de calcul) în adrese IP şi din adrese IP în
nume. Translatarea numelui în adresa IP se numeşte "rezolvarea numelui de domeniu".
Cele mai multe servicii Internet se bazează pe DNS şi dacă acesta cade, siturile web nu
pot fi găsite iar livrarea mail se blochează.
Domain Name System (DNS) este un sistem distribuit de păstrare şi interogare a unor
date arbitrare într-o structură ierarhică.
Fig.38 ~ Domenii
Componente DNS
- Servere DNS,
- Zone DNS,
- Rezolvere DNS
- Înregistrări de resurse.
Un server DNS este o staţie pe care rulează un program de server DNS.
O zonă DNS este un spaţiu continuu de nume din spaţiul de nume DNS pentru care un
server DNS are autoritatea să rezolve interogările.
Resolverul DNS este un serviciu care utilizează protocolul DNS pentru a transmite
interogări serverelor DNS.
-Înregistrări de resurse (RR - resource records)
Baza de date DNS conţine înregistrări de resurse. Aceste înregistrări provin din
mapările între nume şi obiecte din reţea. Fiecare server DNS păstrează înregistrările de
resurse din porţiunea de spaţiu de nume peste care este autoritativ.
Un server DNS conţine următoarele tipuri de înregistrări de resurse:
A – nume de staţie: stochează adresa unei staţii;
NS – nume de server: defineşte serverul autoritativ pentru o zonă sau serverul care
conţine fişierul de zona dintr-un domeniu;
CNAME – nume canonic: crează unui alias pentru o staţie care are deja o
înregistrare;
MX – mail exchanger: specifică serverul către care aplicaţiile de e-mail să trimită
mesajele;
SOA – start of authority: stochează numele serverului DNS care este server primar
pentru o zonă DNS; înregistrarea SOA este prima înregistrare creată în momentul
definirii unei zone;
PTR – pointer: pentru interogări inverse – rezolvare de IP în nume de domeniu cu
ajutorul domeniul în-addr.arpa.
Fiecare implementare TCP/IP conţine o rutină software (name resolver) specializată în
interogarea serverului de nume (DNS) în vederea obţinerii translatării nume/adresă IP
sau invers.
Există 2 tipuri de rezoluţie de nume:
rezoluţie recursivă (name resolverul cere serverului de nume să facă translatarea);
rezoluţie iterativă (name resolverul cere serverului de nume să îi furnizeze adresa IP a
unui server care poate face translatarea).
Tipic, procesul de rezoluţie a numelor se desfăşoară astfel:
1. Name resolverul primeşte de la o aplicaţie client TCP/IP un nume; acesta
formulează o interogare primului server de nume din lista serverelor;
2. Serverul de nume (DNS) determină dacă este mandatat (autorizat) pentru domeniul
respectiv (dacă există configurată o zonă DNS care conţine numele respectiv);
3. Dacă este autorizat, transmite răspunsul clientului;
4. Dacă nu, transmite o interogare altui server de nume pentru un răspuns autorizat;
obţine răspunsul autorizat şi transmite clientului un răspuns neautorizat; totodată
stochează răspunsul local pentru a răspunde la alte cereri pentru acelaşi nume.
5. Resolverul de nume transmite răspunsul aplicaţiei utilizator şi îl păstrează într-un
cache pentru o anumită perioadă;
6. Dacă name resolverul nu primeşte un răspuns într-un anumit timp, transmite cererea
următorului server de nume din listă. Când lista este epuizată, va genera o eroare.
Beneficiile DNS-ului
numele de domenii sunt mult mai uşor de reţinut decât adresele IP;
putem schimba unde se îndreaptă un domeniu prin schimbarea adresei IP către
care redirecţionează serverul DNS - un site se poate muta pe un alt computer, în
cealaltă parte a lumii, şi totuşi va rămâne accesibil prin domeniul său web, atâta timp
cât sistemul DNS este adus la zi cu noua adresă IP;
identifică în mod unic o reţea sau un calculator host, atât prin intermediul unei
adrese IP, cât şi prin intermediul unui nume de calculator host.
