Î NVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR BĂCĂUAN PÂNĂ LA LEGEA

INSTRUCŢIUNII PUBLICE (1864)

Cornelia Cucu

Începuturile propriu-zise ale unui învăţământ organizat, sub diferite forme, se

leagă de cristalizarea şi statornicirea relaţiilor medievale, când, Bacău!, veche aşezare
omenească, ale cărei începuturi coboară până în preistorie, a atins stadiul unui
puternic centru economic şi religios.
Deşi puţine, documentele existente atestă faptul că şi la Bacău, începând cu
secolul al XIV-lea, dacă nu şi mai înainte, au existat preocupări privind învăţământul.
Astfel, episcopul Marcus Bandinus, referindu-se la Episcopia Bacăului arată că a citit
în lucrările lui Gonzaga şi ale cardinalului Pazmano că "prin anul 1 304 s-a fondat în
Moldova, la Bacău, o mănăstire de către soţia voievodului Moldovei, fiica
"
voievodului Transilvaniei, pentru fraţii minoriţi din ordinul Minoris Observantis 1 •
Faptul ca aceşti fraţi minoriţi" tăceau şcoală în limba latină este confirmat şi
"
de Nicolae Iorga care menţionează că "fără îndoială am avut şi pentru ai noştri, la
reşedinţele episcopale din Milcov încă în veacul al XITI-Iea, Baia şi Siret, din Bacău,
din Argeş, şcoli de latineşte din ale căror binefaceri s-au împărtăşit copiii români de
"
pe vremuri 2.
Încă din secolul al XV-lea, unii boieri îşi trimit fiii în străinătate, pentru a face
şcoli superioare. Mathias de Backowya ( 1 409) şi Grcgorias Francisca de Baco ( 1 493)
sunt doi dintre studenţii băcăuani ce figurcază în matricolele Universităţii din
Cracovia3 . Cum primirea studenţilor în cadrul Universităţii din Cracovia era
condiţionată de o perfectă cunoaştere a limbii latine, se confirmă existenţa şcolii
latineşti la Bacău.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că de când începe lista episcopilor
catolici pentru Moldova şi până în 1 789, când sunt amintiţi episcopii de Bacău şi
episcopia se mută la Iaşi, existenţa acestei episcopii a avut o influenţă însemnată în
răspândirea ştiinţei de carte, căci, aşa cum afim1ă Grigore Tabacaru "şcolile de pc
lângă aceste episcopii . . . au adus începuturile de carte apuseană din Roma, Ungaria şi
din Polonia'"'. Grigore Grigorovici confirmă această realitate, arătând că Biserica
Catolică din Bacău îşi pregătea slujitorii săi în vechea biserică ridicată în 1 588 şi apoi
in cea de astăzi, zidită la începutul secolului al XIX-Iea5•
Bacău!, devenit w1 important centru economic atât pentru negustorii din ţară

1 V.A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1 646, Bucureşti, 1 895,
�· 70, cf Municipiul Bacliu-schitli monogralicli, Bacău, 1 97 1 , p. 1 75.
· Nicolae Iorga, Istoria învliflimântului românesc, Bucuresti, 1 928, p. 31 O.
1 Ştefan Bâ1�nescu, Pagini nescrise din istoria învliflimântului românesc, Bucureşti, 1 972, p. 1 59.
� Grigore Tabacaru, C. Moscu, Istoria pedagogiei româneşti, Bacău, 1 929, p. 1 6.
' Grigore Grigurovici, Bacliul din trecut şi de azi, Bacău, 1 933, p. 62.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
82 Comelia Cucu

cât şi pentru cei străini, impWlea creşterea necesită�i ştiintei de carte, iniţierea
oraşenilor mai ales în tainele comerţului.
Demn de menţionat, este faptul că Alexăndrel Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare,
.l>
durează în "târgui chiar al Bacăului, odată centru catolic şi o reşedinţA de episcopi' ,
Biserica Precista care a devenit şi W1 centru spiritual în această parte a Moldovei şi
care, aşa cum afirmă Grigore Tabacaru, a urmat aceeaşi cale "... de a-şi pregăti
elementele necesare şi poate preoţii şi dascălii să fi ţinut şcoală de slovenie în
7
pridvorul bisericii, cum din mănăstirea catolică au ieşit cărturari latini" • Acest lucru
este atestat şi de documentele străine din 1 676 care pomenesc de existenţa Wlei şcoli
în târgui Bacău, care func�ona pe lângă Biserica Precista şi care continua probabil
R
activitatea din secolul anterior .
Preocupări de pregătire şcolară s-au manifestat şi la Biserica Sf. Ioan
Botezătorul, zidită la 1 800, de către episcopul Gherasim Wlde "fetele alături de băie i !
învăţau să citească psaltirea, ceaslovul, rugăciWlile şi evanghelia cu slove româneşti" .
În această perioadă se dezvoltă şi învăţământul particular, boierii, negustorii
aducând în casele lor dascăli pricepuţi din Transilvania sau din ţările vecine, aşa cum
este Madarne Mozer "ce preda cursul fiicelor de boieri pe la casele lor" 1 0 •
Noile condiţii social-economice de la sîarşitul secolului al XVIII-lea şi
începutul secolului al XIX-lea au determinat transformări şi în domeniul
suprastructurii, învăţământul fiind sub înrâurirea iluminismului şi supus Wlor
permanente reforme în contextul general al transformărilor din societate, devenind o
problemă de stat, W1 inceput de politică şcolară.
Referindu-ne la începuturile invăţământului în oraşul Bacău, trebuie arătat că
acesta nu se rezumă numai la învăţământul bisericesc şi particular, problemele şcolare
preocupând deopotrivă şi statul medieval, pe voievozii Moldovei, care reglementau
această activitate utilă prin hrisoave domneşti. Semnificativ in acest sens este
Hrisovul din 1766 dat de Grigore Alexandru Ghica care "înmulţea şcolile curat
româneşti, rânduind 23 de dascăli in unele târguri moldovene printre care se afla şi
Bacău!. Lipsa documentelor nu ne permite să stabilim Wlde şi-au desfăşurat
in această localitate" 1 1 •
activita1ca aceşti dascăli, dacă a funcţional deci şi o şcoală
Ioniţă Sandu Sturdza, prin Hrisovul din 23 iulie 1823, hotăra ca o parte din
veniturile "cutiei" târgului Bacău să fie folosite "pentru alcătuirea de o şcoală
obştească a târgului, încât se va putea mai încuviinţată, spre învăţătura copiilor
târgoveţilor, îara nici o plată de la sine, pentru ca să se înlesnească, în acest chip şi
2
acei mai săraci intru câştigare de învăţături" 1 • Ne aflăm in faţa Wlui document

