Consumatorul

1. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie: a) Umg creşte
şi UT scade; b) Umg rămâne constantă şi UT scade; c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT; d) Umg
creşte în aceeaşi măsură cu UT; e) Umg descreşte iar UT creşte.

2. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor;b) dreapta bugetului; c) raportul dintre
utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) rata marginală de
substituţie; e) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit.

3. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie, utilitatea totală este: a)
pozitivă şi descrescătoare; b) negativă; c) zero; d) descrescătoare; e) pozitivă şi crescătoare.

4. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) Umg A=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c) UmgA/UmgB=PA; d)
UmgA/PA=UmgB/PB; e) UmgB/UmgA=PA/PB.

5. Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile P x=1 u.m. şi Py=2
u.m. În condiţiile în care U mgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de consum care asigură echilibrul
consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.

6. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X.
În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a
consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

7. Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane
pentru bunul respectiv: a) scade; b) creşte; c) nu se modifică; d) întâi creşte, apoi scade; e) se accentuează.

8. Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c)
crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă şi constantă.

9. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a
bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

10. Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: a)atunci când consumatorul obţine o cantitate
suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la o cantitate din celălalt bun pentru a păstra utilitatea
constantă; b)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o
cantitate suplimentară şi din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă;c) rata marginală de substituţie
nu este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus.

11. Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura - şi preţul aferent
acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: a)surplusul producătorului; b) surplusul de venituri la
bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe piaţă; d) surplusul consumatorului; e) isoutilitatea.

12. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea
totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a
bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

13. Sporul de utilitate obţinut prin consumul succesiv al unor unităţi suplimentare dintr-un bun este: a)constant;
b) întotdeauna negativ; c) întotdeauna pozitiv; d) de regulă crescător; e)descrescător.

14. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege:
a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori
UmgX
mai mică decât cantitatea din bunul Y; c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât  2 ; d)
UmgY
UmgX 1
cantităţile din cele două bunuri astfel încât  ; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care
UmgY 2
utilităţile lor marginale sunt egale.

14
 UmgA UmgB
15. Dacă  , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă mai
PA PB
puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele
bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

16. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două
bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile UmgX  10  2  X , UmgY  5  Y . Dacă preţurile celor două
bunuri sunt PX  PY  2 , atunci programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X
şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

Umg X Umg Y
17. Dacă  , atunci pentru a atinge starea de optim, consumatorul raţional: a) va mări
PX PY
consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y; b) va mări consumul din Y şi din bunul X; c) va mări
consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X; d) va reduce consumul Y şi din bunul
X; e) va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.

18. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul U( X,Y)  3  X Y . Venitul disponibil de 16, iar
preţurile celor două bunuri sunt PX  1 şi PY  2 . Programul de consum ce asigură echilibrul
consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

19. Două curbe de indiferenţă ale unui consumator se intersectează doar atunci când: a)utilitatea a două variante
de consum de pe aceeaşi curbă este egală; b) ratele marginale de substituţie pentru cele două curbe sunt
egale; c) consumatorul consumă excesiv de mult dintr-un bun; d) bunurile sunt substituibile; e) nici un
răspuns, pentru că două curbe de indiferenţă ale unui consumator nu se pot intersecta.

20. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile p x=12 u.m. şi py
= 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator
se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia
bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d)
cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.

21. Funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri X şi Y este UT(x,y) = 5x+3y+4. Preţul bunului
X este Px = 10 u.m. Care ar trebui să fie preţul bunului Y la punctul de echilibru ? a) 6 u.m.; b) 10 u.m.; c)
12 u.m.; d) 3 u.m; e) 5 u.m.

22. Venitul disponibil al unui individ este de 240 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile p x= 8 u.m. şi py
= 12 u.m.. Dacă preţul lui Y scade de la 12 u.m. la 8 u.m. atunci: a) linia bugetului pentru acest consumator
se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c) linia
bugetului pentru acest consumator nu se modifică;d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce;
e)cantitatea achiziţionată din bunul Y creşte.

23. La o utilitate marginală nulă, utilitatea totală, ca urmare a consumului total succesiv dintr-un anumit bun
economic este: a) maximă; b) în scădere; c) negativă; d) minimă; e)medie.

24. Un consumator obţine maximum de utilitate în condiţiile venitului disponibil dat, atunci când:a) utilitatea
marginală este pozitivă; b) utilitatea individuală este maximă; c) raportul utilitate marginală-preţ este acelaşi
pentru toate bunurile consumate; d) utilitatea adiţională este negativă; e)raportul dintre utilităţile marginale
este constant.

25. În procesul satisfacerii trebuinţelor sale, un consumator raţional alege : a) bunurile pe care le preferă şi
cantităţile dorite; b) factorii de producţie folosiţi şi cantităţile necesare; c) nevoile pe care le satisface cu
prioritate şi proporţiile lor; d) tehnologiile poluante şi resursele alternative; e) a şi c.

26. Potrivit legii utilităţii marginale descrescânde atunci când consumul unui bun are loc în mod succesiv: a)
utilitatea totală creşte în ritm crescător; b) utilitatea marginală devine negativă; c) utilitatea totală descreşte
progresiv; d) utilitatea marginală este descrescătoare; e) utilitatea marginală creşte în ritm descrescător.

15
27. Umgx=20-X, Umgy=18-2Y. Presupunem că preţul unei unităţi de X este egal cu preţul unei unităţi de Y şi
egal cu 2. Care este programul de consum şi utilitatea totală aferentă, dacă se cheltuiesc 10 u.m. pentru
cumpărarea celor două bunuri de către un consumator raţional ? : a) (4,1); 52; b) (4,1); 71; c) (1,4); 53; d)
(4,1); 86; e) (2,2); 19.

28. Dacă utilitatea marginală a unui bun este nulă, atunci: a) utilitatea totală este maximă; b) bunul respectiv nu
este dorit de consumatori; c) consumatorul este în echilibru; d) utilitatea totală este, de asemenea, nulă; e)
principiul utilităţii marginale descrescânde nu este valabil.

29. Reprezentarea grafică a combinaţiilor de cantităţi de bunuri (A,B) ce corespund aceluiaşi nivel al utilităţii
totale a consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ratelor marginale de
substituţie în consum; d) curbă de indiferenţă; e) nici una dintre cele de mai sus.

30. Utilitatea marginală este întotdeauna: a) pozitivă; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) egală
cu utilitatea totală.

31. Utilitatea totală este întotdeauna: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) mai mare decât cea marginală; d)
egală cu suma utilităţilor marginale; e) egală cu bugetul consumatorului.

32. Dacă un consumator cumpără două bunuri A şi B într-o anumită combinaţie, creşterea preţului bunului A
ceteris paribus va determina: a) o modificare a curbelor de indiferenţă a consumatorului; b) reducerea
preţului relativ al bunului B; c) o reducere a venitului nominal al consumatorului; d) a+b; e) a+c.

33. Utilitatea marginală este maximă: a) în punctul de minim al utilităţii totale; b) în punctul de maxim al
utilităţii totale; c) pentru prima unitate consumată; d) pentru ultima unitate consumată; e) când utilitatea
totală este zero.

34. Linia bugetului ne arată : a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit venit disponibil; b)
preţurile la care pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări
realizarea unei cantităţi date de producţie; d) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări
realizarea unor diferite cantităţi de producţie; e) diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate
realiza cu resursele de care dispune.

35. Un consumator achiziţionează două bunuri A şi B ale căror utilităţi marginale sunt 500, respectiv 200. Dacă
preţul bunului A este 10.000 lei şi al bunului B 2.000 lei, atunci consumatorul: a) va menţine constant
consumul din ambele bunuri; b) va mări consumul din B şi va reduce consumul din A; c) va mări
consumul din A şi va reduce consumul din B; d) va mări consumul din ambele bunuri; e) va reduce
consumul din ambele bunuri.

36. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 48, preţul
bunului X este de 8 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este: a)
384; b) 6; c) 8 ;d) 24; e) 22.

37. Fie funcţia de utilitate U(x,y) = 2xy. În punctul de coordonate A(2,4) de pe curba de indiferenţă optimă, rata
marginală de substituţie a bunului X cu bunul Y (RMSxy) este : a) 1,5 ; b) 3 ; c) 4 ; d) 5 ; e) 6.

38. Dacă utilitatea marginală a ultimei unităţi din bunul X este de trei ori mai mare decât cea a ultimei unităţi din
bunul Y, un consumator îşi asigură starea de echilibru atunci când:a) preţul unitar al bunului X este de trei
ori mai mare decât cel al bunului Y; b)preţurile unitare ale lui X şi Y sunt egale; c) preţul unitar al bunului X
reprezintă 33% din cel al bunului Y; d) preţul unitar al bunului X este cu 33% superior celui al bunului Y; e)
nici una dintre alternativele de mai sus.

39. Obiectivul consumatorului raţional, adică maximizarea utilităţii totale, este atins atunci când: a) utilitatea
marginală este maximă; b) utilitatea marginală este identică pentru toate bunurile care intră în consum; c)
utilitatea marginală aferentă ultimei unităţi monetare cheltuită pentru fiecare bun este aceeaşi; d)preţurile de
achiziţie ale bunurilor sunt minime; e)toate bunurile economice sunt distribuite în mod gratuit.

40. Legea utilităţii marginale descrescătoare arată că: a) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun,
satisfacţia totală creşte cu o rată crescătoare; b) pe măsură ce creşte cantitatea consumată dintr-un bun,
satisfacţia adusă de ultima unitate creşte; c) odată cu creşterea consumului succesiv dintr-un bun,

16
 satisfacţia aferentă ultimei unităţi este inferioară celei consumate anterior; d) pe măsură ce creşte
cantitatea consumată dintr-un bun, satisfacţia totală scade; e) o nouă unitate consumată dintr-un bun se
adresează unei nevoi în creştere.

41. Identificaţi relaţia corectă dintre utilitatea marginală şi utilitatea totală în urma consumului unei unităţi
suplimentare dintr-un bun de către un consumator raţional: a) scade; creşte cu o rată descrescătoare; b)
creşte; creşte; c) scade; creşte cu o rată crescătoare; d) creşte; scade cu o rată descrescătoare; e) creşte;
rămâne constantă.

42. Adam Smith nu a putut explica paradoxul valorii (apă – diamant) deoarece nu a făcut distincţia dintre: a)
cerere – ofertă; b) utilitate individuală – utilitate marginală; c) utilitate marginală – utilitate totală; d)
surplusul consumatorului – surplusul producătorului; e) preţuri de piaţă - preţuri administrate.

43. O persoană atribuie următoarele valori monetare pentru bunul bere: prima doză 10 u.m.; a doua doză 8 u.m.
Preţul plătit de acesta este de 7 u.m./doză. Surplusul consumatorului aferent primei doze este de : a) 10 u.m.;
b) 17 u.m.; c) 3 u.m.; d) 1 u.m.; e) 18 u.m.

44. Surplusul consumatorului este reprezentat grafic de: a) aria cuprinsă între axa orizontală a graficului şi preţul
pieţei; b) aria situată sub curba cererii şi deasupra axei orizontale a graficului; c) aria situată deasupra
preţului pieţei şi între curba cererii şi ordonată; d) aria cuprinsă între curba cererii şi axele de
coordonate; e)aria situată sub preţul de echilibru şi deasupra ofertei.

45. Atunci când un consumator acordă o importanţă mai mare programului de consum A în comparaţie cu
programul de consum B, putem afirma că: a) între A şi B există o relaţie de indiferenţă; b) între A şi B
există o relaţie de strictă preferinţă; c) satisfacţia conferită de A este mai mică în comparaţie cu cea a
programului B; d) satisfacţia conferită de A este identică cu cea a programului B; e) b + c.

46. Ansamblul de combinaţii de consum de la care consumatorul se aşteaptă să obţină acelaşi nivel de satisfacţie
reprezintă : a) curba de izoproducţie; b) curba de indiferenţă; c) harta curbelor de indiferenţă; d) setul
combinaţiilor slab preferate; e) dreapta bugetului.

47. Curbele de indiferenţă au în mod normal pante negative deoarece: a) creşterea consumului din bunul X
implică creşterea consumului din bunul Y, astfel încât utilitatea totală să rămână constantă; b) creşterea
consumului din bunul X implică reducerea consumului din Y, astfel încât utilitatea totală să rămână
constantă; c) rata marginală de substituţie este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă;
e)creşterea consumului din bunul X nu influenţează consumul din bunul Y.

48. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este:a) -2/4; b) 4; c) 2/4; d) 25; e)
1/4.

49. Dacă are loc o creştere a preţului bunului X (aflat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta liniei
bugetului va: a) creşte; b) scădea; c) rămâne constantă; d) se va reduce la jumătate; e) toate cele de mai sus.

50. Bunurile x şi y sunt bunuri pereche, care pot fi combinate în programele de consum a,b,c,d, echivalente,
după cum urmează:

Programul y x RMS
a 20 10 -
b 15 12
c 10 14,5
d 5 18,5
Când se trece succesiv de la b la c, apoi de la c la d, RMS: a)creşte; b) scade; c)rămâne neschimbată; d) la
început creşte şi apoi scade; e)la început scade şi apoi creşte.

51. Când utilitatea marginală a bunului X este descrescătoare, dar pozitivă, utilitatea totală resimţită de
consumator: a) devine negativă; b) creşte cu o rată crescătoare; c) scade; d)creşte cu o rată descrescătoare;
e) rămâne neschimbată.

17
52. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care
dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează
utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

53. Surplusul consumatorului: 1) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei verticale a graficului;2)
reprezintă diferenţa dintre preţul pe care consumatorul este dispus să-l plătească şi preţul pieţei
pentru bunul respectiv; 3) poate fi măsurat cu distanţa de-a lungul axei orizontale; 4) poate fi măsurat cu
aria dintre diagrama cererii şi linia orizontală la preţul pieţei ; 5) este un câştig potenţial.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

54. Funcţia utilităţii totale scontate a se obţine este de tipul U(x,y)=xy 2+10. Venitul disponibil al consumatorului
este de 54 u.m. Preţurile sunt: 1 u.m./buc. pentru bunul X, respectiv de 4 u.m./buc. pentru bunul Y.
Cantitatea din cele două bunuri care va fi achiziţionată în condiţiile echilibrului sunt : a) x=18, y=9; b) x=10,
y=12;c) x=6, y=12; d) x=9, y=18, e) x= 12, y= 6.

55. Un consumator are funcţia de UT(x,y)=xy 2. El dispune de un buget de 240 u.m. săptămânal iar preţurile
bunurilor sunt Px=2 şi Py=4. Programul de achiziţie care îi asigură echilibrul şi mărimea satisfacţiei totale pe
care o realizează reprezintă: a) 40X, 60Y şi 40000; b) 40X, 40Y şi 64000; c) 20X, 60Y şi 54000; d) 10X,
20Y şi 30000; e)60X, 40Y şi 64000.

56. Utilitatea marginală: 1) reprezintă satisfacţia suplimentară scontată a se obţine în urma creşterii
consumului cu o unitate, în condiţiile „ceteris paribus”; 2) reprezintă prima derivată a utilităţii totale
( când bunurile sunt infinit divizibile); 3) este de regulă descrescătoare; 4) poate fi şi negativă; 5) este
nulă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+4+5; b) 2+3+4+5; c) 1+4+5; d) 1+2+3+5; e) 1+2+3+4.

57. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o
scădere a venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum;c) o
scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul de consum; d) o creştere a venitului consumatorului;
e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor celor doua bunuri X şi Y.

58. Reducerea bugetului de achiziţii pentru consumator şi a preţurilor bunurilor x şi y în aceeaşi proporţie,
conduce la: a) o deplasare spre dreapta a dreptei bugetului; b) o deplasare spre stânga a dreptei bugetului; c)
o scădere a pantei dreptei bugetului; d) aceeaşi utilitate totală resimţită de consumator; e) o scădere a
utilităţii totale resimţită de consumator.

59. Punctul de tangenţă a dreptei bugetului şi a isophelimei indică: a) echilibrul static al consumatorului; b)
echilibrul static al producătorului; c) nivelul producţiei optime; d) programul de achiziţii care
maximizează utilitatea totală; e) nici un răspuns corect.

60. Un student de la Facultatea de Management a economisit în timpul anului suma de 250 Euro, cu care
intenţionează să achiziţioneze un bilet pentru un sejur la munte Tariful stabilit de la agenţia de voiaj este de
150 Euro şi ,astfel studentul are posibilitatea, ca din banii rămaşi după achitarea biletului, să mai
achiziţioneze şi un echipament de schi cu 50 Euro. În această situaţie, surplusul consumatorului este : a) 100
Euro; b) 50 Euro; c) 150 Euro; d) 250 Euro; e) nu se poate determina pe baza datelor de mai sus.

61. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) utilitatea marginală este pozitivă şi crescătoare; b) pe
măsură ce sporeşte cantitatea consumată dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală scad; c) utilitatea
totală este maximă când utilitatea marginală este nulă; d) pe măsură ce sporeşte cantitatea consumată
dintr-un bun, utilitatea totală şi cea marginală cresc; e) pe măsură ce satisfacţia consumării unei unităţi
suplimentare dintr-un bun scade, satisfacţia globală se diminuează.

62. Curba Engel desemnează: a) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică
preţurile unitare; b) evoluţia structurii achiziţiilor care maximizează satisfacţia consumatorului când se
modifică venitul; c) relaţia dintre nivelul impozitării şi încasările bugetare; d) relaţia negativă dintre şomaj
şi inflaţie; e) acele achiziţii care maximizează satisfacţia consumatorului când se modifică preferinţele
consumatorilor;

63. Un consumator dispune de un venit de 90 u.m. În urma consumului a două bunuri X şi Y el obţine o utilitate
totală dată de următoarea funcţie : UT(X,Y)=3X2Y, iar preţurile celor două bunuri sunt Px=20 u.m. şi Py=10

18
 u.m. Programul de consum care maximizează utilitatea totală şi valoarea acesteia este : a) X=7, Y=2,
UT=105; b) X=3, Y=3, UT=91; c) X=3, Y=4, UT=108; d)X=3, Y=3, UT=81; e) X=5, Y=2, UT=150.

64. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de consum format din
doua bunuri x si y. UT=2x+y2-xy iar preturile celor doua bunuri sunt P X=2 PY=1. Programul de consum care
va oferi satisfacţia maximă este : a) x=3, y=14; b) x=2, y=9 ; c) x=1, y=18 ; d) x=2, y=16 ; e) x=9, y=2.

65. Un consumator achiziţionează doar alimente şi îmbrăcăminte, considerate bunuri normale. Presupunând că
preţul la alimente înregistrează o scădere, vom observa cum achiziţiile de îmbrăcăminte :a)scad datorită
efectului de venit b)cresc datorită efectului de venit c)cresc datorită efectului de substituţie d)scad datorită
efectului de substituţie e)rămân constante doarece cererea pentru îmbrăcăminte este relativ inelastică.

66. Care dintre următoarele exprimă legea utilităţii marginale descrescânde ?a)cu cât o persoană consumă mai
mult dintr-un bun, cu atât mai mică este utilitatea pe care o obţine din consumul acelui bun b)cu cât se
consumă mai mult dintr-un bun, satisfacţia adiţională pe care o obţine de pe urma consumului unei
unităţi suplimentare scade c)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, cu atât utilitatea pe care o obţine
este mai mică d)cu cât se consumă mai puţin dintr-un bun, satisfacţia adiţională resimţită de pe urma unei
unităţi suplimentare este mai mică e)nici una dintre cele de mai sus

67. Un consumator raţional consumă 2 bunuri, x şi y, astfel încât: Umx/Umy = 2Px/Py. Ce trebuie să facă acest
consumator pentru a ajunge la echilibru:a) să consume mai mult x ;b) să consume mai mult y ;c) să menţină
actualul nivel al consumului d)este deja la echilibru e)săj consume mai putin y

68. În cazul bunurilor normale panta curbei de indiferenţă este :a) crescătoare;b) descrescătoare;c) constantǎ;d)
infinit;e) nulă.

69. Dacǎ un consumator se deplasează de-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţǎ pierderea de utilitate trebuie sǎ
fie:a) >1;b) 0;c) <1 d) cu o valoare imposibil de precizat e)negativă

70. Dacǎ venitul consumatorului creşte , iar preţul celor douǎ bunuri nu se modificǎ, nivelul utilităţii unui
individ : a) creşte;b) scade;c) rămâne constant d)depinde de preferinţele relative e)este negativă.

71. În care dintre situaţiile de mai jos creşterea bugetului a permis creşterea optimului consumatorului:

a) b) c) d) e)

72. Dacă preţul unui bun Giffen scade venitul real al consumatorului va : a)scade b)rămâne neschimbat c)nu
este afectat de către modificarea preţurilor relative ale bunurilor d) creşte e) scade datorită inferiorităţii
bunurilor

Cererea

1. Cererea pentru bunul x este elastică, iar preţul înregistrează o scădere. Ca rezultat, venitul total obţinut de
vânzător: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat; d) creşte dacă este bun Giffen; e) scade dacă este bun
de lux.

2. Bunurile x şi y sunt complementare. Px scade, iar Py este constant. Cererea săptămânală pentru bunul y: a)
creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) nu putem determina modificarea; e) scade dacă este un bun
Giffen

19
3. Bunul „x” este un bun Giffen. Dacă venitul consumatorului scade, cererea pentru acest bun (caeteris
paribus): a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) pe termen scurt scade; e) dacă este bun de lux
creşte.

4. Elasticitatea cererii pentru automobile este de 0,5 în raport de preţ şi 2,5 în raport de veniturile
consumatorilor. În t0, cererea anuală de automobile=10000 bucăţi. În t 1 se scontează creşterea preţurilor cu
10%, iar a veniturilor menajelor cu 8%. Cantitatea de automobile cerute (caeteris paribus): a) creste cu 25%
si devine12500; b) scade cu 15% şi devine 8500; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 15% şi devine
11500; e)creşte, dar nu poate fi determinată creşterea.

5. Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul unitar creşte; b)preţul unitar scade; c)
veniturile medii ale menajelor cresc; d) preferinţele consumatorilor pentru acest bun scad; e) preţurile
factorilor de producţie din care se obţine scad;

6. Producătorii de aspirină şi farmaciştii decid să reducă preţul la aspirină, în medie cu 10%, dar diferenţiat în
funcţie de sortiment. Dacă celelalte împrejurări nu se schimbă, încasările lor: a) cresc; b) scad; c) rămân
neschimbate; d) cresc în mediul urban; e)scad în mediul rural

7. În t1, preţul unui bun normal este 90%P 0, iar cantitatea cerută este 1,2Q0.De aici rezultă că: a) venitul total
creşte; b) cererea este elastică, iar Kec/p este 2; c)venitul se reduce cu 8%; d) profiturile producătorilor şi
vânzătorilor în mod sigur vor creşte; e) cererea este elastică, dar nu se poate calcula Kec/p

8. Pentru un menaj evoluţia cererii cererea lunară pentru bunul x (bucăţi) în funcţie de evoluţia venitului (mii
RON) se prezintă astfel:
Venitul Cererea săptămânală
2 40
2,1 45
4 47
5 46
6 43
7 40
Pentru această familie bunul x este: a) normal; b) de lux; c) inferior; d) de larg consum; e) Giffen.

9. Cererea pieţei pentru un bun oarecare, să presupunem agroalimentar este comparativ cu nevoile pentru acest
bun: a) identică; b) superioară; c) inferioară; d) inferioară dacă se percep accize; e) identică dacă se percepe
TVA.