Activitatea de învăţare 2.9.1 Descrierea elementelor specifice necesare pentru
gestionarea domeniilor în Internet
Competenţa: Precizează conceptele şi tehnologiile de bază utilizate în reţelele de
calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să defineşti protocolul DNS
O2 - să enumeri caracteristicile DNS
O3 - să recunoşti nume de domenii rădăcină
O4 - să enumeri componentele DNS
O5 - să prezinţi rolul fiecărei componente
O6 - să enumeri beneficiile DNS
Durata: 10 minute
Tipul activităţii:cubul
Sugestii:Activitatea se realizează pe grupe
Sarcina de lucru:
Protocolul DNS se foloseşte la gestionarea domeniilor în Internet.Pentru gestionarea
domeniilor în Internet trebuie cunoscute următoarele elemente specifice:
1. Descrierea DNS-ului
2. Analizarea caracteristicilor DNS
3. Asocierea denumirilor de domenii rădăcină cu activităţile din organizaţii
4. Compararea rezoluţiilor de nume
5. Enumerare componente DNS şi rolul ficăreia
6.Recunoaşterea şi argumentarea elementelor unei adrese
Clasa se va împarti în 6 grupe. Fiecare grupă va avea un lider.Liderul va rostogoli
aleator cubul cu cerinţe(cerinţele vor fi cele 6 elemente specifice enumerate mai sus)
“Faţa de sus” a cubului va indica sarcina grupului respectiv.
Tema 3 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor
echipamentelor de reţea
1) Echipamentele reţelei
calculatoare de aplicaţie dedicate(servere)
staţii de lucru
alte dispozitive(imprimante , scannere , modemuri şi alte periferice care pot fi
puse la dispoziţia tuturor utilizatorilor din reţea)
2) Infrastructura de comunicaţie
plăci de reţea
circuite de comunicaţie: cabluri (BNC,UTP,fibră optică) sau unde radio;
echipamente cu rol de amplificare şi distribuire a datelor(hub-uri ,
receptoare);
echipamente cu rol în dirijarea (rutarea) şi filtrarea informaţiei(routere
, punţi-bridges)
3) Programe de comunicaţie numite protocoale de reţea ce asigură dialogul
dintre calculatoarele reţelei precum şi dialogul dintre reţeaua locală şi alte reţele.
4) Resurse partajabile – discuri , imprimante , unităţi de CD-ROM , modemuri ,
scannere , etc.
Fig.3.1.1~Servere
Aplicaţia care va rula conform figurii3.1. 3 este o baza de date realizată în AEL.
Hub
HUB-ul se mai numeşte – CONCENTRATOR
Concentratorul este componenta centrală a unei reţele cu topologie
stea
HUB
Descriere şi facilităţi
- este o casetă care are mai mulţi conectori de cablu pe ea
- prin conectarea mai multor concentratoare poate fi extinsă reţeua(prin concentrator
hibrid)
Caracteristicile hub-ului
- tipul
- codul
-numărul de porturi
Router
Router se mai numeşte şi repartitor.
O reţea complexă necesită un dispozitiv care nu doar să cunoască adresa fiecărui
segment, ci să determine şi cea mai bună cale (rută) pentru transmiterea datelor şi
filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local.
Routerul realizează:
- Dirijarea traficului
- Securitatea datelor
- Filtrarea pachetelor
Caracteristici
- număr de porturi
- viteza maximă
- protocoale suportate
- funcţii securitate
- operează la nivel LLC şi reţea ;
- subreţelele conectate la router sunt independente ;
- practic nivelul reţea tinde să identifice arhitecturi de comunicaţie.
Deci, selectia router-ului tinde să depindă de întrega configuraţie de protocol a nivelelor
superioare;
- routerele sunt adresate în mod explicit de staţii ;
- spaţiu de adresa separat în diferite domenii administrative ;
- adresare ierarhic;. timpul de scanare este proprţional cu numărul de subreţele din
sistem ;
- topologii de interconectare complexă incluzând tehnologii diferite;
În acest caz este indicat să se concilieze multiple tipuri de servicii de nivel reţea
precum si protocoale;
- instalare, configurare mai pretenţioasă;
- conectivitate locală şi la distantă; este recomandat pentru interconectarea LAN-urilor
aflate la distantă si a LAN-urilor cu WAN-uri;
- topologii de interconectare complexe;
- procesare de pachete relativ complexă
Switch
Caracteristici
- numărul de porturi
- rată transfer
- tehnologia de conectare
- standarde
- sunt echipamente de nivel 2
- cresc lăţimea de bandă disponibilă
- reduc congestia in reţea
- permit Ethernet full-duplex
Activitatea de învăţare 3.2.1 Identificarea hub-ului, router-ului şi switch-ului în
cadrul reţelei LAN din şcoală
Competenţa: Expune proprietățile echipamentelor fizice ale unei rețele de calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să identifici hub-ul, router-ul şi switch-ul din reţeaua LAN din şcoală.
