Sunteți pe pagina 1din 7

Subiecte Managementul colectivitatilor locale

1) Definiți colectivitățile locale


2) Statutul colectivităților locale
3) Conceptul de descentralizare
4) Formele descentralizării și reprezentarea sa grafică
5) Definiți deconcentrarea
6) Beneficiile descentralizării
7) Dezavantajele descentralizării
8, Conceptul de autonomie locală în context european
9) Componenetele autonomiei locale
10) Elemente definitorii ale identității colectivităților locale
11) Distincții dintre descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice

1.DEFINITI COLECTIVITATILE LOCALE


Colectivitatea locala=o populatie prezenta si viitoare, stabilita pe o portiune anumita din
teritoriul statului, cu interese collective si permanente deosebite de cele ale statului;
colectivitatea locala mai este privita si in ipostaza de grupari omenesti din localitate sau ca
locuitori dintr o fractiune geografica ce reprezinta o portiune din teritoriul unui stat.

2.STATUTUL COLECTIVITATILOR LOCALE


Statut al colectivităţilor locale, ansamblul Regulilor şi normelor juridice administrative
ce reglementează elementele de individualitate ale comunităţilor locale din România, în
distingerea acestora, din punct de vedere administrativ, atât faţă de colectivitatea naţională, cât şi
faţă de alte comunităţi locale. Sunt elemente care, în opinia unor autori, se subsumează unei
veritabile Cărţi de identitate a colectivităţilor locale, reţinându-se cu prioritate în acest sens:
populaţia, teritoriul administrativ şi autoritatea publică a autorităţilor eligibile.
Principalele elemente constitutive ale Statutului colectivităţilor locale din cadrul unităţilor
administrativ-teritoriale ale statului român sunt: numele, populaţia, teritoriul administrativ,
autorităţile administrative reprezentative ce acţionează în regim de putere publică, sediul
acestor autorităţi, însemnele şi Cartele colectivităţilor locale.
3.CONCEPTUL DE DESCENTRALIZARE
Descentralizarea = transferul de competenta adeministrativa si financiara de la nivelul
administratiei publice central la nivelul administratiei publice locale pentru satisfacerea eficienta
a intereselor locale; reprezinta un prinicpiu de organizare si functionare a administratiei publice
intemeiat pe o larga autonomie oferita organelor locale de conducere a unitatilor administrative
teritoriale avand un patrimoniu propriu cu ajutorul caruia se asigura mijloacele necesare
satisfacerii nevoilor locale;

Aplicarea acesteia ar trebui sa permita societatii sa isi atinga obiectivele vizate care se axeaza in
principal pe eradicarea saraciei, cresterea sustinuta a nivelului de viata si echitatea sociala intre
indivizi; in competenta administratiei publice locale nu sunt date toate problemele din unitatea
administrative teritoriala respective, ci numai o parte si anume partea mai importanta a treburilor
publice deoarece in cazul descentralizarii are loc un transfer limitat al puterii de decizie de la
autoritatile publice central catre cele locale;

Are doua forme:

-descentralizarea teritoriala-teritoriul statului este impartit in unitati administrative teritoriale


care se bucura de independent fata de autoritatea centrala

-descentralizare tehnica-unul sau mai multe servicii publice sunt scoase din competenta
autoritatilor centrale sau locale si sunt organizate in mod automat.

4.FORMELE DESCENTRALIZARII SI REPREZENTAREA SA GRAFICA


Descentralizarea are doua forme:

-descentralizarea teritoriala-teritoriul statului este impartit in unitati administrative teritoriale


care se bucura de independenta fata de autoritatea central

-descentralizarea tehnica-unul sau mai multe servicii publice sunt scoase din competenta
autoritatilor centrale sau locale si sunt organizate in mod automat

Autorităţi ale administraţiei publice central


Transfer

de competenţe şi responsabilităţi

administrative şi financiare

Autorităţi ale administraţiei publice locale

Înfiinţare

Organizare

Coordonare

Control

Servicii publice descentralizate

5.DEFINITI DECONCENTRAREA
Deconcentrarea = reprezintă redistribuirea de competenţe administrative şi financiare între
diferite niveluri ale administraţiei centrale.

6.BENEFICIILE DESCENTRALIZARII

-asigura climatul prielnic ca interesele locale sa se rezolve in conditii mai bune

-furnizeaza un cadru care faciliteaza si stimuleaza dezvoltarea locala

-la nivel local se poate realiza o mai stricta evidenta a banilor


-participarea electoratului la desemnarea autoritatilor locale ii accentueaza spiritul de
responsabilitate si initiativa pentru viata publica a localitatii si il determina sa caute si sa
gaseasca el insusi solutii la problemele cu care se confrunta

-duce la cresterea eficientei in a stabili natura serviciilor publice de care au nevoie

-conduce la o mai buna diviziune a muncii in administrarea afacerilor publice

-faciliteaza adaptarea solutiilor pentru problemele locale pe conditiile locale

-dezvolta o mare coeziune si stabilitate sociala si incurajeaza concentrarea factorilor de decizie in


jurul intereselor comune

-poate asigura administrarea judicioasa a localitatilor neutilizand decat numarul strict necesar de
functionari pentru satisfacerea intereselor locale