6 Nicolae Iorga, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, Yălenii de Munte, 1 908, p. 96.
7 Grigore Tabacaru. C. Moscu, op.cit., p. 26-3 1 .
H Arhivele Secrete ale Yaticanului, rond Procesele Consistoriale, voi. 77, f. 65-77; cf. Î ndrumlltor în
Arhivele Statului. Judetul BacAu, voi. II, Bucureşti, 1989, p. 4.
q Grigore Tabacaru, C. Moscu, op.cit., p. 28.
1 0 1bidem, p. 30.
11
V.A. Urechia, Istoria şcoalelor, tom. III, Bucureşti, 1 892, p. 5 1 -53; cf. Ilie Popescu Teiuşan, Legislaţia
fcolarA în Ţările Române în Contribuţii la istoria învAţAmântului românesc, Bucureşti, 1 970, p. 57.
� Documente privitoare la istoria economicA a României. Oraşe şi târguri, 1776-1861, Moldova,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învăţământul primar băcăuan până la 1 864 83

important pentru definirea drumului parcurs de învăţământul băcăuan, dar este greu
de stabilit dacă acest hrisov a avut ca finalitate susţinerea unei şcoli mai vechi, care
exista deja în Bacău, sau organizarea imediată a unei noi şcoli. E totuşi de presupus că
această şcoală ar fi putut funcţiona pe lângă Biserica Precista1 3 •
Prin aplicarea Regulamentului Organic s-a încheiat perioada creaţiilor
neorganizate în materie şcolară, învăţământul devenind o sarcină a statului, iar şcoala
o instituţie permanentă. Cu toate că omşul Bacău cm reşedinţa ţinutului cu acelaşi
nume, nu se număm printre cele şase omşe în care s-au înfiinţat primele şcoli publice
din Moldova, în urma aplicării prevederilor Regulamentului Organic.Totuşi,
oficialităţile acestui omş s-au preocupat să creeze posibilităţi pentru deschiderea unei
şcoli, ca o dovadă, în anul 1 835 s-a găsit deja o clădire în care să funcţioneze prima
şcoală publică a oraşului.
Demersurile autorităţilor locale s-au intensificat în anul 1 839, când, pe data de
8 mai, obştea boierilor înaintează Epitropiei Învăţăturilor Publice din Moldova o jalbă
în care cerea înfiinţarea unei şcoli, la care pe data de 23 mai 1 839 primesc răspuns
favombil, căci în acest răspuns se menţiona: "Epitropia luând în de-aproape luare
aminte unui asemenea folositor aşezământ, face dumneavoastră cunoscut cum că este
gata a înfiinţa în acel târg şcoală publică . . . " 1 4 •
După obţinerea dezlegărilor cuvenite, s-au luat măsuri pentru deschiderea şcolii,
obştea oraşului însărcinând pe comisul M. Lupaşcu cu pregătirea localului pentru şcoala
publică primară în casele donate încă din 1 835 de către căminarul Pavel Cristea şi so�a
sa Ana, primul fost prczident al Eforiei din Bacău 1 5 • După ce s-au făcut toate pregătirile
şi s-au înscris primii elevi, în luna septembrie 1 839 şi-a început activitatea prima şcoală
publică din judeţ şi anume cea din oraşul Bacău, numită Schola Domnească, la
inaugurare fiind prezent şi ctitorul învăţământului în lin1ba româna în Moldova,
cărturarul Gheorghe Asachi. Evenimentul a fost trăit de oraş aşa cum se cuvine, fiind
pe larg comentat în presa vremii. Din paginile revistei Albina românească aflăm că:
,,sfinţirea acestui institut s-a lacul duminecă în 24 a trecutei luni septembrie, după sânta
leturghie, la care se aflau şcolarii din nou înscrişi cu Dl. C. Platon al lor profesor; toţi
s-au adunat în sala şcolii, unde în fiinţa dregătoriilor locale, a boierilor şi neguţătorilor,
clirosul au făcut sfmţirea, iar Dl. Aga Gheorghe Asachi, referendul învăţăturilor publice
"6
au făcut solemna deschidere prin un cuvânt şi cetirea progmmei de învăţătură 1 •
Date cu privire la anul deschiderii primei w1ităţi de învăţământ băcăuane oferă
şi arhiva şcolii, care s-a păslmt până în anul 1 94 1 . Într-adevăr, cel mai vechi
document şcolar este datal în februarie 1 840, fiind vorba de un ordin prin care
Direcţia Învăţăturilor Publice făcea precizări cu privire la pregătirea elevilor în
vederea examenului de iamă17, dovedind astfel că şcoală şi-a început sigur activitatea

scria A, voi. II, D.G.A.S., 1 960, p. 2776-279; cf Ioan Murariu, Ţinutul Bacău în secolele XV-XIX, în
Cwpica, XVI , Bacău, 1 984, p. 145.
1 1 C. Moscu, Î nceputurile învătământului băcăuan, mns., Bacau, 1 974, p. 82.
1� Arhivele Naţionale Bucureşti, rond Ministerul Instructiunii Publice, dosar 302/1 839, f 1 .
1 � V.A. Urechia, op.cit., tom II, Bucureşti, 1 982, p. 1 05.
1 " rbidem, tom III, p. 1 1 6.
1' Gh. Nicolau, Monografia Şcolii nr.l din Bacău, Bacău, 194 1 , mns., p. 1 5.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
84 Comelia Cucu

în septembrie 1 8391 8 •
Localul rezervat şcolii, aşa cum s-a arătat, fusese donat încă din 1 835. În
această clădire, şcoala a func�onat până la sfărşitul secolului al XIX-lea când s-a
construit un local nou tip Casa Şcoalelor" (vis-a-vis de sediul vechi al Teatrului de
"
Animaţie) şi în care şi-a desfăşurat activitatea până în anul 1 980 când va fuziona cu
actuala Şcoală Constantin Platon". Şcoala dispunea de o clădire principală care avea
"
aspect asemănător unei case lărăneşti specifice ţinutului. În această clădire era o sală
mai mare de tip lancasterian şi o încăpere mai mică pentru uzul profesorului. În
incinta curţii mai exista o clădire mai mică în care era amenajată locuinţa dascălului.
În sala principală, în afara mobilierului necesar elevilor, se aflau un număr de cercuri
de fier pentru predarea lancasteriană. Cât priveşte dotarea şcolii, ca era cât se poate de
modestă. Semnificativ este în acest sens inventarul Şcolii de Băieţi Nr. 1 existent în
1 863: 7 bănci, una catedră, un scaun, una tablă neagră, una icoană de lemn şi 6
"
cercuri lancasteriene" 1 9 •
Prima şcoală publică a Bacăului era organizată conform programei din 1 83 1 şi
anume: o clasă lancasteriană de un an unde se foloseau instruc�unile lui Gheorghe
Asachi din martie 1 829, cuprinse în Prescriptul de atunci şi două clase normale. "In
clasul elementar sau lancasterian se învăţa citirea, scrierea după model, din catechism
învăţătura credinţei, din aritmetică calcului pe de rost, numărarea şi substracţia"20.
În primul an de existenţă ( 1 839-1 840), şcoala a funcţionat cu 67 de elevi din
care 45 în clasa 1-a, iar 22 de elevi în clasa a 11-a, ultimii provenind de la şcolile
particulare. Elevii erau în majoritate fii de negustori şi meseriaşi, fiii boierilor
continuând să înveţe în şcolile particulare. Şcoala va funcţiona cu 2-3 clase până în
anul şcolar 1 852- 1 853 când numărul claselor ajunge la 4.
O analiză atentă a dinamicii numărului de elevi ne conduce la câteva concluzii
importante. Astfel, în primii 1 O ani de funcţionare a şcolii ( 1 839-1 849) au fost înscrişi
973 elevi şi au absolvit doar 30, şcoala funcţionând cu 2-3 clase2 1 •

