Curs 4.

Centralizare-deconcentrare-descentralizare în
administrația publică
Administrație
publică

Corina Turșie
Departamentul de Științe Politice, UVT
corina.tursie@e-uvt.ro
Cuprins
• Principii de organizare a AP
• Centralizare
• Descentralizare
• Deconcentrare
Principii de organizare a AP
• Statul – cele 3 elemente constitutive
• ca putere publică – rol: reprezintă poporul și îi rezolvă interesele

• Mijloace:
• partajarea teritoriului/populației, pe diferite criterii: geografice, religioase,
culturale etc.
• unități teritorial administrative – reprezentate de autorități publice
• tipuri de autorități publice, răspunzând la 2 tipuri de interese:
• autorități publice centrale vs autoritati publice locale
• aut. publice cu caracter general vs autorități cu caracter special
Principii de organizare a AP
• Pentru armonizarea acestor interese distincte, statul a creat regimuri
juridice sau instituții speciale, fiecare asigurând un anumit tip de
rezolvare situațiilor concrete: centralizare, descentralizare,
deconcentrare
Centralizare, deconcentrare și descentralizare
în administrația publică
qAP centrală și cea locală se ghidează după 3 principii diferite ale
organizării:
1. Principiul centralizării
2. Principiul deconcentrării
3. Principiul descentralizării
qPrin aceste principii se încearcă a se rezolva cele 2 tendințe care se
manifestă în guvernarea și administrarea unei țări:
qTendința la unitate ... Tendința centralizatoare
qTendința la diversitate ... Tendința descentralizatoare
Centralizare, deconcentrare și descentralizare
în administrația publică
• Importanța dozajului:
• Organizarea administrativă nu exprimă niciodată numai centralizare sau
numai descentralizare, există întotdeauna un dozaj între acestea
• În aceasta constă diferențele între variatele sisteme administrative ale țărilor
Principiul centralizării
q Principiu de bază al organizării administrației, presupune exclusiv dependența organelor administrației
locale de organele administrației centrale

q În plan organizatoric: subordonarea ierarhică a autorităților locale față de cele centrale

q În plan funcțional/ juridic: organele centrale sunt singurele care adoptă decizii aplicabile în teritoriu, iar
autoritățile statale din teritoriu au doar competența executării deciziilor autorităților centrale
qAutoritățile din teritoriu sunt mai degrabă simpli agenți ai centrului
qActele emise de autoritățile locale pot fi anulate de centru, dacă nu sunt în concordanță cu
deciziile acestuia
qÎn Ro. Regimul de centralizare administrativă decurge din caracterul unitar al statului (servicii publice
care realizează puterea executivă, organizate pe principiul subordonării din treaptă în treaptă)
 Principiul centralizării
Avantaje
• un singur organ de
conducere- unitate în luarea
și executarea deciziilor
• Funcționare coordonată,
promptă și eficientă a
serviciilor publice
• Funcționarea ierarhică
facilitează înlăturarea
suprapunerilor sau
paralelismelor
• Mai multe trepte de
efectuare a Controlului –
garanție pt apărarea
intereselor comune
Dezavantaje
• Interesele locale nu pot fi
cunoscute la centru, deci nu
pot fi satisfăcute
• Întâtzieri în rezolvarea unor
necesități imediate
• Supraaglomerarea
autorităților centrale
• Birocrația, rutina
• Funcționarii sunt numiți de la
centru- cetățenii nu îi pot
controla
Principiul descentralizării
• Regim opus celui al centralizării, în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de către funcționari
numiți de centru ci de către cei aleși de corpul electoral sau desemnați de acesta
• Recunoașterea personalității juridice a unităților administrativ-teritoriale, existența autorităților publice
care le reprezintă și care nu fac parte dintr-un sistem subordonat ierarhic centrului, transferarea unor
servicii publice din competența autorităților centrale către cele locale
• Autoritățile locale nu sunt subordonate celor centrale:
▫ Actele autorităților locale nu pot fi anulate de cele centrale, nici măcar cele neconforme cu legea, doar
instanțele judecătorești având acest rol (la solicitarea prefectului, care joacă rolul de tutelă
administrativă);
▫ singura formă de control asupra activității autorităților publice locale este controlul de legalitate al
actelor emise de acestea.