O2 - să poziţionezi hub-ul, router-ul şi switch-ul în cadrul schemei unei reţele LAN
Durata: 10 minute
Reţelele locale wireless (fără fir) asigură comunicarea si accesul la reţea a utilizatorilor
LAN folosind ca modalitate fizică de realizare a transmisiilor legăturile radio. Wireless
LAN sunt adaptabile atât pentru lucrul în interiorul cât şi în exteriorul clădirilor.
Acest tip de LAN sunt soluţia perfectă pentru interconectarea unor locaţii situate in
interiorul unor clădiri, cum ar fi birouri, hale de producţie, spitale sau instituţii de
învăţământ .
În wireless LAN unitatea de bază este celula (Cell). Aceasta este aria în care are loc
comunicarea fară fir. Aria de acoperire a unei celule depinde de:
puterea semnalului radio;
de construcţia pereţilor,
de configuraţia camerei;
alte caracteristici fizice ale spaţiului interior.
În cadrul wireless LAN, managementul traficului radio este realizat de un echipament
numit Access Point (AP) sau Punct de Acces.
O celulă stand-alone este metoda ideală de a realiza o reţea locală de mărime redusă
sau medie pentru un anumit număr de staţii sau grupuri de lucru. Acest tip de celulă nu
necesită nici un fel de cablare.
1 – calculator 1
2 - calculator 2
3 - placa de reţea
4 - placa de reţea
5 - cablu
Cablul torsadat este format din doua fire de cupru izolate, răsucite unul
împrejurul celuilalt.
Tipurile de cabluri torsadate:
neecranat - Unshielded twisted-pair – UTP
ecranat - Shielded twisted-pair - STP
Cablul torsadat neecranat ~ UTP - constă din două sau mai multe perechi de
conductori izolaţi cu plastic amplasaţi în interiorul unei mantale de cablu (fabricată din
vinil sau teflon). Pentru fiecare pereche, cei doi conductori sunt răsuciţi în interiorul
cablului, îmbunătăţind astfel rezistenţa cablului Ia interferenţe electrice exterioare.
Există standarde rigide legate de acest cablu, inclusiv privind distanţa adecvată dintre
fiecare pas al perechii.
4 perechi torsadate
manta
izolaţie plastic conductor
Mediul de transmisie este format din patru perechi de fire care sunt izolate între ele.
Prin răsucirea perechilor de fire apare efectul de anulare.Acest efect limiteazǎ
degradarea semnalelor din cauza interferenţelor magnetice sau a undelor radio.
Cablul UTP are următoarele caracteristici:
- are un diametru de aproximativ 4 mm;
- este un cablu uşor de instalat;
- este mult mai ieftin decât alte tipuri de cabluri.
- deşi este considerat cel mai rapid mediu de transmisie bazat pe cupru, este mai
vulnerabil în faţa zgomotelor electrice în comparaţie cu alte categorii de cabluri.
Cablurile UTP sunt împărţite în mai multe categorii; cele din categoria 3 sunt formate
din douǎ fire izolate împletite împreunǎ; categoria 5 este o variantǎ mai performantǎ~
sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rǎsuciri pe centimetru si ar trebui
să fie izolate cu teflon, rezultând o interferenţǎ redusǎ şi o mai bunǎ calitate a
semnalului pe distanţe mari.
Clasificare Rol
Cablu torsadat
Caracteristici
Descriere
Componente
Reprezentare
Tema 4 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor
cablurilor de rețea
Fişa de documentare 4.2: Cablu coaxial
Cablu coaxial - constă dintr-un miez de cupru înfăşurat intr-un material plastic
izolator, Ia rândul său înconjurat de un strat de ecranare format dintr-o plasă metalică şi
o cămaşă exterioară de protecţie.
Cabluri cu fibre optice Multi-Mode- fibrele suportă mai multe căi de propagare
transversală (module)
Clasificare Rol
Cablu cu fibră
optică Caracteristici
Descriere
Componente
Reprezentare
Tema 5 Realizarea studiilor de piaţă în vederea achiziţionării
echipamentelor de reţea necesare într-o reţea LAN
Fişa de documentare 5.1: Studiul de piaţă
Tab.5.1. 2
Nr.crt Denumire activitate
Reprezentarea grafică a activităţilor poate fi realizată sub forma unei diagrame (folosind
programul de calcul tabelar Microsoft Excel) sau a unui grafic(Gantt)
Graficul Gantt este o matrice care prezintă pe axa verticală activităţîle care trebuie
realizate, cele care au fost menţionate în tabelul 5.2.Pe fiecare linie se menţionează o
singură activitate care este identificată prin număr şi nume.
