Sunteți pe pagina 1din 5

Femeia si problemele ei.

Perspectiva psihiatrului ortodox


Dimitri A.

“- Traim impreuna fara sa fim casatoriti civil. Astfel, ne cercetam


relatia, inainte de a o inregistra la Stat. Ce este rau in acest lucru?”
(Marina B.)

- Este foarte bine ca va cercetati sentimentele. Dar ce legatura


are casatoria cu aceasta? Daca nu sunteti siguri ca va veti
casatori, atunci e mai bine sa traiti separat, fiindca incercarea
sentimentelor nu presupune neaparat si convietuirea. Atunci
cand Domnul l-a creat pe Adam, El nu a creat mai multe Eve si nu a
spus: „Incearca, Adam, si vezi care ti se potriveste”. Domnul a creat o
singura femeie si i-a binecuvantat pe Adam si pe Eva la
convietuire.Daca acest principiu se incalca, atunci oamenii pierd
binecuvantarea lui Dumnezeu. Pe deasupra, pentru femeie rolul
de concubina, spre deosebire de cel de sotie, este injositor.

Daca un tanar nu este convins ca o iubeste pe fata cu care se


intalneste, nu are dreptul sa se foloseasca de tineretea, nurii si
frumusetea ei. Domnul i-a creat pe oameni, barbati si femei, nu
pentru ca ei sa se „distreze” fara nici o obligatie unul fata de
celalalt.

Este important sa intelegem ca relatia de concubinaj este


pagubitoare atat pentru sufletul barbatului, cat si pentru cel al
femeii. Rolul de concubina aseaza femeia intr-o situatie nefireasca. In
primul rand, ea nu este sigura de viitor. Si nu se stie care va fi
rezultatul acestui „test”: va deveni ea oare sotie sau va ramane
singura, cu sufletul ranit si cu o experienta amara a unei false
casnicii? Daca experimentul nu va reusi, nu putem decat sa ne
inchipuim cata suferinta, injosire si nedreptate va indura
aceasta femeie. Si aceste lucruri nu sunt fara repercusiuni pentru
suflet. Astfel, femeile isi distrug in mod constient personalitatea.
Drept rezultat, avem de-a face cu barbati iresponsabili, infantili,
rautaciosi, dar si cu femei agresive, puse pe scandal si inraite.

Verificati stabilitatea relatiei dumneavoastra, dar nu treceti peste linia


trasata de Dumnezeu, fiindca aceasta este distructiv pentru
personalitate. Pe o astfel de baza nu poate fi construita o familie.

- “De ce trebuie sa isi inregistreze relatia la Stat doi tineri care se


iubesc? Oare poate influenta sentimentele o stampila?” (Tatiana D.)

- Sigur ca influenteaza, si aceasta s-a verificat prin experienta


multor generatii. Atata timp cat nu exista acea stampila, voi nu
sunteti sot si sotie; nu aveti obligatii si nici o responsabilitate
unul fata de celalalt. Relatia pluteste in aer si nu vreau sa amintesc
aici despre responsabilitatea fata de Dumnezeu, ci doar de respon-
sabilitatea fata de societate. Astazi va iubiti, iar maine nu, si atunci
va veti desparti. Avem o multime de exemple in acest sens, in
societate. Traind astfel, va furati singuri fericirea, fiindca aceasta nu
poate fi completa in afara familiei. Relatiile extraconjugale sunt
pacatoase. Aceasta necuratie se raspandeste apoi asupra
intregii vieti, sub toate aspectele ei.

Si da, unul din felurile in care iti poti arata dragostea este acela
de a inregistra relatia la Stat. A lua asupra ta responsabilitatea
pentru cel de aproape al tau si a declara acest lucru in fata
tuturor este privit astazi, din pacate, ca un act de eroism. Dar
daca iubiti cu adevarat, atunci nici nu va veti gandi prea mult la
stampila. Asa ca este bine sa va cununati si sa traiti impreuna in
bucurie.

- „Astazi nu este la moda si nici in conformitate cu contemporaneitatea


sa-ti pastrezi curatia. Multe fete sunt convinse ca au door doua cai: fie
sa traiasca fara acte, fie sa ramana fete batrane.” (Natalia P.)

- Acest punct de vedere este fals. In primul rand, neprihanirea este


un dar deosebit al lui Dumnezeu. Fata, prin natura sa, este
creata pentru a fi pazitoare a neprihanirii. Si aceasta calitate
extraordinara trebuie pasrtrata ca ochii din cap, fara a te deda
minciunilor nerusinate.

Intr-adevar, astazi sa pastrezi curatia este greu. Mult mai usor


este sa te dedai ispitei si sa faci „experimente” care distrug
personalitatea. Cuvantul „des-franare” provine de la „frana”, „in-
franare”. Uitati-va numai la cei care s-au hotarat sa traiasca fara acte.
Sunt ei oare fericiti? Dupa cateva astfel de „experimente” fetele isi
pierd atitudinea sanatoasa fata de sine. Apare atunci complexul de om
de calitate inferioara. In urma unor astfel de insuccese mai poti oare
incerca sa-i demonstrezi unei fete ca exista posibilitatea intemeierii
unei familii solide? Intr-adevar, putine fete isi mai pastreaza
astazi curatia pana la casatorie. Tocmai de aceea multe
casatorii se si destrama. Omul contemporan alearga dupa
placeri, fara sa se gandeasca la faptul ca familia inseamna
responsabilitati, cresterea de copii si intretinerea familiei.