Anul şcolar Numărul claselor Numărul elevilor înscrişi Numărul absolventilor

1 839- 1 840 2 67 -
1 840- 1 84 1 3 73 3
1 84 1 - 1 842 3 69 6
1 842- 1 843 2 87 -
1 843- 1 844 3 99 2
1 844- 1 845 3 1 15 3
1 845-1 846 3 1 26 5

IH
D.J.A.N. Bacău, fond Şcoala generală nr. 1, dosar 1/1 950, f. 1 ; cf. Costache Radu, Bacilul de la 1850-
1900, Bacău, p. 60; cf. Gr. Grigorovici, op.cit., p. 67.
1 9 V.A. Urechia, Anuarul general al instructiunii publice din România pe anul 1863-1864, anul 1,

Bucureşti, 1 866, p. 4 1 .
20 Th . Codrescu, Uricariul, tom 1, laşi, 1 87 1 , p.69-70; cf. Ion Toderaşcu, De la Colegiul Vasilian la
Academia Mihăileană în Istoria UniversitAtii din Iaşi, laşi, 1 985, p. 1 4.
21
D.G.A.N., Bucureşti, fond Ministerul Instructiunii Publice, dosar 1 6 1 / 1 86 1 , f. 34 1 -342.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Învăţământul primar băcăuan până la 1 864 85

1 846- 1 847 3 1 30 8
1 847-1 848 3 1 14 3
1 848-1 849 2 93 -
TOTAL 27 973 30

În următorii 1 O ani ( 1 849- 1 859) se constată o creştere atât a nwnărului de

clase, de elevi cât şi de absolvenţi cu toate că procentul ultimilor continuă să fie foarte
mic. Spre exemplificare prezentăm unnătoarea situaţie�2:

Anul şcolar NumArul Numărul elevilor NumArul

claselor inscrişi absolventilor
1 849- 1 850 3 85 5
1 850- 1 85 1 3 1 06 5
1 85 1 - 1 852 3 96 4
1 852- 1 853 4 1 12 2
1 853-1 854 4 1 16 6
1 854-1 855 4 1 12 6
1 855- 1 856 4 1 18 8
1 856- 1 857 4 1 33 10
1 857- 1 858 4 151 Il
1 858- 1 859 4 1 75 Il
TOTAL 37 1 204 68

Concluzionând, putem spune că în primii 20 de ani de funcţionare ai Şcolii

Domneşti, adică din 1 839 si până în 1 859 când se înfiinţează a doua şcoală publică,
au fost înscrişi 2 1 77 elevi şi au absolvit doar 98 elevi, ceea ce dovedeşte că mulţi
dintre ci au abandonat şcoala înainte de a absolvi.
Începând cu anul şcolar 1 859- 1 860, nwnărul elevilor înscrişi este în creştere
chiar dacă se înfiinţase Şcoala de Băieţi Nr. 2, ceea ce demonstrează prestigiul de care
se bucura această unitate şcolară devenită acum Şcoala de Băieţi Nr. 1 . Până la Legea
Instrucţiunii Publice din 1 864 situaţia se prezinta astfel23:

Anul Oluele Total Elevi Total Total

şcolar clase înscrişi PI"OIJIO\'Bti

1 Il III IV 1 11 III IV
1. P. 1. P. 1. P. 1. P.
1859- 1 860 1 Il lll IV 4 - - 209
1 860-1861 I Il lli IV 4 - - - 220
1 86 1 - I 862 1 11 lll IV 4 - - 256
1 862- I863 I Il lll IV 4 - 287

11
Ibidem.
V.A. Urcchia, op.cit., p. 42-43.
1 ·1

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
86 Comelia Cucu

Putem spune că de la înfiinţare şi pâna la Legea Instrucţiunii Publice din 1 864,

adică in 25 de ani de funcţionare, la prima şcoală publică din Bacău, numită şi Schola
Domneasca, devenită din 1 859 Şcoala de Băieţi N r. 1 au fost înscrişi 3438 elevi din
care au absolvit circa 1 50 de elevi.
Rezultatele din primii ani, dovedesc că profesorul Constantin Platon şi-a
început activitatea sub cele mai bune auspicii, iar şcoala, în câţiva ani, a căpătat un
prestigiu destul de mare. Considerăm ca semnificative unele aspecte ale acestui
început promiţător.
În anul şcolar 1 839- 1 840, după parcurgerea materiei prevăzute în programă
pentru primul semestru, pe data de 24 martie 1 84024 s-a desfăşurat public examenul
semestrial, la el participând autorităţile locale precum şi un revizor delegat al
Epitropiei Şcoalelor. La acest prim examen, profesorul Contantin Platon a prezentat
45 de elevi din clasa 1-a şi 1 0 elevi din clasa a II-a25• La încheierea examenului, din
publicul asistent s-a luat iniţiativa de a se aduna bani pentru a fi recompensaţi elevii
care s-au remarcat la învăţătură în perioada respectivă, aceasta constituind una din
primele forme de premiere. La examenul din semestrul de vară a anului şcolar 1 840-
1 84 1 , ţinut in ziua de 9 iulie 1 84 1 , a participat şi vomicul Alexandru Ioan Cuza, care,
impresionat de răspunsurile elevilor a donat banii scutelnicilor săi pe ranguri de agă
"in ajutorul zidirii şcolii de la Bacău şi pentru ţinerea cu toate mijloacele, la învăţătură
a 2 şcolari bw1i"26 • Acest fapt trebuie să-I considerăm ca un prim certificat al calităţii
muncii profesorului Constantin Platon, la începutul activităţii sale şi a şcolii băcăuane
de stat, gestul viitorului domn al Principatelor Unite constituind desigur, un stimulent
pentru elevii şcolii şi activitatea viitoare a acestei unită� şcolare. An de an, prestigiul
primei şcoli publice a oraşului va creşte înscriindu-şi treptat, dar sigur, numele în viaţa
spirituală a Bacăului şi chiar a Moldovei, fiind tot mai des numită Şcoala lui Platon.
Primul profesor şi director al Şcolii Domnesti a fost Constantin Platon, care în
anul 1 836 absolvise cursurile Academiei Mihăilcne după care audiase cursuri
suplimentare de chimie aplicată la tehnică şi comerţ, mecanică populară, desen liniar
şi istorie naturală, cu profesorii Al. Constantinescu şi C. Zefirescu27• În primii ani,
Constantin Platon, ca profesor şi director a condus şcoala singur după care, pe masură
ce numărul claselor a crescut s-au aflat alături de el şi alte cadre didactice recrutate
dintre absolvenţii şcolii din Bacău sau dintre absolvenţii Seminarului de la Socola2H.
Aceştia erau plătiţi din bugetul vistieriei Moldovei, iar cheltuielile de întreţinere şi
dotare a şcolii intrau in obligaţia Eforiei oraşului. Salariul prevăzut in bugetul
vistieriei era de 1 000 lei pentru "profesor" şi 8oo lei pentru ,,adjunct", post care se

�� Gh. Nicolau, op.cit., p. 38.

�5 1bidem.
�h lbidem.
� 7 V.A. Urechia. Istoria şcoalelor, tom m, Bucuresti, 1 892, p. 1 54.
2� Gh. Nicolau, op.cit, p. 40.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Î nvăţământul primar băcăuan până la 1 864 87

înfiinţează începând cu anul 1 847.