Pe axa orizontală se menţionează durata estimată a activităţii. Pe fiecare linie orizontală
se marchează prin dreptunghiuri haşurate sau colorate durata fiecărei activităţi.
Perioadele trebuie să fie exprimate în aceleaşi unităţi de timp:ore, zile, săptămâni etc.
Graficul Gant poate fi sub forma următoare:
Foarte interesantă
Interesantă
Pentru mine nu prezintă interes
1 2 3 4 5
Reprezentanţi ai administraţiilor locale ale oraşelor
Urbanişti
Instituţii de cercetare
Instituţii de învăţământ
Organizaţii non guvernamentale
Reprezentanţi ai administraţiei centrale
Alţii ….…………
(1 cel mai puţin important, 5 cel mai important)
4. Este necesar ca cele 4 componente(hub, bridge, switch, placă de reţea) ale
reţelei să aibă cele mai bune caracteristici?
În ce măsură?
DA NU
Comentaţi ……………………
............................................................................................................................................
..................................
7. Cum apreciaţi aspectul site-ului ...................în care se face reclamă la Reţeaua
LAN.................... care urmează să se realizeze şi la caracteristicile acesteia ţinând
cont de caracteristicile echipamentelor existente pe piaţa din................................?
Îmi place
Nu- mi place
Vă mulţumim!
Intervievatorul prelucrează chestionarele si prezintă concluziile
Discuţia ulterioară
Se abordează tot ceea ce a fost văzut, auzit, experimentat în timpul jocului.
Elevii sunt încurajaţi să discute despre:
trăirile afective pe care le-au încercat în timpul jocului,
cum s-au simţit în rolurile respective,
ce sentimente au avut faţă de colegii lor, faţă de rolurile în sine,
dacă interpretarea rolului a fost sau nu o situaţie agreabilă pentru persoana în
cauză.
Profesorul are un rol central ca îndrumător al discuţiei. După ce lasă elevii să se
exprime liber, profesorul intervine şi sintetizează discuţia.
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
A
Elevi participanţi:
1.
2.
.
.
.
Observator.......................
B
Întrebări(le stabileşte observatorul)
*
*
*
*
.
.
.
C
Punctaje acordate
1.
2.
.
.
.
D
Concluziile observatorului
Activitatea de învăţare 5.1.3 Stabilirea duratei optime de achiziţionare a
componentelor unei reţele de calculatoare
Competenţa: Configurează echipamentele unei rețele de calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să realizezi completarea documentelor pentru un studiu de piaţă
Durata: 1 săptămână
Capacitatea pieţei
Cota de piaţă a unei firme sau a unui produs se determină ca raport între
vânzările firmei sau vânzările aferente produsului considerat şi volumul total al pieţei.
Acesta este, de fapt, cota de piaţă absolută, alături de care se poate calcula şi cota
de piaţă relativă, ca raport între piaţa firmei considerate şi piaţa celui mai puternic
concurent al său.
Aria pieţei
Studierea activităţii de piaţă nu se poate realiza făcând abstracţie de dimensiunile
spaţiale ale acestei activităţi. În acest sens, unul dintre fenomenele cele mai importante
este reprezentat de gravitaţia comercială.
Fenomenul gravităţii comerciale a fost studiat de profesorul Reilly, care a formulat legea
gravitaţiei comerciale: „două centre comerciale, A şi B, atrag cumpărătorii dintr-o
localitate intermediară T în raport direct proporţional cu mărimea lor (exprimată prin
dimensiunea populaţiei, respectiv numărul de locuitori) şi invers proporţional cu pătratul
distanţei dintre localitatea T şi cele două centre de atracţie.”
CA/CB = (PA/PB) * (DAT/DBT)2,
în care:
CA – cumpărările atrase de A
CB– cumpărările atrase de B
PA – populaţia centrului A
PB– populaţia centrului B
DAT– distanţa până la A
DBT– distanţa până la B
Gradul de concentrare a pieţei poate fi determinat printr-o serie de indicatori.Aceştia
sunt:
volumul de vânzări raportat la o anumită suprafaţă;
volumul de vânzări raportat la un anumit număr de locuitori,
numărul de puncte de vânzare la unitatea de suprafaţă.