10. Îngrjorarea faţă de efectele gripei aviare determină modificări asupra configuraţiei curbei cererii pentru
carnea de pasăre şi cea de vită, peşte etc. Evoluţiile acestora s-au concretizat în: a) au rămas neschimbate
pentru că nu s-a schimbat preţul; b) s-au deplasat la stânga; c) cea pentru carne de vită s-a deplasat la dreapta
pentru că s-a redus preţul şi la cele pentru pasăre şi peşte la stânga pentru că a crescut preţul; d) prima la
stânga, celelalte la dreapta pentru că s-a modificat numărul de consumatori; e) toate s-au deplasat la
dreapta.

11. Se anticipează că în următorii ani preţurile carburanţilor auto vor înregistra un trend ascendent puternic.
Cererea de autoturisme de mic, şi respectiv mare litraj (capacitate cilindrică) va evolua astfel: a) scade; b)
creşte; c) creşte, scade; d) scade, creşte; e)neschimbată.

12. Pentru menajele de tineri căsătoriţi, Kec/v pentru bunul „x” este de 1,2. Veniturile acestora vor creşte în anul
următor în medie cu 10%, caeteris paribus. Ca rezultat, ponderea cheltuielilor pentru bunul „x” în bugetul
familiilor de tineri: a) creşte cu 2%; b) scade cu 5%; c) rămâne neschimbată; d) creşte cu 12%; e) scade cu
12%;

13. Kec/p are valoarea 1,6, iar preţul va scădea cu 5%. Ca rezultat al creşterii cererii şi producţiei din bunul „x”
CT va creşte cu 6%. Ca rezultat, profitul total: a) creşte; b)scade; c) rămâne neschimbat; d) poate fi mai
mic, mai mare sau egal ca profitul anterior; e) creşte dacă piaţa este de oligopol.

14. Preţurile la manualele universitare cresc. Cererea pentru acestea pentru studenţii care nu au acces la Internet
este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d)încrucişată; e) perfect inelastică.

20
15. Pentru cetăţenii pasionaţi să se informeze din presa centrală şi având acces la Internet, dacă preţul ziarelor
creşte, cererea pentru acestea se manifestă ca fiind: a) elastică; b)inelastică; c) cu elasticitate unitară; d)
încrucişată; e) perfect inelastică

16. Coeficientul de elasticitate a cererii bunului „x” în raport de preţul bunului „y” se determină după relaţia: a)
% Py  %Cx  % Py  %Cx
a) K ecx / py  ; b) K ecx / py  ; c) K ecx / py   ; d) K ecx / py   ;
%Cx  % Py  %Cx  % Py
e) a-d false.

17. Când coeficientul de elasticitate a cererii bunului x în raport de preţul bunului y este pozitiv, respectivele
bunuri sunt: a) substituibile; b) complementare; c) indiferente; d)iniţial substituibile, apoi complementare;
e) iniţial indiferente, apoi substituibile.

18. Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci cererea este: a) a)
inelastică; b) elastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e)perfect inelastică.

19. Bunurile x si y sunt perfect substituibile. Dacǎ preţul bunului x va creşte : a) cantitatea cerutǎ din bunul x va
creşte, iar cea din bunul y va scădea; b) cantitatea cerutǎ din bunul x va scǎdea, iar cea din bunul y va
creşte; c) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va creşte; d) cantitatea cerutǎ din cele doua bunuri va
scădea ; e) nu se poate determina.

20. Din punct de vedere al elasticităţii cererii în funcţie de venit, bunurile pot fi : 1) normale; 2) inferioare; 3)
substituibile; 4) complementare; 5) neutre.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 2+4; e) 1+2.

21. Sunt condiţii ale cererii: 1) modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor; 2)modificarea preţului
bunului respectiv; 3) numărul de cumpărători; 4) preferinţele cumpărătorilor; 5) previziunile privind
evoluţia preţului şi a veniturilor.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

22. Efectul de substituţie şi efectul de venit sunt implicate în înţelegerea: a) legii utilităţii marginale
descrescânde; b) surplusului consumatorului; c) legii generale a cererii; d)surplusului producătorului; e)
legii generale a ofertei.

23. Deplasarea curbei cererii pentru un bun este determinatǎ de modificarea: 1) venitului consumatorilor; 2)
preţului acelui bun; 3) preţului altor bunuri; 4) modificarea numărului consumatorilor; 5) modificarea
preferinţelor consumatorilor.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

24. În cazul bunurilor substituibile sunt corecte propoziţiile: 1) dacă preţul lui Y creşte, sporeşte cantitatea
cerută din bunul X; 2) dacă preţul lui Y se reduce, se diminuează cantitatea cerută din X; 3) între
evoluţia preţului bunului Y şi modificarea cantităţii cerute din bunul X există o relaţie pozitivă; 4)
coeficientul de elasticitate a cererii bunului X în raport de preţul unitar al bunului Y este pozitiv sau negativ;
5) elasticitatea încrucişată a cererii are valoare nulă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

25. Dacă preţul creioanelor creşte cu 10%, iar încasările din vânzări se reduc cu 15%, atunci cererea pentru
creioane este: a) perfect inelastică în raport cu preţul ; b) cu elasticitate unitară în raport cu preţul; c)
elastică în funcţie de preţ; d) inelastică în raport cu preţul; e) perfect elastică în raport cu preţul.

26. Curba cererii se deduce din: a) comportamentul consumatorului raţional; b) curba venit –consum; c)
curba izoutilităţii; d) frontiera posibilităţilor de producţie; e) curba lui Engel.

27. Se cunosc următoarele date despre bunul x: Px=10, Qx=100 şi Ec/p=5. În aceste condiţii, forma generală a
funcţiei cererii este: a) 600-50P; b) 600+50P; c) 400-20P; d)500-10P; e) 700-60P.

28. Fie curba cererii P=20-4Q. Pentru Q=4, să se stabilească natura elasticităţii cererii: a)elastică; b) inelastică;
c) unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

21
29. Elasticitatea cererii pentru computere este de 0,8 în raport de preţ şi 2 în raport de veniturile consumatorilor.
În t0, cererea anuală de computere este de 1000 bucăţi. În t 1, se scontează creşterea preţurilor cu 10%, iar a
veniturilor cu 3 %. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cantitatea de computere cerută este
adevărată: a) scade cu 2% şi devine 920; b)scade cu 2% şi devine 980; c) creşte cu 2% şi devine 1020; d)
creşte cu 14% şi devine1140; e) scade cu 8% şi devine 920.

30. Care dintre următorii factori determină o deplasare spre dreapta a curbei cererii pentru stilouri: 1) o creştere
a preţului la pixurile cu tuş; 2) o scădere a preţului la cerneală; 3) o creştere a preţului la stilouri; 4)
creşterea numărului de persoane care achiziţionează stilouri; 5) o scădere a preţului la stilouri.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+2+4.

31. Paradoxul Rugină: 1) este bazat pe curbele frânte ale cererii; 2) se manifestă în economiile grav
dezechilibrate; 3) presupune existenţa unei inflaţii ridicate şi persistente; 4) curba cererii aferentă
acestui paradox are întotdeauna pantă pozitivă; 5) toate răspunsurile sunt corecte.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+2+4; e) 5.

32. Presupunem că venitul unor consumatori a crescut cu 10%, iar cererea pentru bunul X a înregistrat o scădere
cu 5%. În acest caz, bunul X este, pentru respectivii consumatori: a) inferior; b) normal; c) substituibil; d)
complementar; e) nici un răspuns corect.

33. Nivelul coeficientului elasticităţii cererii în funcţie de venit în cazul bunurilor inferioare este: a) K ec/v = 1; b)
Kec/v > 1; c) Kec/v > 0; d) Kec/v < 0; e) 0>Kec/v < 1;

34. Venitul total încasat de vânzătorul unui bun „x” a crescut ca urmare a creşterii preţului cu 15%. În acest
caz, cererea pentru bunul X este: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e)
perfect inelastică;

35. Se cunosc următoarele date referitoare la două bunuri X şi Y: Q x1=100, Qx2=200, Px1=20, Px2=15, Qy1=300,
Qy2=200, Py1=10, Py2=15. Plecând de la aceste date cele două bunuri sunt: 1)complementare; 2)
substituibile; 3) normale; 4) inferioare; 5) nici un răspuns corect.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

36. La echilibru preţul este 10 u.m iar cantitatea 20 unităţi. Se ştie că în acest caz elasticitatea cererii funcţie de
preţ este 2. Putem deduce din aceste date că forma generală a funcţiei cererii este:a) Qc= 40-4P b) Qc = 60 –
2P c) Qc= 60 – 4 P; d) Qc= 40 – P e) Qc= 60 – P.

37. Fiind dat bunul X, o contracţie a cererii acestuia este dată de: a) creşterea preferinţelor pentru bunul
respectiv; b) anticiparea unei scăderi a preţului bunului respectiv; c) o creştere a preţului uni bun
complementar;d) o creştere a preţului uni bun substituibil; e) creşterea preţului bunului respectiv.

38. Bunurile cu elasticitate ridicată : a) au un grad de substituire ridicat; b) se substituie greu în consum; c)
sunt considerate bunuri necesare; d) au o pondere cât mai mică în bugetul unei persoane; e) a-d false.

39. În cazul unei curbe liniare a cererii: a) avem aceeaşi valoare a coeficientului de elasticitate a cererii în orice
punct al curbei; b) nivelul elasticităţii este dat de panta curbei; c) valoarea coeficientului de elasticitate este
0 la intersecţia curbei cererii cu ordonata; d) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este diferită pentru
diferite puncte de pe curbă; e) este elastică în jumătatea superioară, inelastică în cea inferioară şi
unitară la mijloc ;

40. Se cunosc următoarele date despre bunul X: cererea în anul n este de 500 bucăţi, în anul n+1 este de 750
bucăţi, iar veniturile consumatorilor au crescut cu 25%. Natura bunului respectiv şi procentul modificării
ponderii cheltuielilor pentru bunul X în bugetul total al cumpărătorilor sunt: 1) de lux; 25%; 2) inferior;
20%; 3) normal; 20%; 4) normal; 25%; 5) inferior; 25%
Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2; c) 3+5; d) 4+5; e) 5.

41. Care dintre următoarele schimbări conduc la o creştere a cererii pentru bunul X: a)scăderea costului de
producţie; b) creşterea veniturilor consumatorilor, dacă X este un bun inferior; c)scăderea veniturilor
consumatorilor, dacă X este un bun normal; d) creşterea preţurilor la bunurile substituibile; e) scăderea
preţului bunului X.

22
42. Care dintre următoarele ar duce la creşterea cererii pentru hartie reciclată ?a)o creştere a preţului la hîrtia
obişnuită ; b)o creştere a taxelor pe producţie de hârtie în general ;c)o scădere a interesului pentru protecţia
mediului înconjurător ;d)o scădere a subvenţiilor pentru producerea de hârtie în general ;e)nici una din cele
de mai sus.

43. Presupunem că la oricare punct de pe curba cererii pentru bunul x Ecp este egală cu 1 şi că la preţul de 5u.m.
cantitatea cerută este de 75 unităţi. Dacă preţul creşte la 25, atunci cantitatea cerută va scădea
cu :a)20 ;b)30 ; c)40 ;d)50 ;e)60.

44. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai mare elasticitate dacă bunul respectiv :a)poate fi substituit şi
este un bun de strictă necesitate relativ ieftin b)poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ
scump c)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ ieftin d)nu poate fi substituit şi este un bun de lux
relativ scump e)poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump.

45. Alina este o studentă care consumă zilnic ciocolată şi coca cola. Când preţul la ciocolată s-a dublat (caeteris
paribus), ea a cumpărat mai puţină ciocolată şi mai puţină coca cola. De aici, deducem că :a)ciocolata este
bun de lux iar coca cola este un bun inferior ;b)ambele sunt bunuri Giffen ;c)ciocolata este un bun
normal ;d)coca cola este un bun normal ;e)ciocolata este un bun inferior.

46. Atunci când funcţia cererii are forma Qc= 250*1/P, cererea este :a)elastică;b)inelastica; c)perfect
elastică;d)perfect inelastică; e) cu elasticitate unitară.

47. Pentru a spori cifra de afaceri a unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere elastică întreprinzatorul va
trebui : a) să măreasca preţul ; b)să reducă preţul ;c) să scadă costul mediu pe produs ;d) să scadă costul
marginal ; e) să aleagă producţia pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal.

48. Pentru a majora încasările totale ale unei firme ce operează pe o piaţă cu cerere inelastică,
întreprinzătorul va trebui : a) să mărească preţul ; b) să reducă preţul ;c) să facă mai multă publicitate ;
d) să aleagă volumul de producţie pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal ; e) să reducă
cheltuielile cu publicitatea.

49. Daca la cresterea pretului cu 10 %, cheltuielile totale ale consumatorilor cresc cu 10%, atunci pe piata
acestui bun cererea este : a) elastica; b) perfect inelastica;c)perfect elastica; d) cu elasticitate unitara; e) cu
elasticitate pozitiva.

50. La cresterea pretului bunului x cantitatea ceruta din x precum si cererea pentru bunul y si z se modifica dupa
cum urmeaza :

Px Qx Qy Qz
80 100 50 8
60 120 100 6
De aici putem deduce ca :a)x si y sunt substituibile in cerere ; b)x si y sunt concurente (substituibile in
ofertă) c)x si y sunt complementare d)x si z sunt complementare e)x, y si z sunt bunuri normale

51. Care dintre următoarele împrejurări nu va determina o creştere a cererii de motociclete:1) reducerea
preţului motocicletelor; 2) creşterea preţului autoturismelor; 3) creşterea preţului transportului în
comun; 4) toate elementele menţionate; 5) 1+3 false.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 1+3; d) 4; e) 5.

52. Dacă la o creştere cu 10% a preţului o firmă îşi pierde un sfert din clientelă, cererea este:a) elastică;b)
inelastică;c) cu elasticitate unitară; d) încrucişată;e) perfect inelastică.

53. Cantitatea cerutǎ dintr-un anumit bun depinde de:a) venit;b) preţul acelui bun;c) preferinţele
consumatorilor;d) previziunile consumatorilor;e) numărul de consumatori.

54. În cazul unei cereri elastice , venitul marginal şi cel total preconizat de o firmă atunci cănd creşte preţul:a)
venitul marginal este negativ şi cel total pozitiv;b) pozitiv;c) constant;d) venitul marginal este pozitiv si cel
total negativ;e) venitul marginal este pozitiv si venitul total creste .

23
55. Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii: a) cererea este elastică
în raport cu preţul; b) cererea este inelastică în raport cu preţul; c) cererea este crescătoare în raport cu
preţul; d) producătorii nu-şi maximizează profiturile; e) producătorii nu-şi minimizează costurile.

56. Când preţul unui bun este de 150 lei, cererea pentru acest bun este de 100 buc. Când preţul devine 180 lei şi
ştiind că unui procent în modificarea preţului îi corespund 2 procente în modificarea cererii, nivelul cererii
devine: a) 40 buc; b) 160 buc; c) 140 buc; d) 60 buc; e) 50 buc.

57. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină: a) creşterea cantităţii cerute
din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri; c)
creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât
şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

58. Cantitatea cerută de CD – uri la momentul t 0 era de 40.000 la un preţ unitar de 50.000 u.m. Care este
coeficientul elasticităţii cererii în raport de preţ dacă la momentul t 1 cantitatea cerută devine 30.000 la preţul
1 1
de 75.000 u.m. ?: a) Ecp = 2; b) Ecp = ; c) Ecp = 1; d) Ecp = ; e)Ecp = 3.
2 3

59. La momentul t0, cererea pentru aparate TV era de 10.000 unităţi. Care a fost coeficientul elasticităţii în raport
1
de venit, dacă la o creştere a veniturilor consumatorilor cu 10%, cererea devine 12.000 u. m.? : a) Ecv =
3
1
; b) Ecv = 4; c)Ecv = ; d) Ecv = 2; e) Ecv=3.
2

60. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină: a) scăderea cantităţii
cerute din ambele bunuri; b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru
bunul Y; c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri; d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din
bunul X, cât şi din bunul Y; e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul
Y.

61. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor determină o
creştere a veniturilor încasate de producători; b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor
producătorilor; c) creşterea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; d) creşterea
preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor; e) procentul de reducere a preţurilor este
mai mic decât cel de creştere a cererii.

62. Controlul chiriilor în anumite zone va conduce la : a) creşte numărul celor care preferă sa stea cu chirie; b)
construirea de noi case va fi astfel incurajata; c) se va reduce numarul de case oferite; d) oferta de locuinte
creste; e) nu se poate şti cu exactitate care va fi efectul.

63. În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului
B, bunurile A şi B sunt: a) complementare; b) substituibile; c) inferioare; d) sub standardele admise de
calitate; e) de lux.

64. În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în raport cu preţul bunului
B, bunurile A şi B sunt: a) substituibile; b) inferioare; c) sub standardele admise de calitate; d) de lux; e)
complementare.

65. Curba cererii este descrescătoare pentru că: a) utilitatea totală este descrescătoare; b) utilitatea marginală
este descrescătoare; c) utilitatea totală este crescătoare; d) utilitatea marginală este crescătoare; e) utilitatea
marginală este constantă.

66. Dacă o creştere extrem de mică a preţului reduce cantitatea cerută la zero, atunci cererea: a) este perfect
elastică în raport cu preţul şi orizontală; b) este perfect elastică în raport cu preţul şi verticală; c) are o
elasticitate unitară în raport cu preţul; d) este perfect inelastică în raport cu preţul şi verticală; e) este
perfect inelastică în raport cu preţul şi orizontală.

24
67. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul bunului X este de 0,25.
Rezultă că: a) bunurile X şi Y sunt substituibile; b) bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi
Y sunt normale; d) bunurile X şi Y sunt inferioare; e) bunurile X şi Y sunt impozitate.

68. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antrenează o creştere a
cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile următoare, unde EC/ V este
coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul, este adevărată?: a) EC/ V  0 ; b) 0  EC/ V  1 ; c)
EC/ V  1 ; d) EC/ V  1 ; e) EC/ V  3 .

69. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 2 în raport cu preţul şi 0,6 în raport cu veniturile cumpărătorilor.
Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a preţului generează: a) creşterea cererii cu 2,6%; b)
creşterea cererii cu 1,4%; c) creşterea cererii cu 1%; d) reducerea cererii cu 1%; e) reducerea cererii cu
1,4%.

70. În situaţia în care pe piaţă preţul unei mărfi creşte de la 100 la 120 de u.m., iar cererea zilnică se reduce de la
500 la 400 de unităţi există o cerere: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică;
e) perfect inelastică.

71. Curba cererii totale pe piaţa unui bun normal se deplasează spre dreapta dacă: a) preţul bunului scade
caeteris paribus; b) venitul disponibil al consumatorilor scade; c)preţul unui bun complementar scade; d)
preţul unui bun substitut scade; e) bunul nu are substitute.

72. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul său este egală cu -2, la o creştere a preţului cu 20%,
cererea: a) creşte cu 40%; b) scade cu 40%; c) creşte cu 20%; d) scade cu 10%; e) scade cu mai puţin de
10%.

73. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul A în raport cu modificarea preţului bunului B are
valoare negativă, cele două bunuri sunt: a) complementare; b) neutre; c) indiferente pentru consumator; d)
rele; e) substituibile.

74. Dacă, după o reducere a preţului unui bun, cheltuielile totale ale consumatorilor pentru cumpărarea acelui
bun scad, atunci cererea pentru bunul respectiv în funcţie de preţ este: a) inelastică; b) cu elasticitate
unitară; c) elastică; d) infinită; e) egală cu zero.

75. Un bun este considerat inferior dacă: a) cererea sa scade, când venitul scade; b) cererea sa scade, când
venitul creşte; c) cererea sa creşte, când venitul creşte; d) cantitatea cerută creşte, când preţul scade c.p.; e)
cantitatea cerută scade, când preţul creşte c.p.;

76. Bunurile normale sunt: a) bunurile a căror cerere scade odată cu sporirea veniturilor; b) bunuri a căror
cerere creşte odată cu sporirea veniturilor; c) produsele divizibile; d) bunurile a căror cerere rămâne
constantă odată cu sporirea veniturilor; e) bunuri Giffen.

77. Diagrama orizontală a cererii unui bun arată că: a) cererea este perfect inelastică; b) cantitatea cerută este
infinită la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 0; d)
coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 1; e) nici o variantă nu este corectă.

78. Diagrama verticală a cererii unui bun arată că: a)cererea este perfect elastică; b) cantitatea cerută este
constantă la un anumit nivel al preţului; c) coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 0; d)
coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este -1; e) nici o variantă nu este corectă.

79. Cererea perfect inelastică la preţ se reprezintă grafic prin: a) o hiperbolă; b) o curbă concavă; c) o dreaptă
paralelă cu abscisa; d) o curba convexă; e) o dreaptă paralelă cu ordonata.

80. Daca A şi B sunt două bunuri perfect complementare, iar preţul bunului A va creşte, ce se va întâmpla cu
cererea pentru cele doua bunuri? a) cantitatea cerută din bunul A va creşte, iar cea din bunul B va scădea; b)
cantitatea cerută din cele doua bunuri va rămâne constantă; c) cantitatea cerută din ambele bunuri va
scădea; d) cantitatea din bunul A va scădea, iar cea din bunul B va creşte; e) cantitatea cerută din ambele
bunuri va creşte.

25
81. Factorii care determină elasticitatea cererii in funcţie de preţ sunt: 1) gradul necesităţii în consum; 2)
costul stocării; 3) taxele şi subsidiile; 4) gradul de substituire a bunurilor; 5)1-4 corecte. a) 2,5; b)1,4;
c)2,3,5; d)1,3,4; e)2,4

82. Atunci când coeficientul elasticităţii cererii la preţ este egal cu 1, iar preţul se reduce, cum evoluează venitul
total încasat de vânzător? a) se reduce; b) creste; c) ramane constant; d) este negativ; e) a-d false.

83. Curba cererii este dată de relaţia: P = 40 - 5Q. Cunoscând Q0 = 5 si Q1 =3, să se stabilească natura
elasticităţii cererii în funcţie de preţ: a) cerere inelastică; b) cerere perfect inelastică; c) cerere elastică; d)
cerere atipică; e) cerere nedeterminată.

84. Cafeaua este un bun normal. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa cafelei:a) creşterea
preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea
preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o
modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

85. Pâinea este un bun inferior. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa pâinii: a) creşterea
preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea
preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o
modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

86. Cafeaua şi ceaiul sunt bunuri substituibile. Creşterea preţului ceaiului determină în piaţa cafelei: a) creşterea
preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea
preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o
modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

87. Bunurile inferioare :a)sunt cele la care elasticitatea consumului în raport de modificarea venitului este
supraunitară;b)se caracterizează prin faptul că o creştere a venitului antrenează o creştere a
consumului;c)sunt cele la care atunci când consumul lor scade,venitul creşte;d)sunt considerate a fi bunuri
de lux e)au elasticitatea cererii în raport de venit negativă

88. Cafeaua şi zahărul sunt bunuri complementare. Creşterea preţului zahărului determină în piaţa cafelei: a)
creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c)
reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici
o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.

89. Cafeaua şi frişca sunt bunuri complementare. Ceaiul şi cafeaua sunt bunuri substituibile. Introducerea unui
impozit suplimentar pe vânzările de cafea are ca efect:: a) creşterea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; b)
creşterea preţului la frişcă şi reducerea preţului la ceai; c) menţinerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai; d)
reducerea preţului la frişcă şi creşterea preţului la ceai; e) reducerea preţurilor atât la frişcă, cât şi la ceai.

