EXPERIMENT

Mitrea Briana-Ștefania
Prof. Stănescu Viorica
Clasa a IX-a I
 EXPERIMENT
DETERMINAREA COEFICIENTULUI
DE FRECARE LA ALUNECARE

Când eram mica îmi plăcea să alunec pe parchet, dar nu înțelegeam

de ce nu reușesc același lucru și pe covor; mai mult decât atât, șosetele
antiderapante, (cele care au cauciuc pe talpă) fac alunecarea să devină
aproape imposibilă.
Explicația științifică am primit-o la ora de fizică, unde am învățat
că ori de câte ori un corp alunecă peste un alt corp (șoseta pe parchet,
șoseta pe covor), în planul de contact apar forțe de frecare. Forțele de
frecare se datorează întrepătrunderii asperităţilor microscopice şi
macroscopice ale celor două suprafeţe aflate în contact, deci cu cât
suprafețele sunt mai lucioase (prelucrate mai fin), cu atât alunecarea
corpurilor se va efectua mai ușor. De asemenea, forța de frecare cinetică
la alunecare are sens opus vitezei relative.
Tot de la orele de fizica am aflat despre Legile frecarii care sunt:
1. Forța de frecare la alunecare nu depinde de aria suprafețelor in contact
2. Forța de frecare la alunecare este direct proporțională cu normala la
suprafața de contact.
Ff=µ⋅N
Conform teoriei de la ora de fizică, µ este coeficientul de frecare la alunecare.
El este adimensional si depinde de natura obiectelor aflate in contact.
Pentru determinarea matematică a lui µ sunt necesare un plan înclinat si un
corp. Se aşează corpul pe planul înclinat şi se variază unghiul până când,
pentru un anumit unghi φ al planului înclinat, corpul coboară cu viteză
constantă. Astfel :
⃗ + 𝐺 + ⃗⃗⃗
𝑁 𝐹𝑓 = 0

𝑂𝑥 : 𝑁 − 𝐺𝑛 = 0
𝑂𝑦 : 𝐺𝑡 − 𝐹𝑓 = 0
𝐺𝑡
𝑠𝑖𝑛 𝜑 = ⇒ 𝐺𝑡 = 𝐺 𝑠𝑖𝑛 𝜑
𝐺
𝐺𝑛
𝑐𝑜𝑠 𝜑 = ⇒ 𝐺𝑛 = 𝐺 𝑐𝑜𝑠 𝜑
𝐺
Legea a II-a a frecării : 𝐹𝑓 = 𝜇𝑁 ⇒ 𝐹𝑓 = 𝜇𝐺𝑛 = 𝜇𝐺 𝑐𝑜𝑠 𝜑

𝑂𝑥 : 𝐺𝑡 = 𝐹𝑓 ⇒ 𝐺 𝑠𝑖𝑛 𝜑 = 𝜇𝐺 𝑐𝑜𝑠 𝜑 ⇒
𝐺 𝑠𝑖𝑛 𝜑
𝜇= ⇒ 𝜇 = 𝑡𝑔 𝜑
𝐺 𝑐𝑜𝑠 𝜑

φ - unghiul de frecare pentru care viteza este constantă

În condiții de laborator, acest experiment s-ar fi realizat cu ajutorul unui
tribometru și al unui paralelipiped din lemn cu fețe din materiale diferile (lemn,
cauciuc și aluminiu). Dar în condițiile din camera unui copil (a mea) am utilizat:
1. o tavă cu o față cartonată (pe post de plan)
2. un suport din piese de lego (pentru a-mi putea pune planul la unghiul dorit)

3. o radiera sub forma de paralelipiped dreptunghic pe o față a căreia am lipit

o foiță de aluminiu, iar pe o altă față paralelă o bucată de hârtie (pe post de
corp cu rugozități diferite)
4. piesă de Jenga din lemn avand aceeasi masa cu radiera(pentru a diversifica
si mai mult rugozitatea materialelor folosite)

5. un raportor (pentru a măsura unghiul de frecare φ)

Cum am lucrat ?
1. am așezat corpul pe planul înclinat și am crescut treptat unghiul până când, pentru
un anumit unghi φ, corpul are viteză constantă. Am repetat aceasta procedura de
10 ori pentru fiecare material in parte
2. am măsurat unghiul φ, am calculat valoarea tgφ (cu ajutorul calculatorului
științific) și am scris datele obținute în tabelul de date experimentale
3. am repetat experimentul pentru fiecare corp/fiecare față a corpului (în cazul
radierei cu foița de aluminiu și cu foaia de hârtie lipite pe ea)
4. am calculat valorile lui µ, valorarea medie, erorile absolute şi relative
5. am scris în tabel datele finale și am notat concluziile
Materiale Nr.
aflate în φ tg φ µ 𝜇𝑚𝑒𝑑 𝛥𝜇 𝛥𝜇𝑚𝑒𝑑 ε
contact det

1 30° 0.5773 0.5773 0.0929

2 34° 0.6745 0.6745 0.0043
3 25° 0.4663 0.4663 0.2039
4 35° 0.7002 0.7002 0.0300
Lemn cu 5 36° 0.7265 0.7265 0.0563
carton
0.6702 0.0593 8.86%
6 34° 0.6745 0.6745 0.0043
7 36° 0.7265 0.7265 0.0563
8 38° 0.7812 0.7812 0.1110
9 35° 0.7002 0.7002 0.0300
10 34° 0.6745 0.6745 0.0043
1 15° 0.2679 0.2679 0.0208
2 16° 0.2867 0.2867 0.0020
3 18° 0.3249 0.3249 0.0362
4 16° 0.2867 0.2867 0.0020
Aluminiu 5 15° 0.2679 0.2679 0.0208
cu carton 0.2887 0.0141 4.87%
6 17° 0.3057 0.3057 0.0170
7 16° 0.2867 0.2867 0.0020
8 16° 0.2867 0.2867 0.0020
9 17° 0.3057 0.3057 0.0170
10 15° 0.2679 0.2679 0.0208
 1 20° 0.3639 0.3639 0.03108
2 19° 0.3443 0.3443 0.01148
3 18° 0.3249 0.3249 0.00792
4 20° 0.3639 0.3639 0.03108
Hârtie cu 5 19° 0.3443 0.3443 0.01148
carton 0.3328 0.0232 6.98%
6 17° 0.3057 0.3057 0.02712
7 18° 0.3249 0.3249 0.00792
8 16° 0.2867 0.2867 0.04612
9 17° 0.3057 0.3057 0.02712
10 20° 0.3639 0.3639 0.03108
1 40° 0.8390 0.8390 0.09265
2 35° 0.7002 0.7002 0.04615
3 37° 0.7535 0.7535 0.00715
4 36° 0.7265 0.7265 0.01985
Cauciuc cu 5 35° 0.7002 0.7002 0.04615
carton 0.7464 0.0396 5.31%
6 39° 0.8097 0.8097 0.06335
7 38° 0.7812 0.7812 0.03485
8 36° 0.7265 0.7265 0.01985
9 36° 0.7265 0.7265 0.01985
10 35° 0.7002 0.7002 0.04615

Concluzii: Aluminiul are forța de frecare la alunecare cea mai mică,

urmată de hârtie și de lemn. Cea mai mare forță de frecare la alunecare o
are cauciucul.