În această perioadă, la Scho1a Domnească, devenită din 1 859, Şcoala de
Băieţi Nr. 1 au func�onat următoarele cadre didactice29:

Nr. Numele şi prenumele Specialitate Perioada de Observa�i

crt. func�onare
1. Constantin Platon Profesor 1 839- 1 864 Director
2. Ion Turtureanu Institutor 1 839- 1 864
3. Mihai Frunză Institutor 1 859- 1 875
4. Ştefan Târţescu Institutor 1 86 1 - 1 890

Erau frecvente cazurile când institutorii nu erau plătiţi la timp, aşa cum s-a
întâmplat în anii 1 86 1 şi 1 862 când toate cadrele didactice de la şcolile publice nu si-au
primit retribu�a pe mai multe luni având de primit, de exemplu, pentru luna
augustl 862 următoarele sume restante: C. Platon-585lei, M. Frunz.ă-450 lei, Şt.
Târţeascu-375 lei, 1. Turtureanu-225 lei 30.
În perioada aceasta, mulţi părinţi căutau să-şi dea copiii la şcoala de stat,
întrucât, la absolvire se elibera un atestat în baza căruia se puteau angaja într-un
serviciu de stat, spre deosebire de şcolile particulare care nu aveau dreptul de
publicitate( de eliberare de acte oficiale).
La Schola DomneascA învăţau copiii de vârstă şcolară, propuşi spre a învăţa
carte de către Eforia oraşului. Lista acestor copii era trimisă şcolii la fiecare început de
an şcolar. Documentele vremii arată că numărul copiilor de vârstă şcolara era de peste
300 în anul 1 832 la o populaţie de 3200 de locuitori, ca această populaţie să ajungă in
1859 la 8972 de locuitori, deci o creştere de aproape 3 ori. Înseamnă că în deceniul
şase al secolului al XIX-lea, numărul copiilor de vârstă şcolară se ridica cu mult peste
500. Clasa 1-a, in fiecare an avea înscrişi câte 1 1 0- 1 20 şi chiar 1 30 de elevi, la nivelul
şcolii situaţia prezentându-se astfel: în anul şcolar 1 856- 1 857 total înscrişi 1 53 elevi,
în 1 857- 1 858, 1 84 de elevi înscrişi, in 1 858-1 859, 1 97 de elevi înscrişi iar in anul
şcolar 1 859- 1 860 numărul înscrişilor era de 2093 1 • Prima şcoala publică a Bacăului,
prin spaţiul de care dispunea, nu reuşea să asigure şcolarizarea nici măcar Ia o cincime
din numărul copiilor de vârstă şcolară. Sala clasei I-a şi a II-a avea 1 36 m3, clasa a III­
a avea 77 m3, iar clasa a IV-a numai 70 m3• Un părinte raporta Primăriei oraşului

Bacău, că "spaţiul la clasa I-a este foarte mic pentru cei 1 00 de copii din această
clasă . . . şi-a găsit ieri pe la fmele clasei cei doi copii ai săi, din clasa I-a, de-abia mai
respirau şi ameţiţi de durerea capului din cauza lipsei de aer", propunând ca numărul
elevilor şcolarizaţi să corespundă spaţiului32•
La insistenţele tot mai stăruitoare ale locuitorilor oraşului, conducerea Bacăului
a fost nevoită să solicite in anul 1 859 înfiinţarea Şcolii de Băieţi Nr. 2 (astăzi Şcoala

�· Ibidem, p. 38.
"' Ibidem.
" D.J.A.N. Bacau, fond Primarie, dosar 1 5 1 / 1 872-1 877, ( 7.
·� Nicolae Mitrofan, Monografia Şcolii Nr. 19, mns., Bacău, l 975, p. 13.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
88 Comelia Cucu

,.Ali. Cuza"). La 30 august 1 859, prin adresa nr. 677, Prefectura Bacău făcea
CWloscut Primăriei că Ministerul Cultelor şi lnstrucţiWlii la cererea oficialităţilor
"
locale, cu nr. 6569 din 22 august 1 859, aprobă înfiinţarea Wlei noi şcoli publice, dar să
se caute local coresplUlZător, cu mobilierul respectiv până la 1 5 septembrie curent şi
profesorul rânduit la această şcoală"33 •
Întrucât găsirea Wlui local pentru şcoală era o problemă greu de rezolvat la acea
vreme, autorităţile locale amenajează o sală la Şcoala Publică (devenită acum Şcoala de
Băieţi Nr. 1 ) şi pentru Şcoala de Băicti Nr. 2. Ministerul Instrucţiw1ii, prin Ordinul nr.
7609 din 20 septembrie 1 859, îl înştiinţa pe Constantin Platon, directorul Şcolii Publice,
în care are toată încrederea . . . că la noua şcoala este numit Dl. Dobrea Petru şi să aibă
"
grijă a închiria două odăi pentru clasă şi Wla pentru argat"34• Propriu-zis, înfiin!afea
Şcolii de Băieţi Nr. 2 s-a făcut prin divizarea clasei 1-a, foarte populată, în două clase,
o clasă a Şcolii de Băieţi Nr. 1 şi cealaltă a Şcolii de Băieţi Nr. 2, care în primul an a
funcţionat numai cu clasa I-a, condusă de institutorul Petru Dobrea. Faptul că în anul
şcolar 1 859-1 860, Şcoala de Băieţi Nr. 2 a funcţionat în localul Şcolii de Băieţi Nr. 1 ,
neavând local propriu, a făcut ca, practic, ea să apară consemnată documentar
începând cu anul 1 860 când se va muta într-Wl local separat. La 1 2 octombrie 1 859,
conducerea oraşului încheie W1 contract cu tâmplarul Ion Botezatu, pentru a construi
"
băncile şi mobilierul necesar". În contract se menţiona drept clauză că băncile şi
"
mobilierul să fie după modelul făcut pentru şcoala de fete. Termenul ca în 1 4 zile să
fie gătat". Costul lucrării era de 222 lei3 5 • Dorinţa băcăuanilor de a avea o a doua
şcoală a găsit ecoul cuvenit în capitală, căci prin adresa nr. 8842 din 1 7 octombrie
1 859 se comWlica printre altele: urmând urgenţia de a deschide în Bacău o noua
"
şcoală primară . . . ministerul pentru a nu zădărnici timpul a avansat ca împrumut din
Casa Şcoalelor suma de lei 3082 pentru deschiderea Wlei şcoli şi anume: 995 lei
pentru chiria localului pe W1 an, 222 lei pentru mobilaţie, 555 lei pentru plata Wlui
argat pe un an, 999 lei pentru trei stânjeni de lemne şi 1 1 1 lei osebite cheltuiele".36
Şcoala şi-a început activitatea la 25 octombrie 1 859, funcţionând doar cu clasa
I-a care avea 52 de elevi3 7. După deschiderea şcolii, directorul şi institutorul noului
aşezământ, Petru Dobrea. făcea CWloscut Primăriei că la Şcoala a II-a de băieţi, acwn
începută, este trebuinţă de W1 clopot, W1 sigiliu, lemne, cofe pentru apă, vătrariu, cretă
"

