UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CENTRUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FORMARE
CONTINUĂ Program de studiu: Administrație Publică, Anul III,
Sem. I

http://fdsa.usv.ro/Pagini/Ebib.php | Telefon: +40 230 216 147 Interior: 555 |

Conf. univ. dr. Irina BILOUSEAC

DESCENTRALIZAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Beneficiile şi dezavantajele descentralizării

Student Tănăselea Grigore Doru

An III AP /ID
 Descentralizarea înseamnă transferul competenţelor administrative şi financiare privind
furnizarea unor servicii publice de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al
administraţiei publice locale. Principalul scop al descentralizării este cel de a oferi servicii
publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, concomitent cu modernizarea structurilor
cărora le revine responsabilitatea pentru furnizarea acestor servicii.
Descentralizarea este definită ca fiind transferul, de la autoritatea centrală la autorităţile
locale, a competenţelor, precum şi a resurselor financiare necesare. Nu există descentralizare
decât în condiţiile în care competenţele trecute în sarcina autorităţilor locale – Primării,
Consilii Locale sau Consilii Judeţene – sunt însoţite de alocările bugetare corespunzătoare.
Descentralizarea care priveste colectivitatile locale poarta denumirea de descentralizare
administrativa teritoriala, iar cea care are in vedere serviciile administratiei publice de stat se
numeste descentralizare tehnica.
Descentralizarea administrativa teritoriala este legata de recunoasterea colectivitatilor
locale si a dreptului acestora de a se administra ele insele. Pentru ca o colectivitate locala sa
fie considerata descentralizata este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
- colectivitatea locala sa beneficiaze de personalitate juridica;
-colectivitatea locala sa dispuna de autoritati administrative proprii;
-supravegherea colectivitatii locale de catre autoritati numai prin intermediul unor forme de
control stabilite de lege;
In general, descentralizarea tehnica se realizeaza prin constituirea unor institutii publice
sau a unor institutii de utilitate publica, inzestrate cu personalitate juridica care au la baza
proprietatea privata, fie a statului, fie a persoanelor fizice sau a unor persoane juridice.
In realitate, descentralizarea administrativ-teritoriala si descentralizarea tehnica sunt
creatii ale doctrinei administrative si ele reflecta un proces care se produce in organizarea
administratiei publice, fara a fi administrative si ele reflecta un proces care se produce in
organizarea administratiei publice, fara a fi consacrate pe plan legislativ.

In esenta, gradul descentralizarii administrative depinde de:

a). numarul serviciilor publice date in competenta autoritatilor publice locale; cu cat
numarul acestor servicii publice va fi mai mare, cu atat va fi mai mare si descentralizarea si
invers, cu cat numarul acestor servicii publice va fi mai mic, cu atat si descentralizarea este
mai mica;
b). modul cum sunt organizate autoritatile publice locale si raporturile lor cu cele centrale ;
autoritatile locale pot fi alese (caz in care descentralizarea este mai mare), sau numite de
autoritatile centrale (caz in care descentralizarea este mai mica).
c). forama in care se exercita controlul special efectuat de autoritatea centrala ; tutela
administrativa:
-cand priveste numai legalitatea actelor emise de autoritatea locala, descentralizarea este mai
mare decat atunci cand priveste si oportunitatea lor;
- cand organul de tutela are dreptul numai sa aprobe sau sa suspende actul autoritatii locale,
descentralizarea va fi mai mare decat atunci cand poate sa anuleze actul;
- cu cat numarul actelor prevazute de lege, asupra carora se exercita tutela este mai mare, cu
atat si descentralizarea administrativa va fi mai mica, si invers, cu cat numarul acestor acte
va fi mai mic, cu atat descentralizarea administrativa va fi mai mare;
-cu cat este mai mare numarul cazurilor de refuz de aprobare a actelor, ori a celor de
suspendare sau de anulare a acestora, cu atat descentralizarea este mai mica.

Descentralizarea administrativa are atat avantaje cat şi dezavantaje.

Cele mai importante avantaje pot fi rezumate la urmatoarele:

-intr-un regim de descentralizare administrativa se pot rezolva in conditii mai bune

interesele
locale, serviciile publice locale putand fi conduse de autoritatile locale alese, deoarece
acestea nu au
obligatia sa se conformeze ordinelor şi instructiunilor de la centru;
-masurile şi deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale, intrucat acestea nu
mai sunt
nevoite sa astepte aprobari, in acest sens de la centru;
-intr-un regim de descentralizare , resursele materile şi financiare şi chiar şi forta de munca
pot fi folosite cu mai mare eficienta şi sa raspunda unor nevoi prioritare, pe care autoritatile
locale le cunosc şi “le simt” mai bine decat autoritatile centrale;
-alegerea sau numirea functionarilor publici, pe un termen limitat, inlatura in masura mai
mare fenomenele birocratice şi rutiniere in activitatea locala, aducand de fiecare data un
suflu nou in gestionarea treburilor locale;
- Stabilirea impozitelor şi taxelor locale într-un mod adecvat. Impozitele dobândesc caracter
de “contribuţii”, fiind întoarse contribuabilului sub forma diferitelor servicii publice prestate
de administraţia locală;
- Creează posibilitatea ca autorităţile administraţiei publice locale să-şi organizeze propriile
servicii fiscale şi oferă capacitatea de a exercita complet şi eficient toate componentele şi
responsabilităţile descentralizate privind stabilirea, constatarea, încasarea, controlul şi
urmărirea impozitelor şi taxelor locale;
- Corelarea politicilor locale cu cele de dezvoltare regională, precum şi cu politicile
sectoriale, în special în domenii ca: învăţământ, asistenţă socială, cultură.
- participarea locuitorilor (prin alegeri) la desemnarea autoritatilor locale le accentueaza
spiritul de responsabilitate si initiativa pentru viata publica a “cetatii” si-i determina sa
gaseasca ei insisi solutii la problemele cu care se confrunta.

Câteva dezavantaje ale acestui proces de descentralizare apărute la nivelul

administraţiilor sunt:
- Lipsa de predictibilitate a veniturilor;
- Modificări ale unor categorii de cheltuieli ce cad în sarcina administraţiei locale, fără
asigurarea resurselor aferente (problema protecţiei sociale, investiţiile în învăţământ);
- Gradul ridicat de dependenţă faţă de legile anuale ale bugetului de stat;
- Imposibilitatea de a controla anumite taxe şi impozite locale de o mare însemnătate pentru
bugetul local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit;
- Deşi finanţează anumite activităţi autorităţile publice locale nu au competenţe în ceea ce
priveşte numirea şi eliberarea conducătorilor instituţiilor respective (ex. învăţământ
preuniversitar).
-intr-un regim descentralizat, actiunea puterii centrale este mai ingreunata, deoarece nu in
toate cazurile aceasta se racordeaza la interesele si la actiunile autoritatilor locale, mai ales
cand si descentralizarea are un grad mai pronuntat;
- uneori, in localitatile mici, este greu de gasit buni specialisti in administratia publica, care
sa poata gira serviciile publice, pe care descentralizarea (mai mare) o confera autoritatilor
locale;
- pe planul gestionarii patrimoniului si al finantelor, descentralizarea sporeste numarul
colectivitatilor cu patrimoniu propriu si buget propriu, fapt ce ingreuneaza realizarea unui
control eficient asupra utilizarii banului public si formarea unei viziuni corecte, cat mai reala
asupra finantelor tarii si a avutiei nationale.