Structura pieţei
Din punctul de vedere al marketingului, piaţa poate fi structurată în două categorii:
-categoria consumatorilor
-categoria nonconsumatorilor
în documentaţie(USB,ISA,PCI etc.)
**Instalarea driverului aferent NIC
Pentru a putea fi controlată placa de reţea prin software este necesară instalarea unui
driver.Driverul poate fi de la firma producătoare (pe flopy sau CD-ul care însoţeşte
documentaţia) sau unul compatibil din arhivele sistemului de operare.
*** Conectarea fizică la LAN
Considerăm ca în sală sunt făcute cablările şi trebuie să conectăm PC-ul în cadrul LAN-
ului parcurgând paşii:
1
Fiecare steluţă indică numărul pasului care trebuie realizat pentru ca un calculator să fie conectat într-o reţea LAN
- alegerea conectorului
- introducerea conectorului în portul plăcii de reţea
- verificarea aprinderii Led-ului de control al legăturii PC-ului cu reţeaua
**** Configurarea plăcii de reţea
Etapele care se parcurg când se configurează PC-ul pentru o bună conexiune în
reţeaua LAN sunt:
- alegerea protocolului de comunicaţie;
- alocarea unei adrese IP plăcii de reţea
- stabilirea numelui hoastului, a domeniului şi a serverului de reţea
Cel mai uzual protocol de comunicaţie este TCP/IP
Activitatea de învăţare 6.1.1 Conectarea staţiei de lucru într-un hub şi/sau switch
Facilităţile..conectării..printr-un..hub..sunt
-Hub-urile implementează facilităţi de comutare pentru a facilita conectarea logică a
sistemelor la segmentul de transmisie adecvat. Se utilizează diferite tipuri de hub-uri ce
pot fi folosite pentru a conecta aceste sisteme. Există hub-uri de modul, hub-uri de grup,
şi..hub-uri..de..port
-Hub-urile de modul nu oferă nici o facilitate de comutare în cadrul unui hub pentru a
putea asigna banda de frecvenţă a unui LAN.
-Hub-urile de modul, hub-urile obişnuite sau repetoare multiport sunt utilizate pentru a
conecta..grupe..de..sisteme..la..segmentul..de transmisie..adecvat.
-Hub-urile de grup au implementată în interiorul lor o facilitate de comutare ce permite
fiecăruia dintre multiplele grupe de porturi de a fi interconectate la unul din segmentele
de transmisie. Cu un hub de grup, un întreg grup de porturi din hub este ataşat la un
acelaşi..segment..de..transmisie
-Hub-urile de port, denumite câteodată şi hub inteligent, pot folosi o facilitate de
comutare sofisticată din hub ce permite fiecărui port individual să fie asignat unui
segment de transmisie adecvat. Asemenea hub-uri permit o mare flexibilitate în crearea
de grupuri de lucru, mai ales atunci când se poate selecta un segment de transmisie
pentru fiecare port cu ajutorul software-ului de administrare al reţelei, iar grupurile de
lucru..pot..fi..modificate..în..mod..dinamic.
Asupra Ethernet se aplică regula "5-4-3" de plasare a repetorilor: reţeaua poate
avea numai 5 segmente conectate; poate folosi numai 4 repetori; iar din 5 segmente,
numai 3 pot avea utilizatori ataşati; ceilalti 2 trebuie sa fie legaturi inter-repetori.
Repetorii de Clasa I au o latentă de 0,7 microsecunde sau mai puţin şi sunt limitaţi la
un repetor pe reţea.
Switch-ul este un alt dispozitiv Layer 2. Aşa cum hub-ul este un repeater multiport
switch-ul este un bridge multiport. Switch-ul este cu siguranţă mai inteligent decât hub-
ul având in vedere că acesta nu numai că retemporizează şi regenerează biţii (cum face
hub-ul), dar ia şi decizii de forwardare, reducând astfel traficul din reţea. Switche-urile
oferă avantajul unor conversaţii multiple simultane între gazdele din reţea. Să
presupunem că patru computere sunt conectate direct la un switch (un scenariu foarte
obişnuit). Switch-ul tratează acestă situaţie ca şi când ar conecta patru segmente de
reţea. Astfel încât dacă Computerul 1 trebuie să intre în legatură cu Computerul 4
switch-ul va forwarda cadrele de la Computerul 1 numai Computerului 4. Computerele 2
şi 3 nu pot vedea nici unul dintre cadrele transmise, aşa că pot intra şi ele la rândul lor
în contact fară să deranjeze alte computere.Switch-urile LAN funcţionează pe baza
comutării pachetelor (packet switching): switch-ul stabileşte o conexiune între două
segmente suficient timp pentru a transmite pachetul respectiv. Pachetele care sosesc în
părţi ale cadrului Ethernet, sunt salvate într-o zonă temporară de memorie (buffer).