Teoria comportamentului producătorului. Costul.

1. Capitalul tehnic reprezintă: a) totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea pentru a asigura
producţia; b) orice bun utilizat în producţiei; c) un bun rezultat dintr-un proces de producţie şi utilizat
într-un alt proces de producţie; d) numai clădirile folosite în procesul de producţie; e) numai materiile
prime folosite pentru producţie.

2. Obiectivul fundamental al producătorului: a) minimizarea consumului de bunuri economice; b)

maximizarea profitului; c) minimizarea venitului disponibil; d) minimizarea profitului; e) maximizarea
încasărilor bugetare.

3. Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai mulţi factori din
cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi producţii, reprezintă: a) combinarea factorilor
de producţie; b) substituirea factorilor de producţie; c) productivitatea medie a factorilor de producţie; d)
productivitatea marginală a factorilor de producţie; e) productivitatea globală a factorilor de producţie.

4. Una dintre situaţiile de mai jos nu se verifică în cazul creşterii productivităţii medii: a) productivitatea
marginală poate să scadă; b) producţia totală creşte continuu cu o rată descrescătoare; c) productivitatea

26
 marginală creşte până la un punct după care scade; d) productivitatea marginală şi cea medie sunt egale în
punctul de maxim al acesteia din urmă; e) producţia totală poate creşte cu o rată crescătoare.

KL
5. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru funcţia de producţie Q  , unde Q este
KL
producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă?: a) randamentele de scară sunt constante; b)
randamentele de scară sunt descrescătoare; c) capitalul şi forţa de muncă se combină în proporţii fixe; d)
producătorul nu poate maximiza profitul; e) principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este
valabil.

6. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte
aceeaşi utilitate economică; b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate
utiliza cu aceleaşi cheltuieli; c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care
producătorul obţine aceeaşi producţie; d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care
consumatorul le poate cumpăra cu aceleaşi venituri; e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe
piaţă.

7. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul fix mediu rămâne
constant; b) costul variabil mediu scade; c)costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu
scade, creşte sau rămâne constant; e) costul fix mediu creşte.

8. Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului variabil de producţie
în punctul pentru care: a) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este maximă; b)
producţia totală este maximă; c) începe să se manifeste randamentul descrescător al factorului respectiv de
producţie; d) producţia totală este minimă; d) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este
egală cu productivitatea marginală a acestuia.

9. Atunci când funcţia costului total este CT=15+2Q: a) costul fix mediu este egal cu 15; b) costul variabil
mediu este egal cu 2Q; c) costul marginal este mai mic decât costul fix total; d) costul marginal este mai
mare decât costul fix total; e) costul marginal este egal cu costul fix total.

10. Pe termen scurt, atunci când costul variabil creşte în acelaşi ritm cu producţia: a)costul variabil mediu
creşte; b) costul variabil mediu scade; c) costul fix mediu rămâne constant; d) costul total mediu creşte; e)
costul total mediu scade.

11. Produsul total a unui factor de productie este maxim atunci când :a)productivitatea medie este maximă ;b)
productivitatea marginală este maximă ;c) productivitatea medie este egală cu cea marginală ; d)
productivitatea marginală este nulă ; e) productivitatea marginală este maximă

12. Productivitatea medie a unei firme cu 100 de salariaţi a fost de 25 buc./lucrător. Cu cât a crescut producţia
firmei dacă productivitatea marginală este 30 de bucăţi iar numărul de lucrători a crescut cu 30%? a) 36%;
b) 136%; c) 64%; d) 100%; e) 30%.

13. Presupunem că o firmă realizează un volum al producţiei Q =5 unităţi. La acest nivel al producţiei costul fix
mediu este de 1 u.m. iar funcţia costului marginal este Cmg =2Q. În acest caz, costul total al producţiei
este :a)10 ;b)15 ; c)20 ; d)25 ;e)30.

14. În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=5+3Q+2Q2:
a)CF=5+3Q; b) CVM=3+2Q; c) CTM=3+2Q; d) CVM=3Q+2Q2; e) CFM=(5/Q) +3.

15. Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu: a) este atins înaintea
minimului costului variabil mediu; b) se află deasupra şi la stânga punctului minim al costului variabil
mediu; c) corespunde intersecţiei curbelor costului marginal şi costului total mediu;d) are în stânga o
curbă a costului variabil mediu în scădere; e) are în dreapta o curbă a costului marginal în scădere.

16. Un producător utilizează doi factori de producţie ale căror preţuri sunt egale. În scopul minimizării costului
total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie: a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie; b)
cantităţile factorilor de producţie pentru care productivităţile marginale ale factorilor sunt maxime; c)
cantităţile factorilor de producţie ce corespund maximului fiecărei productivităţii medii; d) cantităţile ce

27
 corespund egalităţii dintre cele două productivităţi marginale; e) doar unul dintre cei doi factori de
producţie.

17. Faţă de costul contabil, costul economic este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mic, cu costurile
explicite; e) mai mic, cu costurile implicite.

18. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai puţin decât producţia: a) costul fix mediu rămâne
constant; b) costul variabil mediu creşte; c) costul variabil mediu rămâne constant; d) costul total mediu
scade; e) costul fix mediu creşte.

19. Presupunem că o firmă are într-o lună un volum al producţiei Q=5 unităţi. La acest nivel al producţiei costul
fix mediu, CFM=1 u.m., iar funcţia costului marginal este Cmg=2Q. În acest caz costul total al producţiei
este: a) 10; b) 15; c) 20; d) 25; e) 30.

20. Se atinge “pragul de părăsire a pieţei” atunci când: a) VT<CT, dar VT>min CV; b) VT<CT, dar VT<min
CV; c) VT=CT, dar VT<min CV; d) VT>CT; e) VT>CT, dar VT> CF.

21. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc. Costurile explicite de
producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi
economic sunt, respectiv: a)200.000 u.m.; 25.000 u.m.; b) 150.000 u.m.; 50.000 u.m.; c) 125.000 u.m.;
75.000 u.m.; d) 100.000 u.m.; 50.000 u.m.; e) 250.000 u.m.; 50.000 u.m.

22. Combinarea factorilor de producţie constituie o dovadă de comportament raţional din partea agenţilor
economici atunci când: a) duce la relizarea unei producţii mai mari cu acelaşi efort; b) permite obţinerea
aceloraşi producţii cu un consum mai mic; c) permite mărirea rezultatelor odată cu diminuarea consumului
de resurse; d) permite substituirea factorilor de producţie fără să afecteze rezultatele; e) toate cele de mai
sus.

23. Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=152Q: a) CFM=15; b)
CVM=2Q; c) CmgCVM; d) CmgCVM; e) Cmg=CVM.

24. Atunci când CmgCVM: a) CVM scade; b) CF scade; c) CVM=constant; d) CVM creşte; e) CF creşte.

25. Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenţa economiilor de scară: a) o mai bună specializare a
lucrătorilor; b) utilizarea unei tehnologii mai performante; c) birocraţia; d) automatizarea producţiei; e)
posibilitatea obţinerii unor reduceri de preţ la cumpărarea de factori de producţie.

26. La nivelul unei firme, scara de producţie începând de la care firma atinge costul mediu pe termen lung are
randamente: a) descrescătoare; b) crescătoare; c) constante; d) negative; e) zero.

27. Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firme creşte, există: a) randamente crescătoare; b)
randamente constante; c) economii de scară; d) dezeconomii de scară; e) scara minimă eficace.

28. Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de producţie pentru a mări
producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are: a) randamente descrescătoare de scară; b) randamente
crescătoare de scară; c) randamente constante de scară; d) proporţii fixe ale factorilor de producţie; e)
izocuante liniare.

29. Pragul de rentabilitate reflectă acel volum de producţie pentru care: a) costurile de producţie nu sunt
acoperite de încasările totale; b) încasările totale depăşesc costurile de producţie; c) profitul este nul; d)
preţul este mai mic decât minimul costului mediu total; e) preţul este mai mic decât minimul costului
variabil mediu.

30. În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o producţie de 10000 bucăţi. Dacă întreprinzătorul
substituie 5 utilaje cu factorul muncă, în condiţiile unei rate marginale de substituţie R ms=10, productivitatea
medie a muncii în T1 este: a) 100 bucăţi/salariat; b) 200 bucăţi/salariat; c) 300 bucăţi/salariat; d) 150
bucăţi/salariat; e) 250 bucăţi/salariat.

28
31. În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pe salariat. În T 1, producţia sporeşte de 3
ori faţă de T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se dublează. Nivelul productivităţii marginale
a muncii reprezintă: a) 20; b) 30; c) 40; d) 45; e) 35.

32. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui
de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte; b)
productivitatea marginală se reduce; c) productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce;
e) productivitatea marginală este maximă.

33. La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul
50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu şi profitul total sunt:
a) 1250; 25; 0; b) 3000; 60; 0; c) 2000; 40; 0; d) 2000; 80; 0; e) 4000; 80; 0.

34. Costul total (CT) al unui producător este dat de relaţia CT 3  7 Q , unde Q este producţia. Care dintre
afirmaţiile următoare este adevărată?: a) costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c)
costul marginal este egal cu costul total mediu; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; e)
costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

35. După patru ani de funcţionare, valoarea rămasă de amortizat a unui echipament de producţie este de 20 de
milioane de lei, iar rata anuală de amortizare este de 12,5%. Valoarea iniţială a echipamentului a fost de: a)
30 milioane lei; b) 40 milioane lei; c) 50 milioane lei; d) 60 milioane lei; e) 70 milioane lei.

36. În situaţia în care preţul de vânzare al unui bun este de 10 u.m., costurile fixe totale sunt de 5000 u.m., iar
costul variabil unitar de 5 u.m., pragul de rentabilitate pentru producerea acelui bun este de: a) 200 unităţi;
b) 300 unităţi; c) 400 unităţi; d) 500 unităţi; e)1000 unităţi.

37. Funcţia de producţie a unei firme este de: f(X1,X2,X3)=AX 1aX2bX3c. Dacă (a+b+c)>1, atunci vom avea
randamente de scară: a) constante; b) descrescătoare; c) crescătoare; d) egale cu 12,22; e) egale cu 0.

38. Valoarea iniţială a unui echipament este de 4000 lei RON. Amortizarea anuală a unui echipament de
producţie este de 800 lei RON. Rata anuală de amortizare este de: a) 20%; b) 25%; c) 40%; d) 50%; e)
45%.

39. Costul total CT al unui producător este dat de relaţia CT  a  b  Q , unde Q este producţia, iar a şi b sunt
constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant; b) costul
marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; c) costul marginal este mai
mare decât costul total mediu; d) costul marginal este mai mic decât costul total mediu; e) costul variabil
total este constant.

40. În condiţiile sporirii cu o unitate a factorului muncă, producţia obţinută prin utilizarea aceluiaşi volum de
capital a crescut de la 450 la 620. Wmg este :a) 170; b) 150; c) 135; d) 155; e) 425.

41. Pe termen scurt, când CFM scade, amortizarea pe produs: a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) creşte sau
nu se modifică; e) scade sau nu se modifică.

42. Când producţia creşte cu 25%, CFM: a) scade cu 20%; b) creşte cu 20%; c) scade cu 25%; d) creşte cu 25%;
e) nu se poate determina variaţia

43. Cunoaşterea nivelului productivităţii marginale este importantă pentru a: a) aprecia evoluţiei costului
variabil; b) fundamenta obiectul de activitate al firmei; c) determina costul de oportunitate; d) fundamenta
decizia de a mări/micşora volumul de factori de producţie utilizaţi; e) fundamenta decizia de a mări/micşora
volumul de timp alocat consumului.

44. Când costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte producţia, CFM pe termen scurt : a) creşte; b)
scade; c) nu se modifică; d) depinde de evoluţia costurilor marginale; e) este întotdeauna mai mare decât
CVM.

29
45. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT = costuri totale). Dacă
preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a) 10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d)
50 u.m.; e) 150 u.m.

46. În ce sens şi cu cât se modifică costul total mediu, dacă producţia creşte cu 400%, costurile variabile cu
300%, iar, iniţial, costurile fixe medii erau egale cu costurile variabile medii ? : a) scade cu 50%; b) scade cu
150%; c) scade cu 100%; d) creşte cu 50%;e)creşte cu 100

47. Când productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul mediu, cheltuielile salariale pe unitatea de
produs: a) cresc; b) scad; c) nu se modifică; d) sunt egale cu amortizarea pe produs; e) determină creşterea
costului mediu.

48. Costul unui produs este 240 u.m. iar rata profitului este 5%. Câte produse sunt necesare pentru a obţine un
profit total de 300 ? : a) 25; b) 30; c) 35; d) 45; e) 50.

49. Se cunosc următoarele date privind activitatea unei firme: capital avansat 150 mil., venituri total încasate
110 mil, costuri salariale 45.mil. Determinaţi costurile totale şi profitul firmei dacă la sfârşitul anului,
capitalul consumat este 30% din capitalul avansat : a) 100 mil; 20 mil.; b) 90 mil; 20 mil.; c) 110 mil; 45
mil.; d) 90 mil; 25 mil.; e)100 mil; 25 mil.

50. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă si-a pus problema determinării pragului minim de
rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ pe piaţă de 5 mil., menţinând constante cheltuielile
variabile pe produs (2 mil.) şi evaluând-şi pe termen scurt cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei
la 1200 mil. Firma rămâne rentabilă de la o producţie de: a)400 buc; b)500 buc; c)300 buc; d)200 buc; e) 100
buc.

51. Costurile totale cresc cu 40% când producţia creşte cu 60%. Dacă în t 0, costul total mediu era de 21 u.m. cât
este costul marginal ? :a) 14 u.m.; b) 4 u.m.; c) 7 u.m.; d) 21 u.m.;e) 10 u.m.

52. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT = costuri totale). Dacă
preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a) 10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d)
50 u.m.; e) 150 u.m.

53. Costul variabil mediu este minim, atunci când: a) costul total mediu este minim; b) costul mediu fix este
minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e) este egal cu costul marginal.

54. Costul total mediu este minim, atunci când: a) costul mediu variabil este minim; b) costul mediu fix este
minim; c) este egal cu costul fix; d) este egal cu costul variabil; e) este egal cu costul marginal.

55. Profitul unitar este egal cu: a) venit total minus cost total; b) preţ minus cost total mediu; c) venit total
minus cost variabil; d) costul total minus cost variabil; e) venit total minus cost total mediu.

Fie funcţia de producţie Y  10K L . În acest caz, randamentele de scară sunt:a) crescătoare; b)
0,4 0,6
56.
descrescătoare; c) constante; d) întâi crescătoare şi apoi descrescătoare; e) întâi descrescătoare şi apoi
crescătoare.

57. Când productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mare decât productivitatea medie, pentru
orice creştere a cantităţii utilizate din factorul de producţie variabil, productivitatea medie: a) creşte; b)
scade; c) este maximă; d) este minimă; e) poate să crească, să scadă sau să nu se modifice.

58. În situaţia în care preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil
mediu, o firmă: a) trebuie să părăsească piaţa, profitul fiind negativ; b) continuă activitatea doar dacă pe
piaţă intră şi alţi producători; c) rămâne pe piaţă pentru a-şi acoperi o parte a costurilor fixe; d) iese de pe
piaţă, deoarece nu se află la nivelul pragului de rentabilitate; e) rămâne pe piaţă, deoarece costul marginal
este mai mic decât costul variabil mediu.

59. În cazul în care costurile variabile totale scad într-o mai mică măsură decât producţia, costul total mediu: a)
creşte; b) scade; c) rămâne constant; d) este nul; e)este minim.

30
60. O firmă prezintă următoarea situaţie în cazul unui bun: preţul de vânzare estimat 25 u.m., costurile fixe totale
10.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Pragul de rentabilitate pentru acel bun este: a) 100 bucăţi; b)
200 bucăţi; c) 300 bucăţi; d) 400 bucăţi; e) 500 bucăţi.

61. Se dau datele : CT1 = 2000 u.m. ; CT0 = 0,75CT1 ; Q = 10 bucăţi. Producţia creşte cu 33,3%, CV0 este de
trei ori mai mare decât costul fix. Costul marginal şi costul fix au valorile : a) 100, 750 ; b) 150, 100 ;
c) 150, 375 ; d) 100, 500 ; e) 375, 100.

xy
F  x, y  
62. Fie funcţia de producţie x  y . Dacă preţurile celor doi factori sunt Px = 9 şi Py = 4, iar
bugetul disponibil este B = 120 u.m. atunci combinaţia optimă este : a) x = 4, y = 21 ; b) x = 6, y = 15 ;c) x
= 8, y = 12 ; d) x = 10, y = 8 ; e)x=12, y = 3.

63. Conform legii randamentelor factoriale descrescânde:a) producţia totală creşte pe măsură ce cantităţile din
factorii de producţie variabili cresc; b)producţia totală scade pe măsură ce cantităţile din factorii de producţie
variabili cresc;c) productivităţile marginale cresc atunci când factorii de producţie variabili cresc şi scad în
caz contrar; d) producţia suplimentară derivată din creşterea după un anumit nivel a factorului variabil
marchează tendinţa de scădere; e) productivitatea medie creşte la combinarea unei cantităţi tot mai mari
dintr-un factor de producţie variabil cu o cantitate determinată dintr-un factor fix.

64. Dacă la modificarea producţiei costul variabil creşte cu 50%, iar cel variabil mediu scade cu 50%, ajungând
la nivelul de 2500 unităţi monetare, atunci producţia: scade cu 50%; creşte cu 100% creşte cu 200%; creşte
cu 300%; rămâne neschimbată.

65. Costul total mediu se reduce dacă: a)se achiziţionează o nouă tehnologie care reduce consumurile specifice;
b) preţurile materiilor prime cresc; c) mâna de lucru devine mai scumpă; d) salariile cresc într-un ritm
superior productivităţii mâinii de lucru; e) rata de amortizare creşte.

66. Identificaţi afirmaţia incorectă din lista de mai jos: a)pe termen scurt, indiferent de variaţia producţiei,
costurile fixe nu se modifică; b) pe termen lung nu există costuri fixe; c) pe termen lung toate costurile
suportate de o firmă sunt variabile; d) pe termen scurt evoluţia costului total este determinată de costul fix;
e) costurile variabile evoluează în acelaşi sens, dar nu neapărat în acelaşi ritm cu producţia.

67. Pe termen scurt, reducerea producţiei determină întotdeauna: a) creşterea costului marginal; b) creşterea
costului fix mediu; c) scăderea costului fix; d) creşterea productivităţii marginale; e) toate cele de mai sus.

68. Se află într-un raport invers proporţional cu producţia: a) consumul de capital tehnic; b) consumul unitar de
capital fix; c) profitul; d) productivitatea muncii; e) cheltuielile salariale.

69. La creşterea producţiei cu 75%, costul variabil sporeşte cu 50%. Ce evoluţie apreciaţi că înregistrează costul
total mediu? a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate creşte, scade sau rămâne constant; e) informaţia
este insuficientă pentru a determina evoluţia costului mediu.

70. Dacă producţia unei întreprinderi creşte cu 25%, atunci costul fix mediu: a) creşte cu 20%; b) scade cu
20%; c) creşte cu 25%; d) rămâne constant; e) creşte sau scade în funcţie de evoluţia costurilor variabile.

71. Care dintre următoarele afirmaţii privesc noţiunea de cost variabil? a) se referă la factorii de producţie
integral consumaţi într-un singur proces de producţie; b) se referă la factorii de producţie consumaţi treptat
într-un proces de producţie; c) include consumurile de factori de producţie care se modifică odată cu
schimbarea volumului de producţie; d) include consumurile de factori de producţie care nu se modifică la
schimbarea volumului de producţie; e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

72. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în condiţiile creşterii producţiei? a)costul variabil şi total
cresc în aceeaşi proporţie; b) costul fix creşte mai încet decât cel variabil; c) costul variabil creşte mai rapid
decât cel total; d) costul fix mediu creşte; e) costul total mediu poate fi mai mare, mai mic sau egal cu cel
variabil mediu.

73. Costul total al producţiei este dat de relaţia CT = 10 + 2Q, unde CT reprezintă costul total, iar Q producţia.
Care din afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant; b) costul marginal este crescător;

31
 c) costul marginal este egal cu costul total mediu; d) costul marginal este inferior costului total mediu; e)
costul marginal este superior costului total mediu.

74. Productivitatea medie a 10 muncitori este 20 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui
de-al 11-lea muncitor este 18 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte;
b)productivitatea marginală este constantă; c)productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se
reduce; e) productivitatea marginală este maximă.

75. Identificaţi afirmaţia adevărată în condiţiile creşterii costurilor variabile în aceeaşi proporţie cu producţia: a)
costul total mediu este constant; b) costul total mediu se reduce; c) costul total mediu creşte; d) costul fix
mediu este constant; e) costul variabil mediu scade.

76. Rata de substituţie între factorii muncă şi capital este de 0,5. Dacă se doreşte obţinerea aceeaşi producţii
reducând factorul muncă cu 2 unităţi, numărul unităţilor suplimentare din factorul capital va fi: a) 0; b) 0,5;
c) 1; d) 2; e) 8.

77. Dacă productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mică decât productivitatea medie a
factorului respectiv, atunci:a) productivitatea medie creşte; b)productivitatea medie se reduce; c)
productivitatea medie este maximă; d)productivitatea marginală creşte; e)productivitatea marginală este
constantă;

78. Plăţile efectuate de un producător către furnizorii săi de materii prime reprezintă un exemplu de : a) costuri
explicite; b) costuri implicite; c) ambele variante de mai sus; d) costuri pentru asumarea riscului; e) costuri
nonmonetare.

79. Să presupunem că o firmă produce ultima unitate dintr-un bun la un cost de 5 u.m., iar venitul obţinut din
vânzarea acesteia se ridică la 8 u.m. În aceste condiţii: a) profitul total obţinut de firmă se reduce; b) profitul
marginal este -3; c) firma trebuie să reducă producţia în scopul maximizării profitului; d) venitul marginal
este inferior costului marginal, deci firma înregistrează pierderi; e) profitul total creşte cu 3 u.m .

80. Dacă firma se situează în zona randamentelor marginale crescătoare: a) productivitatea medie scade, dar este
pozitivă; b) productivitatea marginală scade; c)producţia totală creşte cu o rată crescătoare; d)
productivitatea marginală este inferioară celei medii; e) producţia totală creşte, dar cu o rată descrescătoare.

81. Producţia totală scade atunci când : a) productivitatea marginală scade, dar rămâne pozitivă; b)
productivitatea marginală este negativă; c) productivitatea medie este inferioară celei marginale; d)
productivitatea marginală este inferioară celei medii; e) productivitatea medie creşte.

82. Costul total mediu reprezintă: a) costul aferent ultimei unităţi de producţie; b) cheltuiala medie făcută pe o
unitate de producţie; c) cheltuielile totale aferente obţinerii producţiei; d) sporul de cheltuieli generat de
obţinerea unei unităţi suplimentare de producţie; e) totalitatea cheltuielilor cu materiile prime raportate la o
unitate de producţie.

83. Având în vedere analiza pe termen scurt, care dintre afirmaţiile următoare este adevărată: a) costul fix creşte
odată cu producţia; b) costul variabil evolueaza în acelaşi sens cu costul fix; c) costul total însumează
totalitatea costurilor variabile; d) costul fix nu este influenţat de modificarea producţiei; e) odată cu
creşterea producţiei, costul fix mediu creşte.

