Program Educațional

Impactul Mass Media

 Introducere

• O puternică influență asupra minților tinere o are mass media. 

• Potrivit unui sondaj, adolescenții petrec în medie 4 ore și 48 minute zilnic,
în față televizorului, calculatorului și telefonului. 
• Ceea ce este de reținut, este faptul că oamenii nu înțeleg mesajul trimis de 
presă sau de programele de televiziune potrivit cărora violență în mass
media duce la creșterea violenței în socientate.
 2. Stadiul cercetărilor

• În ultimii ani, computerul a devenit unul dintre principalii modelatori ai

minţilor tinere. „Numărul computerelor personale a crescut spectaculos în
ultimele decenii“, precizează revista Pediatrics. 
• În Statele Unite, „două treimi din familiile cu un copil de vârstă şcolară (6–
17 ani) au computer. . . .
• Procentul copiilor din Statele Unite de 3–17 ani care au acasă un computer
a crescut de la 55% în 1998 la 65% în 2000“.
• Computerul e folosit la scară largă şi în alte ţări.
• E limpede, adolescenţii de azi sunt expuşi unor presiuni şi probleme pe
care generaţiile trecute nu le-au cunoscut.
• Nu e de mirare că de multe ori, comportamentul lor ne îngrijorează!
• Se poate face ceva pentru a-i ajuta?
 3. Scopul cercetărilor

• Scopul introducerii mass-media a fost acela de a oferi accesul tuturor

oamenilor la informațiile necesare.
 4.Obiectivele

4.1 Obiectivul general Familiarizarea cu metodele, tehnicile calitative şi cantitative utilizate în cercetarea mass media:
studiul audienţei, analiza conţinutului mesajelor media, studiul contextelor de generare şi percepţie
mesaje. Se discută integrarea metodologiei sociologiei mass-media în cadrul teoretic şi practic al
studiilor media (media studies). Cursul are un pronunţat caracter practic, se vor efectua cercetări
individuale sau în echipă.

4.2 Obiectivele specifice  Cunoașterea tipurilor de abordare în studiul mediilor de masă, clasificare tipurilor de cercetare
după obiect, tehnică etc.
 Înțelegerea semnificațiilor diverselor indicatoare de audiență
 Cunoaștere tehnicii analizei de conținut
 Însușirea cunoșințelor profesionale despre interviul focus grup
 Învățarea dezvoltării unui instrument specific de cercetare
 5. Competenţele specifice
Competenţe  Cunoașterea cadrului teoretico-metodologic ”clasic” ale studiilor media: Who says what to whom with what effect?
profesionale  Însușire cunoșințelor de bază în metode specifice studiilor media: analiză de conținut, analiză de rol, studii de
audiență
 Lărgirea și adâncirea viziunii sociologice

Competenţe  Capacitate de analiză

transversale  Creativitate (analiză, interpretare produse media)
 Spirit critic
 Media awereness
 6. Conținutul tematic-curs

•Abordarea și analiza fenomenului media din perspectiva proceselor de

comunicare-1h/curs
•Metode de utilizare a cercetărilor mass-media, apariția și dezvoltarea-1h/curs
•Metode specifice aplicate în măsurarea audienței radio și TV;-1h/curs
•Indicator de audiență (rating)-1h/curs
•Metode de utilizare în măsurarea audienței paginii web-1h/curs
•Raportul dintre metode de cercetare media și teoriile explicative despre
comunicarea de masă și mass-media;1h/curs
•Recapitularea conceptelor fundamentale 1h/curs
 6.1. Conținutul tematic-aplicații

• Repere istorice : primele cercetări media, impactul lor;-1h

•Structura și varietatea audienței-exemple-1h;
•Prestigiul revistelor de piață, triaj și venit public;-1h
•Redactarea unui minichestionar de audiență;1h
•Prezentarea unor cercetări concrete, analiza editorialelor-1h
•Dificultăți de interpretare a textelor;-1h
• Întrebări și răspunsuri;1h.
 7. Spectrul metodelor folosite

