REZISTOARE LINIARE FIXE

1. Scopul lucrarii

Cunoasterea structurii constructive a diverselor tipuri de rezistoare liniare fixe , a

parametrilor caracteristici , realizarea unor masuratori specifice , simularea comportarii in

frecventa.

2. Notiuni teoretice

Rezistorul este o componenta electronica pasiva. Impedanta sa este pur rezistiva numai

pana la o anumita frecventa.

Rezistenta este parametrul cel mai important al rezistorului si se defineste ca raportul

dintre tensiunea la borne si curentul ce strabate rezistorul. Unitatea de masura a

rezistentei este ohmul , cu simbolul . Dupa cum a fost definita rezistenta .

2.1. Parametrii rezistoarelor

Rezistenta nominala Rn - reprezinta valoarea rezistentei rezistorului ce se doreste obtinuta

in procesul de fabricatie. Aceasta valoare este marcata pe corpul rezistorului. Rezistentele

nominale pot lua numai valori discrete, valori ce sunt standardizate international.

Toleranta t[%] - reprezinta abaterea relativa maxima a valorii reale a rezistentei rezistorului

fata de rezistenta nominala Rn, marcata pe corpul rezistorului. Valorile tolerantelor sunt

standardizate.

Intervalul maxim de temperatura [T m , TM] - constituie domeniul maxim al valorilor

1
temperaturii in care poate fi utilizat rezistorul. Aceasta gama de temperatura este

recomandata atat pentru utilizare cat si pentru stocare.

Puterea nominala Pn[W] - este puterea maxima la care poate fi supus un rezistor, la o

functionare indelungata , intr-un mediu ambiant unde temperatura este cea nominala T N.

(1.1)

δ[W/OC] este coeficientul de disipatie termica

Rt[oC/W] este rezistenta termica.

R si δ caracterizeaza transmisia caldurii de la elementul rezistiv la mediul ambiant.

Temperatura nominala TN[oC] - reprezinta temperatura maxima a mediului ambiant in care

poate functiona un rezistor timp indelungat, fiind solicitat la puterea nominala P n.

Puterea admisibila Pa[W] - este puterea maxima la care poate fi solicitat un rezistor, la o

functionare indelungata, intr- un mediu ambiant cu temperatura .

Pa = Pn pentru

pentru (1.2)

Tensiunea maxima VM[V] - reprezinta tensiunea maxima ce poate fi aplicata la bornele

unui rezistor la o functionare indelungata, fiind limitata din considerente de strapungere a

dielectricului.

Tensiunea nominala VN[V] - reprezinta tensiunea maxima ce poate fi aplicata la bornele

2
unui rezistor de valoare nominala Rn si care e solicitat la puterea nominala P n, la o

functionare indelungata, dar fara sa depaseasca tensiunea maxima V M.

(1.3)

Rezistenta critica Rc[] - este valoarea rezistentei rezistorului pentru care aplicand la borne

tensiunea maxima VM, acesta este solicitat la puterea nominala P n.

(1.4)

Coeficientul de variatie cu temperatura αR[ppm/oC] - exprima variatia relativa a rezistentei

rezistorului la modificarea temperaturii.

(1.5)

Factorul de zgomot F[μV/V] - reprezinta valoarea medie a tensiunii de zgomot ce apare la

bornele rezistorului la aplicarea unei tensiuni continue de 1V.

2.2. Schema echivalenta a rezistorului real

Structura constructiva a rezistorului determina aparitia unor elemente parazite, respectiv

capacitate parazita si inductanta parazita. Aceste elemente parazite influenteaza

functionarea rezistorului la frecvente inalte. Schema echivalenta a unui rezistor de

rezistenta R, la frecvente inalte, este prezentata in fig.1.1.

3
 Fig. 1.1. Scema echivalenta a rezistorului real

2.3. Structura constructiva a unui rezistor

In fig.1.2. se prezinta structura generalizata a unui rezistor.

4
 3. Desfasurarea lucrarii

3.1.Determinarea structurilor tehnologice la rezistoarele liniare fixe

3.1.1.Folosind mostrele din laborator, se evidentiaza principalele faze de

realizare a rezistoarelor cu pelicula de cabon, cu pelicula de nichel, cu glazuri metalice si

bobinate.

3.1.2.Utilizand "Electronica in imagini . Componente pasive " se vor desena

structurile interne ale tipurilor de rezistoare enumerate la punctul precedent si se vor studia

modalitatile de marcare.