84. Atunci când costul variabil mediu este descrescător, în mod obligatoriu: a) costul marginal trebuie să scadă;
b) costul marginal trebui să crească; c) costul marginal este inferior celui variabil mediu; d) costul fix
mediu trebuie să crească; e) costul fix trebuie să scadă.

85. Pe măsură ce are loc creşterea producţiei, diferenţa dintre costul total mediu şi cel variabil mediu: a) tinde să
crească; b) tinde să scadă; c) nu se modifică; d) este zero; e) nici una din cele de mai sus.

86. Care din următoarele afirmaţii cu privire la relaţia dintre costuri şi productivitate este adevărată: a) atunci
când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este în creştere; b) atunci
când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este deasemenea minimă;
c) atunci când costul variabil mediu este minim, productivitatea medie a factorului variabil este

32
 maximă; d) atunci când costul marginal este minim, productivitatea marginală este descrescătoare; e) nu
există o relaţie de influenţă între costuri şi productivitate.

87. Costul total mediu intersectează costul marginal atunci când: a) costul marginal înregistrează valoarea sa
minimă; b) costul variabil mediu înregistrează valoarea sa minimă; c) costul total mediu înregistrează
valoarea sa minimă; d) costul fix mediu scade; e) costul marginal înregistrează valoarea sa maximă.

88. Pe termen lung, devin variabile: a) doar costurile fixe; b) doar costurile variabile; c) atât cele fixe cât şi cele
variabile; d)cheltuielile cu materiile prime; e) nici un răspuns nu este corect.

89. În orice interval de variaţie a producţiei, în care costul total mediu pe termen lung descreşte în timp ce
producţia creşte, firma se confruntă cu : a) economii de scară; b) dezeconomii de scară; c) randamente
constante de scară; d)randamente descrescătoare de scară; e) toate cele de mai sus.

90. În cazul existenţei dezeconomiilor de scară, curba costului total mediu pe termen lung are o pantă: a)
pozitivă; b) negativă; c) constantă; d) zero; e) nici una din cele de mai sus.

91. Pragul de rentabilitate reflectă acea situaţie în care: a) veniturile totale sunt egale cu costurile variabile; b)
costurile fixe sunt nule; c) preţul este egal cu suma dintre CFM şi CVM; d) costurile totale sunt inferioare
veniturilor totale; e)profitul marginal este zero.

92. Fie funcţia costului total CT = Q2 + 4. Să se determine nivelul producţiei până la care costul total mediu
scade: a) 4; b) 2; c) 16; d) -4; e) 6.

93. Pe o izocuantă: a) o deplasare spre dreapta reflectă o creştere a producţiei ce poate fi realizată; b) o
deplasare spre stânga reflectă o creştere a producţiei ce poate fi realizată; c) se obţine acelaşi nivel al
producţiei indiferent de combinaţia aleasă de factori de producţie; d) panta este constantă; e) nici una
din cele de mai sus.

94. Rata marginală de substituţie tehnică ilustrează: a) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt
factor de producţie astfel încât să aibă loc o creştere a producţiei cu o unitate; b) rata la care un factor de
producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât să aibă loc o reducere a producţiei cu o
unitate; c) rata la care un factor de producţie este substituit cu un alt factor de producţie astfel încât
producţia să rămână constantă; d) faptul că, pe măsură ce are loc creşterea cantităţii utilizate dintr-un
factor de producţie, este nevoie de creşterea consumului din alt factor astfel încât producţia să rămână
constantă; e) faptul că resursele sunt nelimitate.

95. Dacă se consideră doi factori de producţie, munca şi capitalul, şi are loc o creştere a preţului factorului
muncă (situat pe abscisă), în condiţiile caeteris paribus, panta dreptei izocostului : a) va creşte; b) va
scădea; c) va rămâne constantă; d) va creşte şi apoi va scădea; a) nici una din cele de mai sus.

96. Fie ecuaţia izocostului de forma 100 = 4x + 2y. La nivelul de echilibru al producătorului, rata marginală de
substituţie tehnică este: a) ½; b) - 4; c) ¼; d) 2; e)4.

97. Să presupunem că o firmă se confruntă cu următoarea situaţie privind raportul productivitate marginală a
Wmg L Wmg K
factorilor şi preţurile acelor factori de producţie:  . În condiţiile în care acesta doreşte
PL PK
optimizarea combinării celor doi factori de producţie? a) va renunţa la o parte din salariaţi; b) va achiziţiona
o cantitate mai mare din factorul capital; c) va creşte salariul (preţul) oferit angajaţilor săi; d) va angaja
forţă de muncă suplimentară; e) a şi b.

98. Linia izocostului se poate deplasa ca urmare a modificării următorilor factori: a) preţul muncii; b) preţul
capitalului; c) nivelului costului total; d) tuturor celor menţionate; e) a şi b.

33
 Wmg L Wmg K
99. Condiţia de echilibru a producătorului este ilustrată de relaţia: a)  ; b)
PL PK
Wmg L Wmg K Wmg L Wmg K Wmg L P
 ; c)  ; d)  K ; e) nici una din cele de mai sus.
PL PK PL PK Wmg K PL

100.Să presupunem că factorii de producţie capital şi muncă sunt perfect complementari. Considerând că
factorul de producţie muncă este fix, iar producătorul decide achiziţionarea unui număr suplimentar de
unităti de capital, atunci productivitatea marginală a capitalului : a)creşte; b) scade; c) cunoaşte o evoluţie
discontinuă; d)este zero; e)creşte cu o rată descrescătoare.

101.Fie următoarele informaţii cu privire la productivităţile marginale şi preţurile factorilor de producţie :

Wmg L = 40, Wmg K = 50, PL = 2, PK = 5. Care din următoarele informaţii este corectă : a) producţia
firmei este rentabilă; b) profitul este maxim; c) costurile sunt minime; d) nici una din cele de mai sus; e) b
şi c.

102.Costul total mediu scade atunci când: a) costul marginal este mai mare decât costul total mediu şi producţia
creşte; b) costul variabil mediu creşte pentru valori ale producţiei peste nivelul corespunzător costului total
mediu minim; c) costul marginal este negativ; d) curba costului marginal se află deasupra curbei
costului variabil mediu dar sub curba costului total mediu şi producţia creşte; e) curba costului
marginal se află deasupra curbei costului total mediu.

103.Când costul marginal este mai mic decât costul total mediu şi producţia creşte, atunci: a) costul total mediu
creşte; b) costul total mediu este minim; c) costul marginal este nul; d)costul variabil mediu poate să
crească; e) nici o variantă nu este corectă.

104.Ionuţ este managerul propriei sale afaceri având încasări de 100 mil. lei/lună dar şi costuri explicite de 30
mil. lei. Pentru a se dedica în întregime noii activităţi a trebuit să renunţe la locul de muncă pe care îl avea
anterior şi care îi asigura un salariu de 20 mil. lei lunar. În acest caz: a) profitul economic este mai mare
decât profitul contabil; b) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 80 mil. lei; c) profitul
contabil este de 70 mil. lei iar cel economic de 50 mil. lei; d) profitul contabil este de 70 mil. lei iar cel
economic de 80 mil. lei; e) profitul contabil este de 50 mil. lei iar cel economic de 70 mil. lei;

105.Costurile fixe ale unei firme sunt CF = 100 u.m. iar cele variabile medii sunt CVM = 20 u.m. Ştiind că firma
vinde o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul producţiei de la care firma începe să obţină
profit ? a)Q = 5 u.; b) Q = 10 u.; c) Q = 15 u.; d) Q = 1 u.; e) Q = 3 u.;

106.Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q 2 + 4Q + 54. Care este nivelul
producţiei pentru care costul total mediu este minim ? a) Q = 3 u.; b) Q = 9 u.; c) Q = 12 u.; d) Q = 6 u; e) Q
= 15 u.

107.Firma „Costs” are funcţia costurilor totale de forma CT = 4Q 3 - 16Q2 + 20Q + 30. Producţia pentru care
costul variabil mediu este minim şi costul fix per unitatea de produs astfel obţinută sunt: a) Q = 2 u., CFM =
10 u.m.; b) Q = 6 u., CFM = 5 u.m.; c) Q = 2 u., CFM = 15 u.m.; d) Q = 5 u., CFM = 6 u.m; e) Q = 5 u.,
CFM = 8 u.m.

108.Costul total fix este de 500 u.m., costul variabil total este 750 u.m., iar volumul producţiei este de 250
bucăţi. În cazul în care Cmg este 4 u..m., pe măsura creşterii producţiei CVM şi CTM? a) ambele vor creşte;
b) ambele vor scădea; c) CVM scade, CTM creşte; d) CTM scade mai întâi după care creşte iar CVM
creşte; e) CVM scade până atinge minimul iar CTM creşte.

109.Pe termen scurt, când un singur factor de producţie este variabil, cea mai bună variantă de combinare a
Wmgk Pk
factorilor de producţie este aceea la care: a) CTM=Cmg; b)  ; c) W  Wmg ; d) Wmg a
WmgL PL
factorului variabil=Cmg al factorului variabil; e) nici una dintre variantele a-d nu este corectă;

34
110.Dacă pe termen lung, volumul factorilor de producţie creşte cu 25%, iar producţia cu 40%, se înregistrează
randamente: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constante; d)medii; e) marginale.

111.Când în urma combinării factorilor de producţie , se înregistrează randamente crescătoare, înregistrează

scăderi: a) CFM; b) CVM; c) W ; d) Wmg ; e) rata profitului.

112.Când în urma combinării factorilor de producţie se înregistrează randamente descrescătoare , înregistrează

scăderi: a) CFM; b) CVM; c) W ; d) Wmg ; e) rata profitului.

113.În combinarea factorilor de producţie pe termen scurt (un singur factor variabil)profitul este maxim când: a)
a) W creşte; b) b) W  Wmg ; c) Wmg a factorului variabil=Cmg al factorului variabil; d) d) Cmg>CTM
full; e) e) toate răspunsurile a-d sunt corecte.

114.Când în combinarea a doi factori de producţie ei sunt substituibili, iar obiectivul este obţinerea unui volum
dat de producţie cu cele mai bune performanţe economico-financiare, combinarea optimă este aceea la care:
a) WmgL=WmgK, iar PL>PK; b) panta dreptei bugetului este egală cu panta isophelimei; c) dreapta izocostului
Wmgk WmgL
este tangentă la izocuantă; d) bugetul este integral cheltuit; e)  .
PL Pk

115.Funcţia de cost este CT=2Q 2+10Q+50, în care Q= volumul de producţie. Producţia totală creşte cu 50%, de
la 10 la 15 tone. În acest caz, CVM: a) creşte şi devine 400; b)scade şi devine 30; c) este constant; d) creşte
şi devine 40; e) răspunsurile a-d false.

116.În mod normal, costul explicit în raport cu cel implicit este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mare
sau mai mic; e) mai mic sau egal.

117.Când Cmg creşte, dar este inferior CVM, atunci CTM şi CVM: a) cresc; b) scad; c)sunt neschimbate; d)
creşte, scade; e) toate variantele a-d false.

118.Când volumul producţiei din bunul x obţinut de către firma A creşte, înregistrează creşteri: a) CV; b) CVM;
c) W ; d) CTM full; e) profitul total.

119. Atunci când pe măsura creşterii cantităţii de factori de producţie consumaţi, productivitatea marginală
este superioară celei medii: a) costul marginal creşte; b)costul mediu creşte; c) productivitatea medie
scade; d) productivitatea medie creşte; e) costul mediu scade.

120.Pe termen scurt, o firmă existentă în industrie poate produce dacă preţul acoperă : a)costul fix mediu ; b)
costul marginal ; c) costul variabil mediu ; d) costul total mediu ; e) costul fix.

121.Dacă costul total (CT) al unui producător se exprimă prin relaţia CT=4+10Q, unde Q este producţia, una din
afirmaţiile următoare este adevărată : a) costul total este constant ; b) costul marginal este egal cu costul
total mediu ; c) costul marginal este descrescător; d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu;
e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

122.Dacă în urma creşterii producţiei Cmg>CVM, o propoziţie este adevărată: a) costul variabil mediu scade; b)
costul variabil mediu este minim; c) costul variabil mediu creşte; d) costul fix mediu creşte; e) costul fix
mediu este minim.

123.Randamentele de scară descrescătoare determină: a) panta liniei bugetului ; b)creştea costului fix mediu ca
rezultat al creşterii producţiei ; c) creştea costului variabil ;d)reducerii costului fix ca urmare a creşterii
producţiei ; e) creşterea costului mediu pe termen lung.

124.Rata marginală de substituire a factorilor de producţie (Rms) exprimă: 1) panta izocuantei; 2) raportul
dintre cantitatea suplimentară din factorul care substituie şi cantitatea din factorul la care s-a renunţat; 3)
raportul dintre Wmg a factorului care substituie şi Wmg a factorului substituit; 4) raportul dintre
Wmg a factorului substituit şi Wmg a factorului care îl substituie; 5) raportul dintre Wmg a factorului
substituit şi costul marginal al factorului ce îl substituie.

35
 Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+4; c) 3+5; d) 4+5; e) 1+3.

125.Profitul contabil reprezintă: 1) diferenţa dintre venitul total şi costul de oportunitate; 2)diferenţa dintre costul
explicit şi costul implicit; 3) diferenţa dintre venitul total şi costul contabil; 4) suma dintre costul
implicit şi profitul economic; 5) nici una din variantele de mai sus nu este valabilă.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3; c) 3+4; d) 2+4; e) 5.

126.Costul marginal: 1) reprezintă cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a

volumului producţiei; 2) reprezintă prima derivată a costului total; 3) pe măsura creşterii producţiei,
mai întâi scade după care creşte; 4) reprezintă prima derivată a costului fix; 5)are minimul pentru
niveluri ale producţiei mai mici decât cele pentru care se realizează minimul costului variabil mediu şi
al costului total mediu.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+3+4+5.

127.Decizia privind varianta de combinare a factorilor de producţie are în vedere: 1)caracterul nelimitat al
factorilor de producţie supuşi combinării; 2) conjunctura pieţelor factorilor utilizaţi; 3) caracteristicile
factorilor de producţie; 4) concordanţa factorilor de producţie cu specificul activităţii; 5) nici una din
variantele de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+3+4; b) 2+4; c) 2+3; d)1+ 2+4; e) 5.

128.Când productivitatea marginală este mai mică decât cea medie, este corect că: a) productivitatea marginală
este crescătoare; b) productivitatea medie este crescătoare; c) a+b; d) productivitatea marginală este
descrescătoare; e) productivitatea medie este crescătoare şi cea marginală este descrescătoare.

129.Când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie, iar cantitatea de factori
utilizaţi creşte: 1) productivitatea medie este crescătoare; 2) costul marginal este crescător; 3) costul total
mediu este crescător; 4) costul total creşte; e) productivitatea medie este descrescătoare.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4; b) 2+3+4; c)3+5; d) 2+4; e) 1+4.

130.Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor din bunurile X şi Y, ce furnizează consumatorului aceeaşi

satisfacţie; b) ansamblul combinaţiilor de muncă şi capital pe seama cărora se poate obţine aceeaşi
producţie; c) ansamblul factorilor de producţie pentru care se abţine acelaşi profit; d) ansamblul factorilor
de producţie ce pot fi achiziţionaţi în funcţie de bugetul disponibil şi preţurile unitare ale acestora; e) nici un
răspuns corect.

131.Panta izocuantei este reprezentată de: a) rata marginală de substituţie în consum; b) rata marginală de
substituire tehnică; c) costul de oportunitate; d) costul implicit; e) nici un răspuns corect.

132.Echilibrul producătorului este ilustrat grafic prin: a) punctul de intersecţie dintre izocuantă şi izocost; b)
punctul de intersecţie dintre isophelimă şi izocost; c) punctul de intersecţie dintre curba de indiferenţă şi
izocost; d) punctul de tangenţă dintre curba de utilitate şi dreapta bugetului; e) nici un răspuns corect.

133.Creşterea bugetului întreprinzătorului va determina: a) scăderea pantei izocostului; b)creşterea pantei

izocostului; c) deplasarea spre dreapta a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; d) deplasarea spre
stânga a izocostului, paralel cu dreapta iniţială; e) nici o modificare

134.Se cunosc următoarele date despre o firmă: funcţia costului total este CT=3Q 2+2Q+75, iar producţia este
Q=5. În aceste condiţii, care dintre următoarele afirmaţii este corectă: a) productivitatea marginală este
mai mare decât productivitatea medie; b) productivitatea marginală este mai mică decât productivitatea
medie; c) productivitatea marginală şi cea medie sunt egale; d) productivitatea medie este descrescătoare
şi mai mare decât cea marginală; e) pe baza datelor problemei nu putem determina relaţia dintre
productivitatea medie şi cea marginală.

135.Dacă în dinamică indicele producţiei este mai mic decât indicele consumului de factori, atunci: 1)
randamentele de scară sunt crescătoare; 2) randamentele de scară sunt descrescătoare; 3) randamentele
de scară sunt constante; 4) elasticitatea producţiei în raport cu factorii de producţie este subunitară; 5)
nici un răspuns corect.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+4; b) 2+4; c) 3+4; d) 2; e) 5.

36
136.Dacă indicele producţiei este mai mare decât indicele consumului de factori, atunci: 1)productivitatea
globală a factorilor de producţie creşte; 2) economiile de scară sunt superioare dezeconomiilor de
scară; 3) randamentele de scară sunt descrescătoare; 4)costul total mediu creşte; 5) firma este
supradimensionată.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+2.

137.Intersecţia dintre costul marginal şi costul total mediu corespunde: 1) unui cost marginal descrescător; 2)
unui cost total mediu descrescător; 3) punctului de minim al costului total mediu; 4) punctului de maxim
al productivităţii medii; 5) unui cost fix descrescător.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 3+4; e) 1+4+5.

138.Considerăm următoarea funcţie de producţie a unei firme: Q=4L+3K+2LK. Ştiind că bugetul este de 30
u.m., iar preţurile factorilor de producţie sunt :PL=20 u.m. şi PK=10u.m. Nivelul producţiei care minimizează
costul unitar este: a) 20; b) 25; c) 9; d) 15; e) nu se poate determina

139.Funcţia costului total este: CT=20+4Q-4Q 2+Q3. Costul fix şi volumul producţiei la care costul variabil
mediu este minim sunt: a) 20 ; 4; b) 0 ; 2; c) 20 ; 3; d) 0 ; 4; e) 20 ; 2;

140.Ca student aveţi o mică afacere în cămin – sunteţi proprietarul unei imprimante (capitalul de care dispuneţi)
în valoare de 3 milioane lei cu care tipăriţi 30000 de pagini pe lună la un cost mediu de 600 lei pagina şi
munciţi 3 ore pe zi. Pentru că nu puteţi face faţă comenzilor, anul următor vă decideţi să munciţi 6 ore pe zi,
închiriaţi spaţiul de la parterul căminului care are o suprafaţă dublă şi costă tot dublu şi înlocuiţi imprimanta
cu una nouă în valoare de 6 milioane lei capabilă să tipărească 80000 pagini pe lună, la un cost mediu de
500 lei pe pagină. Forma de acţiune a randamentelor de scară este: a) randamente de scară crescătoare; b)
randamente de scară descrescătoare; c) randamente de scară constante; d) nu putem determina forma de
acţiune a randamentelor de scară; e) nici un răspuns corect.

141.Când costul marginal devansează costul total mediu :a)productivitatea marginală este
constantă;b)productivitatea medie creşte;c)randamentele factoriale sunt descrescătoare;d)costul total
mediu scade.

142.Ieftinirea muncii va determina o posibilă deplasare a izocostului astfel:

a) b) c) d) e)

143.Combinarea factorilor de producţie pe termen scurt presupune:a) mai mulţi factori de producţie
variabili;b) un singur factor de producţie variabil;c) nici un factor de producţie variabil; d) randamente de
scară; e) nici un răspuns corect.

OFERTA

37
1. Nu reprezintă un factor principal de influenţă al ofertei: a) preţul; b) veniturile consumatorilor; c)
tehnologia; d) costul de producţie; e) preţurile factorilor de producţie.

2. Curba unei oferte perfect elastice este: a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d) orizontală; e) paralelă
cu axa preţului.

3. Curba unei oferte perfect inelastice este: a) paralelă cu axa cantităţii; b) crescătoare; c) verticală; d)
descrescătoare; e) orizontală;

4. Costul de producţie al unui bun creşte. În condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi atunci echilibrul se
va forma: a) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mari; b) la un preţ de echilibru şi cantitate de
echilibru mai mici; c) la un preţ de echilibru mai mare şi o cantitate de echilibru mai mică; d) la un preţ
de echilibru mai mic şi o cantitate de echilibru mai mare; e) la un preţ de echilibru constant şi o cantitate de
echilibru mai mare.

5. În situaţia în care o firmă vinde într-o săptămână 100 de unităţi din marfa X cu preţul unitar de 1000 de u.m.
şi 120 unităţi cu preţul de 1200 de u.m., oferta în funcţie de preţ este: a) elastică; b) inelastică; c) cu
elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

6. Introducerea unei taxe indirecte când cererea este mai inelastică decât oferta va afecta : a) doar pe
consumatori ; b)doar pe producători ; c) in egală măsură pe consumatori si pe producatori ; d) in mai
mare măsură pe consumatori ; e) in mai mare măsură pe producători.

7. Iaurtul si brânza sunt 2 bunuri concurente (substituibile in ofertă). La o creştere a preţului iaurtului : a)
creşte oferta de branză ; b) scade oferta de branza ; c) scade pretul la branza ;d) nu ne intampla nimic ;e)
scade costul mediu pe produs la iaurt.

8. Pe piata unui bun cantitatea oferită este Qo=10+ P iar cantitatea cerută este Qc = 100-2P. Sa se determine cu
cat se modifica surplusul consumatorului daca statul impune un prêt minim cu 10% mai mare decat pretul de
echilibru :a) scade cu 100 ; b) scade cu 11 ; c) scade cu 6 ; d) scade cu 200 ; e) scade cu 3.

9. Pe o piata cererea si oferta sunt date de relatiile Q c=80-0,3P Qo=20+0,2P .Daca guvernul impune un pret
maxim la jumatate din pretul care s-ar fi stabilit liber pe piata, sa se arate care va fi noua cantitate
tranzactionata pe acea piata :a) 60 ; b) 120 ; c) 62 ; d) 44 ; e) 32.

10. Creşterea preţului pieţei este mai mică decât acciza în cazul în care elasticitatea în funcţie de preţ a  :a)
ofertei este infinită b)ofertei este zero c)cererii este zero d)cererii este unitară e)cererii este infinită

11. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului este de 10 u.m. Curba ofertei este
Qo=2P. Deducem din aceste date că oferta are o elasticitate de :a) 2 ; b) ½ ; c) 1 ; d) -1 ; e) nu se poate
calcula.

12. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului est ede 10 u.m. Curba ofertei este
Qo=2P. În acest caz, surplusul producătorului este:a) 10 ; b) 20 ; c) 50 ; d) 100 ; e) 200.

13. Impunerea unei taxe vamale pe un produs conduce la: a) cresterea bunastarii consumatorilor si
producatorilor interni; b) scaderea veniturilor guvernului; c) pierdere de surplus; d) toate cele de mai sus;
e) nici o varianta nu este corecta.

14. Ştiind că functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a – b P, pretul initial Po = 5 u.m. si cantitatea
ceruta initiala Qo= 20, iar Kec/p= 25, nivelul constantelor a si b este: a) a=520 si b=100; b) b=520 si
a=100; c) a= 110 si b= 240; d) a= 100 si b= 110; e) a=520 si b= 110.