Adresa MAC de destinaţie, conţinută în antetul (header-ul) cadrului este citită şi
comparată cu lista de adrese întreţinută de switch: tabela de filtrare (look-up table).
Nume elev…………………………
Clasa……………………………
Numele reţelei……………………………..
Caracteristici:
1. Tipul reţelei………………………
2. Locaţia………………………..
3. Echipamente necesare…………………………….
4. Accesul publicului……………………………
5. Fondul informaţional
Există mai mult de 18 tipuri de reţele Ethernet pentru care există specificaţii sau
pentru care încă se dezvoltă specificaţiile. În tabelul de mai jos sunt prezentate cele
mai importante.
Se menţionează care face parte din reţea
Numele Segmentul Maxim
Numele popular Viteza Mediul
Standard de Lungime
10
10BaseT 10BaseT Cat 5 UTP 100m
Mbps
10 Multimode
Fiber Ethernet 10BaseF 2000 m
Mbps Optical Fiber
100
Fast Ethernet 100BaseT Cat 5 UTP 100m
Mbps
Gigabit Ethernet 1000
1000BaseT Cat 5 UTP 100m
over UTP Mbps
Avantaje……………………………………………………………………………………………
Particularităţi………………………………………………………………………………………
Recomandări de utilizare………………………………………………………………………...
Hub
Pentru hub se menţionează:
Caracteristici………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………...
Avantaje……………………………………………………………………………………………
Particularităţi………………………………………………………………………………………
Recomandări de utilizare………………………………………………………………………...
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
A
Elevi participanţi:
1.
2.
.
.
.
Observator.......................
B
Întrebări(le stabileşte observatorul)
*
*
*
*
.
.
.
C
Punctaje acordate
1.
2.
.
.
.
D
Concluziile observatorului
Tema 7 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul bridge-urilor şi/sau
switch-urilor
Fişa de documentare 7.1: Domeniu de coliziune
Tipul activităţii:Expansiune
Sugestii: Activitatea se realizează individual;documentarea se realizează de pe
Internet şi din fişa de documentare 7.1.
Sarcina de lucru:
Realizaţi un text în 10 rânduri menţionând modul de apariţie a unui domeniu de
coliziune.
Se menţionează şi resursele bibliografice.
Tema 7 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul bridge-urilor şi/sau
switch-urilor
Bridge-urile
- asigură suportul unor conexiuni de date;
- leagă două reţele locale împreună ;
- transmite înainte cadre ţinând cont de adresa de control a accesului lor (MAC=
Media Acces Control).
Bridge-urile nu cunosc protocoalele de nivel înalt, asta însemnând că ele se vor
descurca cu adresele de IP,IPX şi în acelaşi timp cu orice noi protocoale care vin odată
cu acestea. Bridge-urile asigură un mod de a segmenta reţelele care folosesc
protocoale ne-routabile. Bridge-urile sunt adesea mult mai dificil de controlat decât
router-ele. Protocoalele de tipul IP-ului au asociate protocoale de rout-are foarte
sofisticate, oferind administratorului de reţea posibilitatea de a exercita un control
riguros asupra rout-ării.
Din acest motiv bridge-urile sunt potrivite pentru reţele simple, de dimensiuni reduse.
Switch-urile
Metoda cut through apelează la stochează şi transmite dacă portul destinaţie este
ocupat în momentul sosirii pachetului. Metodele nu sunt controlate de utilizator,
constituind sarcinile exclusive ale switch-ului.
