ECHIPAMENTE DE

FABRICARE
 STRUCTURA CURSULUI
• Clasificarea echipamentelor de fabricare. Dispozitive de
prelucrare, control, asamblare, etc. Dispozitive manuale,
mecanizate, automatizate, etc. Structura unui dispozitiv.
• Definirea echipamentelor de fabricare; sistem, sistem tehnic,
sistem operational tehnologic din constructia de masini.
Scopul proiectarii dispozitivelor.
• Modelul sistemelor tehnologice de prelucrare. Cunoasterea
echipamentelor de fabricare. Structura functional-organologica
a dispozitivelor. Definirea grupelor organologice.
• Dispozitive de prelucrare prin aschiere. Grupa
REAZEMELOR. Reazeme proncipale. Reazeme auxiliare
 STRUCTURA CURSULUI
• Structura functionala si constructiva a dispozitivelor de
orientare şi fixare
• Elemente standardizate şi normalizate de rezemare.
Proiectarea elementelor speciale şi specializate de rezemare.
Cepuri de REAZEM. Placute de REAZEM
• Elemente standardizate şi normalizate de orientare şi fixare.
Proiectarea elementelor speciale şi specializate de orientare şi
fixare . Materiale pentru cepuri si placute. Reazeme principale
reglabile si autoreglabile. Reazeme reglabile tip pana - șurub.
• Reazeme prntru suprafețe curbe (cilindrice exterioare și
cilindrice interioare). PRISME. Prisme normale, prisme
inguste. Materiale pentru prisme.
• Elemente standardizate şi normalizate de fixare. Proiectarea
elementelor speciale şi specializate de fixare
 STRUCTURA CURSULUI
• Elemente standardizate şi normalizate de poziţionare,
poziţionare şi ghidare. Proiectarea elementelor speciale şi
specializate de poziţionare, poziţionare şi ghidare
• Elemente standardizate şi normalizate de legătură internă.
Proiectarea elementelor speciale şi specializate de legătură
internă
• Elemente standardizate şi normalizate de legătură la maşina-
unealtă
• Dispozitive de orientare si fixare a pieselor. Alegerea
echipamentelor standardizate şi normalizate. Principii şi
metode de proiectare a echipamentelor de fabricatie.
Dispozitive pentru CNC. Dispozitive pentru ingineria
industriala. Calcule economice ale dispozitivelor specifice
disciplinei IEI.
 BIBLIOGRAFIE
• [1] Brăgaru, A., ş.a. SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru
prelucrări pe maşini-unelte, vol. I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1982;
• [2] Brăgaru, A., ş.a. SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Problematica stadiilor de fabricaţie, omologare,
exploatare, depozitare, reparare, triere, recondiţionare şi casare a dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-
unelte. Editura Tehnică, Bucureşti, 1987;
• [3] Pănuş, V.Sisteme modulare de fabricaţie. Dispozitive modulare. Îndrumar de laborator. Editura Printeh,
Bucuresti, 2000 ;
• [4] Pănuş V. Echipamente de fabricaţie. Îndrumar de laborator. Editura BREN, Bucureşti, 2004;
• [6] Roşculeţ, S.V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.;
• [7] Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1979.;
• [9] Aurel BRAGARU. Proiectarea dspozitivelor. Vol. 1,, Editura Tehnica, 1998;
• [10] Traian Lucian Severin, Vasile Rata-Muntean. Dispozitive tehnologice. Elemente de proiectare si
constructie , Editura Matrixrom, ISBN 978-973-755-672-1Bucuresti 2011;
• [11] Nicolae Gherghel, Nicolae Seghedin, Conceptia si proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice,
editura Technopres Iasi, 2006
• [12] Nicolae Gherghel, N. Gojinetchi, Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol 1, . Institutul politehnic
“Gh. Asachi” Iasi, Facultatea de Tehnologia Constructiilor de Masini, poligrafia Univeristatii, Iasi 1992
• [13] GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime
• de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992
• [14]TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
• maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985
• [15]BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A. SEFA-DISROM. Sistem şi
• metodă. Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte.
• Bucureşti: Ed. tehn., 1982
• [16] Lucian Dulgheru, Iulian Luncas, Victor Panus, Indrumar proiecatrea dispozitivelor pentru prelucrarea
pe masini unelte, Universitatea Politehnica, Bucuresti, facultatea IMST, catedra TCM, 2008-2009;
• [17] Heinrich Hahn, s.a, 1000 Konstruktionsbeispiele fuer praxis, 2 Auflage, Hanser Verlag, 2007, ISSN
978-3-446-41191-3;
• [18] Hans Kief, CNC- Handbuch, 30 Auflage, Hanser Verlag, 2017, ISBN: 978-3-446-45173-5;
• [19] Wiliam, Boyes, Handbook of Jig and fixture design, second edition, SME, USA, 1982;
• [20] Stefan Hesse, s.a, Betriebsmittel Vorrichtung, 2 Auflage, Hanser Verlag, 2012, ISBN: 978-3-446-
43077-8;
• [21] Bozina Perovic, Vorrichtungen im Werkzeugmaschinenbau, Springer Verlag, 2013, ISBN: 978-3-642-
32706-3;
• [22] Tache, V., ş.a. Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
• prospecte firme web: allmatic.de, alintec.de, alufix.de, horst-witte.de, amf. de, destaco.com, elesa-
ganter.com, fath.de, festo.com, ganter-griff.de, gedema.com, genoma.de, gerardispa.com, halder.de,
hilma.de, hirschmanngmbh.com, hoegg.ch/kolibri/, hohenstein-gmbh.de, igus.de, kipp.com, maedler.de,
meier-spanntechnik.de, meistergroup.de, misumi-europe.com, norelem.de, ott-jakob.de, ringspann.com,
rehem.-spannzeuge.biz, roemheld.de, rollon.de, sav-spanntechnik.de, smc,eu, sommer-automatic.com,
strack.de, system3r.com, vlm-wildberg.de,wiso-spannsystem.de, zentrierspanner.de, schunk.com,
 CRITERII DE EVALUARE
10.3.
10.2. Metode de
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare Pondere din
evaluare
nota finală