15. Efectul creşterii salariilor cizmarilor asupra pieţei pantofilor de lux este: a) creşterea preţului şi a cantităţii
de echilibru; b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru; c) reducerea preţului şi creşterea
cantităţii de echilibru; d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru; e) nici o modificare a preţului şi a
cantităţii de echilibru.

38
16. Legea ofertei: a) a fost aprobată de către Consiliul Concurenţei; b) poate fi formulată astfel: dacă preţul
creşte, cantitatea oferită scade; c) este formulată astfel: dacă preţul creşte, cantitatea oferită creşte; d)
atestă importanţa ofertei pentru combaterea inflaţiei; e) arată reacţia cantităţii cerute la o modificare a
preţului.

17. Preţul curent al unui bun este de 5000 u.m., dar preţul de echilibru ar trebui să fie de 4500 u.m.. Ne putem
aştepta la: a) existenţa unui deficit de ofertă ce va determina o creştere a preţului; b) existenţa unui deficit de
ofertă ce va determina o scădere a preţului; c) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o creştere a
preţului; d) existenţa unui surplus de ofertă ce va determina o scădere a preţului; e) existenţa unui
deficit de ofertă ce nu va afecta în nici fel preţul.

18. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea, iar P este preţul.
Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa acelui bun apare un surplus de: a)
ofertă, de 16 unităţi; b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere, de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de
10 unităţi.

19. Ştiind ca functia cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P , functia ofertei Qo=10+P si ca primaria impune
o taxa T=15 u.m. pe fiecare unitate vanduta, sa se determine care este marimea veniturilor primariei din
colectarea taxei , precum si pierderea sociala cauzata de colectarea taxelor: a)V= 45 u.m., PS= 75 u.m; b)
V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V= 35 u.m., PS= 750 u.m; d) V= 45 u.m., PS=175 u.m; e) V= 450 u.m., PS=
75 u.m.

20. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt Qc= 16-P şi Oo=3P. Daca guvernul impune o taxa la
cumparator, T = 4 u.m.,calculati cat din taxa suporta cumparatorul si cat producatorul? a) 3 u.m. si 1
u.m.; b) 2 u.m. si 2 u.m.; c) 0 u.m. si 4 u.m.; d) 1 u.m. si 3 u.m; e) 4 u.m. si 0 u.m.

21. Dacă preţul benzinei este 10 u.m./unitate, atunci cantitatea oferită este mai mare decât cantitatea cerută.
Dacă preţul benzinei este 5 u.m./unitate, atunci cantitatea cerută este mai mare decât cantitatea oferită. În
aceste condiţii, preţul de echilibru al benzinei este: a) 5 u.m./unitate; b) 10 u.m./unitate; c) mai mic decât 5
u.m./unitate; d) între 5 şi 10 u.m./unitate; e) mai mare decât 10 u.m./unitate.

22. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa calculatoarelor sunt Qc= 2P + 10 şi Oo = 31-P. Daca guvernul
impune o taxǎ la producator, T = 3 u.m., producatorul si respectivt cumparatorul suportă din taxă? a) 2
u.m. si 1 u.m. b) 1 u.m. si 2 u.m. c) 0 u.m. si 3u.m. d) 3 u.m. si 0 u.m; e) 1,5 u.m. si 1,5 u.m

23. Oferta unui bun înregistrează creşteri periodice. Cu ocazia fiecărei creşteri a ofertei, încasările totale ale
ofertanţilor se reduc. Care dintre afirmaţiile următoare este în mod necesar adevărată? : a) bunul respectiv
este normal; b) bunul respectiv este inferior; c) oferta bunului respectiv este inelastică; d) cererea pentru
bunul respectiv este inelastică; e)cererea pentru bunul respectiv este elastică.

24. Curba ofertei nu este afectată în mod direct de: a) tehnologia de producţie; b) preţurile factorilor de
producţie; c) veniturile consumatorilor; d) impozitarea vânzărilor; e) numărul producătorilor.

25. Presupunând că, pentru margarină, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 0,9, iar pentru
unt coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este 1,9, atunci: a) oferta pentru unt este cu
elasticitate unitară; b) oferta pentru margarină este perfect elastică; c) oferta pentru unt este mai elastică
decât pentru margarină; d) oferta pentru margarină este mai elastică decât pentru unt; e) oferta pentru
margarină este elastică.

26. Pentru un preţ de 1 000 u.m. o firmă doreşte să vândă 2 000 bucăţi dintr-un produs oarecare. Dacă preţul va
creşte la 1 050 u.m., câte bucăţi va oferi firma respectivă, coeficientul elasticităţii ofertei fiind 3? : a) 2300
bucăţi; b) 2000 bucăţi; c) 1500 bucăţi; d) 3000 bucăţi; e) 2500 bucăţi.

27. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul este –3, iar preţul scade cu 20%, atunci cantitatea
cerută: a)scade cu 60%; b)scade cu 7%; c) nu se modifică; d)creşte cu 60%; e) creşte cu 7%.

39
28. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: C A  270  8  p A , O A  200  6  p A unde CA este cantitatea
cerută, OA este cantitatea oferită, pA este preţul bunului. În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a)
5; 320; b) 4; 224; c) 8; 248; d) 5; 230; e) 2; 212.

29. Pe piaţa untului, cererea şi oferta sunt Q  100  10  P , Q  20  5  P , unde Q este cantitatea, iar P este
preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 7 unităţi monetare, atunci pe piaţa untului apare: a) un surplus de
25 unităţi de cantitate; b) un surplus de 55 unităţi de cantitate; c) un deficit de 30 unităţi de cantitate; d) un
deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus
de guvern.

30. Dacă cererea creşte mai încet decât oferta, preţul de echilibru:a) creşte;b) scade;c) nu se modifică, pentru că
atât cererea cât şi oferta cresc;d) creşte dacă scade costul mediu;e)scade doar atunci când scade costul mediu.

31. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt: Q  480  8  p , Q  200  6  p . În acest caz, preţul şi
cantitatea de echilibru sunt: a) 20; 320; b) 40; 180; c) 80; 160; d) 140; 160; e) 20; 160.

32. Preţul bunului X creşte cu 25%, iar cantitatea cerută se reduce cu 27%. Care dintre afirmaţiile următoare este
adevărată? a)cererea pentru bunul X este perfect elastică.; b)cererea pentru bunul X este inelastică, c)
elasticitatea cererii pentru bunul X este unitară; d) cererea pentru bunul X este elastică; e) cererea pentru
bunul X este perfect inelastică.

33. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde conceptului de ofertă? a)cantităţile dintr-un bun oferite de
majoritatea producătorilor; b)cantităţile dintr-un bun solicitate de cumpărători; c)cantităţile de bunuri oferite
de producătorii interni şi externi; d)cantităţile dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să le
vândă la niveluri diferite de preţ; e) nici una dintre alternativele de mai sus.

34. În cazul unui bun cu cerere elastică, reducerea preţului său va determina: a)creşterea cheltuielilor
consumatorilor privind acel bun; b) reducerea cheltuielilor consumatorilor pentru acel bun; c) menţinerea
neschimbată a cheltuielilor consumatorilor acelui bun; d) creşterea cantităţii oferite; e) reducerea numărului
de consumatori.

35. Conform legii ofertei şi principiului ceteris paribus:a) între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie
inversă; b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este
pozitivă; d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între
preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.

36. Care dintre următoarele afirmaţii privind preţul de echilibru este adevărată? a) este determinat numai prin
deciziile consumatorilor; b) este determinat numai prin deciziile vânzătorilor; c)este determinat de o agenţie
guvernamentală; d) este rezultatul interacţiunii dintre cumpărători şi vânzători; e) oricare dintre
răspunsurile anterioare poate fi corect.

37. Preţul situat sub nivelul său de echilibru conduce la apariţia: a) penuriei; b) inflaţiei; c) excedentului de
ofertă; d) unei cereri insuficiente; e) oricare din situaţiile menţionate este posibilă.

38. Curba ofertei în cazul unui obiect de artă este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect
inelastică; e) perfect elastică.

39. Bunurile a căror elasticitate a cererii în funcţie de venit este negativă se numesc: a) bunuri normale; b)
bunuri inferioare; c) bunuri publice; d) bunuri private; e) oricare dintre alternativele de mai sus.

40. Comparaţia între modificarea relativă a cantităţii cerute dintr-un bun şi modificarea relativă a preţului
acestuia reprezintă: a) coeficientul elasticităţii directe a cererii în raport cu preţul; b) coeficientul
elasticităţii încrucişate a cererii în raport cu preţul; c)coeficientul elasticităţii cererii în raport cu venitul; d)
coeficientul elasticităţii ofertei în raport cu preţul; e) oricare dintre coeficienţii de mai sus pot răspunde
cerinţei menţionate.

41. Se cunosc următoarele date privind preţul bunului X şi cantităţile cerute din bunurile X şi Y:

40
 Preţul bunului X Cantitatea cerută - Cantitatea cerută -
bunul X bunul Y
50 20 75
25 45 150
Venitul
consumatorului este 1000 unităţi monetare În această situaţie: a)bunurile X şi Y sunt substituibile;
b)bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt inferioare; d)bunurile X şi Y sunt normale;
e) nu se poate preciza natura bunurilor X şi Y.

42. Fixarea de către stat a unor preţuri minime determină: a) penurie; b) creşterea cantităţilor cerute de către
consumatori; c) menţinerea constantă a cantităţilor oferite de către producători; d) surplusuri pe piaţă; e)
accentuarea deficitului bugetar.

43. Creşterea semnificativă a preţului biletelor de cinema ar putea determina ca preţul aparatelor video şi a
numărului aparatelor video vândute să evolueze în sensul:a)creşterii/reducerii; b) reducerii/reducerii; c)
efectul este nedeterminat/reducerii; d) creşterii/creşterii; e) creşterii/menţinerii constante

44. Stabilirea unor limite maxime de preţ poate conduce în timp la: a) stimularea producătorilor în vederea
creşterii producţiei; b) dezvoltarea produselor noi; c) apariţia “pieţei negre”; d) reducerea şomajului; e)
dezvoltarea concurenţei.

45. Dacă preţul unei mărfi creşte, cheltuielile totale ale consumatorilor variază într-un sens sau altul în funcţie de
forma cererii. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a)cererea este inelastică, cheltuielile totale
cresc; b) cererea este inelastică, cheltuielile totale scad; c) cererea este inelastică, cheltuielile totale rămân
constante; d) cererea este elastică, cheltuielile totale cresc; e) cererea este elastică, cheltuielile totale rămân
constante.

46. Echilibrul pe piaţa unui bun se realizează atunci când: a) valoarea vânzărilor este egală cu valoarea
achiziţiilor cumpărătorilor; b) cantitatea cerută este egală cu cea oferită; c) cumpărătorii dispun de
venituri suficiente pentru a cumpăra ce şi cât doresc şi a-şi maximiza astfel satisfacţia; d) vânzătorii pot oferi
un volum mare şi diversificat de mărfuri; e) agenţii economici, fie vânzători, fie cumpărători, se pot
manifesta liber pe piaţă.

47. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este: a) preţul la care consumatorii vor cumpăra toate bunurile
oferite de producători; b) preţul la care cererea este superioară ofertei; c) preţul corespunzător unui volum
minim de tranzacţii pe piaţă; d) preţul la care poate exista exces de cerere sau de ofertă; e) preţul la care
cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.

48. Preţul unui bun este 80 u.m./unitatea de produs. La acest nivel cantitatea cerută este egală cu cantitatea
oferită. Dacă preţul ar fi fixat la nivelul de 40 u.m., ar exista un dezechilibru pe piaţă de 150 unităţi de
produs. Pentru un preţ al bunului de 20 u.m. pe piaţă există: a) un exces de ofertă mai mare de 150 unităţi de
produs; b) un exces de ofertă de 150 unităţi de produs; c) un exces de cerere de 150 unităţi de produs; d) un
exces de cerere mai mare de 150 unităţi de produs; e) echilibru.

49. Presupunem că guvernul controlează preţul unui bun la nivelul de 2 u.m./unitatea de cantitate, iar cantitatea
cerută excede cantitatea oferită. Dacă guvernul renunţă ulterior la această reglementare, pe piaţa acestui bun
se produc următoarele efecte: a) cantitatea cerută scade; b) cantitatea oferită creşte; c) cantitatea cerută şi
oferită devin egale; d) preţul creşte; e) toate cele de mai sus.

50. Efectele creşterii cererii pentru un tablou celebru asupra preţului şi cantităţii oferite constau în: a) preţul şi
cantitatea oferită sporesc; b) preţul şi cantitatea oferită se reduc; c) preţul creşte, iar cantitatea oferită
rămâne constantă; d) preţul scade, iar cantitatea oferită rămâne constantă; e) preţul scade, iar cantitatea
oferită creşte.

51. La nivelul preţului de echilibru: 1) cererea este identică cu oferta; 2) cantitatea cerută este egală cu
cantitatea oferită; 3)volumul valoric al vânzărilor este maxim; 4)volumul fizic al vânzărilor este maxim;
5)elasticitatea cererii în funcţie de preţ este egală cu elasticitatea ofertei în funcţie de preţ.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+4; b) 1+2+3; c) 1+2+3+5; d) 3+4; e) 3+4+5.
52. Dacă cererea scade iar oferta este perfect elastică: a) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru scad;
b)preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc; c)preţul de echilibru rămâne constant iar cantitatea

41
 de echilibru scade; d)preţul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru rămâne constantă; e) preţul
de echilibru şi cantitatea de echilibru rămân constante.

53. Când cererea scade şi oferta este perfect inelastică: a) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru este
constantă; b) preţul de echilibru scade şi cantitatea de echilibru creşte; c)preţul de echilibru scade şi
cantitatea de echilibru este constantă; d) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru scade;
e) preţul de echilibru este constant şi cantitatea de echilibru creşte.

54. Creşterea preţului grâului cu 50% determină creşterea cantităţii oferite cu 25%. În aceste condiţii, oferta de
grâu este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d)atipică; e)variantele a-d sunt false.

55. Dacă pe piaţa unui bun, aflată în echilibru, cu preţul P şi cantitatea la echilibru Q, guvernul impune un preţ
minim de 2P, atunci: a) cantitatea oferită scade; b) există exces de ofertă; c) curba ofertei pieţei se
deplasează spre dreapta; d) curba cererii pieţei se deplasează spre stânga; e) oricare dintre variantele de mai
sus poate fi adevărată.

56. De regulă, un plafon maxim de preţ este introdus: a) la nivelul preţului de echilibru; b)la un nivel mai mare
decât preţul de echilibru; c) la un nivel mai mic decât preţul de echilibru; d)atunci când oferta
depăşeşte cererea; e)la cererea producătorilor.

57. Reducerea în proporţii diferite a cererii şi ofertei determină: a) reducerea preţului de echilibru şi a cantităţii
de echilibru; b)creşterea preţului de echilibru şi reducerea cantităţii de echilibru; c)reducerea cantităţii de
echilibru; d)creşterea preţului de echilibru; e)menţinerea constantă a preţului de echilibru şi creşterea cantităţii
de echilibru.

58. Dacă pe piaţa unui bun cererea şi oferta se reduc concomitent şi în aceeaşi proporţie, preţul şi cantitatea de
echilibru:a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d) este constant, scade; d) este constant, creşte.

59. Firma X realizează Keo/p=2. Iniţial, la preţul unitar de 200 u.m. (şi CTM contabil=150), oferta săptămânală a
firmei a fost de 200 tone. Preţul creşte cu 25% (iar CT cu 90%). Oferta în t 1 (ceteris paribus) şi profitul vor
fi, în ordine: a) 250, 10000;b)300, 20000;c) 300, 18000;d) 250, 16500; e) 300, firma lucrează în pierdere.

60. Bunurile X şi Y sunt concurente. Dacă Px = constant iar Py creşte cu 10%, în mod normal, oferta din bunul
X:a)creşte;b)scade;c)rămâne neschimbată;d)va creşte cu 10%;e)va scădea cu 10%.

61. Bunul A este mierea de albine iar bunul Y ceara. În viitor, preţurile la bunul A vor creşte. Oferta din bunul
Y (preţul său constant) va: a)creşte; b)scădea; c)rămâne neschimbat; d)va creşte mai rapid decât producţia
din A; e) va creşte mai încet decât producţia lui A.

62. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport de preţ = 2; în raport de cost = 1,5; în funcţie de impozitele şi
taxele suportate de producător = 1. În t 0 oferta din bunul X = 10000 bucăţi. Se scontează că în t 1, preţul
creşte cu 10%, costul marginal cu 5% iar impozitele suportate de producători cu 8%. Se prognozează că
oferta din bunul X va:a) creşte, devenind 10450; b) scade, devenind 9550; c) rămâne aceeaşi; d) creşte,
devenind 12000; e) creşte, devenind 14500.

63. Bunurile concurente sunt acelea care: a) sunt substituibile în consum; b) sunt consumate doar împreună; c)
se obţin din aceiaşi factori de producţie; d) au acelaşi preţ; e) se vând de acelaşi producător.

64. Oferta industriei pentru bunul X, bun de consum alimentar, în raport cu producţia lui (importul este nul)
este:a) mai mare; b)mai mică; c) poate fi mai mare decât 0; d)informaţiile sunt insuficiente pentru a opta
între a), b), c), d); e)sunt identice.

65. Un producător acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă şi realizează pe termen scurt un cost marginal de
40 u.m. la bunul pe care-l produce, la o producţie de 1000 kg care-i maximizează profitul total. CT contabil
=24000 u.m. Profitul total este:a)14000; b)16000; c)18000; d)20000; e)nu se poate calcula.

66. În anul 2004, în ciuda condiţiilor climaterice vitrege, oferta de pepeni verzi a fost excepţională, în toate
zonele în care se cultivă şi se comercializează. Veniturile producătorilor de pepeni de regulă au scăzut, mulţi
dintre ei nu şi-au acoperit costurile. Explicaţia sintetică este că: a) cererea de pepeni este elastică la preţ;

42
 b)cererea este inelastică la preţ; c) cererea este de elasticitate unitară în funcţie de preţ; d) s-au cumpărat
pepeni din import; e) pepenii au fost de calitate slabă.

67. Producţia de ciment din ţara X se realizează în cadrul a 15 fabrici, aparţinând la 3 mari companii
transnaţionale, care realizează o înţelegere confidenţială care poartă caracteristicile de cartel. Ke o/preţ =1,4;
Keo/cost = 1,5. Producţia firmelor se desfăşoară în plaja randamentelor de scară descrescătoare (Keq/consumul
de factori = 0,9). Argumentaţi dacă, pentru mărirea profiturilor, pentru membrii cartelului este mai
convenabil: a) să mărească producţia şi să menţină preţul; b) să mărească preţul şi să menţină producţia;
c) să reducă producţia şi să majoreze preţul; d) să mărească producţia şi preţul; e) să reducă producţia şi
preţul.

68. Elasticitatea cererii în raport de preţ pentru cafea este 0,9 iar a ofertei este de 1,1. Ministerul de Finanţe
propune iar guvernul acceptă perceperea unei accize suplimentare asupra vânzărilor de cafea de 2 u.m./Kg.
În urma adoptării acestei măsuri, vânzările zilnice de cafea în oraşul A devin 1200 kg. Acciza pe care o
încasează zilnic bugetul din oraşul Ade 1200*2 = 2400 u.m. este suportată în principiu de: a) cumpărători;
b) vânzători (producători); c) fie de cumpărători, fie de producători, dar proporţia este indeterminată; d) în
cea mai mare parte de producători; e) în cea mai mare parte de consumatori.

69. Guvernul apreciază ca necesară mărirea veniturilor bugetare prin sporirea taxelor indirecte. Are la dispoziţie
următoarele alternative: a) să majoreze TVA-ul la toate categoriile de mărfuri cu acelaşi procent; b) să
majoreze TVA-ul şi accizele în special la bunurile cu cerere elastică şi ofertă inelastică; c) să majoreze
TVA-ul şi accizele la bunurile cu cerere inelastică; d) să majoreze TVA-ul mai ales la bunurile cu ofertă
inelastică; e) să majoreze TVA-ul la bunurile cu elasticitate unitară a cererii şi ofertei.

70. Curba ofertei se deplasează spre dreapta atunci când: a) creşte costul producţiei; b) preţul bunului produs
creşte; c) scade numărul ofertanţilor; d) se descoperă tehnologii mai performante; e) cresc taxele şi/sau
scad subvenţiile.

71. Oferta se extinde atunci când : a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri scade ; c)preţul
bunului produs creşte ; d) creşte numărul ofertanţilor ; e)scade costul producţiei.

72. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător prezent în ramură şi care acţionează pe
piaţa cu concurenţă perfectă este zona costului marginal situată deasupra curbei : a) costului fix mediu ; b)
încasării medii ; c) productivităţii medii ; d)costului variabil mediu ; e) costului total mediu.

73. Conform legii ofertei, ceteris paribus: a)între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă; b)
preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate; c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este pozitivă; d)
încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă; e) orice relaţie între preţ şi
cantitatea oferită poate fi posibilă.

74. Firma iese de pe piaţă în condiţiile când: a) preţului este egal cu costul total mediu; b) preţului este egal cu
costul variabil mediu; c) preţul este egal cu costul marginal; d)costul este total egal cu costul marginal; e)
nici o variantă nu este corectă.

75. O firmă îşi maximizează profitul atunci când: a)costul marginal este descrescător;b)costul marginal este
constant;c)costul marginal este crescător;d)la început costul marginal este descrescător şi apoi crescător;
e)nici o variantă nu este corectă.

76. Oferta pentru bunul X a fost în anul n de 1000 bucăţi. În anul n+1, se scontează o creştere a preţurilor cu
10% şi a costurilor cu 15%. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este 1,5 şi
coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de cost este 1, care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
cantitatea din bunul X oferită este adevărată: a)scade cu 30% şi devine 700; b)scade cu 10% şi devine 900;
c)creşte cu 30% şi devine 1300; d)creşte cu 10% şi devine 1100; e)nu suferă nici o modificare.

77. Un preţ administrat, situat sub nivelul preţului de echilibru, generează:a)diminuarea surplusului
producătorului ; b)creşterea surplusului producătorului ; c)nemodificarea surplusului producătorului ; d)o
situaţie optimă; e)nici un răspuns corect.

78. Un şoc crescător asupra ofertei pe o piaţă concurenţială, în condiţiile în care cererea rămâne neschimbată,
determină:a)scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi

43
 creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru;d)creştere
preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

79. Un şoc crescător asupra cererii pe o piaţă concurenţială ,în condiţiile în care oferta rămâne neschimbată,
determină:a) scăderea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru;b)scăderea preţului de echilibru şi
creşterea cantităţii de echilibru;c)creşterea cantităţii de echilibru şi a preţului de echilibru; d)creştere
preţului de echilibru şi scăderea cantităţii de echilibru;e)nu sunt influenţate preţul şi cantitatea de echilibru.

80. Printre factorii care determină creşterea ofertei se pot include:a) creşterea costurilor;b) creşterea numărului
ofertanţilor;c) scăderea subvenţiilor şi creşterea taxelor;d) scăderea nunărului de ofertanţi.

81. Cu cât cererea este mai elastică, cu atât:a) consumatorul suportă o parte mai mare din taxă ;b) producătorul
suportă o parte mai mare din taxă ;c) veniturile producătorilor cresc mai mult când preţul scade ;d)
veniturile producătorilor cresc mai puţin când preţul scade.

PIAŢĂ, CONCURENŢĂ, PREŢURI

1. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea

cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e)
posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

2. O firmă ce operează pe o piaţă cu concurenţă perfectă observă că produce la un nivel la care venitul
marginal este inferior costului marginal. Pentru a-şi maximiza profitul (sau reduce pierderile) firma ar trebui
să: a) crească nivelul producţiei; b) crească preţul; c) iasă de pe piaţă; d) reducă preţul; e) reducă producţia.