şi burete pentru şters tabla"38• La 2 noiembrie 1 859, cu raportul nr. 3 , directorul Petru
Dobrea revine asupra primei corespondente menţionând că: ,,Pentru clopotul cerut de
subscrisul, va rămânea ca Şcoala Nr. 2 de băieţi să se servească de acel de la şcoala
veche [adică Şcoala de Băieţi Nr. 1 ] iar cât priveşte pe celelalte arătate, rog pe onor
Consiliu a grăbi cu facerea lor"39•
În anul şcolar 1 860- 1 86 1 , se închiriază o casa improprie pentru şcoala, pe Calea

33 V .A. Urechia, op.ciL, voi. Ill , p. 30.

3� Ibidem.
35 Nicolae Mitrofan, op.cit., p. 1 7.
Jfi D.J.A.N.Bacau, fond Primarie, dosar 50/1 859, f. 1 .
37 V.A. Urechia, op.cit., tom ITI, p. 1 55.
JR D.J.A.N. Bacau, fond Primarie, dosar 5 1 /1 859, f. 35.
39 Ibidem, f.35,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Î nvăţământul primar băcăuan până la 1 864 89

Naţională {probabil prin faţa sediului vechi al Teatrului de Animaţie), având ca

institutor-director pe George Dumbravă întrucât Petru Dobrea se transferase la Şcoala
de Fete. Starea localului închiriat era complet necorespunzătoare pentru Şcoala de Băieţi
Nr. 2, determinând Ministerul Instrucţiunii să intervină pe lângă autorităţile locale prin
Ordinul nr. 1 1 604 din 23 septembrie 1 860: ,.Domnule Preşedinte, luând-se în privire,
că încăperile în care se găseşte Şcoala II de Băieţi din acea politie, nu corespunde nici
decum pentru trebuinţă, fiind neîncăpătoarc, Subscrisul, cu onoare vă invită domnule
preşedinte, a regula de la Sf Dumitru. închirierea altor încăperi pentru această şcoală.
Osebit, vi se recomandă luarea de măsuri pentru construirea îndată a w1ei noi încăperi
"'0
spre acel scop' . De-abia în 1 863 vor fi închiriate pentru Şcoala de Băieţi Nr. 2 Casele
Busuioc de pc strada Busuioc (astăzi strada Nicolae Titulescu), care ulterior vor fi
cumpărate de Primărie, şcoala funcţionând aici până în 1 880. Deşi într-un local nou,
Şcoala de Băieţi Nr. 2 a avut de înfiuntat multe greutăţi de ordin material. La 5 ianuarie
1 863, adresându-se autorităţilor locale, directorul şcolii se arăta revoltat din cauza
sumelor mici ce i s-au alocat pentru întreţinerea şcolii, menţionând că "dacă
Municipalitatea nu găseşte drept a asocia cheltuielile ordinare pentru întreţinerea şcolii,
analoage cu cele ale Şcolii Nr. 1 . . am onoarea, a va declara că nu pot lua asupra-mi
.

"' 1
însărcinarea întreţinerii şcolii' • Problemele cu care se eonfiuntă şcoala determină
Ministerul Instrucţiunii să avertizeze autorităţile locale, prin adresa nr. 2245 din 24
ianuarie 1 863, precizând că dacă: ,,nici în urma ultimei invitaţiuni, Municipalitatea nu se
va îngriji de şcoală, care a fost închisă timp de patru săptămâni din lipsa materialelor
"'2
necesare va fi silit a o închide nemaiputând fi în stare a o întreţine cu spesele sale' •
Deşi condiţiile erau necorespunzătoare, nwnărul elevilor a început să crească, de
la 52 înscrişi în 1 859 ajungându-se în anul şcolar 1 863- 1 864 la 1 80 elevi înscrişi ,şcoala
43
funeţionând cu 4 clase. Evoluţia numărului de elevi şi de clase se prezintă astfcl :

Anul Oasele Total Elevi Total Total

şcolar clase înscrişi promD\'Bii

1 Il III IV 1 Il III IV
1. P. 1. P. 1. P. 1. P.
52 o o o o
I X59°1 860 1 1 52
58 o o 58 o
I X60°1861 1 1
o
I X6 1 ° 1 862 1 11 2 50 17 67
o o o
I X62°1 863 1 11 III 3 72 29 20 121
I X63°1864 1 11 III IV 4 1 08 1 8 26 16 38 22 8 8 1 80 69
00

In această penoadă la Şcoala de Bă1eţ1 Nr. 2 au funcţionat următom

institutori: 44

"' Ibidem.
" Ibidem, dosar 24/1 863, f. 3.
1� Ibidem, f. 9.
" Ibidem, dosar 44/1 859-1 865, f. 52.
•• V.A. Urechia, Anuarul general al instrucţiunii publice din Romania, anul al doilea, 1864-1865,
Bucureşti, 1 86(,, p. 39.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
90 Comelia Cucu

Nr. crt. Numele şi prenumele Specialitatea Studii Perioada de funcţionare Observaţii

1 Dobrea Petru Institutor 1 859- 1 860 Director, 1 859-1860
2 Dwnbravă George Institutor Girnnaziul inferior 1 860- 1 89 1 Director, 1 860- 1 863
3 Movileanu George Institutor Curs primar şi preparandal 1 86 1 - 1 870
4 Sandu G. Institutor 1 862- 1 864
5 Constadache Ştefan Institutor Liceul complet I R63-1 867 Director. 1 863-1 R67
6 Andrcescu D. Institutor 4 cla.o;e seminar 1 864- I R6R

În aceşti primi ani de activitate, personalul didactic al şcolii a întâmpinat

numeroase greutăţi inerente oricărui început, dar mai ales acelor timpuri. Au fost
cazuri când institutorii acestei şcoli, timp de mai multe luni, nu şi-au primit
retribuţiile cuvenite, aşa cum s-a întâmplat în 1 86 1 cu G. Movileanu,G. Sandu,V.
Ştefanescu, care şi în august 1 862 mai aveau de primit restan}e din anul anterior: V.
Ştefanescu-450lei, G. Sandu-3751ei, G. Movileanu-225lei 5• Semnificativă este
nemulţumirea directorului George Dumbravă, care pe 24 decembrie 1 862, intr-un
memoriu adresat Ministerului Instrucţiunii Publice, menţiona că ,,mâine e Crăciunul
"'6
şi n-am cu ce să-mi iau o oca de carne' •
Cu toate lipsurile şi greutăţile existente, cadrele didactice de la Şcoala de Băieţi
Nr. 2 îşi făceau datoria cu pasiune. Evidenţele şcolii atesta prezenţa unor copiii din
satele judeţului, lucru care confumă prestigiul de care începea să se bucure şcoala dar
şi lipsa şcolilor la sate deşi numărul celor care doreau să înveţe carte era mare. Astfel,
în anul şcolar 1 862- 1 863 (şcoala funcţiona doar cu clasele 1-III), în clasa 1-a, dintr-un
total de 72 de elevi înscrişi, 2 1 proveneau din mediul rural, la clasa a II-a 1 2 din 29 de
elevi înscrişi , iar Ia clasa a III-a, tot 1 2 din 20 de elevi înscrişi. Aceşti elevi proveneau
din Sohodol, Răcăciuni, Călugăra, Odobcşti, Domneşti, Mândrişca, Hertioana,
Drăgu&eşti etc. 47.
In 1 863, şcoala avea următorul material didactic: I l hărţi, 2 1 tăbliţe de ardezie
şi 37 coli cu dezbaterile adunării, iar ca mobilier 24 bănci, 4 table mari, una tablă
mică, 4 catedre, 5 scaune, una masă mare şi una masă mică, un topor, un ficrJstrJu,
48
una putină pentru apă şi doua cofe, materiale pentru întreţinere •
Până la Legea Instruc�unii Publice din 1 864, programa de învăţământ era
conform Aşezământului pentru reorganizarea Învăţăturilor publice În Principatul
Moldovei din 1851 a lui Grigore Alexandru Ghica şi cuprindea următoarele obiecte:
"sântcle rugăciuni citirea şi scrierea româna, memorizaţii, catehismul şi istoria sântă
(testamentul vechi şi cel nou), gramatica românescă şi scrierea dictando, caligrafia,
cunoştinte generale de geografic şi în special din aceea a Principatelor, aritmetica,
calcularea pe de rost şi cunoaşterea de măsuri, greutăţi şi monete, cunoştinţe istorice din

