Sunteți pe pagina 1din 2

TEZĂ LA LB.

ROMÂNĂ
SEMESTRUL I, Cls. a VI-a

Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământul se zbicise, și-n


dumbrăvioara de la marginea satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben
cornii. Băiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onișor ieșise cu șase oi la mugurul proaspăt al
primăverii.
Era un copilaș palid și mărunțel și târa pe pământul ravăn niște ciubote grele ale
unui frate mai mare. Ridică spre mine ochi triști, învăluiți ca-ntr-o umbră cenușie, și-și
scoase cu anevoie din cap pălărioara veche pleoștită ca o ciupercă. Îmi dădu ziua-bună cu-n
glas moale în care parcă suna o suferință timpurie; apoi, acoperindu-se, ridică deasupra
oilor toiegelul alb, îndemnându-le spre grâng.
- Ce mai faci tu, măi flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut?
- M-a trimes tătuca să le mai port! îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțirel și
peltic;
și se opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuza lor.
- Dar ești tu vrednic, bre Niculăeș, să porți un cârd de oi?
- He, sunt eu vrednic; da` acuma n-am ce purta, sunt supărat.
- Cum se poate? Și de ce, mă rog?
- De ce? Mă întrebă ridicând spre mine fruntea pe care sta zimțuit în neregulă
păru-i buhos; pentru că în primăvara asta tot ne-au căzut din oi; ș-acuma am
rămas numai cu astea șase. (...)
Deși „flăcăul”cu care vorbeam era numai de-o șchioapă, deși intrase în a opta
primăvară a vieții lui, năcazul lui era adânc și serios; zâmbetul meu pieri pe dată. (...)
Copilul cel mărunțel îmi vorbea cu seriozitate și cu durere, ca un om mare. Aș fi vrut
să-l mângâi într-un fel, dar nu-mi venea în minte ce-aș putea spune unui copil. Ș-o
dezmierdare cu mâna pe fruntea lui cu păr zbârlit nu era o mângâiere pentru acest om.
Văzându-mă că tac, el mă privi cu luare-aminte.
(Mihail Sadoveanu, Un om năcăjit)
1. Precizați câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:
mititel, grele, triști, suferință, ai ieșit;
(5x0,10=5p)
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor scrise
îngroșat: bătuseră, mărunțel, ciubote, moale, toiegelul;
(5x0,10=5p)
3. Precizați un indice temporal și un indice spațial prezenți în textul suport.
(2x0,10=2p)
4. Extrageți, din textul suport, două cuvinte care conțin diftong, două care conțin
triftong și unul care conține vocale în hiat.
(5x0,20=10p)
5. Construiți câte două enunțuri pentru fiecare dintre cuvintele date, pentru a
evidenția omonimia acestora: deși, ochi, mare, minte, păr;
(5x0,20=10p)
6. Treceți verbul ,,a munci” la modurile nepersonale.
(4x0,20=8p)
7. Construiți câte un enunț în care să folosiți următoarele verbe cu valoarea
morfologică indicată: ,,a fi” ( verb predicativ, verb auxiliar, verb copulativ), ,, a
vrea” ( verb predicativ, verb auxiliar); (5x0,10=5p.)
8. Precizați modul timpul și conjugarea următoarelor verbe din textul suport:
bătuseră, să înflorească, ridică, faci, a trimes.
(5x0,30=15p)
9. Într-o compunere de minim 20 de rânduri, argumentați că fragmentul suport
aparține unei opere epice. ( 30p)

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!