3. O firmă cu poziţie de monopol are funcţia de cost marginal Cmg = 3Q. Dacă cererea este dată de funcţia
P=20-Q, atunci pentru maximizarea profitului, producţia firmei trebuie să fie: a) Q=3; b) Q=4; c) Q=5; d)
Q=10; e) Q=20.

4. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu. În acest caz: a)
pierderea este mai mare decât costul fix; b) profitul este pozitiv; c) producătorul se află la pragul de
rentabilitate; d) producătorul nu mai produce pe termen scurt; e) producătorul continuă să producă pe
termen scurt.

5. Pe o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este determinat de: a) preţul maxim pe care oricare consumator
este dispus să-l plătească; b) preţul minim pe care oricare producător este dispus să-l accepte; c) egalitatea
cantităţii cerute cu cea oferită; d) preţul stabilit de cel mai mare producător; e) preţul stabilit de cea mai
influentă asociaţie de protecţie a consumatorilor.

6. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol: a) puţini ofertanţi cu forţă economică ridicată;
b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei; c) numeroşi cumpărători cu forţă economică redusă;
d) puţini cumpărători cu forţă economică ridicată; e) atomicitatea cererii.

7. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător ce acţionează pe piaţa cu concurenţă
perfectă este acea porţiune a costului marginal situată deasupra curbei: a) costului total mediu; b) costului
variabil mediu; c) costului fix mediu; d) încasării medii; e) productivităţii medii.

8. Nu reprezintă o caracteristică a pieţei cu concurenţă pură şi perfectă: a) atomicitatea cererii şi a ofertei; b)

omogenitatea produselor; c) fluiditatea perfectă; d) transparenţa perfectă; e) informaţia asimetrică.

9. Conceptul de pierdere socială ca urmare a impunerii unei taxe se referă la faptul că: a) prin impunerea taxei,
decidenţii politici îşi exercită influenţa politică; b) producătorul suportă întotdeauna o povară mai mare din
taxă decât consumatorul; c) consumatorul suportă întotdeauna o povară mai mare decât producătorul; d)
producătorul suportă întotdeauna o parte mai mare din povara fiscală, drept urmare îşi reduce producţia,
determinând astfel pierderea de locuri de muncă; e) povara suportată de consumator şi producător
depăşeşte veniturile guvernului de pe urma colectării taxei respective.

44
10. Un producător dintr-o piaţă de concurenţă perfectă produce 1.000 bucăţi dintr-un bun. Costul fix este de 10
milioane lei, iar costul variabil este de 32 milioane lei. Preţul minim la care producătorul poate să-şi vândă
producţia pe termen scurt este: a) 42.000 lei; b) 20.000 lei; c) 32.000 lei; d) 4.200 lei; e) 2.000 lei.

11. O firmă produce cu următoarea funcţie a costurilor: CT=15 + 10Q+15Q 2. Se consideră că firma se află în
situaţia de oligopol, având o funcţie a cererii: P=110-10Q. Nivelul producţiei care maximizează profitul şi
preţul la care va fi vândut produsul, sunt: a) 2 unităţi şi, respectiv, 90 u.m.; b) 3 unităţi şi, respectiv, 80
u.m.; c) 4 unităţi şi, respectiv, 70 u.m.; d) 5 unităţi şi, respectiv, 60 u.m.; e) 6 unităţi şi, respectiv, 50 u.m.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a
formării monopolurilor; b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de
scară pentru niveluri ridicate ale producţiei; c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând
preţuri diferite pe pieţe diferite; d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol; e) pe o piaţă de
oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ.

13. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia C m  3  Q , unde Cm este costul marginal, iar Q este
producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P  20  Q , unde P este preţul. În scopul
maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.

14. Alegerea unui producător monopolist care urmăreşte maximizarea profitului corespunde unei situaţii în care:
a) preţul este mai mare decât costul marginal; b)costul marginal este egal cu preţul; c) preţul este mai mic
decât costul marginal; d) preţul este egal cu încasarea marginală; e) preţul este mai mic decât încasarea
marginală.

15. Care dintre următoarele contribuie cel mai mult la existenţa unei situaţii de oligopol într-o industrie: a) slabe
bariere la intrarea pe piaţă; b) cerere elastică; c) produse standardizate; d) economii de scară; e) informaţie
perfectă.

16. Piaţa cu concurenţă de tip monopson apare atunci când: a) oferta de mărfuri este reprezentată de un număr
mic de producători; b) oferta este concentrată la un singur producător; c) există un număr mare de
producători şi consumatori; d) există atomicitatea cererii; e) cererea este concentrată la un singur
consumator.

17. Existenţa mai multor mărci de produs caracterizează piaţa: a) cu concurenţă perfectă; b) de monopson; c) de
oligopol; d) monopolistică; e) de monopol.

18. În condiţii de monopol există următoarea relaţie între venitul mediu (VM) şi venitul marginal (Vmg) al
firmei monopoliste: a) VM > Vmg; b) VM = Vmg; c) VM < Vmg; d) VM = Vmg – Cmg; e) VM =
Vmg/3.

19. În cazul în care o firmă de pe o piaţă de oligopol măreşte preţul de vânzare a produselor sale: a) cererea
pentru produsele acelei firme devine elastică; b)celelalte firme din oligopol vor proceda la fel; c) clientela
celorlate firme va migra spre acea firmă; d) curba cererii pentru produsele acelei firme devine inelastică;
e)firma în cauză cucereşte o parte mai mare din piaţă.

20. Un coeficient ridicat de elasticitate al cererii în raport cu preţul unui bun poate indica faptul că: a) pe acea
piaţă există monopol; b) pe acea piaţă există un oligopol coordonat; c) concurenţa este perfectă sau
monopolistică; d) concurenţa este de tip monopol bilateral; e) piaţa este dominată de un duopol asimetric.

21. Monopolul în cadrul unei economii de piaţă: a) determină preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor;b) dispare
treptat pe măsura dezvoltării economiei; c) este expresia unui nivel redus de concentrare a producţiei; d)
poate dispărea prin reducerea restricţiilor de acces pe piaţă; e) se referă doar la emisiunea monetară.

22. Un monopolist are funcţia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsă. Funcţia cererii pieţei
este dată de relaţia P = 209 – 3Q, unde P este preţul. Preţul şi cantitatea produsă în condiţiile maximizării
profitului sunt: a) 34; 107; b) 107; 34; c)5; 68; d) 206,57; 0,81; e) imposibil de determinat.

45
23. Curba cererii pentru o firmă în condiţiile concurenţei perfecte este: a) verticală; b)orizontală; c)
descrescătoare în raport cu preţul pieţei; d) crescătoare în raport cu preţul pieţei; e) oricare dintre variantele
de mai sus.

24. În condiţiile concurenţei imperfecte, preţul de echilibru al unui factor de producţie este dat de: a) intersecţia
dintre curbele cererii produsului şi ofertei factorului de producţie; b)intersecţia dintre curbele cererii şi
ofertei factorului de producţie; c) intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei produsului realizat; d)
intersecţia dintre curbele costului marginal şi ofertei factorului de producţie; e) nici una dintre cele de mai sus.

25. Se consideră un producător aflat în condiţii de concurenţă imperfectă. Încasarea marginală (I m) şi costul
marginal (Cm) au următoarele expresii: Im=100-18Q şi, respectiv Cm=2Q, unde Q este producţia. În vederea
maximizării profitului, producţia va fi: a)4,55; b) 5; c) 5,55; d) 50; e) 100.

26. Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflată în condiţii de concurenţă monopolistică poate determina: a)
menţinerea profiturilor; b) reducerea profiturilor; c)reducerea vânzărilor; d) creşterea costurilor medii
concomitent cu creşterea vânzărilor; c) reducerea profiturilor şi a costurilor medii.

27. În cazul unei firme aflată în situaţia de monopol funcţia inversă a cererii şi funcţia costului total sunt
următoarele: P = 12 - 0,02Q ;I, respective CT = 500 + 8Q, în care P este preţul unitar, Q reprezintă cantitatea
cerută/produsă dintr-un bun, iar CT este costul total. Volumul producţiei care asigură maximizarea profitului
total este: a)50; b)100; c) 300; d)1000; e)nu poate fi calculat.

28. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 6Q+1, unde Cm este costul marginal, iar Q este
producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P = 65 - Q, unde P este preţul. Dacă
obiectivul monopolistului este maximizarea profitului, atunci producţia este: a)8,125; b)12,8; c) 8; d) 9,14;
e) 0,12.

29. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal, iar Q este
producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P= 48 – Q, unde P este preţul. În scopul
maximizării profitului, producţia trebuie să fie: a) 6; b) 8; c) 9,6; d) 12; e) 16.

30. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când: a) costul marginal excede
încasarea marginală; b) încasarea marginală excede costul marginal; c) costul marginal este egal cu
încasarea marginală; d) încasarea marginală este negativă; e) toate cele de mai sus.

31. Atunci când încasarea marginală este superioară costului marginal, profitul firmei creşte dacă: a) producţia
creşte; b) producţia scade; c) producţia rămâne constantă; d)producţia creşte sau scade; e) informaţia este
insuficientă pentru a da un răspuns corect.

32. Într-o economie, alocarea eficientă a resurselor se realizează prin: a) sistemul preţurilor; b) tehnologiile de
producţie; c) preferinţele consumatorilor; d)deciziile producătorilor; e) deciziile guvernului.

33. Într-o economie de piaţă, concurenţa are rolul de a: a) asigura satisfacerea tuturor trebuinţelor; b) reduce
riscul în luarea deciziilor; c) realiza concentrarea producţiei; d) stimula creşterea eficienţei economice; e)
asigura avantaje pentru consumatori în defavoarea producătorilor.

34. Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b) firmele sunt „price
makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr redus de producători; d) intrarea şi
ieşirea liberă pe/de pe piaţă; e) firmele sunt adesea în poziţii de oligopol.

35. În cazul concurenţei perfecte, preţul la care se vinde un bun pe piaţă este: a) inferior venitului marginal; b)
întotdeauna superior costului marginal; c) întotdeauna superior profitului total; d) întotdeauna inferior
profitului marginal; e) întotdeauna egal cu venitul marginal.

36. Următoarea relaţie este valabilă indiferent de tipul de piaţă avută în vedere: a) preţul este egal cu venitul
mediu; b) preţul este unic; c) costul marginal este superior venitului marginal; d) preţul este egal cu venitul
marginal; e) preţul este egal cu costul total mediu.

37. Egalitatea dintre preţ şi venitul marginal este o caracteristică a pieţei: a) de monopol; b) de monopson; c) de
oligopol; d) monopolistică; e) cu concurenţă perfectă.

46
38. Profitul total este maxim, atunci când: a) venitul marginal este maxim; b) profitul marginal tinde către zero;
c) profitul mediu este în creştere; d) venitul marginal este egal cu costul marginal; e) profitul mediu este
zero.

39. O firmă ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă va opta pentru stoparea temporară a producţiei atunci
când: a) preţul este superior costului total mediu; b) preţul este inferior costului variabil mediu; c) preţul
este inferior costului mediu, dar superior costului variabil mediu; d) preţul este superior venitului mediu; e)
preţul este inferior costurilor fixe.

40. Să presupunem că, pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul pieţei este superior costului mediu. Care din
următoarele afirmaţii este adevărată, având în vedere o perioadă mai lungă de timp: a) firme noi vor intra pe
piaţă, iar preţul va creşte; b) unele firme existente pe piaţă vor stopa producţia; c) firmele existente pe piaţă
înregistrează pierderi; d) firme noi vor intra pe piaţă, iar preţul va scădea; e) nici una din cele de mai sus.

41. Când egalitatea dintre costul marginal şi preţ se realizează sub nivelul costului variabil mediu, firma: a)
înregistrează pierderi; b) înregistrează profit contabil; c) se află la nivelul pragului de rentabilitate; d)
decide continuarea producţiei; e) îşi maximizează profitul.

42. Să presupunem că o firmă acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă. Dacă are loc o creştere a preţului
datorată unor factori exogeni şi firma urmăreşte maximizarea profitului, atunci aceasta va reacţiona prin: a)
reducerea producţiei; b) creşterea producţiei; c) menţinerea constantă a nivelului producţiei; d) creşterea
producţiei şi a preţului pieţei; e) nici una din cele de mai sus.

43. O firmă va decide diminuarea producţiei realizate în condiţiile în care: a) costul marginal este inferior
preţului pieţei; b) costul marginal este inferior costului variabil mediu; c) venitul marginal este inferior
preţului pieţei; d) costul marginal este superior preţului pieţei; e) venitul mediu este inferior preţului
practicat de firmă.

44. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um;
funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi producţia optimă şi nivelul profitului aferent
acesteia : a)10 şi 140; b)15 şi 110; c)10 şi 250; d) 5 şi 110; e) 5 şi 250.

45. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um;
funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Arătaţi cu cât trebuie să mărească firma producţia ştiind
că are loc o creştere (exogenă) a preţului cu 20%: a) cu 2 unităţi; b) cu 100%; c) cu 50%;d) cu 20%; e) cu
10 unităţi.

46. Arătaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată cu privire la piaţa cu concurenţă perfectă: a)
producătorii sunt ”price makers”; b) dreapta preţului are pantă negativă; c) bunurile oferite pe piaţă sunt
identice; d) preţul este inferior venitului marginal; e) a şi b.

47. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă înregistrează pierderi atunci când egalitatea dintre venitul
marginal şi costul marginal se realizează: a) sub curba costului mediu; b) la nivelul de minim al costului
mediu; c) peste costul mediu; d) sub curba costului fix; e) nici una din cele de mai sus.

48. Ştiind că preţul este 10 u.m., iar costul marginal este 8 u.m., o firmă ce urmăreşte maximizarea profitului va
decide: a) stoparea producţiei; b) creşterea producţiei; c) reducerea producţiei; d) creşterea preţului de
vânzare a bunului respectiv; e) reducerea preţului la 8 unităţi monetare.

49. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 +
5Q2. Să se determine nivelul minim al preţului pieţei care face posibilă pe termen lung continuarea activităţii
economice: a) 50; b) 60; c) 25; d) 100; e) 10.

50. Funcţia costului unei firme ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este dată de relaţia CT = 125 +
5Q2. Identificaţi care este nivelul optim al producţiei dacă preţul pieţei este de 100 um: a) 5 unităţi; b) 100
unităţi; c) 50 unităţi; d) 15 unităţi; e)10 unităţi.

51. Statul consolidează poziţia de monopol a unor producători interni dacă: a) măreşte taxele vamale la
import; b) reduce barierele legale de intrare pe piaţă a unor noi producători; c) liberalizează comerţul

47
 exterior; d) nu asigură protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale; e) decide intrarea în Uniunea
Europeană.

52. În cazul unui monopol, discriminarea prin preţ: a) sporeşte costul total al producţiei; b) reduce profitul total
al monopolului; c) reduce surplusul consumatorului; d) se poate practica numai în cazul unei transparenţe
ridicate a pieţei; e) favorizează întotdeauna consumatorul.

53. O firmă cu poziţie de monopol produce un bun X şi înregistrează funcţia costului total de forma CT = 1,5 Q 2
+ 2, unde CT = costul total, Q = producţia. Funcţia cererii pentru bunul considerat este de forma P = 20 – Q,
unde P = preţul bunului. Producţia ce asigură maximizarea profitului de monopol şi proftul maxim ce poate
fi atins în condiţiile date sunt: a) Q = 20; Pr = 135; b) Q = 4 ; Pr = 64; c) Q = 5 ; Pr = 37,5; d) Q = 4 ; Pr =
38; e) Q = 8 ; Pr = 100.

54. Monopolul natural reprezintă o situaţie: a) specifică extracţiei de resurse naturale; b) ce constituie doar un
model teoretic; c) în care un producător oferă pe piaţă un bun la un cost mediu superior altor producători;
d) în care un producător beneficiază de efectele economiilor de scară; e) în care producătorul nu obţine
profit.

55. O firmă aflată în poziţie de monopol: a) domină absolut piaţa şi nu trebuie să ţină seama de cerere; b)
stabileşte atât preţul, cât şi cantitatea oferită pe piaţă, numai în funcţie de capacitatea sa de producţie şi de
obiectivul său de maximizare a profitului; c) domină absolut piaţa, dacă produsul său nu are substitute;
d) nu poate influenţa cererea prin reclamă; e) preia preţul pieţei ( este “price-taker”).

56. Protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale: a) poate crea o situaţie de monopol; b) trebuie
eliminată pentru că defavorizează consumatorii; c) este o premiză pentru procesul de inovare; d) a+b; e)
a+c.

57. Situaţia de monopol permite obţinerea de supraprofit pentru că: a) preţul de monopol este la nivelul costului
marginal; b) preţul de monopol depăşeşte costul marginal; c) cantitatea totală dintr-un bun oferită pe
piaţă este mai mare decât oferta totală a pieţei în condiţii de concurenţă; d) are loc maximizarea cifrei de
afaceri; e) are loc minimizarea costului mediu.

58. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, producţia este considerată ca fiind optimă: a) în zona crescătoare a
costului marginal; b) în zona crescătoare a costului total mediu; c) în zona descrescătoare a costului
marginal; d) în zona descrescătoare a costului total mediu; e) în zona in care costul total mediu este
constant.

59. Piaţa băuturilor răcoritoare din România constituie un exemplu de: a) oligopson; b) concurenţă
monopolistică; c) monopson; d) monopol; e) oligopol.

60. Cartelul: 1) reprezintă un exemplu de concurenţă monopolistică; 2) este reprezentat de un grup de firme
care, deşi şi-au păstrat autonomia decizională, se inţeleg între ele cu privire la preţ si la segmentele de piaţă;
3) este rezultatul fuzionării mai multor firme sub o conducere comună; 4) este rar intalnit în practică,
datorită, printre altele, şi costurilor antrenate de supravegherea partenerilor; 5) 1-4 corecte. a) 2,3; b)2; c)
2,4; d)5; e)1,3,4

61. Situaţia în care două, trei sau patru firme asigură între 50%-95% din totalul vânzarilor este caracteristică: a)
monopolului; b) pieţei cu concurenţă perfectă; c) oligopolului; d) oligopsonului; e) monopsonului.

62. Care dintre următoarele caracteristici sunt proprii concurenţei monopolistice: 1) firma atinge echilibrul pe
termen lung când preţul este egal cu costul mediu; 2)oferta mărfii nu este controlată de nici o firmă; 3)
firmele pătrund în industrie şi pe piaţă fără dificultate; 4) existenţa mai multor firme care produc şi vând
aceeaşi marfă diferenţiată calitativ; 5)oferta firmelor se adaptează permanent la cerere. a)(1,3,4,5); b)
(2,3,4,5); c)(1,3); d)(1,2,3,4,5); e)(1,4,5)

63. În condiţii de oligopol: a) firmele nu pot practica concurenţa prin preţ; b) preţul este o variabilă exogenă; c)
existenţa curbei „frânte” a cererii explică mecanismul de formare a preţului; d) modificarea preţurilor
poate fi o decizie comună a firmelor; e) a-d false.

48
64. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică: a) diferenţierea bunurilor; b) atomicitatea
cererii şi a ofertei; c) fiecare producător poate influenţa piaţa; d) mărcile firmelor sunt individualizate; e)
posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.

65. Pe o piaţă concurecnţială, funcţia cererii este Q=100-10P iar funcţia ofertei este Q=20+5P, unde Q este
cantitatea iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ P=5 u.m., atunci pe piaţă apare: a) un surplus de
15 unităţi de cantitate; b) un surplus de 5 unităţi de cantitate; c) un deficit de 5 unităţi de cantitate; d) un
deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 u.m. între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern.

66. Piaţa relevantă: a)este cea mai importantă;b)este cea pe care se efectuează majoritatea tranzacţiilor dintr-un
bun;c)este cea care se află în oraşul cel mai important (al ţării, al continentului) de efectuare a tranzacţiilor
din bunul respectiv aşa cum este Roterdam pentru ţiţei sau Londra pentru valute şi titluri de valoare;d)este
cea care cuprinde toate tranzacţiile cu respectivul bun;e)tranzacţiile cu respectivul bun plus toate cele cu
bunurile a căror cerere este afectată de modificarea preţului respectivului bun.

67. Piaţa relevantă a morcovilor cuprinde pe lângă tranzacţiile cu morcovi pe cele

cu:a)păstârnac;b)ceapă;c)toate legumele;d)toate bunurile de orice gen a căror cerere creşte când preţul
morcovilor scade;e)toate bunurile a căror cerere creşte sau scade când se modifică preţul morcovilor.

68. Pe piaţa cărnii acţionează în calitate de vânzători aproximativ 100 firme. Cererea săptămânală este în medie
10 000 tone. Două firme, A şi B decid să majoreze preţul cu 10% iar cererea săptămânală devine 9500 tone.
Se apreciază că piaţa cărnii din această ţară este:a)competitivă;b)puţin competitivă;c)de monopol;d)de
concurenţă perfectă;e)de oligopol contrat.

69. Propoziţia „Accesul populaţiei la bunurile economice este condiţionată doar de achitarea preţului”
este:a)adevărată;b)falsă;c)este adevărată pentru bunurile publice;d)este falsă doar pentru bunurile
publice;e)este adevărată doar pentru bunurile marfare.

70. Accesul populaţiei la bunurile marfare (cu alte cuvinte raţionalizarea acestui acces) se realizează:a)doar
prin preţ;b)prin preţ şi prin alte mijloace;c)doar prin alte instrumente;d)doar prin preţ pentru persoanele
sărace;e)doar prin alte instrumente în economiile mixte.

71. Penuria de bunuri în sens economic apare atunci când:a)resursele sunt insuficiente pentru satisfacerea
tuturor nevoilor;b)când unele categorii de persoane nu au bani pentru procurarea bunurilor;c)în orice situaţie
când cererea este mai mare decât oferta;d)când cererea este mai mare decât oferta datorită unor preţuri
„false”; e)în toate situaţiile de mai sus.

72. Penuria şi raritatea sunt:a)sinonime;b)în relaţie parte – întreg;c)în relaţie întreg – parte;d)nu au nici o
legătură;e)sunt în relaţie invers proporţională.

73. În Capitală, locuinţele cu chirie pentru tinerii căsătoriţi cresc într-un ritm inferior formării noilor familii şi
cupluri. Consiliul Municipal, confruntat cu nemulţumirile tinerilor trebuie să decidă între mai multe
alternative, iar dvs. consideraţi că cea mai bună este:a)plafonarea chiriilor (pe zone şi în funcţie de gradul
de confort);b)acordarea unor facilităţi fiscale celor care construiesc locuinţe de închiriat (dar pentru
aceasta trebuie mărite unele impozite, fără de care nu pot fi asigurate resursele bugetare);c)să acorde un
sprijin bănesc tinerilor căsătoriţi sau în cuplu (dar şi în acest caz vor fi mărite unele impozite);d)să nu
intervină, iar piaţa să stabilească „preţul corect” al chiriilor;e)Primăria să cumpere locuinţele de închiriat
şi să le închirieze tinerilor.

74. Afirmaţia „Preţurile libere sunt mai bune decât orice preţ format prin intervenţia directă sau indirectă a
autorităţilor” este:a)corectă, fiind o afirmaţie normativă;b)falsă, fiind o afirmaţie pozitivă;c)este falsă
pentru că toate preţurile efective suportă o anumită influenţă a autorităţilor;d)nu este nici adevărată, nici
falsă; depinde de situaţie şi unghiul din care judecăm;e)este o propoziţie normativă.