45 Nicolae Mitrofan, op.cit., p. 1 53.

4h Gheorghe Nicolau, op. cit., p. 38.
47 D.J.A.N. Bacău, fond Şcoala Generală Nr. 19, Matricole şcolare din anii 1 862- 1 863.
48 ldern, Anuarul general al instructiunii publice din România pe anul l863-1864, anul l, Bucureşti,
1 866, p. 55.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Î nvăţământul primar băcăuan până la 1 864 91
4
bibliografii şi prescurtare din istoria patriei, cetirea şi scrierea latină" 9 •
Consiliul Superior de Instruc�e Publică repartiza această programă pe ani şi pe ore
săptămânale urmând a fi afişată in fiecare şcoală, iar a claselor in fiecare sală de clasă.
Conform docwnentelor existente, în anul şcolar 1 862-1 863, această programă
a fost parcursă de elevii şcolilor primare băcăuane astfel :
"Clasa 1-o
1. Cunoaşterea literelor, silabisirea, cetirea:
2. Fom1arca literelor de scris dupa model;
3. Î nvăţătura pe de rost a sfintelor n1găciuni;
4. Fonnarca numerelor şi calculul din memorie asupra celor patru operatiuni aritmetice cu
numere întregi.
Clasa a li-o
1 . Cetirea şi scrierea dupa model şi dictando;
2. Elemente de catechism-partea 1-a;
3. Cele patru operaţiuni aritmetice cu numere întregi şi complexe;
4. Distingerea părţilor cuvântului şi formelor gramaticale într-un mod practic.
Clasa a III-o
1 . Cetirea pe cărţi;
2. Elemente de catechism (partea a II-a) şi istoria vechiului testament pe scurt;
3. Din gramatica română: etimologia;
4. Geografia ţărilor române;
5. Prescurtare din istoria românilor până la colonizarea Daciei;
6. Aritmetica: fracţiuni le vulgare şi zecimale, regula de trei simplă, cunoaşterea măsurilor de
capacitate, greutate, lungime, cu aplica� uni practice;
7. Caligrafia şi desenul
Clasa a /V-o
1 . Cetirea pe că� cu diverse litere de tipar şi scris;
2. Elemente de catechism, parte a 111-a şi istoria noului testament pe scurt;
3. Din gramatica româna: sintaxa, ortografia şi diverse compuneri pentru trebile vie�i practice;
4. Elemente de geografie fizică şi practică a celor 5 continente cu oarecare noţiuni
cosmografice;
5. Aritmetica: regula de trei compusă, calculul dobânzilor, regula reparti�unii a societă�i
(regula de asocia�e) cu no�uni de contabilitate;
6. Prescurtare din istoria românilor de la colonizarea Dac iei până în zilele noastre;
50
7. No�uni din istoria naturală după cele trei regne ale naturii şi de fizică populară" •
Referindu-se la aceasta programă şcolară, Costache Radu, in monografia sa
Bacău! de la 1 850-1900 menţiona: ,,Programul em mare şi larg: la gramatică se
dădea ctimologia, sintaxa, ortografia. La aritmetică: numerele complexe, regula de
trei simplă, regula de dobânzi simplă şi compusă. În clasa a IV-a se traduceau mici
5
bucăţi �i din limba latină" 1 •
Inscrierea elevilor în clasa I-a s-a făcut, la inceput, pe baza listelor trimise de la
Primarie, iar pentru clasele a II-a, a III-a şi a IV -a după evidenţele de promovare din

1" V.A. Urechia, Istoria şcoalelor, tom lll, p. 30.

"' !dem, Anuarul general al instrucţiunii publice din România pe anul 1863-1864, anul I, Bucureşti,
1 X66, p. 5 1 .
Costache Radu, Bacăul de Ia 1850-1900, Editia a 2-a, revizuita, Bacău, 2005, p . 32.
''
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
92 Comelia Cucu

anii anteriori sau cei care veneau de la alte şcoli, pe bază de acte şcolare.
Anul şcolar începea Ia 1 septembrie şi ţinea până la 1 iunie, cu orele de
dimineaţă de la 8 la 1 1 iar după amiază de la 14 Ia 1 7 primavăra şi toamna, iar în
timpul iernii orele de după amiază se desfăşurau între 1 4 si 1 6 .
52
Cataloagele aveau liniatură cu evidenţa zilelor din fiecare lună, în ale căror
rubrici se treceau notele zilnice sau absenţele, dacă era cazul.
Anul şcolar era împărţit în două semestre: primul semestru ţinea de la 1
septembrie şi până la vacanla de iarnă, iar al doilea semestru era din ianuarie şi până la
sfărşitul lunii mai. La finalul semestrului se desîaşurau examene pe clase, în mod festiv,
cu asistenţă de public. La fiecare examen se întocmea un catalog special, iar în catalogul
clasei se treceau şi notele de la examen. Până prin anii 1 869-1 870, notarea elevilor în
cataloage nu se făcea prin cifre arabe, ca astăzi, de la 1 la 1 O ci se foloseau notări
precum: ,,r· numit "primul", ,,IT" ,numit ,,secundo" sau "e" care însemna "eminenţă".
Metoda care era folosita în predarea sau învăţărea elevilor, de altfel în toate
şcolile de la acea vreme, deşi se înlăturase printr-un ordin al Ministerului Instrucţiunii,
totuşi se mai folosea la clasa 1-a, era metoda Iancasteriană. Potrivit acestei metode,
elevii erau aşeza� în bănci ( despărţituri"), în ordinea cunoş!intelor, în prima bancă
"
începătorii iar în următoarele, elevi din ce în ce mai avansaţi. In fiecare bancă se aflau
doi monitori, selecţionaţi dintre avansaţii" la învăţătură. Institutorul preda lecţiile
"
monitorilor, verifica gradul de însuşire a cunoştinţelor predate de către aceştia, făcea
completările necesare şi astfel pregăti�. monitorii îndrurnau şi pregăteau la rândul lor
elevii pe care îi aveau în grijă. Metoda lancasteriană însemna sistemul de a te ajuta de
şcolarii avansaţi la învăţătură, ca să-i înveţe pe începători, pe cei care învălau mai
greu, mai ales dacă numărul elevilor din clasă era foarte mare. Costache Radu, în
monogmfia sa, arată cum se aplica această metodă la Şcoala Nr. 1 de Băieţi (fosta
"
,,Schola Domnească ): Costache Platon, om deştept şi destoinic pentru datoria lui,
"
introduce în clasa întâia un sistem care era aşa: banca întâia avea înainte o bancă de
nisip, unul din copii după porunca «şadatorului» (monitor cum se zice azi) care striga
«îndreptează primare» copilul trecea cu un netezător de lemn peste nisipul de pe
bancă, şi apoi şadatorul iar stliga «luaţi seama bine şi scrieli litera a», arătându-le de
pe o tablă mare ce era înaintea lor, litera. Copiii începeau să scrie cu degetul pe nisip
litera «a», îndreptând şadatorul pe la unii care n-o făceau bine. Apoi clasa avea opt
cercuri de fier pe lângă pereţi, cercuri bătute în perete. La o anumită oră ieşeau copiii
din bănci şi treceau la cercuri. Fiecare cerc avea câte zece copiii şi un şadator.
Şadatorul intra înauntru) cercului iar copiii se inşirau în afară pe lângă cerc. Acolo o
oră şi mai bine şadatorul asculta lecţiile, le dădea alte lecţii"53•
Până la începutul secolului al XIX-lea, nici un document şcolar din Ţările
Române nu face referiri la tipuri de şcoli destinate fetelor şi chiar în familiile boiereşti
exista un interes redus pentru instrucţia acestora. Începând cu Aşezământul pentru
reorganizarea învăţăturilor publice în Principatul Moldovei din 1851, problema
ştiinţei de carte pentru fete devine o realitate, acest document prevăzând înfiinţarea