Ceea ce se intampla astazi marturiseste doar despre degradarea


societatii. Barbatii au o atitudine de consumism fata de femei.
Vinovate de aceasta sunteti chiar dumneavoastra, domnisoarelor,
fiindca ati alintat prea mult barbatii. O fata trebuie sa fie
inaccesibila si atunci barbatul va da dovada de calitati morale:
barbatie, tarie de caracter, asiduitate, bunatate si tandrete. El
va deveni cavaler, aparator al curatiei si neprihanirii feminine.
Astfel, barbatul va fi nevoit sa va cucereasca increderea si
dragostea, manifestand calitati de barbat adevarat, nu de
afemeiat.

- „Prietena mea a fost de acord cu concubinajul, numai ca alesul ei nu-i


propune sa se casatoreasca. Ce sfat i se poate da in acest caz?”
(Margareta N.)

- Daca tanarul nu cere in casatorie o fata, atunci ea va trebui sa aduca


vorba despre aceasta. Sfatul meu este urmatorul: sa prinda curaj si sa-
i spuna calm ca il iubeste si ca vrea sa intemeieze o familie cu
el. Trebuie sa-i spuna ca ea a facut deja alegerea si ca asteapta
ca el sa ia atitudine. Iar daca barbatul nu este gata sa faca
pasul spre casatorie, atunci sa traiasca separati.

Daca prietena dumneavoastra ii este, intr-adevar, draga si el o vede ca


pe jumatatea lui, sotia, prietena, mama copiilor, atunci va spune ca
este de acord sa mearga cat mai curand la starea civila. Nu are nici
un rost sa asculte argumentele acestuia impotriva casatoriei,
fiindca orice negare a sa nu are cum sa fie
consistenta. Capacitatea feminina de a compatimi poate sa
joace o festa intr-un astfel de caz. Fetele rabda si trec cu
vederea inactivitatea barbatilor, neputinta sau lipsa lor de
dorinta infruntarea greutatilor.

Daca insa ea este pentru el doar o joaca, atunci pasul acesta


serios nu va fi realizat si el va pleca si, cu cat mai devreme se
va intampla aceasta, cu atat va fi mai bine.

- „Sunt complexata. Am 21 de ani si multe dintre prietenele mele sunt


deja casatorite, unele au si copii. Eu sunt virgina si mi se spune ca
aceasta notiune este una invechita, iar daca ma voi pastra asa, nu ma
voi marita. Imi dau seama ca desfranarea este un pacat, dar ce-i de
facut?” {Veronica J.)

- Nu va lasati manipulata. Ati spus foarte bine ca desfranarea


este un pacat. Vom puncta si ca acesta este un pacat de moarte,
care duce sufletul in intunericul iadului. Doar pocainta adanca si
indreptarea vietii reunesc un astfel de suflet cu Dumnezeu si cu Sfanta
Sa Biserica. Desfranarea il lipseste pe om de harul lui Dumnezeu.
Fiind lipsit de har, desfranatul se lipseste si de pacea
sufleteasca. Astfel de oameni sunt nevrotici si adesea nelinistiti.
De aceea ei se si afla tot timpul in cautare de noi aventuri si
placeri.

Desfranarea il lipseste pe om de posibilitatea de a iubi cu


adevarat. De obicei, cei vinovati de acest pacat nu pot sa
intemeieze o familie stabila si nici sa educe copii sanatosi din
punct de vedere moral. Cat despre SIDA, bolile venerice, avorturi si
infertilitate in cazul patimii amintite cred ca este de prisos sa mai
vorbim.

Acum, sa ne intoarcem la prietenele dumneavoastra mai „avansate” in


acest domeniu. Asa cum intunericul nu se intelege cu lumina, la fel si
fecioria pentru un desfranat este ca o admonestare, tulburandu-
i constiinta. De aceea, ele ar dori sa nu auda niciodata despre
aceasta si masoara totul cu masura lor.

Casatoria a fost creata de Dumnezeu, iar familia, gandita de El


ca o mica Biserica. Fetele crestine cuviincioase se rugau Domnului si
Maicii Domnului pentru a li se darui un sot, se pastrau pentru acesta
si se infrumusetau prin modestie, neprihanire si smerenie,
acestea fiind zestrea lor. In vechime se spunea: „Modestia este
podoaba fetei” si de aceea familiile erau trainice.

- „Unele femei explica infertilitatea lor prin concubinajele pe care le-au


avut inainte de casatorie. Se poate face o astfel de conexiune?” (Inesa
C.)

- Este greu sa dai un raspuns foarte sigur. Un cunoscut ginecolog


ortodox din Moscova sustine caschimbul partenerilor nu ramane
fara urmari pentru femeie. Cauzele infertilitatii sunt multe si putem
vorbi atat de un diagnostic medical, cat si de unul spiritual. Primul
trebuie stabilit, in mod obligatoriu, de medici.

Din punct de vedere spiritual insa, convietuirea in afara casatoriei


este un pacat, Si inca un pacat de moarte. Aceasta este interzisa
de Domnul. Dar Dumnezeu este milostiv si il iarta pe omul care
cere iertare, se pocaieste cu adevarat si isi schimba viata
ulterioara, fara sa mai incalce legile morale”.