▫ Cum judecăm (evaluăm) gradul de descentralizare administrativă?

• Gradul descentralizarii administrative depinde de:
• numărul serviciilor publice date în competența autorităților locale
• numărul acestora este mai mare, descentralizare mai mare.
• modul cum sunt organizate autoritățile publice locale și raporturile lor cu cele
centrale.
• Autoritatile locale pot fi alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de către
autoritățile centrale (caz in care descentralizarea este mai mică).
• forma in care se exercită tutela administrativa
• controlul special efectuat de autoritatea centrală
Principiul descentralizării = autonomia locală
• Constituția Ro.: administrația publică din unitățile teritorial-
administrative se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel
al descentralizării serviciilor publice (art. 119)
▫ Autoritățile AP prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe
sunt consiliile locale alese și primarii aleși = autorități administrative
autonome care rezolvă treburile publice din comune și orașe; consiliul
județean este autoritatea administrației publice pt coordonarea activității
consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de
interes județean.
Principiul descentralizării = autonomia locală
• Autoritățile AP locale în Ro:
• alese de corpul electoral
• Dispun de patrimoniu propriu, distinct de cel al statului
• ....Și de buget propriu – gestionat în vederea satisfacerii nevoilor locale

• Beneficiile descentralizării:
• interesele locale sunt mai ușor cunoscute,
• problemele locale sunt rezolvate local mai operativ,
• resursele materiale și financiare pot fi folosite cu mai mare eficacitate, răspunzând unor
nevoi prioritare
• Alegerea autorităților de către cetățeni accentuează responsabilitatea și inițiativa pentru
viața publică
Limitele descentralizării:
• politica de partid cu privire la selecția candidaților
• greutatea de a găsi specialiști în localitățile mici
Principiul deconcentrării
• Deconcentrarea administrativă = treaptă situată între centralizare și
descentralizare
• Centralizare atenuată sau slabă descentralizare
• Esența: Titularii puterii locale sunt numiți de autoritatea centrală, dar
cu competența să rezolve problemele locale, fiind supuși totuși
controlului centrului
• Ex. serviciile publice ale ministerelor din teritoriu (conducătorii lor sunt numiți
de către miniștri, au competența de a rezolva pb. din domeniul respectiv care
apar în unitatea admin-teritorială iar actele emise de ei sunt supuse
controlului administrativ ierarhic)
Tutela administrativă
• Descentralizarea, ca element esențial al autonomiei locale, nu poate fi concepută fără existența unui
control din partea statului = control de tutelă.

• Tutela administrativă este o instituție a dreptului public în baza căreia autoritățile centrale ale AP au dreptul
de a controla activitatea autorităților AP locale autonome descentralizate.
▫ Tutela admin. există numai între autoritățile AP între care NU EXISTĂ subordonare!
▫ Nu poate fi vorba de tutela administrativa intre organele centrale ale puterii executive – Guvern, ministere – si cele ce exercita
aceasta putere la nivel judetean sau local – prefect si serviciile deconcentrate ale ministerelor.

• Tutela administrativa consta in dreptul autoritatilor tutelare de a aproba, anula sau suspenda anumite
acte ale autoritatilor descentralizate, pentru motive de legalitate.

• De ce este necesar controlul de tutelă?

Necesitatea controlului de tutelă:
• pt ca autoritatile descentralizate gireaza servicii publice, care trebuie sa
functioneze in mod regulat si continuu, iar statul este direct interesat pentru buna
functionare a acestor servicii publice.
• in cazul descentralizarii, autoritatile centrale sunt obligate sa vegheze ca nu
cumva interesele locale sau regionale sa fie satisfacute in detrimentul intereselor
generale.
• puterea centrala trebuie sa vegheze ca autoritatile locale sa satisfaca in conditiile
cele mai bune nevoile locale.
• autoritatea centrala trebuie sa vegheze la mentinerea unitatii statului. Autonomia
locală să nu fie in contradictie cu politica de stat a autoritatilor centrale.
Tip de regim Organizarea vieții Organizarea Controlul Avantaje Dezavantaje
politico- administrației.Raporturile dintre
administrativ adm. centrală și cea locală