4 subiecte scrise (1subiect x 10 puncte)

- cunoştinţe pentru nota 5: minim 20 p obţinute Examen scris 40 %
-cunoştinţe pentru nota 10: 40 p obţinute

10.4 Curs
Interactiune curs - 5%

Interactiune laborator 5%

1 tema de casă 20 p Teme de casă/ 20 %

2 subiecte scrise x 10 puncte fiecare Lucrare semestrială 20 %

10.5 Seminar/ Examinare in cadrul sedintelor de lucrari

Laborator/lucrări - cunoştinţe pentru nota 5: minim 15 p obţinute Evaluare orala 30 %
practice/proiect - cunoştinţe pentru nota 10: 30 obţinute
 INTRODUCERE

• Ingineria Industriala este un sistem de corelatii functionale cu implicatii in:

• Materiale/ semifabricat/ Materie prima

• Structuri tehnologice (MU, Echipamente tehnologice )

• Softuri tehnologice

• Energie pentru punere in functiune si exploatare

• Elementele finale in contact cu obiectul manevrat sunt constituite din

DISPOVITIVE TEHNOLOGICE prin care se materializeaz activitatile
sistemului tehnic: prelucrare, control, montaj, etc
 INTRODUCERE
• Analizand un numar mare de piese utilizate in constructii
tehnice se constata ca 70-75% din totalitatea lor contin piese
marginite care au in componenta lor suprafete plane si cilindrice

• 12-15 % au suprafete conice

• restul de aproximativ 10% au alte tipuri de suprafete

• Se constata un procent foarte ridicat de utilizare a suprafetelor

cilindrice si plane in forma generala a pieselor

• Daca ne referim la prelucrari mecanice: la majoritatea

procedeelor clasice pentru generare suprafetelor se constata ca
exista doua categorii principale in functie de suprafetele care le
genereaza: Operatii de tip frezare si operatii de tip strunjire
 INTRODUCERE
DISPOZITIVUL reprezinta un component auxiliar al unui sistem
tehnic, care constituie o unitate din punct de vedere functional ale
carui legaturi ii permit o mobilitate limitata, si care in executarea
sarcinilor impuse ramane in repaus relativ

Elementele de dispozitiv legate functional intre ele pot fi deplasate

unele in raport cu altele pentrun a aduce semifabricatul supus
prelucrarii intr-o ordine bine stabilita, dupa care trebuie ca aceasta
pozitie sa fie mentinuta intr-un repaus relativ fata de celelalte
componente ale sistemului tehnic.
INTRODUCERE
Principiul orientarii si fixarii autocentrante asigurata de o spirala
arhimedica (asigurarea coaxialitatii axei x-x a piesei cu axa AP)
https://www.youtube.com/watch?v=FstfAPlNQGE
 INTRODUCERE

Dispozitivele de prelucrare au rolul de a orienta

suprafata de prelucrat a SF in raport cu
traiectoriile taisurilor principale ale sculei
aschietoare si sa pastreze aceasta pozitie pe toata
durata procesului de prelucrare
Legătura dispozitivului cu sistemul tehnologic de fabricaţie
 Scopul utilizarii dispozitivelor de prelucrare
• a) creşterea productivităţii muncii