Activitatea de învăţare 7.3.1 Segmentarea unei reţele LAN cu ajutorul switch-urilor
Competenţa: Configurează echipamentele unei rețele de calculatoare
Obiectivul/obiective vizate: La sfârşitul acestei activităţi vei fi capabil:
O1 - să prezinţi rolul switch-urilor
O2 - să explici modul de funcţionare a unui switch
O2 - să conectezi un switch şi să menţionezi metoda de transmitere a datelor
Durata: 50 minute
Tipul activităţii:Exerciţiu practic
Sugestii: Activitatea se realizează individual
Sarcina de lucru:
Realizaţi următoarele cerinţe:
1. Alegeţi switch-ul
2. Prezentaţi rolul switch-ului şi caracteristicile funcţionale conform cărţii tehnice
3. Conectaţi switch-ul în cadrul reţelei
III. Glosar
Acknowledge – pasul 4 din procesul pentru obţinerea dinamică a parametrilor fiecărei
interfeţe în care serverul primeşte “request packet” răspunde cu confirmarea închirierii
adresei şi cu informaţiile suplimentare cerute de clientul DHCP
Adresa IP - este o secvenţă formată din patru octeţi separaţi de caracterul „.” (punct),
fiecare octet putând lua valori între 0 şi 255
Cablu coaxial – cablu folosit pentru realizarea reţelelor LAN şi constă dintr-un miez de
cupru înfăşurat intr-un material plastic izolator, Ia rândul său înconjurat de un strat de
ecranare format dintr-o plasă metalică şi o cămaşă exterioară de protecţie
Cablu cu fibră optică - cablu folosit pentru realizarea reţelelor LAN care foloseşte un
toron de sticlă şi transportă semnalele de date sub formă de lumină, nu de electricitate.
Cablul torsadat - cablu folosit pentru realizarea reţelelor LAN care este format din doua
fire de cupru izolate, răsucite unul împrejurul celuilalt
Cabluri cu fibre optice Multi-Mode – cabluri folosite pentru realizarea reţelelor LAN în
cadrul cărora fibrele suportă mai multe căi de propagare transversală (module)
Cabluri cu fibre optice Single-Mode - cabluri folosite pentru realizarea reţelelor LAN
în cadrul cărora fibrele suportă doar un singur modul – o cale de propagare
transversală
Cablu de reţea – fir care acţionează ca mediu fizic de transmisie în reţea şi are rolul de
a tranporta semnalele între calculatoare
Canal de transmisiuni - orice mediu fizic prin care se poate propaga informaţia
Canalul de comunicaţie - circuit de date - mediul fizic prin care se transmit semnalele
Core - element component al cablurilor cu fibre optice Single-Mode numit miez - centrul
fibrei prin care circulă lumina
Cota de piaţă - se determină ca raport între vânzările firmei sau vânzările aferente
produsului considerat şi volumul total al pieţei
DNS - Domain Name System – este un sistem distribuit de păstrare şi interogare a unor
date arbitrare într-o structură ierarhică
Domeniu de coliziune - este un set de interfeţe ale căror frame-uri se pot “ciocni”
Fibră optică - fir lung de sticlă foarte pură de diametrul unui fir de păr şi are rolul de a
conduce semnalele luminoase
FTP - File Transfer Protocol - cea mai folosită metodă pentru transferul fişierelor,
indiferent de tipul şi dimensiunea acestora, de la un computer la altul, prin intermediul
Internetului
HTTP - Hyper Text Transfer Protocol - este metoda cea mai des utilizată pentru
accesarea informaţiilor în Internet care sunt păstrate pe servere
Masca de reţea - este formată din adresa de reţea plus biţii de identificare a subreţelei
Multi-cells - se formează atunci când mai multe puncte de acces (AP) pot fi poziţionate
astfel incât aria lor de acoperire să fie convergentă
NIC – Netware Interface Card - o placa de retea ce realizeaza interfata cu reţeaua, fiind
conectate cu restul componentelor din reţeaua de calculatoare.
Offer – pasul 2 din procesul pentru obţinerea dinamică a parametrilor fiecărei interfeţe
prin care se transmite un pachet cu adrese şi caracteristici specifice
Repetor – dispozitiv care are un singur port de intrare şi un singur port de ieşire.