• Criterii de evaluare-curs: corectitudinea și completitudinea

cunoștințelor; gradul de asimilare al limbajului
• Criterii de evaluare –aplicații: calitatea întrebărilor formulate și a
răspunsurilor în cadrul activităților; conținutul, stilul, analiza pe reclamă.
• Metoda de evaluare…examenul final oral bazat pe participarea într- o
cercetare de consum media în rândul tinerilor.
• Metoda de cercetare folosită este ancheta pe bază de opinie.
 7. Spectrul metodelor folosite
• Raportul prezintă rezultatul studiului care a avut drept scop evaluarea
percepției mass-media în rândul elevilor.
• Studiul a estimat în ce măsură consumatorii de mass-media înțeleg
conținutul mediatic, dacă jurnaliștii și mass-media oferă un conținut
profesionist și care este nivelul de cunoștințe în rândul diferitelor grupuri-
țintă cu privire la aspecte, precum propaganda și dezinformarea.
• În acest sens, studiul a fost realizat în două etape: studiu calitativ și studiul
cantitativ.
Studiul calitativ
• La această etapă au fost organizate 5 Focus grupuri cu reprezentanți ai
generației din școală veniți din mediul urban, cât și rural.
• Discuțiile în grup au avut loc cu tineri.
 7. Spectrul metodelor folosite

• Participanții la discuții au fost selectați în funcție de nivelul lor de

informare.
• Focus Grupurile au avut loc în Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat, în
perioada 7 martie – 18 aprilie 2018.
Studiu cantitativ.
• A fost realizat un sondaj reprezentativ național, la care au participat 1353
de respondenți din rândul populației generale, nu mai mică de 18 ani.
Datele au fost colectate după metoda Face-to-Face, CAPI (interviu față-în-
față, asistat de un computer) – pe tablete.
• Interviurile au avut loc în perioada: 15 iunie – 16 iulie 2018.
 8. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
 cunoașterea și aplicarea legislației școlare în vigoare;
 creșterea ponderii personalului didactic calificat;
 existența unei baze de date privind: populația școlară,
cadrele didactice, normarea, mișcarea de personal,
examenele naționale, documentele și situațiile
contabile;
 colaborarea eficientă și promptă cu celelalte instituții
din administrația publică locală și teritorială;
 extinderea programului de
reabilitare/reparații/consolidări la nivelul unității;
 dotarea unității cu mobilier și echipamente noi;
 înființarea unui cabinet de consiliere psihopedagogică;
 abilitarea cadrelor didactice din unitate, în utilizarea
calculatorului.
PUNCTE SLABE
 lipsa cunoștintelor în domeniul management-ului
comunicării ;
 rezistența la schimbare a unor cadre didactice;
 monitorizarea insuficientă a calității activității cadrelor
didactice datorită multitudinii de sarcini ce trebuie
rezolvate de către managerul unității în termen limită;
 supraîncarcarea fișei postului a directorului școlii;
 resurse finaciare reduse pentru a oferi recompense
materiale substanțiale cadrelor didactice care au
obținut rezultate deosebite cu elevii (olimpiade,
concursuri);
 insuficiența fondurilor pentru reînnoirea fondului de
carte a bibliotecii școlare;
 stigmatizarea, etichetarea, prejudecățile cu privire la
instituțiile de stat și cele private.
OPORTUNITĂȚI
AMENINȚĂRI
 legea asigurării calității în educație;
 autonomia limitată în selecția personalului în
 descentralizarea sistemului de învățământ;
conformitate cu obiectivele unității;
 existența cadrului legislativ permisiv în obținerea de
 disfuncționalități în comunicarea modificărilor
fonduri;
legislative în rândul beneficiarilor direcții ale
 oferta diversificată de programe și proiecte
procesului de învățământ;
educaționale;
 inexistența unui buget planificat destinat formării
 colaborări.
profesionale la nivelul unității școlare;
 imposibilitatea unor cadre didactice de a-și plăti
 
  cursurile de formare/perfecționare;
 
 
   neadecvarea ofertei educaționale a școlii în raport cu
 
  cerințele de pe piața muncii;
 
   educația nu mai este privită de elevi ca un mijloc de
 
  promovare socială;
 
 
   condițiile socio-economice precare ale multora dintre
familiile elevilor;
 slaba preocupare a familiilor pentru educația
propriilor copii.
 9. Analiza P E S T E