CENTRALIZAT Statul prin admin. Admin. de stat riguros ierarhizată. Puternic control Economie prin Reacții încetinite, tergiversare,
centrală are pretenția Autoritățile locale sunt numite de cele ierarhic raționalizarea activităților suprasolicitarea admin.
de a satisface toate centrale și dependente de acestea. superior administrației locale. centrale. Birocrație.
nevoile pe întreg Decizia se ia la centru și se execută Se dau sarcini agenților Lipsa controlului din partea
teritoriul național local. Resursele materiale necesare specializați, nu aleșilor comunităților locale.
execuției sunt manageriate de centru. care pot sa nu aibă
pregătirea necesară.

DECONCEN Tutorele admin. se Autorități teritoriale numite și Control ierarhic Grad atenuat al Birocrație.
TRAT interpune între admin. subordonate organelor amin. centrale atenuat constrângerilor.
centrală și cea locală

DESCENTRALI Recunoașterea prin Autorități locale alese liber. Se bucură Controlul Preocupare față de nevoile Lipsa de experiență a
ZAT lege a colectivităților de autonomie administrativă. Rămân legalității comunității; apropiere autorităților alese.
locale și a autonomiei sub controlul statului din perspectiva actelor între aleși și electorat; Competiție între zonele sărace
în rezolvarea pb. locale verificării legalității acțiunilor lor. autorităților posibilitatea controlului; și cele bogate pt a primi ajutor
locale (tutelă responsabilitatea financiar de la centru. E
administrativă) autorităților; participare necesară o reconciliere între
cetățenească. descentralizarea admin. si
dezvoltarea echilibrată.
Sumar
• Problematica regimului juridic al instituțiilor (centralizare-descentralizare) se referă la organizarea și
funcționarea autorităților AP centrale și locale și raporturile dintre acestea
• Într-un stat nu putem vorbi despre existența unui singur regim administrativ, ci despre coexistența acestora,
predominând unul sau altul, într-un anumit dozaj:

• regimul de centralizare administrativa in Romania, acesta este dat de organizarea si functionarea

autoritatilor publice centrale – Guvern, ministere si alte organe de specialitate ale administratiei
centrale, autorități administrative autonome
• Serviciile deconcentrate ale ministerelor fac parte din ierarhia centrală
• Atat la nivel central cat si local, exista autoritati organizate pe principiul subordonarii ierarhice care
realizeaza puterea executiva.
• Prefectul joacă rolul de tutelă administrativă în raport cu autoritățile locale
• Fundamentul material si obiectiv al descentralizarii administrative il constituie organizarea teritoriului
Romaniei in unitati administrativ-teritoriale – comune, orase, judete – art. 3 (3) din Constitutie.
Sistemul administrației publice în
România:
1. Administrația de stat 2. Administrația locală
1.1. Centrală 1.2. În teritoriu Consiliul Local și Primarul
a. Organele supreme ale a. Prefectul
AP: Președintele Ro. Și
Guvernul Consiliul Județean
b. Organele centrale de b. Serviciile
specialitate: ministere și deconcentrate ale
ale organe subordonate ministerelor
Guvernului, autorități
autonome

c. Instituții centrale
subordonate ministerelor și
autorităților autonome
(inclusiv regii, societăți
naționale)
 Principii de organizare a AP

Administrația locală
Administrația de stat centrală Administrația de stat în teritoriu

• CENTRALIZARE
• DECONCENTRARE • DESCENTRALIZARE
• TUTELĂ ADMINISTRATIVĂ
Bibliografie:
• Bădescu, Mihai, Administraţie publică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
2002, pg. 32-36
• Alexandru, Ioan, Administraţia publică, ediţia a 2-a, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 2001, pg. 290-308
• Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. IV, ed. 4,
Ed. All Beck, Bucureşti 2005, pg. 466-468, 536-541
• Constituţia României, 2003. https://www.ccr.ro/constitutia-
romaniei-2003