• Dispozitivele au rolul de a reduce sau a e limina parţial timpi auxiliari,

conducând la creşterea productivităţii muncii şi implicit la reducerea
preţului de cost al prelucrării.
•
• Acest lucru se va realiza în principal prin:
• - eliminarea parţială sau totală a operaţiilor de trasare, care sunt operaţii
scumpe, necesitând un volum mare de muncă înalt calificată;
• - reducerea timpilor necesari pentru orientarea şi fixarea semifabricatelor
şi a sculelor aşchietoare;
• - reducerea timpilor auxiliari prin fixarea simultană a unui semifabricat
în mai multe locuri sau a mai multor semifabricate în acelaşi dispozitiv;
• - suprapunerea timpilor auxiliari cu cei de maşină utilizând dispozitive
multiple;
• - mecanizarea activităţilor necesare orientării, fixării şi desfacerii
semifabricatelor.
 Scopul utilizarii dispozitivelor de prelucrare
• b) mărirea preciziei de prelucrare
• Dispozitivele îndeplinesc acest rol datorită
următorilor factori:
• - orientarea suprafeţelor de prelucrat faţă de
tăişul sculei;
• c) lărgirea posibilităţilor tehnologice ale
maşinilor-unelte
• - existenţa dispozitivelor face posibilă lărgirea
gamei de exploatare a maşinilor-unelte, reduce
timpul de asimilare a unor produse noi în
fabricaţie, cu cheltuieli minime de investiţii,
 Condiţii cerute dispozitivelor
• Orice dispozitiv, pentru a corespunde functiei pentru care a fost proiectat
şi executat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază:
• - să fie concepute şi realizate cu un grad de mecanizare sau automatizare
corespunzător, pentru a asigura o creştere a productivităţii muncii;
• - să fie concepute şi realizate astfel încât să asigure piesei prelucrate
precizia corespunzătoare condiţiilor impuse prin desenul de execuţie;
• - să fie realizate suficient de rigide, pentru a permite aplicarea unor
regimuri de aşchiere corespunzătoare, prevenind apariţia vibraţiilor şi
păstrând în timp precizia prescrisă;
• - să contribuie la reducerea efortului fizic şi la asigurarea securităţii
muncii în timpul exploatării;
• - să fie comode, uşor de transportat, de depozitat şi de orientat şi de fixat
pe maşinile-unelte;
• - să fie de construcţie simplă, uşor de executat, întreţinut şi reparat,cu
cheltuieli minime;
• - să permită scoaterea şi introducerea uşoară şi comodă a
semifabricatelor, să permită evacuarea aşchiilor şi a lichidului de răcire-
ungere;
• - să cuprindă în ansamblul lor cât mai multe elemente normalizate sau
standardizate, reutilizabile la schimbarea fabricaţiei
 Structura functional-organologica a Dispozitivelor
Functiile impuse dispozitivelor sunt realizate prin
intermediul unor grupe de elemente caracteristice
care trebuie sa asigure:
- Orientarea SF
- Fixarea SF
- Orientarea si fixarea (eventual)
- Ghidarea, reglarea si pozitionarea SA
- Pozitionarea sau reglarea pe MU
- Automatizarea si mecanizare
- Sa materializeze prin legaturile interne
individuale ale dispozitivului unitatea
dispozitivului
Corespunzator functiilor mentionate un dispozitiv cuprinde:
 La proiectarea unui dispozitiv trebuie sa tinem seama de:
- forma geometrica a piesei de prelucrat
- de precizia nominala si abaterile de forma si
pozitie relativa impuse in desenul de executie
- de rugozitatea prescrisa pe desenul de executie
- de volumul de productie
- de tipul actionarilor si gradul de automatizare a
lor
- de numarul si natura prelucrarilor executate
Clasificarea dispozitivelor:
Modelul sistemului tehnologic de prelucrare:
 GRUPE ORGANOLOGICE (GO):
• Sistematizarea functiilor analizate au permis evidentierea unui
numar relativ redus de functii. Corespunzator acestor functii in
constructia de dispozitive s-au constituit subansambluri si repere
corespunzatoare unei multimi anume.

• Aceste multimi sunt cunoscute in literatura de specialitate sub

denumirea de GRUPE ORGANOLOGICE.

• Astfel un dispozitiv de orientare si fixare (DOF) in cazul cel mai

general contine 7 grupe organologice (GO).

• In cazuri particulare unele Grupe organologice (GO) pot lipsi sau

pot fi mai mai bine sau mai slab reprezentate.

• GO sunt in numar de 7 si vor fi notatea de la G01…G07

 GRUPE ORGANOLOGICE (GO):

• G01 – [EO] Grupa elementelor de orientare (grupa

REAZEMELOR)
• G02 – [EF] Grupa elementelor de fixare
• GO3 – [EOF] Grupe elementelor de O si F – SAC (sisteme
autocentrante)
• GO4 0 [EPGS] Grupa elementelor de pozitionare si ghidare
a SA
• G05 – [ELI] Grupa elementelor de legatura interna
• G06 – [ELMU] Grupa elementelor de legatura la MU
• G07 – [ES] Grupa elementelor speciale care indeplineste
functii de mecanizare si automatizare, protectia muncii sau
transport