7.DEZAVANTAJELE DESCENTRALIZARII
-accentueaza nivelul de saracie din anumite localitati

-creeaza potential pentru existenta unui conflict dintre interesele locale si cele nationale

-coruptia este o problema des intalnita in elita locala

-capacitati limitate de management a competentelor descentralizate

-functionatii publici locali nu au competenta si experienta celor din administratia publica centrala

-inexistenta unui mecanism de supraveghere a autoritatii centrale ar duce la o intrebuintare


gresita a autoritatii pe plan local
8.CONCEPTUL DE AUTONOMIE LOCALA IN CONTEXT EUROPEAN
Autonomia locala este principiul fundamental care guverneaza si totodata sta la baza dezvoltarii
administratiei publice locale, fiind un element component al principiilor democratice comune
tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, care prin reglementarea ei legala si aplicarea
concreta, face posibila descentralizarea puterii.

Autonomia locala este perceputa in context european, ca un element component al principiilor


democratice, comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, care prin reglementarea ei
legala si aplicarea concreta, face posibila descentralizarea puterii.

Autonomia locala si principiul descentralizarii au reprezentat principii definitorii in organizarea


sistemului de administrare oublica locala, conforma standardelor internationale, acestea fiind
prevazute in Carta Europeana; aceasta contine prevederi care stipuleaza principiile generale ale
autonomiei locale si arata necesitatea existentei unei baze constitutionale si legale a autonomiei
locale, defineste coneptul si stabileste princiipile care guverneaza organizarea si competentele
autoritatilor locale.

Carta Europeana defineste astfel conceptul de autonomie: „Prin autonomie locala se intelge
dreptul si capacitatea efectiva pentru colectivitatile locale de a solutiona si de a administra, in
cadrul legii, pe propria lor raspundere si in profitul populatiei lor, o parte importanta a treburilor
publice.

9.COMPONENTELE AUTONOMIEI LOCALE


Autonomia locala vizeaza trei componente: organizatorica, functionala si gestionara.

Componenta organizatorica-se manifesta prin alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Componenta functionala-reprezinta competenta autoritatilor administratiei publice locale de a


rezolva o parte importanta a treburilor politice fara interventia altor autoritati; principiul
autonomiei locale presupune ca organele administratiei publice locale sa hotarasca in mod
independent pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unitatilor adiminstrativ
teritorile.

Componenta gestionara-se regaseste in existenta unui buget propriu, adica a unor


mijloace/venituri materiale si banesti proprii, care sa i permita rezolvare unor probleme locale;
autonomia financiara reprezinta una dintre cele mai dificile probleme, administratia publica
locala trebuind sa aiba resurse proprii suficiente de care sa dispuna in mod liber in excercitiul
componentelor ei.
10.ELEMENTE DEFINITORII ALE IDENTITATII COLECTIVITATII
LOCALE
-existenta unei colectivitati teritoriale locale care sa aiba interese si cerinte specifice fata de
interesele colectivitatii nationale

-recunoasterea responsabilitatii colectivitatilor locale in gestionarea nevoilor specifice precum si


existenta unor resurse proprii

-colectivitatea locala sa dispuna de autoritati administrative proprii, autonome fata de stat, alese
de catre cetatentii ce o compun

-supravegherea activitatii colectivitatii locale de catre autoritatile puterii executive-existenta


tutelei administrative

11.DISTINCTII INTRE DESCENTRALIZARE SI DECONCENTRAREA


SERVICIILOR PUBLICE
-reprezinta doua realitati juridice distincte

-putem spune ca serviciile din categoria celor care se organizeaza la nivel national pot cel mult sa
fie deconcentrate la nivel juetean, deoncentrarea asigurand unitatea de scop si actiune, iar
problema descentralizarii serviciilor publice se pune numai in legatura cu cea de a doua categorie
de activitati care pot fi realizate si la nivel local sau judetean dupa caz si daca astfel de activitati
se gasesc la un moment dat organizate ca servicii publice la nivel central; deconcentrarea
serviciilor publice este o forma a centralizarii si de afla in opozitie cu descentralizarea tehnica

-serviciile publice deconcentrate au pe planul afirmarii autonomiei locale un efect si o


semnificatie mai redusa decat descentralizarea

-Există o serie de servicii publice care pot fi organizate în exclusivitate sau preponderent numai la nivel
local transportul persoanelor şi mărfurilor în interiorul localităţilor, repararea străzilor, curăţenia
localităţii şi altele), sau la nivelul judeţean (întreţinerea căilor de comunicaţie între localităţi, o aducţiune
de apă care interesează mai multe localităţi ale judeţului ş.a.). În cazul acestor servicii putem vorbi de
organizarea descentralizată a lor.
-Există însă o altă categorie de servicii publice care nu pot fi organizate decât la nivel naţional, ele
exprimând un interes exclusiv naţional şi statal, cum bunăoară este apărarea ţării faţă de o agresiune
armată externă, sau siguranţa naţională, politică externă şi altele, care nu pot fi transferate
colectivităţilor locale şi judeţene, chiar dacă acestea sunt, fără îndoială, interesate a se apăra contra unei
agresiuni armate externe. Acestea pot fi doar „deconcentrate" la nivel local, rămânând însă în structura,
ierarhia şi subordonarea „centrului”.

S-ar putea să vă placă și