52 V.A. Urechia, Istoria şcoalelor, tom m, p. 85.

53 Costache Radu, op.cit., p. 32.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Î nvăţământul primar băcăuan până la 1 864 93

unor şcoli primare pentru fete, cu o programă diferită de cea pentru băie�. Această
programă, pe lângă obiectele din programa destinată băieţilor, prevedea: .Jimba
franceză, un tratat de morală adaptat pentru fete, muzică vocală, lucrul manual,
desenul de flori şi peisaje, ţinerea socotelilor la cheltuieli"54 •
Încă din anul 1 858, autorităţile locale au luat măsuri pentru deschiderea unei
şcoli de fete şi în Bacău, solicilând Ministerului Instrucţiunii, la începutul anului 1 859,
înfiinţarea unei astfel de şcoli. Pe 6 februarie 1 859, ministerul, cu adresa nr. 966
răspundea Primăriei arătând că ,. . . . a aprobat bugetul cu cheltuieli trebuitoare pentru
deschiderea unei şcoli de fete . . . " exprimându-şi deelina sa mulţumire şi încredere că
şcoala se va deschide până la sfărşitul anului 1 859· 5. Prin adresa nr. 6849 din 1 859,
aceeaşi instituţie informa Municipalitatea că " . . . din rezultatul reviziei făcute de
inspectorii generali ai şcoalelor, văzându-se . . . autoriza înfiinţarea de şcoli primare de
fete în politia Bacău, Huşi, Focşani, Galaţi, Putna etc.56• Înfiinţarea Şcolii de Fete
(astăzi Şcoala ,,Al. cel Bun) din Bacău s-a făcut pe baza deciziei nr. 68 din 24 iulie
1 85957 iar festivitatea inaugurarii ei a avut loc în ziua de 8 octombrie 1 85958 . Chiar
înainte de începerea cursurilor, directoarea Ana Dobrea, adresându-se autorităţilor
locale, înaintează lista celor necesare funcţionării şcolii din care reţinem: tablă pentru
scris, masă şi scaune, icoană, orologiu de perete, 6 scaune pentru cancelarie, două
oglinzi, un clopoţel de anunţat orele, un clopoţel de catedră, două cofe pentru apă,
burete, cretă, hârtie, etc. 59 •
Deschiderea primei şcoli de fete din oraş era aşteptată de mult şi cu mare
interes. La vestea că s-a aprobat înfiinţarea ei, locuitorii oraşului s-au adresat Primăriei
în speranţa obţinerii înscrierii fiicelor lor. Referindu-se la acest aspect, Costache Radu
menţionează: "Cât de mult era aşteptata deschiderea unei şcoli de fete, găsesc că e
bine să fac cunoscut graba şi fiica care o aveau unii din părinţi că fetele lor nu vor fi
primite Ia şcoală'.6°. Două dintre aceste cereri sunt semnificative. Prima, din 6
octombrie 1 859, ap�nând lui Constantin Damian menţiona că: "am luat
încredinţare, că urmează a se deschide o şcoală de fete în oraş apoi şi subscrisul având
o copilă cu numele Maria în vârstă de 1 2 ani şi fiind lipsit de mij loace a o da în
osebite pensionaturi cu plată, vin a ruga pe onorabilul consiliu a o prenumera în lista
elevelor ce vor fi, binevoind a avea în consideraţie ca şi eu am jărtfit servicii către
patrie mai mult de 1 9 ani, precum în deobşte e cunoscut, şi adevărul că sunt lipsit de
mijloace'.6 1 • Cea de a două aparţine văduvei Catinca Mclinte, aceasta arătând că:
"sunt acum 1 2 ani de zile de când mă găsesc singură şi rămânând împovărată de mai
mulţi copii şi o copilă mai mică numită Ileana, aşadar fiindcă s-a rânduit pension de
ocârmuire apoi cu supunere mă rog ca să fie şi copila mea trecută Ia liste, spre

�4 V.A. Urechia, Istoria şcoalelor, tom III, p. 3 1 .

55 D.J.A.N. Bacau, fond Primărie, dosar44/1 858, ( 1 0.
''' Ibidem, [ 3.
57 Ibidem, f. 4.
lM
V.A. Urechia, Istoria şcoalelor, tom Jll, p. 1 55.
�9 D.J.A.N. Bacău, fond Primărie, dosar 44/1858, f. 25.
60 Costache Radu. op.cit., p. 33.
61
Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
94 Comelia Cucu

învăţătură, căci văduvă ce sunt nu-mi dă mâna a-i da o creştere deosebită"62 .