75. Fie două bunuri x şi y pentru care, pe o piaţă concurenţială, cererea săptămânală (Q) şi preţul iniţial au fost:
Px=500, Py=100, Qx=20 buc, Qy=400 buc. În t1, Px se dublează iar Py=constant. Ca rezultat Qx=15,

49
 Qy=350. Rezultă că cele două bunuri sunt:a) substituibile;b)complementare;c)de
lux;d)inferioare;e)indiferente.

76. Când o firmă acţionează pe o piaţă concurenţială, iar Vmg=Cmg, venitul total este:a)nul;b) pozitiv;c)egal cu
profitul;d)egal cu preţul;e)negativ.

77. Pe termen scurt, o firmă concurenţială realizează P=Cmg (dar superior CTM-full). Aceasta înseamnă că ea
lucrează în condiţii:a)optimale;b)suboptimale;c)realizează un profit oarecare;d)de monopol;e)de
monopson.

78. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte. Ea are o funcţie de cost :
CT=4Q2+4Q+20. Preţul unitar al bunului x este de 36 u.m.. Când firma se află la echilibru pe termen scurt:
venitul total şi profitul sunt:a)140, 40;b)144, 100;c)237, 125;d)400, 100;e)a-d false.

79. O firmă, în condiţii de concurenţă, are o funcţie de cost total CT=3Q 2+7Q+90 (costurile sale fixe fiind sub
nivelul celorlalte firme atomizate din industrie). Preţul este definit prin relaţia P=47-2Q şi se formează
liber. Pe termen scurt profitul acestei firme este:a)egal cu profitul normal;b)egal cu profitul pur;c)mai
mare ca profitul pur;d)mai mic decât profitul pur;e)nu se poate răspunde; informaţiile sunt insuficiente.

80. Propoziţia „Echilibrul firmei concurenţiale pe termen scurt este sinonim cu echilibrul stabil”
este:a)adevărată;b)falsă; c)adevărată, dacă produce bunuri substituibile;d)falsă dacă bunurile produse sunt
alimentare;e)adevărată în economii cu piaţă funcţională.

81. Pe o piaţă concurenţială, elasticitatea cererii şi cea a ofertei pentru bunul x este la echilibru de 1,3. Asupra
cererii se produce un şoc prin modificarea profundă a preferinţelor consumatorilor. Se scontează, că ulterior
piaţa acestui bun să:a)rămâne în echilibru;b)dezechilibrul este autoîntreţinut;c)revine la echilibru
iniţial;d)pot fi adevărate oricare din a, b, c; e)toate propoziţiile a, b, c sunt false.

82. Diagrama Cobweb exprimă:a)starea de echilibru stabil;b)starea de dezechilibru pe termen scurt;c)procesul

de revenire la echilibru prin eliminarea (absorbţia) treptată a unor şocuri asupra cererii şi/sau
ofertei; d)toate cele de mai sus;e)a, b, c false.

83. Pe piaţa bunului x, oferta este mai mare decât cererea iar preţul de tranzacţie este mai mic decât preţul de
echilibru. Surplusul efectiv al producătorului faţă de cel normal este:a)mai mare;b)mai mic; c)identic;
d)poate fi adevărat oricare din propoziţiile a, b, c; e)nu se poate răspunde pentru că informaţiile sunt
insuficiente.

84. Pe piaţa concurenţială, surplusul consumatorului şi al producătorului sunt maxim posibile când:a)piaţa este
în echilibru;b)când se înregistrează exces de cerere;c)când se înregistrează exces de ofertă;d)în toate
situaţiile a, b, c; e)în nici una din situaţiile a, b, c.

85. Piaţa cu concurenţă pură şi perfectă este acea piaţă care se caracterizează prin:1)libertatea de a intra şi de a
ieşi de pe piaţă;2)transparenţa perfectă;3)atomicitate perfectă;4)produse uşor diferenţiate;5)perfecta
mobilitate a factorilor de producţie.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

86. Costul marginal este de 30 u.m. iar producţia corespunzătoare maximizării profitului pe termen scurt este
de10.000 bucăţi. Costurile totale sunt de 210.000 u.m. Profitul unitar, dacă firma acţionează în condiţii
apropiate concurenţei perfecte este :a) 9 u.m ;b) 12 u.m;c)21 u.m;d)25 u.m.;e)30 u.m..

87. Piaţa concurenţială este considerată o piaţă cu “echilibru stabil” atunci când:a)| Ecx/px| > Eox/px;b)| Ecx/px| <
Eox/px;c)| Ecx/px| = Eox/px;d)Ecx/px = 0;e)Ecx/px = ∞.

88. Atunci când cererea şi oferta pe piaţă scad, dar în proporţii diferite:a)preţul de echilibru scade şi cantitatea
de echilibru scade;b)preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade;c)preţul de echilibru poate să
crească, să scadă sau să nu se modifice, iar cantitatea de echilibru creşte;d)preţul de echilibru scade sau
creşte, iar cantitatea de echilibru scade;e)preţul de echilibru scade, creşte sau nu se modifică, iar
cantitatea de echilibru creşte, scade, nu se modifică.

50
89. O firmă care îşi desfăşoară activitatea în condiţii apropiate concurenţei perfecte şi produce bunul x.
Vmg=P=55, iar costul total de producţie CT=5Q2+5Q+5. Mărimea profitului la nivelul producţiei optime
este:a)230;b)225;c)275; d)115;e)110.

90. Eficienţa maximă a alocării este reflectată de relaţia:

a)P>Cmg ;b)P<Cmg ;c)P=Cmg ;d)P=CTMminim ;e)Nici un răspuns nu este corect.

91. Conform teoriei neoclasice a valorii economice, aceasta:a)are suport în valoarea economică a bunurilor
supuse tranzacţiei;b)este determinată de utilitatea marginală şi raritatea respectivului bun;c)este fixat
autoritar de către stat;d)exprimă condiţiile de producţie a mărfii.e)a-d false;

92. O firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte, pe termen scurt, produce două bunuri x şi
y: costul total este dependent de cantităţile produse prin funcţia CT=4x 2+3y2+10x+5y+150. Preţul bunului x
de 90 u.m. şi preţul bunului y de 95 u.m. Cantităţile din cele două bunuri care maximizează profitul total al
firmei sunt:a)x=10; y=15;b)x=15; y=15;c)x=12; y=10;d)x=20; y=15;e)x=10; y=20;

93. Se cunosc următoarele date privind o firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte:
Cmg=2+3Q, CF=40, iar profitul ţintă este de 110u.m. Determinaţi preţul şi cantitatea care permit obţinerea
acestui profit.:a)P=20; Q=10;b)P=32; Q=10;c)P=30; Q=15;d)P=20; Q=15;e)P=10; Q=15.

94. Intrarea agentului cererii pe piaţa unui bun se face:a)în funcţie de costul fix mediu;b)la un preţ mai mare
decât costul marginal;c)la un raport Umg/P a bunului mai mare decât acelaşi raport al unor bunuri
substituibile;d)la un preţ mai mic decât costul marginal;e)nici un răspuns corect.

95. În concurenţa pură şi perfectă, echilibrul firmei pe termen scurt se realizează când: a)C mg = Vmg >P;b)Cmg =
Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg

96. Piaţa concurenţială tinde spre echilibru stabil când:1)prin eliminarea factorului aleatoriu revine la
echilibrul iniţial sau găseşte altul nou;2)│Kecp│<│Keop│;3)dezechilibrul format se reproduce în limite
relativ constante;4)│Kecp│>│Keop│;5)a-d false.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 5.

97. Fie o firmă care acţionează în condiţii apropiate de cele ale concurenţei perfecte, funcţia costului total fiind :
CT=3Q2+2Q+104, iar preţul P=20. Dacă firma produce în condiţii de echilibru pe termen scurt, cantitatea de
echilibru şi profitul unitar sunt:a)4; 2;b)3; 2;c)4; 3;d)2; 4;e)2; 2;

98. Pe termen scurt în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când:a) venitul marginal este egal
cu costul marginal;b) venitul mediu este egal cu costul mediu;c) costul marginal este egal cu costul
mediu;d)venitul marginal este egal cu costul marginal în zona crescătoare a acestuia.

99. Pe termen lung în concurenţǎ perfectǎ, profitul firmei este maxim atunci când: a) Vmg=Cmg; b)
Vmg=Vm=P=Cmg; c)Vmg=Vm=P=Cmg=CVM; d)Vmg=Vm=P=Cmg=CTM; e) nici un răspuns corect

100.O firma care acţioneazǎ pe o piaţǎ cu concurenţǎ perfectǎ va înceta sǎ mai producă atunci când:a)
P>CVM;b) P<CTM;c) P<CVM;d) P=CTM;e) P>CTM;

101.Firma A în situaţia de monopol are o funcţie de cost CT=3Q 2+4Q+10 şi o funcţie de preţ: P=24-2Q (în care
Q=cantitatea produsă şi vândută). Dacă firma produce în condiţii de echilibru, Pe, Qe şi venitului marginal
sunt în ordine:a)20, 16, 2;b)16, 20, 2;c)20, 2, 16; d)2, 16, 20;e)nici una din variantele de mai sus.

102.Fie un bun care are date funcţiile de cost şi de preţ în condiţii de echilibru ale pieţei Producerea bunului
respectiv se transformă din una concurenţială în cea de qvasi monopol. Bunăstarea consumatorilor când
monopolul este în echilibru: a) nu este afectată; b) se reduce, preţurile fiind mai mari;c) se reduce, cantităţile
fiind mai mici;d)se reduce, preţurile fiind mai mari şi cantităţile mai mici;e)sunt posibile oricare din a, b,
c,d.

103.O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ: CT=5Q 2+200Q+300, P=620-
100Q. Producţia şi preţul de echilibru sunt:a) 1;520;b) 2; 420;c) 3; 302;d) 4; 220;e) 5; 120.

51
104.O firmă are situaţie de quasi monopol şi are următoarele funcţii de cost şi preţ: CT=5Q 2+200Q+300, P=620-
100Q. Dacă profitul normal reprezintă 10% din profit, profitul pur (supraprofitul) obţinut la echilibru de
către monopol este:a) 28;b) 38;c) 48;d) 58;e) a-d false.

105.O firmă monopolistică realizează echilibrul pe termen scurt la acea producţie pentru care costul marginal
este egal cu: a) venitul mediu;b) CTM;c) venitul marginal;d) profitul marginal;e) profitul total.

106.Obţin supraprofit durabil:a) monopolul;b) firma monopolistică;c) firmele din cartel;d) oligopulul lider;e)
firma concurenţială care are un CTM inferior ca al concurenţilor.

107.Comportamentul strategic înseamnă în primul rând:a) să evaluezi implicaţiile pe termen ung;b) să evaluezi
implicaţiile pe termen scurt;c) să evaluezi deciziile respective din perspectiva fenomenelor de
incertitudine şi interdependenţă puternice;d) să evaluezi deciziile respective din perspectiva incertitudinii
şi a interdependenţelor slabe;e) să acţionezi pe o piaţă cu concurenţă perfectă.

108.Comportamentul strategic şi teoria jocurilor (strategice) caracterizează:a) monopolul;b) IMM-urile;c)

oligopolul;d) concurenţa perfectă;e) oligopolul lider.

109.Faţă de oligopoluri, guvernul trebuie să adopte măsuri care să conducă la:a) îngrădirea şi eliminarea
treptată;b) extinderea lor ca principală formă de piaţă cu concurenţă imperfectă, reală;c) stimularea
înţelegerii dintre ele pentru a prevenii falimente răsunătoare;d) menţinerea şi amplificarea competiţiei
dintre ele;e) aplicarea legilor concurenţei.

110.Nu caracterizează piaţa cu concurenţă monopolistică :a)atomicitatea cererii ;b)atomicitatea ofertei ;c)

intrarea liberă pe piaţă ;d)deciziile unui producător nu au o influenţă semnificativă asupra deciziilor
celorlalţi producători ;e)omogenitatea bunului tranzacţionat.

111.Comparând condiţiile de echilibru pe piaţa de monopol cu cele de pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă
putem să deducem că:1)preţul de echilibru al monopolului este superior preţului de echilibru al firmei
concurenţiale, ceea ce permite obţinerea profitului pur, durabil;2)cantitatea de echilibru a monopolului
este mai mare, mai mică sau egală cu cea a firmei concurenţiale;3)cantitatea de echilibru a monopolului
este mai mică decât de cea a firmei concurenţiale;4)surplusul cosumatorului nu este afectat ;5)firma
concurenţială obţine profit pe termen lung.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3; c) 2+5; d) 2+4+5; e) 1+3.

112.Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a
formării monopolurilor;b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de scară
pentru niveluri ridicate ale producţiei;c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri
diferite pe pieţe diferite;d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol;e) pe o piaţă de oligopol
producătorii pot practica concurenţa prin preţ.

113.Monopolul îşi maximizează profitul atunci când:a)costul marginal este egal cu preţul;b)costul total mediu
este minim;c)costul marginal este egal cu venitul marginal;d)costul variabil mediu este egal cu
preţul;e)venitul marginal este egal cu preţul.

114.Diferenţa dintre concurenţa monopolistică şi cea pură şi perfectă este dată de:a)diferenţierea
produselor;b)atomicitatea cererii;c)atomicitatea ofertei;d)existenţa doar a profiturilor normale pe termen
lung;e)existenţa unui preţ mai mare decât costul marginal.

115.În concurenţa monopolistică, starea de echilibru pe termen scurt este caracterizată de:a)Cmg = Vmg <P;b)Cmg
= Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg.

116.Pe o piaţă cu concurenţă perfectă :a)fiecare dintre firmele concurente se va angaja în diferite forme de
concurenţă non-preţ ; b)firmele noi pot intra liber iar firmele existente pot părăsi piaţa foarte uşor ;
c)firmele individuale au o « politică a preţurilor »d)fiecare firmă aduce pe piaţă un produs nestandardizat
e)fiecare firmă producătoare oferă produse diferenţiate

117.Curba ofertei unei firmei pe o piaţă cu concurenţă perfectă coincide cu:a)curba costului variabil mediu
b)curba cererii c)curba costului marginal dar nu mai jos de minimul costului variabil mediu d)curba

52
 costului variabil mediu dar nu mai jos de minimul curba costului marginal e)curba costului marginal, dar nu
mai sus de minimul costului mediu

118.Care dintre următoarele este trăsătura caracteristică a unui monopol natural ? a) produce o utilitate
publică ; b) are costuri fixe scăzute ; c) concurenţa ar fi mai puţin costisitoare pentru
consumator ;d) sunt reglementate de către stat ; e) prezintă economii de scară pe întreg intervalul descris
de curbei cererii.

119.Faptul că o firmă realizează doar profit normal înseamnă că :a)firma înregistrează de fapt pierderi b)costul
explicit este mai mare decât costul implicit c)firma produce la pragul de rentabilitate d)firma trebuie să
iasă de pe piaţă e)firma se află pe o piaţă cu concurenţă perfectă

120.O firmă pe o piaţă perfect competitiva va decide sa iasa de pe piata atunci cand: a) pretul este mai mic decat
minimul costului total mediu ; b) pretul de echilibru se stabileste la nivelul costului marginal ;c) cand pretul
este mai mic decat minimul costului variabil mediu ; d) costul mediu pe termen lung este crescator; e)
pretul este egal cu costul fix mediu.

121.Pe piaţa cu concurenţă perfectă cererea pentru bunurile unui producător individual este: a) perfect inelastica;
b) perfect elastică; c) cu elasticitate unitară ;d) elastică; e) inelastică.

122.Care din urmatoarele afirmaţii este falsă? a) structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante
economii de scara pentru niveluri ridicate ale productiei b) barierele legale la intrarea pe piata constituie o
cauza a formarii monopolurilor c) pe piata de oligopol agenţii ofertei sunt atât căutători, cât şi receptori
de pret d) pe piata de oligopol agentii economici se comporta strategic e) piata de oligopol cartelizata este
o piata de monopol.

123.Costul total al unei firme pe o piata cu concurenta perfecta este CT=Q 2-4Q+10 iar pretul de echilibru se
fixeaza la P=10 . Cantitatea pe care alege să o ofere pe piaţă firma astfel incat profitul sa fie maxim si
mărimea acestuia sunt :a) Q=4, Pr=10 ;b) Q=7, Pr=70 ; c) Q=7, Pr=39 ;d) Q=4, Pr=70 ;e) Q=10, Pr=70.

124.Functia costului total al unei firme de monopol este data de relatia CT = 3Q2-10Q+20. Cererea pietei este
Qc=40-0,5*P. Rezultă că Qe, Pe şi profitul maxim sunt :a) 6 ; 72 ; 364 ;b) 9 ; 62 ; 385 ;c) 3 ; 124 ; 300 ; d)
0,6 ; 76 ; 385 ;e) 90 ; 100 ; 502.

125.Atunci când Conex stabileşte tarifele ţine cont de deciziile Orange; acesta este un exemplu de
comportament:a)strategic;b) competitiv; c) subversiv; d) de leader e)de locul doi pe piaţă

126.În cazul unei taxe unitare aplicate monopolului, preţul:a) creşte cu valoarea taxei;b) creşte cu o valoare
mai micǎ decât taxa;c) creşte cu o valoare mai mare decât taxa; d)nu se modifică e) scade

127.Dacă taxa aferentă firmei monopoliste se aplică global,atunci ea reprezintă :a) cost variabil;b) cost fix;c)
cost marginal;d) cost contabil e)cost economic

128.Atunci când firmele aflate în condiţii de oligopol decid să coopereze, rezultatul este:a) o producţie mai mare,
un preţ mai mic şi un profit mai mic;b) o producţie mai mică şi un preţ mai mare;c) o producţie şi un preţ
mai mari;d) o producţie şi un preţ mai mici;e) o producţie mai mare, un preţ mai mic şi un profit mai mare.

1200
129.Costul total mediu CTM al unui producător este dat de relaţia CTM   7 , unde Q este producţia.
Q
Producătorul vinde de obicei 300 unităţi şi obţine profit. El are însă posibilitatea să-şi mărească vânzările cu
100 unităţi de cantitate dacă acceptă o reducere de preţ. Producţia de 300 unităţi se poate vinde în
continuare la preţul obişnuit. Cel mai mic preţ pe care producătorul îl poate accepta pentru vânzările
suplimentare este : a) 3 unităţi monetare; b) 7 unităţi monetare; c) 10 unităţi monetare; d) 11 unităţi
monetare; e) 12 unităţi monetare.

130.Un monopol are costul marginal dat de relaţia Cm  3  Q , unde Cm este costul marginal, iar Q este
producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P  20  Q , unde P este preţul. În scopul
maximizării profitului, producţia trebuie să fie : a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20.

53
131.Curba cotită a cererii în condiţiile pieţei de oligopol implică: a) o discontinuitate a curbei încasării
marginale; b) o discontinuitate a curbei costului marginal; c) un preţ sub nivelul încasării marginale; d) un
comportament care nu se bazează pe criteriul maximizării profitului; e) existenţa unei înţelegeri în ceea ce
priveşte nivelul preţului.

132.Dacă o firmă deţine o poziţie de monopson în ceea ce priveşte forţa de muncă de o anumită calificare, care
dintre afirmaţiile următoare este adevărată? : a) salariul este mai mare decât costul angajării unei unităţi
suplimentare de forţa de muncă; b) salariul este mai mic decât costul angajării unei unităţi suplimentare de
forţa de muncă; c) salariul este egal cu costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă; d)
salariul este mai mare decât valoarea marginală a timpului liber al forţa de muncă; e) salariul se situează
între valoarea productivităţii marginale şi costul angajării unei unităţi suplimentare de forţa de muncă.

133.Un producător care acţionează pe o piaţă de concurenţă perfectă angajează forţă de muncă suplimentară
dacă: a) valoarea productivităţii marginale a forţei de muncă este egală cu salariul; b) valoarea productivităţii
marginale a forţei de muncă este mai mare decât salariul; c) valoarea productivităţii marginale a forţei de
muncă este mai mică decât salariul; d) toate alternativele de mai sus sunt posibile; e) nici una dintre
alternativele de mai sus nu este posibilă.

134.Pentru o firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă, costurile evoluează conform funcţiei CT =
40Q + Q2 (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 100 u.m., producţia care maximizează profitul
va fi :a) 30 u.m.; b) 40 u.m.; c) 100 u.m.; d) 10 u.m.; e) 5 u.m.

135.Care este producţia ce maximizează profitul pentru o firmă ale cărei costuri totale evoluează conform
funcţiei: CT = 200 + 10Q + 5Q 2, ştiind că preţul bunului pe care-l produce este de 100 u.m., iar oferta pentru
acel bun este perfect inelastică ? :a) 200 bucăţi; b) 100 bucăţi; c) 10 bucăţi; d) 9 bucăţi; e) 5 bucăţi.

136.Dacă, pentru un bun, oferta este cu elasticitate unitară, iar cererea este perfect elastică, atunci o creştere a
ofertei va determina: a) creşterea preţului şi a cantităţii cerute; b) creşterea preţului şi a cantităţii oferite; c)
scăderea preţului şi a cantităţii cerute; d) creşterea preţului, cantitatea cerută constantă; e) preţ constant,
cantitatea cerută creşte.

137.Care dintre următoarele nu constituie o caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă?

a) libertatea de a intra pe piaţă; b) perfecta informare a agenţilor economici; c) o diversitate de produse
diferenţiate între ele; d) foarte mulţi cumpărători şi producători; e) perfecta mobilitate a factorilor de
producţie între diferitele pieţe.

VENITURILE

1. Raportul dintre preţul de vânzare şi cost este 3/2; rata profitabilităţii în funcţie de cost este:a) 150%; b)
50%;c) 33,3%;d) indeterminată;e) a - d false.

2. Când raportul dintre cost şi preţ este 1/3 rata profitabilităţii în funcţie de cost şi de cifra de afaceri este:a)
50%, 50%;b) 200%, 66,6%;c) 66,6%, 200%;d) indeterminate;e) a –d false.

3. În urma repartiţiei funcţionale se formează veniturile:a) salarii;b) salarii şi dobânzi;c) salarii, dobânzi şi
profituri;d) salarii, dobânzi, profituri, pensii, ajutoare şi alocaţii;e) salarii, dobânzi, profituri, pensii şi alte
venituri de transfer şi venituri ale bugetului de stat.

4. Este un venit de natură reziduală:a) salariul;b) profitul;c) dobânda;d) renta;e) impozitul pe venit.

5. Cea mai eterogenă formă de venit (incluzând şi alte elemente decât conţinutul său este:a) salariul;b)
dobânda;c) renta;d) profitul;e) alocaţia pentru copii.

6. Ca regulă, profitul economic este, comparativ cu profitul legal (efectiv contabil):a) mai mare;b) mai mic;c)
egal;d) de regulă este ≥;e) de regulă este ≤.

7. Când viteza de rotaţie a capitalului se accelerează ca regulă, profitul:a) creşte;b) scade;c) rămâne
neschimbat;d) este mai mare decât salariile;e) depăşeşte dobânda şi salariile.

54
8. Una din împrejurările de mai jos nu au fost luate în considerare de către Ricardo la elaborarea teoriei rentei
funciare:a) terenurile au randamente inegale;b) preţurile de piaţă sunt unice;c) cererea de produse agricole
nu poate fi acoperită pe seama producţiei de pe terenurile foarte bune;d) proprietarul este cel care
exploatează terenul;e) acelaşi produs agricol are CTM diferit pe diferite terenuri.