Request – pasul 3 din procesul pentru obţinerea dinamică a parametrilor fiecărei
interfeţe în care clientul DHCP realizează anumite operaţii
Reţele cu difuzare – reţele care au un singur canal de comunicaţie care este partajat
(este accesibil) de toate calculatoarele din reţea
Reţelele locale wireless – reţelele fără fir care au rolul de a asigura comunicarea şi
accesul la reţea a utilizatorilor LAN folosind ca modalitate fizică de realizare a
transmisiilor legăturile radio
Server – dispozitiv (calculator) din reţea destinat satisfacerii diverselor servicii necesare
într-o reţea LAN
SMTP - Simple Mail Transfer Protocol - este un protocol simplu, folosit pentru
transmiterea mesajelor în format electronic pe Internet
Stand-alone - celule wireless în care celula de bază este compusă dintr-un Punct de
Acces (AP) si toate staţiile de lucru wireless..corespondente
UTP - Unshielded twisted-pair - Cablul torsadat neecranat - constă din două sau
mai multe perechi de conductori izolaţi cu plastic amplasaţi în interiorul unei mantale de
cablu (fabricată din vinil sau teflon)
Volumului pieţei - vânzările realizate în mod efectiv (componente ale reţelei LAN), pe
piaţă
IV. Bibliografie
1. Bal, Carmen. (2007). Noţiuni de didactica specialităţii tehnice, Cluj-Napoca:
Editura U.T.Pres
2. Gibbs, Mark. (1996). Reţele de calculatoare pentru începatori, Bucureşti: Editura
Teora
3. Hallberg, Bruce. (2006). Reţele de calculatoare. Ghidul începătorului, Bucureşti:
Editura Rosetti Educational
4. Jurcău, Nicolae. Bal, Carmen.(2003). Didactica disciplinelor tehnice, Cluj-
Napoca: Editura U.T.Pres
5. Zinca, Daniel. (2006). Reţele de calculatoare, Cluj-Napoca: Editura Risoprint
6. http://www.companiaprogram.jaromania.org/resurse_prg/GANTT.pdf .14.06.2009
7. http://facultate.regielive.ro/referate/calculatoare/fibra_optica-91045.html .
1.07.2009
8. http://www.kronect.ro/ .2.07.2009
9. http://rdslink.ro .15.07.2009
10. http://realpunk.3x.ro/ .8.07.2009
11. www.referatele.ro/ .28.06.2009
12. http://www.seap.usv.ro 16.07.2009
13. http://tetupb.inh.ro .15.06.2009
14. http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C5%A3ea_de_calculatoare .27.07.2009
15. http://www.microsoft.com. 28.06.2009
16. http://www.casa.org.ro 2.07.2009
17. http://revistaie.ase.ro 3.07.2009
18. http://www.euro.ubbcluj.ro19.http://www.quietroot.org 4.07.2009
19. http://www.e-referate.ro/referate/Retele2005-03-18.html 4.08.2009
20. http://cciu.unitbv.ro 3.08.2009
21. http://karina.3x.ro/carmen/lan.html 22.07.2009
22. http://www.extreme-design.info/retele.html-vizualizare 20.07.2009
23. http://www.convex-network.ro/studii-de-caz 10.07.2009
24. http://www.e-referate.ro/referate/Totul_despre_retele2005-03-18.html 3.08.2009
25. http://bamse.upg-ploiesti.ro/studenti/rc/l2.pdf -30.07.2009
26. http://shannon.etc.upt.ro/teaching/cd/L2_cd.pdf 17.07.2009
27. http://www.litere.uvt.ro/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm2_2004/dmicle.pdf
18.07.2009
28. http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/lscripca/discipline
%20predate/rcso/an4/BRC_134_impar.pdf- 19.06.2009
29. http://csam.univ-ovidius.ro/~tudrescu/cursuri/info3/LAB1-INFO.pdf 3.08.2009
30. http://cciu.unitbv.ro/files/RETELE%20DE%20COMUNICATII%20DATE%20-
%20subset.pdf 13.07.2009
31. Utilizarea Sistemelor de Operare
De Rughinis R., Deaconescu R., Milescu G., Bardac M.
Publicată de Razvan Deaconescu
ISBN 9737187881, 9789737187888 30.06.2009
32. http://www.afaceri.net/WEBDESIGN/PUBLICARE/TRANSFER/FTP.htm 16.07.2009
33. http://itboard.ro/forums/thread/2969.aspx 19.07.2009
34. http://carti.x6.ro/cartea/j/Jargon-informatic/jargon-informatic.pdf-16.06.2009
35. http://www.fonomat.ro/glosar.aspx - 28.07.2009
36. http://www.unixinside.org/projects/linux-ro/RFC/rfc959-ftp.html-29.07.2009
37. http://www.contabilizat.ro/ 17.07.2009
38. http://www.preferatele.com/docs/informatica/5/multitasking15.php 4.08.2009