Sectorul politic: aplicarea noilor politici de reformă educațională; existența

unor reprezentanți ai cadrelor didactice, ai părinților și elevilor la nivelul
Consiliului local; colaborări.
Sectorul socio-economic: problemele majore cu care se confruntă părinții
copiilor privesc în mod deosebit aspectul economic/financiar.
• Lipsa posibilităților materiale a acestora a determinat echipa managerială
a școlii să ia atitudine pentru a asigura accesul la educație a grupurilor
dezavantajate.
• În acest sens, conducerea școlii a făcut apel la factorii decizionali la
nivelul comunității începând o colaborare fructuoasă cu mediatori școlari,
asistenți sociali, voluntari și psihologi.
• Școala are ca obiectiv, înființarea unui centru de zi, aici părinții copiilor
beneficiari sunt atrași ca parteneri ai școlii, sunt sensibilizați și
responsabilizați față de importanța educației pentru viitorul copiilor lor.
 9. Analiza P E S T E

Sectorul tehnologic: conectarea unității de învățămănt la Internet, ceea ce

permite accesul rapid la informație; dotarea unității cu tehnică de calcul
performantă obținută prin demararea unor programe; existența în școală a
mijloacelor moderne de comunicare (telefon fix și mobil,fax,Internet).
Sectorul ecologic :
• Educația ecologică constituie o componentă importantă a procesului
educațional desfășurat în școala noastră; am desfășurat un proiect
educațional cu tema ,,Noi și ecologiștii”; deșeurile produse în urma
activității desfășurate în școală sunt colectate, ridicate în timp util și
reciclate; îngrijirea spațiului verde de către elevii școlii se face prin
păstrarea curățenei și plantarea de pomi și flori; de asemenea avem și un
solar de care se ocupă atât personalul școlii cât și copiii.
 10. PLANUL DE MARKETING
10.1. Politica de marketing vizează următoarele aspecte: 
• afirmarea instituției ca promotor al educației de calitate, printr-o ofertă bogată
și variată, adaptată conceptului de noutate, de competitivitate ce permite
obținerea unor beneficii cu privire la dezvoltarea personală și profesională a
,,clienților “săi: cadre didactice, elevi, părinți;
• asigurarea calității programelor de formare continuă prin implicarea
furnizorilor de formare continuă acreditați și/sau prin parteneriat, colaborări cu
instituții acreditate;
• valorificarea pertinentă a tuturor resurselor: umane, informaționale, materiale
avute la dispoziție care să permită implementarea proiectelor și programelor
educaționale;
• crearea oportunităților de dezvoltare personală, profesională și instituțională
prin accesul la resurse la nivel: local, național, European;
• facilitarea accesului la noi surse de informații prin utilizarea noilor tehnologii;
• ergonomizarea spațiilor în scopul desfășurării eficiente a activității cadrelor
didactice și a altor categorii de beneficiari.
 10. PLANUL DE MARKETING

10.2. Strategiile de marketing

• Strategia creșterii calității învățământului preuniversitar;
• Strategia diversificării serviciilor educaționale oferite;
• Strategia pătrunderii pe piață a sistemului de învățământ printr-o serie de
proiecte de finanțare;
• Strategia inovării didactice;
• Strategia atitudinii față de concurență.
 10. PLANUL DE MARKETING

10.3 Mixul de marketing

Produsul/ serviciile - fac referire la multitudinea și varietatea de servicii
destinate îmbunătățirii pregătirii profesionale a elevilor; o importanță
deosebită trebuie acordată imaginii instituției; Prețul fiind o
instituție privată, fondurile sunt alocate de la bugetul propriu;
Distribuția se referă la ansamblul deciziilor și activităților privind
schimburile desfășurate între organizație și grupurile țintă vizate.
• Promovarea se realizează printr-o serie de mijloace: suporturi
promoționale: pliante, broșuri, reviste de specialitate; prezentarea
serviciilor prin media; lansarea ofertei pe Net; crearea unui site; etc
 Concluzii…

• mass-media, o sursă majoră de expectații sociale, referitoare la organizarea

socială a unor anumite grupuri din societatea modernă.
• conținutul lor prezintă un set de imagini, idei și valori care determină
consumatorii să adopte concepții despre subdiviziunile ordinii sociale.
• normele, rolurile, ierarhiile și sancțiunile descrise de mass-media sunt
asimilate de public sub forma unor seturi de expectații sociale, însă trebuie
să se țină cont de faptul ca acestea pot să nu fie întotdeauna corecte sau
aparținând realitații înconjuratoare.
• prin urmare, mijloacele media nu acționează doar asupra individului,
oferind modele de comportament care pot fi adoptate prin învățare, ci au
efecte și asupra culturii, volumului de cunoștințe, valorilor și normelor unei
societăți, precum și a relațiilor sociale umane.