9. Costul contabil reprezintă 90% din valoare producţiei iar salariile reprezintă 50% din costurile materiale.
Profitul obţinut este de 250 mil. u.m. iar producţia fizică 2000 buc. Costul salarial pe produs reprezintă:a) 30
mii;b) 90 mii;c) 125 mii;d) suma nu poate fi calculată;e) a – d false.

10. Când preţul de vânzare şi CTM cresc cu aceeaşi sumă absolută, profitul pe produs şi rata profitului:a)
cresc;b) scad;c) rămân constante;d) constant, scade;e) constant, creşte.

11. În perioada T0-T1 producţia unui agent economic creşte de 3,5 ori, iar numărul de lucrători cu 75%. Salariul
nominal în T0 este de 2 milioane lei. Calculaţi cât va fi salariul nominal în T1 ştiind că sporirea acestuia
reprezintă 50% din creşterea productivităţii muncii ?a)3 mil ;b)2 mil ;c)4 mil ;d)2,5 mil ;e)nici o variantă nu
este corectă.

12. În T0 la nivelul unei firme, rata profitului la cost este de 20%. În T1 costurile de producţie nu se modifică,
iar rata profitului la cifra de afaceri devine 15%. Profitul în T1 faţă de T0 :a)creşte cu 10,5% ;b)scade cu
11,8% ;c)scade cu 17,5% ;d)creşte cu 17% ;e)creşte cu 18,9%.

13. Profitul poate fi influenţat de :1)nivelul productivităţii ;2)costul producţiei ;3)preţul de vânzare a

bunului respectiv ;4)viteza de circulaţie a capitalului ;5)nici unul din factorii de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 2+4; e) 5.

14. Rata economică a profitului reprezintă raportul procentual între masa profitului şi :a)cifra de
afaceri ;b)activul total al firmei ;c)capitalul investiti într-o perioadă ;d)capitalul tehnic fix;e)nici un răspuns
nu este corect.

15. Conform teoriilor subiective, profitul este: 1) o recompensă adusă antreprenorului pentru realizarea de
noi inovaţii;2) determinat de conjunctura economică; 3) o recompensă a riscului asumat; 4) este
determinat de plusvaloare; 5)răspunsurile a-d sunt false.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+4; e) 5.

16. Profitul se află în relaţie pozitivă cu: 1) nivelul productivităţii; 2) costul de producţie; 3)viteza de rotaţie a
capitalului; 4) durata unei rotaţii a capitalului; 5) răspunsurile a-d sunt false
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+3; e) 5.

17. Un întreprinzător vinde anual 100000 bucăţi din producţia sa la un preţ de 5 u.m./bucată având costuri
explicite de 350000 u.m. Alegând să devină întreprinzător el a renunţat la posibilitatea de a fi angajat cu un
salariu anual de 50000 u.m. si de a plasa banii investiţi într-o afacere pe piaţa de capital obţinând dividende
în valoare de 50000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi cel economic sunt egale cu: a) 500000 ;
150000; b) 500000; 100000; c) 150000; 50000; d) 50000 ; 150000;e) nu se pot determina.

18. Cunoaştem următoarele informaţii despre posesorul unui teren de 100 ha: producţia este 10t/ha, preţul de
vânzare este 150$/t, costul total (full)este de 100000$. Cunoscând rata dobânzii de 5%, preţul de ofertă la
care posesorul este dispus să vândă 10 ha este: a) 100000$; b) 150000$; c) 200000$; d) 50000; e) nu se
poate determina pe baza datelor problemei.

19. Indexarea salariilor cu numai 80% din creşterea preţurilor va determina următoarea modificare a salariului
real atunci când preţurile se dublează: a) scădere cu 20%; b) creştere cu 10%; c) scădere cu 10%; d)
creştere cu 20%; e) scădere cu 80%.

20. Suma dintre profitul economic şi costul total economic este reprezentată de: a) profitul net; b)profitul brut;
c)încasările totale; d)costuri materiale şi costuri salariale; e)nici una dintre variantele de mai sus.

21. Profitul reprezintă: a) o recompensă pentru riscul asumat; b) un venit al proprietarului de capital utilizat;
c) o sumă care se identifică cu mărimea salariului; d) un plasament; e) diferenţa dintre venitul marginal şi
costul total.

55
22. Renta diferenţială: 1) măreşte preţul produselor agricole; 2) nu se poate calcula; 3) revine proprietarilor
terenurilor mai fertile, ca un dar al naturii; 4) nu determină creşterea preţului produselor agricole; 5) nu
măreşte costul de producţie.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4+5; c) 2+4; d) 1+3+5; e) 3+4+5.

23. Indicele salariului nominal se calculează în funcţie de: 1) evoluţia salariului nominal; 2) indicele salariului
real şi evoluţia preţurilor factorilor de producţie; 3) indicele salariului real şi indicele general al preţurilor; 4)
rata profitului; 5) indicele salariului real şi indicele preţurilor bunurilor de consum.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+5; b) 2+3+5; c) 2+4; d) 1+5; e) 1+2+3.

24. Câştigul băncii reprezintă: a) diferenţa dintre profitul băncii şi cheltuielile sale de funcţionare; b) suma
dintre dobânda încasată şi dobânda plătită; c) diferenţa dintre dobânda încasată şi cea plătită; d)
totalitatea disponibilităţilor de creditare; e) a-d false.

25. Diferenţa dintre venitul total şi costul de producţie total (de opţiune sau de oportunitate) poartă denumirea
de: a) cost contabil; b) supraprofit; c) profit contabil; d) profit economic; e) venit marginal.

26. Rata rentabilităţii : 1) este o marime relativă; 2) se află în raport direct proporţional cu durata de rotaţie a
capitalului; 3) se exprimă ca diferenţă dintre venit şi cost; 4) se calculează pe baza raportului dintre cifra de
afaceri şi costul total; 5) se determină pe baza relaţiei: profit total/cost total.
Alegeţi varianta corectă : a) 2+4+5; b) 1+5; c) 2+3+5; d) 1+4+5; e) 2+5.

27. La momentul To salariul real este de 30 u.m.iar la momentul T1 acesta devine 45 u.m. Preţurile factorilor de
producţie cresc cu 15%, iar ale bunurilor de consum cu 20%. Cum evoluează salariul nominal? a) creşte cu
60%; b) scade cu 47,5%; c) nu se modifică; d) scade cu 25%; e) creşte cu 80%.

28. Se cunosc următoarele date în cazul unui întreprinzător: capitalul fix 60 u.m.; durata de funcţionare a
capitalului fix 15 ani; consumul capitalului circulant 40% din costul total; încasările totale 110 u.m.; rata
profitului la cost 10%. Costurile salariale sunt în aceste condiţii: a) 10 u.m.; b) 40 u.m.; c) 50 u.m.; d) 54
u.m.; e) 56 u.m.

29. Creşterea salariului nominal coincide cu reducerea salariului real. Care dintre următoarele afirmaţii este
adevărată într-un asemenea context? indicele salariului nominal este superior indicelui salariului real; b)
indicele preţurilor de consum este superior lui 100%; c) indicele salariului nominal este inferior indicelui
preţurilor de consum; d) indicele salariului real este inferior indicelui preţurilor de consum; e) toate cele de
mai sus.

30. O bancă A acordă două credite C1 şi C2 în sumă totală de 500 unităţi monetare. Durata de acordare pentru
aceste credite este de trei luni şi, respectiv, 60 de zile. Ratele dobânzilor percepute de bancă sunt de 10% şi
5%. Dobânda obţinută de bancă pentru primul credit este cu 100% mai mare decât dobânda obţinută pentru
cel de al doilea credit. În aceste condiţii, creditele acordate şi dobânzile încasate de bancă pentru fiecare
credit sunt (în unităţi monetare): a)200; 300; 5; 2,5; b) 300; 200; 5; 2,5; c) 200; 300; 7,5; 3,75; d) 150; 350;
5; 2,5; e) 250; 250; 7,5; 3,75.

31. O persoană a constituit un depozit bancar în To, pe care urmează să-l lichideze după doi ani. După primul
an retrage suma de 140 u.m., iar după cel de-al doilea an retrage 196 u.m. Cunoscând rata anuală a
dobânzii 40%, determinaţi mărimea depozitului. a) 300 u.m; b)125 u.m; c)200 u.m; d)250 u.m.; e)175
u.m.

32. O firmă intenţionează să intre pe piaţă la preţul iniţial de 100 u.m, având costul fix total CF = 10.000 u.m. şi
costul variabil mediu CVM = 80 u.m. Pragul de rentabilitate al firmei este: a) 500 u.m.; b) 200 u.m.; c) 230
u.m.;d) 150 u.m.; e) nu poate fi determinat.

33. Cunoscând costul fix CF = 520.000 u.m., costul variabil mediu CVM=20.000 u.m. şi preţul P = 150.000
u.m., precizaţi de la ce nivel al producţiei firma obţine profit: a) mai puţin de 2 produse; b) 2 produse; c)mai
puţin de 3 produse; d) 6 produse; e) 4 produse.

34. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată când salariul real creşte mai mult decât creşte salariul
nominal? a) preţurile factorilor de producţie cresc; b) preţurile factorilor de producţie scad; c) preţurile

56
 bunurilor de consum scad; d) preţurile bunurilor de consum cresc; e) preţurile bunurilor de consum nu se
modifică.

35. Identificaţi afirmaţia falsă privind profitul mediu: a)se poate determina ca raport între profitul total şi
volumul producţiei; b) se poate determina ca diferenţă dintre preţ şi costul total mediu; c) se poate
determina ca diferenţă dintre încasarea totală şi costul total; d) este în relaţie invers proporţională cu
costul unitar; e) modificarea sa influenţează rata profitului.

36. Dacă salariul nominal creşte, fără ca celelalte elemente ale câştigului nominal să se modifice, ponderea
salariului nominal în câştigul nominal: a)scade; b) creşte, doar dacă salariul nominal devine egal cu celelalte
elemente ale câştigului nominal; c) poate creşte, scădea sau rămâne constantă; d) nu se modifică; e) creşte.

37. Rata dobânzii bancare este de 10%. Achiziţionarea unei acţiuni la preţul de 300 u.m. aduce un dividend
anual de 30 u.m. Folosirea sumei de 300 u.m. în cadrul unei afaceri generează un profit net de 31 u.m. În
acest caz, un întreprinzător: a)preferă achiziţionarea acţiunii; b) optează pentru constituirea unui depozit
bancar; c)preferă dezvoltarea unei afaceri; d) alege între achiziţionarea acţiunii şi constituirea unui
depozit bancar; e) este indiferent între aceste alternative de folosire a banilor.

38. Costul de producţie necesar realizării unei unităţi de produs este 240 u.m.. Preţul unei unităţi de produs este
300 u.m. Profitul mediu creşte cu 50%. În aceste condiţii, rata profitului la cost: a)scade cu 41,65%; b) scade
cu 58,35%; c) creşte cu 71,43%; d) creşte cu 171,43%; e) nu se modifică.

39. Câştigul bancar este cu 300% mai mare decât cheltuielile administrative ale unei bănci. Suma primită în
depozit de această bancă şi acordată drept credit este 200 milioane u.m.. Diferenţa dintre rata dobânzii
încasată şi cea plătită este de 5 puncte procentuale. Profitul bancar şi cheltuielile administrative sunt: a)7,5
milioane u.m.; 1,875 milioane u.m.; b) 7,5 milioane u.m.; 2,5 milioane u.m.; c) 10 milioane u.m.; 2,5
milioane u.m.; d) 175 milioane u.m.; 25 milioane u.m.;e) 200 milioane u.m.; 50 milioane u.m.

40. Costul fix mediu în cazul unui producător este 4500 unităţi monetare, iar cel variabil mediu 7500 unităţi
monetare. Producţia creşte cu 50%, iar costurile variabile se modifică cu 80%. În aceste condiţii, profitul
mediu: a) scade cu 1500 unităţi monetare; b) scade cu 3000 unităţi monetare; c) creşte cu 1500 unităţi
monetare; d) creşte cu 3000 unităţi monetare; e) nu se modifică.

41. Se cunosc următoarele date în cazul unui producător: cheltuielile cu materiile prime 300 u.m.; cheltuielile
cu energia 100 u.m.; amortizare 50 u.m.; cheltuielile cu salariile reprezintă 43,75% din costurile totale; rata
profitului la cifra de afaceri este 20%. În aceste condiţii, profitul este: a)100 u.m.; b) 160 u.m; c) 200 u.m;d)
400 u.m; e) 800 u.m.

42. În T1, salariul nominal a fost 300 u.m. În T 2, salariul nominal este 450 u.m., iar indicele preţurilor de consum
150%. În intervalul de timp T1-T2, salariul real: a) a crescut cu 50%; b) a crescut cu 20%; c) a rămas
constant; d) s-a redus cu 15%; e) s-a redus cu 25%.

43. În condiţiile în care preţul şi costul mediu cresc concomitent cu 45%: a)profitul mediu scade cu 55% iar rata
profitului la cifra de afaceri rămâne constantă; b)profitul mediu creşte cu 45% iar rata profitului la cifra
de afaceri rămâne constantă; c) profitul mediu rămâne constant iar rata profitului la costuri scade; d)
profitul mediu, rata profitului la costuri şi rata profitului la cifra de afaceri rămân constante; e)profitul mediu
şi rata profitului la costuri cresc, iar rata profitului la cifra de afaceri rămâne constantă.

44. Salariul real are tendinţa de reducere atunci când: 1)salariul nominal scade mai rapid decât preţurile; 2)
salariul nominal creşte mai lent decât scăderea preţurilor; 3) indicele salariului nominal este mai mic decât
indicele preţurilor, ambii indici fiind supraunitari; 4) indicele salariului nominal este mai mic decât indicele
preţurilor, ambii indici fiind subunitari; 5) salariul nominal creşte mai lent decât preţurile.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+5; b) 1+3+4+5; c) 1+2+3+4+5; d) 2+3+5; e) 1+2+5.

45. Dacă într-un an rata nominală a dobânzii a fost 45%, iar rata inflaţiei a fost 55%, rata reală a dobânzii a fost:
a)200%; b) 110%; c) –110%; d) –10%; e) 45%.

46. Profitul economic se calculează ca diferenţă între: a) venituri totale şi costuri explicite; b) costuri explicite şi
costuri implicite; c) venituri totale şi costuri implicite; d) venituri totale, pe de o parte, şi costuri explicite
şi implicite, pe de altă parte; e) costuri implicite şi costuri explicite.

57
47. Raportul dintre rata profitului la cifra de afaceri şi rata profitului la costuri: 1) este subunitar, atunci când
firma obţine profit; 2) poate fi supraunitar, dacă firma are pierderi; 3) scade, atunci când cifra de afaceri
creşte mai puternic decât costul total; 4) creşte, atunci când cifra de afaceri scade mai puternic decât costul
total; 5)este egal cu 1 dacă preţul este egal cu costul unitar.
Alegeţi varianta corectă : a) 3+4+5; b) 1’2+3+4; c) 1+2+3+4+5; d) 1+2; e) 1+2+5.

LIMITELE PIEŢEI

1. Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative: a) aplicarea unui impozit asupra activităţii
generatoare de externalitate negativă; b) subvenţionarea celor care suportă efectele externe negative; c)
aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; d) definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea
unei pieţe pentru acestea; e) controlul activităţii generatoare de externalitate negativă de către stat.

2. Internalizarea externalităţilor negative are loc prin: a) reducerea costului marginal privat; b) reducerea
preţului plătit de consumatori; c) includerea costurilor externe în costul privat; d) creşterea producţiei; e)
restrângerea drepturilor de proprietate privată.

3. Poluarea reprezintă un exemplu de: a) bun public; b) externalitate negativă; c) externalitate pozitivă; d)
bun privat; e) bun de folosinţă comună.

4. În cazul unei externalităţi pozitive: a) beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile sociale; b)
beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale; c) costurile private sunt mai mari decât
costurile sociale; d) costurile private sunt egale cu costurile sociale; e) beneficiile şi costurile private coincid
cu beneficiile şi costurile sociale.

5. Externalitatile pozitive apar atunci când: a) firmele au costuri de tranzactie semnificative; b) schimbul are
dezavantaje, dar foarte mici; c) avantajele sunt mari, dar dezavantajele si mai mari; d) avantajele
schimbului sunt mai mari decat dezavantajele; e) toate variantele sunt corecte.

6. Care dintre următoarele variante cauzează o externalitate negativă: a) creşterea albinelor (având drept efect
principal polenizarea plantelor şi copacilor); b) parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului
spre locul de muncă; c) cercetarea ştiinţifică fundamentală; d) plantarea de flori în grădina din faţa casei;
e)construcţia unui gard înalt între curtea proprie şi cea a vecinului.

7. Care dintre următoarele variante este cea mai susceptibilă să genereze o externalitate pozitivă: a)
parcurgerea zilnică cu autoturismul personal a drumului spre locul de muncă; b)cumpărarea unei îngheţate;
c) obligarea unei firme cu poziţie de monopol să vândă la un preţ egal cu costul total mediu; d) vânarea
urşilor sălbatici; e) plantarea de flori în grădina din faţa casei.

8. Este un exemplu de bun public: a) filmul vizionat la cinematograf; b) filmul vizionat de pe caseta video
închiriată; c) călătoria cu trenul; d) apărarea naţională; e) un telefon public.

9. Externalităţi pozitive apar atunci când: a) drepturile de proprietate sunt bine definite; b) indivizi neimplicaţi
într-un contract beneficiază de efectele favorabile ale acestuia; c) se realizează alocarea eficientă a
resurselor economice prin intermediul pieţei; d) efectele pozitive ale unei activităţi sunt reglate prin
mecanismul pieţei;e) un bun produce satisfacţie cumpărătorului.

10. În problema "pasagerului clandestin" teoria economică încadrează comportamentele bazate pe tendinţa de:
a) a beneficia gratuit de bunurile private; b) a eluda plata bunurilor publice; c) a eluda plata bunurilor
nonmarfare; d) a beneficia gratuit de bunurile libere; e) toate variantele a-d.

11. Internalizarea externalităţilor negative înseamnă: a) stimularea exporturilor; b) reducerea vânzărilor pe

pieţele externe; c)reducerea costurilor explicite; d) reducerea preţului de echilibru; e) încorporarea
costurilor externe în costurile explicite ale generatorului de externalităţi.

12. Un bun public implică în mod necesar una dintre următoarele condiţii: a)costul furnizării acestui bun
pentru un consumator suplimentar este zero; b) încasările din vânzarea acestui bun permite finanţarea
producerii sale; c) guvernul furnizează acest bun gratuit; d) acest bun este produs numai de către

58
 întreprinderi cu capital de stat; e) acest bun poate fi produs la fel de eficient de întreprinderile publice şi de
cele private.

13. Emisiunile de radio reprezintă bunuri publice pentru că: a) sunt bunuri libere; b) sunt gratuite; c) sunt
finanţate de la bugetul statului; d) se caracterizează prin nonexcluziune şi nonrivalitate; e) nu sunt
tranzacţionate pe piaţă.

14. Peştii din mări şi oceane sunt în pericol de dispariţie pentru că: a) indivizii care exploatează resursa sunt
iraţionali; b) această resursă este caracterizată de excluziunea consumatorilor prin preţ; b) rivalitatea în
consum, în absenţa dreptului de proprietate, determină exploatarea în exces a resursei; c) statul nu
subvenţionează refacerea stocurilor de peşte; d) drepturile de proprietate asupra resursei sunt bine definite.

15. Doi vecini A şi B deţin fiecare câte un teren cu pomi fructiferi. A şi-a îngrijit pomii şi livada acestuia este
plină de fructe, pe când pomii lui B sunt plini de omizi. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a)
acţiunea lui A generează externalităţi negative; b) atât timp cât costurile de întreţinere depăşesc valoarea
proprietăţii, B procedează corect atunci când nu cheltuie bani pentru îngrijirea livezii; c) acţiunea lui
B generează externalităţi pozitive; d) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe B să-şi îngrijească
grădina; e) administraţia publică locală ar trebui să-l oblige pe A să îngrijească şi grădina lui B.

16. Una dintre variantele de mai jos constituie motivul intervenţiei guvernamentale în scopul atingerii
bunăstării: a) statul are resursele financiare pentru realizarea acestui obiectiv; b) statul are cei mai buni
specialişti în economia bunăstării; c) autoritatea publică deţine cele mai cuprinzătoare informaţii referitoare
la nevoile societăţii; d) piaţa se confruntă cu o serie de limite ce generează eşecuri în alocarea
resurselor; e) b şi c.

17. Bunăstarea, ca obiectiv al politicii sociale, vizează: a)justiţia distributivă a venitului; b) realizarea
obiectivelor politicii economice; c)asigurarea de către guvern a unui număr mare de locuri de muncă bine
plătite; d) stabilirea unui ansamblu de norme şi reglementări care să determine o mai mare operativitate în
funcţionarea pieţelor; e) satisfacerea dorinţei indivizilor de a avea acelaşi nivel de trai.

18. Intervenţia guvernamentală este optimă atunci când: a) guvernul ia măsuri de prevenire a poluării; b)
beneficiile intervenţiei sunt mai mari decât costurile acesteia; c) costurile suportate de poluatori sunt mai
mari decât beneficiile acestora, realizându-se astfel obiectivele justiţiei sociale (poluatorul plăteşte); d)
beneficiile celor mai mulţi dintre membrii societăţii sunt mai mari decât pierderile celorlalţi; e)nici o
variantă dintre cele de mai sus.

19. Alegerea între eficienţă economică şi echitate generează: a) costul de oportunitate al intervenţiei
guvernamentale; b) conflict de interese între partenerii sociali; c) dezechilibre pe piaţă, deoarece
conceptele de mai sus nu pot fi disociate; d) beneficii pentru întreaga societate; e) nici o variantă din cele de
mai sus.

20. Bunurile publice sunt caracterizate de: 1) nonrivalitate; 2) nonexcluziune; 3) rivalitate; 4)excluziune; 5)
nici un răspuns corect.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2; b) 2+3; c) 2+4; d) 3+4; e) 5.

21. Pot fi considerate externalităţi negative: 1) gazele de eşapament ale automobilelor; 2)restaurarea clădirilor
istorice; 3) cercetarea tehnologică; 4) vaccinul antigripal; 5) fumul termocentralelor
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+5.

22. Pentru a caracteriza externalităţile pozitive sunt corecte afirmaţiile: a) venit marginal social este mai mare
decât venitul marginal al firmei; b) costul marginal al firmei este mai mic decât costul marginal total; c)
costuri suplimentare suportate de societate; d) venit marginal total este mai mic decât venitul marginal al
firmei; e) costul marginal al firmei este mai mare decât costul marginal total

23. Reprezintă situaţii de hazard moral, cele în care: 1) proprietarul unei case asigurate împotriva
incendiului nu cumpără extinctoare; 2) un pasager care călătoreşte fără bilet; 3)populaţia rurală nu-şi
asigură locuinţele împotriva inundaţiilor ştiind că guvernul îi va despăgubi; 4) construirea unui spital
într-o locaţie mică şi din care populaţia emigrează;5)toate cele de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3; e) 5.

59
24. Reprezintă situaţii de selecţie adversă: 1) ascunderea de către vânzător a informaţiilor referitoare la
defectele produselor second-hand; 2) proprietarul unei case asigurate împotriva incendiului nu cumpără
extinctoare; 3) tendinţa unei persoane de a-şi incendia casa după încheierea asigurării; 4) ascunderea
unor probleme de sănătate de către o persoană care vrea să încheie o asigurare de viaţă; 5) toate cele
de mai sus.
Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 2+3; d) 1+3+4; e) 5.

60