3.2.Masurarea tolerantei

3.2.1.Se vor masura rezistentele a patru rezistoare de tipuri diferite ( cu

pelicula de carbon, cu pelicula de nichel, cu glazuri metalice si bobinat ) si se vor

determina abaterile relative de la valorile nominale ( tolerantele masurate ). Rezultatele se

vor trece in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

PARAMETRII PARAMETRII
MARCATI MASURATI

NUMAR TIP Rn[] t[%] Rm[] tm[%]

CURENT REZISTOR

1 Glazura metalica 39K 10 38K -0,7

5
 2 Glazura metalica 39K 10 39K 0.25

3 Glazura metalica 39K 10 38K -1

4 Glazura metalica 39K 10 39K 0.25

Toleranta masurata se calculeaza cu relatia 1.6.

(1.6)

3.3.Determinarea parametrilor de catalog

3.3.1. Folosind catalogul pentru rezistoare al I.P.E.E. - Arges se vor

determina parametrii rezistoarelor masurate la punctul 3.2.1, iar valorile se vor nota in

tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.

PARAMETRI MARCATI SAU DETERMINATI

NR TIP R t Pn αR VM Tm TN TM
CRT REZISTOR F [] [%] [W] [PPM/OC] [V] [oC] [oC] [oC]
[μV/V]

1 RPS 1050 100K 5 0,5 500 350 -55 70

155 0,5

2 RMG 1050 56K 10 0,5 350 350 -55 70

125 0,7

3 RPM 3100 470K 5 1 150 500 -55 70

155 -

4 RCG 1200 8,2K 10 2 375 750 -55 70

6
 125 0,9

3.4.Simularea pe calculator a comportarii in frecventa a rezistorului tehnic

3.4.1.Cu ajutorul unui calculator PC 386 sau 486 si a programului

ADMREZ.MCD se va analiza dependenta de frecventa a admitantei si impedantei unui

rezistor tehnic.

Datele de intrare cerute de program sunt:

- parametrii rezistorului: R, Lp, Cp (R - rezistenta, Lp - inductanta parazita, Cp -capacitatea

parazita );

- domeniul de frecventa in care se face analiza ( la scara logaritmica ).

Se va reprezenta grafic hodograful admitantei rezistorului analizat ( Im YR(f) in functie de

Re YR(f) ). Pe grafic se vor evidentia doua domenii distincte:

- un domeniu in care predomina caracterul capacitiv;

- un domeniu in care predomina caracterul inductiv.

Aceste domenii variaza in functie de parametrii rezistorului.

Folosind relatiile prezentate in program, se vor rezolva urmatoarele probleme:

a) Sa se calculeze frecventa pentru care Im YR(f) = 0.

b) Sa se calculeze valoarea rezistentei R pentru care rezistorul nu are caracter inductiv si

sa se reprezinte grafic Im YR(f) in acest caz.

7
 4. Intrebari si concluzii

4.1. Cum explicati faptul ca toleranta t[%] difera de toleranta masurata

tm[%]. Ce relatie trebuie sa existe intre t[%] si tm[%] ? De ce?

4.2. Folosind rezultatele din tabelul 3.2 sa se faca o comparatie intre

parametrii diferitelor tipuri de rezistoare liniare fixe.

4.3. Sa se determine tensiunea nominala V N pentru rezistoarele tip RMG si

RPM masurate.

4.4. Sa se determine puterea admisibila P a a rezistoarelor tip RCG 1050 si

RPM 3050, considerand ca functioneaza la tremperatura de 100 oC.

4.5. Cum influenteaza solutiile constructive elementele parazite din schema

echivalenta a rezistorului ?

4.6. De ce rezistoarele bobinate nu au terminalele conectate prin lipire ?

Raspunsuri:

4.1 Cand a fost realizat rezistorul de catre producator, in urma testelor

efectuate i s-au stability parametrii de functionare. La masurarea tolerantei de catre

student in laborator a aparut o diferenta intre cele doua valori (cea din fabrica si cea din

8
laborator) deoarece rezistorul nu a fost pastrat in conditii optime si probabil a fost

deteriorate.

4.2 Diferenta dintre parametrii marcati si cei determinati in laborator este una

mica in cazul rezistoarelor cu glazura metalica, iar la cele de tip RCG aceasta este putin

mai mare.

4.3 a) VN= Pn Rn =160 V (pentru RMG)

b) VN= Pn Rn =700 V (pentru RPM)

TM  Ta
4.4 a) Pa= Pn = 0,9 W (pentru RCG)
TM  T N

TM  Ta
b) Pa= Pn = 0,73 W (pentru RPM) , unde Ta=1000C
TM  TN

4.5 Solutiile constructive ajuta motoarele auto pentru antiparazitare. Aceasta

se realizeaza prin construirea pe un support izolant (fibre de sticla) a rezistorului.

4.6 Deoarece exista riscul ca acestea sa se dezlipeasca daca terminalul

este putin mai mult indoit. Din acest motiv se utilizeaza terminalele cu capacele

peste care se aplica un strat de ciment.