Prima şcoală publică de fete din Bacău, şi-a deschis poJ1ile in primul an pentru
64 de eleve in clasa 1-a deşi cerinţele erau mult mai mari, ,,s-ar fi putut,Erimi 1 50 de
fete însă localul nu avea încăpere, după cum s-a raportat şi ministerului' 3• Analizând
lista primelor eleve înscrise, constatăm că o astfel de şcoală era mult solicitată, unii
părinţi reuşind să-şi inscrie in clasa 1-a două sau trei fete cwn este cazul familiei
Vochiţa Mustea care şi-a inscris cele trei fiice deşi de vârste diferite: Aglaia de 1 3 ani,
Zoiţa de I l ani şi Victoria de 9 ani. Cele 64 eleve,după vârstă, pot fi împăJ1ite in
unnătoarele grupe64:

Nr. eleve Grupe de vârstă

7 ani 1 B ani 1 9 ani 1 IO ani 1 I l ani 1 1 2 ani 1 1 3 ani 1 1 4 ani 1 1 5 ani 1 1 6 ani
64 8 1 Il 1 10 1 9 1 12 1 7 1 3 1 2 1 1 1 1

Şcoala şi-a inceput activitatea intr-un local inchiriat şi neîncăpător. Chiar din
primul an revizorul şcolilor din Bacău, Constantin Platon, a inceput intocmirea unei liste
de subscriere in vederea adunării unei swne pentru construirea unui local propriu65•
Acesta se va ridica pe un teren proprietatea oraşului, oferit la cererea inspectorului
general al şcolilor din Moldova66 şi va fi inaugurat pe 3 noiembrie 1 86367 •
În primii ani de activitate la Şcoala Publică de Fete, cadrele didactice s-au lovit
de nwneroase greutăţi de ordin material. Deşi localul era nou, chiar în anul 1 863,
directoarea şcolii a fost nevoită să se adreseze ministerului arătând că anul acesta
"
municipalitatea iaraşi a mai scăzut cheltuielile întreţinerii şcolii de fete cu 325 lei68.
Urmărind nwnărul elevelor înscrise şi a claselor care au funcţionat in primii
trei ani de activitate găsim unnătoarea situaţie:

Anul şcolar Clasa Nr. total Numele institutorulu

1 II III IV
- - -
1 859-1 860 64 64 Ana Dobrea
1 860- 1 86 1 44 23 - - 67 Ana Dobrea; Petre Dobrea
1 86 1 - 1 862 45 25 13 - 83 Elena Nicolau; Ana Dobrea; Petre Dobrea

Urmărind dinamica şcolară în primii trei ani de funcţionare constatăm că au

fost înscrise 2 1 4 eleve, efectivele claselor scăzand însă de la un an la altul. Astfel,
dacă in primul an au fost înscrise in clasa 1-a 64 de eleve, în anul şcolar unnător au

6� Ibidem.
6J Ibidem, p. 33-34.
64 D.J.A.N. Bacau, fond PrimArie, dosar 44/1858, f. 34-36.
6l Ibidem, f. 7.
66 Ibidem. f. 1 5.
67 Ibidem, dosar 24/1 863, f. 1 .
6H
D.G.A.S. Bucureşti, fond Ministerul Instrucţiunii Publice, dosar 1 7 1 / 1 863, f. 3; cf. Nicolae Mitrofan,
op.cit., p. 1 1 5.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Î nvăţământul primar băcăuan până la 1 864 95

promovat în clasa a II-a numai 23 de eleve, iar din cele 44 de eleve înscrise în clasa 1,
în anul şcolar 1 860- 1 86 1 , au promovat în clasa a II-a doar 25.
Şcoala a funcţionat cu primele trei clase până în anul şcolar 1 862- 1 863, iar
începând cu anul şcolar 1 863- 1 864, la insistenţele părinţilor, s-a înfiinţat şi clasa a IV-a
Semnificativă în acest sens este solicitarea adresată de directoarea şcolii, Ministerului
Instrucţiunii Publice, la 9 august 1 863 : " . . . în anul trecut mulţi cetăţeni din Bacău au
cerul înfiinţarea clasei a IV -a de la Şcoala de fete şi fiindcă şi acum părinţii elevelor
manifestează aceeaşi dorinţă, vă rog a-mi acorda înfiinţarea acestei clase Iară nici o
retribuţie pc anul aeesta"69.
Prima profesoara şi directoare a şcolii în perioada 1 859-1 863 a fost Ana Dobre,
absolvenlă a cinci clase la Şcoala Centrală din Iaşi, fără atestat şi numită conform
adresei nr. 7642 din 1 7 septembrie 1 859 de către Departamentul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice din Iaşi, act în care se menţiona: ,,La raportul acelui conciliu
număr 736, vă răspundem că acest minister a numit ca profesoară pentru şcoala de
fete din acea politie pe Ana Dobrea, care în cw-ând va sosi spre a începe cursurile de
învălătură"70• În perioada aceasta la Şcoala de Fete au mai funcţionat:
- Petre Dobrea, transferat de la Şcoala de Băie� Nr. 2, începând cu anul şcolar 1 860- 186 1 ;
- Elena Nicolau, absolventă a 4 clase la Şcoala Centrală din Iaşi, fără atestat, începând cu anul
şcolar 1 86 1 - 1 862, fiind şi directoare în 1 863- 1 8647 1 ;
- Elena Constandache, absolventă a Şcolii Centrale din Iaşi, începând cu anul şcolar 1 863 -
1 864, directoare în perioada 1 864- 1 86672 ;
- Maria Morţun, absolventă a Şcolii Centrale din Iaşi, începând cu 22 octombrie 1 86373 ;
- Natal ia Zaharcscu, absolventă a 4 clase primare, începând cu luna noiembrie 1 86374 .
Înfiinţate într-o vreme când societatea impunea acest lucru, primele şcolile
publice primare băcăuane (două şcoli de băieţi şi o şcoală de fete) au cunoscut mari
greutăţi materiale, inerente oricărui început de drum. Chiar dacă nu toate cadrele
didactice aveau o pregatire corespunzătoare, s-a dovedit însă că entuziasmul celor
chemaţi să conducă şi să facă instruirea copiilor poate suplini, în parte, aceste
lipsuri.Inimoşii institutori şi profesori, mânaţi de acel patriotism caracteristic
dascăli lor progresişti de totdeauna, înfruntând condiţiile vitrege, s-au străduit să ridice
învăţămantul băcăuan la un meritat prestigiu de care s-a bucurat în întreaga perioadă
studiată.

69 Ibidem, dosar 3 1 0/1 863, f. 6 1 0 ;cf. Nicolae Mitrofan, op.cit, p. 1 27.

70 D.J .A.N. Bacău, fond PrimArie, dosar 44/1 859, f. 1 8.
71 V.A. Urechia, Anuarul general al instrucţiunii publice din România, anul al doileJI, 1864-1865, p. 1 1 3.
n lbidem.
JJ Ibidem.
74 Ibidem.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
96 Comelia Cucu

Elementary Education in Bacau until the Law of Public Teaching (1 864)

Summary

In this article, the author shows the way public education was institutionalized in
Bacau City until the issue ofThe Law of Public Education, which happened in 1 864.
The purpose of education in Bacau City cannot be fully perceived if we only
examine the period marked by its act of birth, the year 1 839, when in Bacau, the first
public school was foundcd and named "Thc Royal School " . Established out of the
exigcncies of a ccrtain era. thc first school in Bacau was precedcd by a prcvious
cvolution which must be takcn into consideration. Even if thc cxistcnce of a public
school in this area is not historically recognized betwecn the XVI-th and the XVIII-th
ccntury, many written evidenccs confirm the concern of thc local community in the
direction of studying, using the means and possibilities of that era.
Being founded in a time when society required this, the first public schools in
Bacau (two schools for boys and one school for girls) have encountered financial
problems inherent to every beginning, bccause these were assigned to the City Hali.
Even if not ali the teachers had the proper training, it was proven that the cnthusiasm of
the ones summoned to lead the educational system and teach the kids may partially
supply these lacks. The passionate schoolmastcrs driven by that patriotism which is
specific to thc progressive minded teachers of ali times, in spitc of some hard times,
have struggled to raise the level of the educational system in Bacau up to a wcll
deserved high reputation, uncompromised in the entire period that is object for study.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro