Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins
I.Introducere................................................................................................................................................3
II.Caracterizare fizico-geografică................................................................................................................4
2.1. Poziție geografică.............................................................................................................................4
2.2.Relief.................................................................................................................................................4
2.3.Solurile..............................................................................................................................................4
2.4.Clima.................................................................................................................................................4
2.5.Hidrografia........................................................................................................................................5
III.Analiza potențialului turistic...................................................................................................................5
3.1. Turismul de litoral............................................................................................................................6
3.2.Turismul de agrement........................................................................................................................8
3.3.Turismul de tratament......................................................................................................................10
3.4. Turismul cultural – religios.............................................................................................................10
3.4.1. Monumente istorice de arheologie...........................................................................................10
3.4.2.Muzee, palate, case memoriale.................................................................................................12
3.4.3. Monumente religioase..............................................................................................................15
3.4.4.Festivaluri şi manifestări...........................................................................................................18
3.4.5. Alte obiective turistice antropice..............................................................................................18
IV. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare............................................................................19
4.1.Unități de cazare..............................................................................................................................19
4.2.Coeficientul de ocupare ale unităților de cazare..............................................................................20
V.Concluzii...............................................................................................................................................20
Bibliografie................................................................................................................................................22
2
I.Introducere
Constanța este un oraș efervescent, ce îmbină istoria milenară cu modernismul. Constanța
își primește oaspeții cu brațele deschise, cu mult farmec și cu locuri surprinzătoare. Este un oraș
care celebrează multiculturalismul, un oraș în care civilizația orientală se întâlnește și se
împletește cu cea occidentală pentru a genera un spirit spectaculos și plin de viață.
Acordă timp vacanței tale în Constanța pentru a descoperi orașul vechi, porturile
Constanței, clădirile cu poveștile lor, salba de stațiuni, mănăstirile și vestigiile romane de pe tot
cuprinsul Dobrogei, plajele virgine de la Grindul Chituc și nu în ultimul rând acorda-ți timp să
cunoști oamenii, cu obiceiurile lor, cu tradițiile lor. Și când vorbim despre Constanța nu putem
să nu vorbim despre Stațiunea Mamaia, care este practic o prelungire a orașului și care își
întâmpină oaspeții într-o atmosferă veselă și primitoare în orice anotimp.
Mărturii documentare incontestabile de natură arheologică atestă existenţa – încă din
secolul VI i. H. – a oraşului Tomis, pe promontoriul care reprezintă vatra Constanţei de astăzi.
Tomisul – gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost întemeiat în cadrul unui amplu
proces de colonizări greceşti pe ţărmul Pontului Euxin, căpătând atributele unui oraş începând
din secolul IV i. H. Importanţa Tomisului a crescut considerabil în vremea împăratului
Constantin cel Mare – din al cărui nume derivă numele actual al oraşului. Supus cavalcadelor
popoarelor migratoare, apoi aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, oraşul a fost prefăcut în
ruine de nenumărate ori.
Despre o reală dezvoltare a sa poate fi vorba numai după victoria României în Războiul de
Independenţă (1878), când provincia a revenit la patria – mamă. O a doua etapă a procesului de
evoluţie spectaculoasă a Constanţei a reprezentat-o perioada interbelică, următorul moment
marcant în evoluţia sa constituind-l Revoluţia din 1989. Viaţa spirituală a oraşului se
concretizează prin activitatea a 5 teatre, 5 muzee, o serie de filiale a unor societăţi de cercetări
ştiinţifice, la care se adaugă contribuţia importantă pe care o au cotidienele şi televiziunile locale.
În Zona Metropolitană Constanța turiștii beneficiază de turismul estival, turismul balnear,
turismul de afaceri, turismul de croazieră și itinerar, precum și de o multitudine de atracții care
combină vestigiile istorice și arhitectura contemporană. Motivațiile turiștilor de a vizita zona
Metropolitană Constanța sunt foarte diverse: unii turiști caută odihna și relaxarea, alții aventura,
unii turiști preferă natura, în timp ce alți turiști vor să descopere locuri noi sau sunt interesați de
obiectivele cultural-istorice sau de manifestările culturale. Refacerea sănătății se numără de
asemenea, printre motivațiile turistice frecvent întâlnite. Există o segmentare destul de bine
conturată a pieței turismului în funcție de caracteristici ale turiștilor precum vârsta, situația
familială, nivelul de instruire, nivelul veniturilor. Dacă tinerii preferă turismul activ ( turismul
sportiv și cel de aventură) și optează pentru durate mai scurte ale sejurului, familiile cu copii se
îndreaptă cu precădere spre turismul rural și cel balnear. Vârstnicii sunt interesați îndeosebi de
turismul balnear și într-o măsură ceva mai mică de turismul cultural.
3
II.Caracterizare fizico-geografică
2.1. Poziție geografică
Orașul Constanța este situat în sectorul meridional al țărmului românesc al Mării Negre,
în partea de est a Podișului Dobrogei Centrale, având centrul plasat pe coordonatele 44º10’24″
latitudine nordică și 28º38’18″ longitudine estică, și se suprapune peste o zonă lagunară la est,
deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o
plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată
stațiune turistică de pe litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime.
Portul Constanța este principalul port al României la mare, fiind întins pe o suprafață de 3182 ha
(uscat și acvatoriu).
2.2.Relief
Relieful se prezintă ca un podiș suspendat, în raport cu valea Dunării și bazinul Mării
Negre. Podișul are aspect tabular, este ușor înclinat spre nord-vest și are o pantă mai înclinată în
apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboară până la 50 metri, pe aripa nordică și sudică se
ridică până la 200 metri. Ca principale unități naturale se disting: podișul, care cuprinde aproape
întreg teritoriu (podișul Dobrogei), litoralul Mǎrii Negre (Dobrogea maritimă) și valea Dunării.
2.3.Solurile
Deși înconjurat de ape, județul Constanța se caracterizează printr-o largă răspândire de
climat arid. Factorii care imprimă caracterele generale ale învelișurilor de sol al județului sunt
relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum și situarea geografică a regiunii într-o zonă de
tranziție de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al
Peninsulei Balcanice, ce condiționează o serie de trăsături specifice ale solurilor Constanței,
soluri ce aparțin grupei pedogeografice danubiano-pontic.
Solurile automorfe ocupă aproape toată suprafața județului, solurile hidromorfe și cele
halomorfe având o răspândire neglijabilă.
Așadar, solurile județului Constanța sunt specifice numai pentru această zonă, datorită
așezării geografice și reliefului de aici. O mare valorificare turistică aici o au apele mineralizate,
care atrag mii de turiști pentru tratament.
2.4.Clima
Regimul climatic temperat-continental caracteristic județului Constanța este influențat de
poziția geografică, situându-se între Dunare și Marea Neagră, precum și de particularitățile
fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorală, climatul temperat-continental prezintă o
influență marină. Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror caldură este atenuată de
briza mării și ierni blânde, marcate de vânturi puternice și umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variază între 10ºC în nordul și centrul județului și
peste 11ºC în sud. Variațiile multianuale nu depășesc 4ºC. Precipitațiile anuale variază între 400
litri/m² si 500 litri/m², zona cea mai săracă în precipitații fiind litoralul unde valoarea cantității de
precipitații se situează sub 400 litri/m².
4
În nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11º și precipitații de 400-500 mm,
în partea de vest climat de câmpie moderată, iar în partea de sud climat de câmpie accentuată.
Influența mării nu patrunde în interiorul regiunii mai mult de 12-20 km, datorită predominării
circulației atmosferice din sectorul de vest. În partea de est, clima are influențe pontice cu ierni
blânde, veri lipsite de canicul. Datorită caracterului continental secetos al climei, în Constanța se
înregistrează temperaturile cele mai ridicate din țară și timpul este în cea mai mare parte a verii
senin, ceea ce influențează pozitiv valorificarea litoralului românesc în timpul verii.
2.5.Hidrografia
Pe teritoriul județului Constanța, litologia, relieful, precipitațiile, evapo-transpirația și
vegetația sunt factorii principali ce determină caracteristicile apelor (subterane și de suprafață).
Apele subterane sunt reprezentate prin pânze freatice aproape de suprafață și prin ape de
adâncime, iar cele de suprafață prin pârâie cu caracter permanent și intermitent, dar și prin lacuri
(limane fluviatile, fluvio-maritime și lagune).
Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord şi nord-vest de
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul
Dunăre Marea Neagră. Deşi la suprafaţă nu există nici o sursă de apă curgătoare, pe sub
Constanţa trece un fluviu subteran prin acviferul Jurasic-superior barremian, care curge cu doi
metri pe zi din direcţia sud-vest spre nord-est şi al cărui debit este comparabil cu al Dunării, fiind
cel mai important zăcământ de apă potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populaţiei
Constanţei este extrasă prin câteva zeci de puţuri din acest fluviu subteran şi numai consumul
industrial se face din sursa de suprafaţă „Galeşu” aflată pe Canalul Poarta Albă-MidiaNăvodari.
Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricţiona consumul de apă
potabilă, chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungite. De asemenea,
Constanţa este singurul municipiu din România şi printre puţinele oraşe din lume care tratează
apa potabilă destinată populaţiei prin raze ultraviolete în locul clorului.
5
valorile naturale, sau oferta primară, constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone,
considerate ca apte pentru a fi introduse în circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate
cu resursele antropice, create de mâna omului, sau oferta turistică secundară, menite să
îmbogațească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurand
premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potențialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, și
culturale, care în urma unei activități umane, pot deveni obiective de atracție turistică. Prin
urmare, este vorba de acele valori, a caror punere în funcțiune necesită lucrări de amenajare și
echipare, investiții de capital și un volum considerabil de cheltuieli, de muncă umană.
Turismul pe litoralul romanesc a aparut într-un cadru organizat în a doua parte a secolului
19, dar a căpătat o mare amploare după 1956, cand s-a început realizarea unor mari complexe
hoteliere, în baza unui plan general de sistematizare.
Fiind principalul oraș - turistic și oraș - port, Constanța este considerată în mod
tradițional, capitală a Dobrogei și metropolă a litoralului românesc, atât pe planul demografic, cât
și economic și cultural. Pe planul administrativ este reședința județului Constanța iar pe planul
economic, este cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Vocaţia turistică a
municipiului Constanţa este conferită în egală măsură de situarea sa geografică şi de profilul
cultural-istoric al zonei. Predispoziţia naturală pentru dezvoltarea activităţilor turistice în zona
este accentuată atât de patrimoniul antropic de care dispune regiunea, cât şi de resursele umane
calificate, cu o experienţă în acest domeniu.
Acesta este un obiectiv turistic mai ales pe durata sezonului estival, fiind în măsură să
ofere atracţii turistice deosebit de variate.
Municipiul Constanţa concentrează numeroase atracţii turistice naturale şi antropice,
transformându-se în decursul timpului într-o importantă destinaţie turistică pentru iubitorii de
cultură şi natură. Constanța este cel mai mare și mai frumos oraș al litoralului nostru, port
maritim, important centru turistic și balnear. Orașul este așezat aproximativ la jumătatea distanței
dintre extremitățile litoralului românesc și în același timp la jumătatea distanței dintre cele două
mari porturi ale Mării Negre, Odessa și Istanbul.
6
Puncte tari:
orientarea geografică a plajei – spre răsărit - permite cura benefică de raze ultraviolete;
situri istorice din perioada Greciei şi Romei antice;
poziţia în teritoriu: regiunea Dobrogea în general şi Litoralul, în particular, au o importantă
poziţie strategică, politică şi economică, fiind situate la interferenţa a două mari zone geopolitice:
Europa Central-vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi Sud – Vest;
drumurile europene E 60 şi E 87, magistrala feroviară Bucureşti - Constanţa,
aeroportul internaţional Mihai Kogălniceanu şi porturile maritime Constanţa şi Mangalia
permit un acces facil spre şi dinspre Europa şi Asia;
canalul Dunăre - Marea Neagră;
potenţialul natural şi antropic al litoralului;
numărul mare de structuri de primire turistice ( 42 % din capacitatea totală de cazare a
României);
importanţa Mării Negre în politica internaţională la nivel regional.
Puncte slabe:
poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmul Marii Negre;
absenţa politicilor şi programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralului românesc
(infrastructură şi echipare tehnico-edilitară, protecţia şi reabilitarea mediului natural şi
construit etc.;
absenţa politicilor de dezvoltare economică şi turistică unitară a judeţului, în cele trei unităţi
teritoriale specifice: zona litorală, zona centrală şi zona dunăreană, dar toate strâns legate de
zona litorala;
oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaţilor) şi uzată
moral din punct de vedere al echipamentelor/instalaţiilor;
necolaborarea la nivel regional a factorilor implicaţi în gestionarea turismului respectiv a
autorităţilor publice locale şi autorităţilor publice centrale;
nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migraţiei forţei de munca.
durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două luni;
absenţa curselor aeriene directe spre aeroportul internaţional Constanţa;
calitatea scăzută a serviciilor în raport cu preţurile practicate;
accesul dificil spre litoral, îndeosebi pe calea rutieră;
imaginea defavorabilă a României în străinătate, ca potenţială destinaţie turistică.
Oportunităţi:
7
creşterea numărului de structuri turistice cu funcţiuni de cazare în conformitate cu tendinţele
pe plan internaţional: all inclusive, de dimensiuni reduse, personalizate
implicarea touroperatorilor importanţi pe piaţa internaţionala în incoming pe litoral;
legislaţia coerentă în gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei costiere;
proiecte internaţionale de asistenta în conservarea şi mărirea plajelor, conservare a zonei
costiere.
Ameninţări:
3.2.Turismul de agrement
În ultimii ani şi oferta de agrement a staţiunilor de litoral s-a diversificat, în componenţa
acesteia intrând agrementul terestru de interior şi în aer liber şi agrementul acvatic cu agrementul
de plajă şi cel nautic. Agrementul de interior este reprezentat de discoteci, săli de jocuri
distractive şi de noroc şi baruri de noapte, iar ca principala funcţie a acestuia este cea de
divertisment care se adresează în special turiştilor tineri. Cu unele excepţii, baza materială este în
general bună, beneficiind de modernizări sau construcţii recente şi dotări de bună calitate.
O formă superioară de agrement de incintă o constituie hotelul organizat pe sistem „club
de vacanţă” care începe să prindă contur şi în România, care pun la dispoziţia turiştilor terenuri
de tenis, volei, fotbal, minigolf, cluburi, discoteci, terenuri de joacă pentru copii, cazinouri.
Agrementul în aer liber este foarte vast, axându-se în special pe activităţile sportive. În
această categorie se încadrează terenurile de sport, parcurile de distracţii, închirierea de biciclete,
plimbările cu trăsura, echitaţie, plimbări cu helicopterul sau cu avionul şi salturi cu paraşuta.
Acest tip de agrement este cel mai bine reprezentat de staţiunea Mamaia, în celelalte staţiuni
numărul acestor echipamente fiind prea redus, unele sunt vechi, cum ar fi teatrele de vară pentru
care nu s-au făcut deloc investiţii de modernizare, sau parcurile de distracţii care au produs chiar
şi victime omeneşti. În staţiunea Mamaia s-a construit parcul de distracţii acvatic Aqua Magic
plus alte 8 baze de agrement nautic, 4 pe malul mării şi 4 pe malul lacului Siutghiol precum şi
telegondolă care a atras un număr foarte mare de turişti dornici să admire panorama staţiunii.
Salinitatea redusă a mării (16g/l) permite practicarea unor sporturi marine şi nautice în
cele mai bune condiţii; nivelul scăzut al mării la malurile sale (1-1,5m) şi absenţa oricărui animal
periculos acvatic permit băi în apă şi asigură securitate în zilele toride de vară. În ceea ce priveşte
sportul, sunt opţiuni diverse, având de ales între ski nautic, surf, ski-jet, hidrobicicleta, plimbare
cu barca, pescuit, tennis, volei pe plajă, popice, minigolf. Noaptea turistul beneficiază de viaţa
8
animată a staţiunilor: baruri, localuri de noapte, discoteci - locuri de dansat şi de petrecut alături
de prieteni şi familie.
Constanţa este unul dintre cele mai vechi oraşe ale României, dar şi cel mai important de
pe litoral. Cea mai apropiată staţiune de municipiu este Mamaia, situată între o magnifică plajă
de 7km, cu un nisip foarte fin, şi Lacul Siutghiol. Croazierele pe acest lac sunt deosebite,
deoarece dau ocazia acostării pe Insula lui Ovidiu, locul de exil al marelui poet latin.
Obiective turistice:
1. Aqua Magic Proiect realizat în premieră în România şi care poate primi zilnic 2.500
de vizitatori. Întins pe 27.200 mp şi amplasat în dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vară,
Aqua Magic este dotat cu instalaţii moderne, toboganele, piscinele, căderile de apă şi bazinele
însumând o suprafaţă activă de 4.000 mp apa. În interiorul parcului există restaurante, baruri,
fast-food-uri, cofetării, magazine de suveniruri, presa, ilustrate. Aqua Magic este şi locul perfect
pentru spectacole şi petreceri nocturne.
2.Delfinariul deţine 2 bazine unul în aer liber şi altul acoperit. În Delfinariu trăiesc specii
de delfini din Marea Neagră şi lei de mare, aici apa din bazin fiind luată direct din Marea Neagră.
Zilnic sunt programate demonstraţii cu delfinul Mark şi cei doi lei de mare - Lorry si John.
3. Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat
printr-o activitate ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură. Situat
chiar în faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită turismul la o incursiune fascinantă în
minunata lume subacvatică. Aici se pot admira fauna acvatică formată din peşti exotici şi
autohtoni, atât de apa dulce cât şi de apa sărată. Totodată la acvariul din Constanţa puteţi vedea
specii de nevertebrate de apa dulce. Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta
Mării Negre din Delta Dunării, din Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale. Aici se
află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră.
Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la
acvariul constănţean pot fi admirate specii interesante de pe coasta mării negre (vulpe de mare,
pisica de mare, caluţul de mare, peştele dragon, peştele scorpion) precum şi specii migratoare din
Mediterană (hering/macrou).
4. Planetariul Primul obiectiv public de acest gen din ţară, luând fiinţă în anul 1969, în
care omul a reuşit să atingă pentru prima dată cu piciorul Lună. Planetariul din Constanţa
destăinuie şi astăzi misterele greu de pătruns ale cerului. O lume de dincolo de noi alcătuită din
stele, planete, meteoriti, galaxii se dezvaluie, dar eşti şi ajutat să înveţi să călătoreşti printre ele
folosindu-te de constelaţii, cele care contribuie la realizarea acestui tablou, care nu a suferit nici
o restaurare în ultimii 2000 de ani. Planetariul din Constanţa este dotat cu un observator
astronomic şi cu o staţie de observaţii solare.
5. "Satul de Vacanţă" este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale
româneşti, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. În satul de
vacanţă găseşti cele mai frumoase suveniruri din scoici facute manual. Aceste suveniruri sunt
lucrate manual din scoici adunate iarna de pe malul marii. Micii tarabagii din satul de vacanta
muncesc iarna din greu ca vara sa ofere mici cadouri de o valoare foarte mare.
9
6. Telegondola – Mamaia Realizată în premieră în România, proiectul Telegondola
Mamaia reprezintă o instalaţie complexă de transport pe cablu, destinată turiştilor care doresc să
admire panorama Staţiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de 600-1500 de persoane/oră,
iar turiştii se vor îmbarca în două staţii, prima în zona Perla Mamaia, iar cea de-a doua în zona
Cazino Mamaia. În acest fel, turiştii vor avea ocazia excepţională să plutească efectiv pe
deasupra Staţiunii Mamaia, timp de aproximativ şapte minute, la o înălţime maximă de 50 de
metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind închisă, cu ventilaţie naturală i
protecţie la soare şi puternic vitrată pentru a asigura o vizibilitate foarte bună. Echipamentele
folosite sunt de ultimă generaţie în conformitate cu standardele internaţionale, gradul de
siguranţă fiind maxim. Lungimea totală a traseului este de 2000 de metri. 29
7. Esplanada – Mamaia Prin eforturile depuse de Primăria Municipiului Constanţa şi
Consiliul Local Municipal, Staţiunea Mamaia a devenit una din cele mai frumoase staţiuni de pe
litoralul Mării Negre şi din Romania. Au fost plantaţi palmieri pe toată lungimea falezei, s-au
construit şi montat fântâni arteziene spectaculoase, iluminate feeric, străzile au fost asfaltate
complet, iar trotuarele au fost decorate cu pavele colorate.
3.3.Turismul de tratament
De peste un secol, staţiunile balneare ale litoralului românesc oferă numeroase
tratamente într-un cadru special pentru recreere. Nămolul sapropelic al lacului Techirghiol, apa
mării, care are o salinitate favorabilă organismului uman (16g/l) şi o temperatură de 21- 23 grade
C vara, apele mezotermale sulfuroase, bioclimatul marin bogat în aerosoli, soarele sunt atuurile
de care beneficiază tratamentele propuse.
Indicaţiile terapeutice pentru care se pot face tratamentele respective sunt: afecţiuni ale
aparatului locomotor, rheumatism degenerativ cronic sau inflamator în perioadele inactive,
sechele post traumatice, afecţiuni neurologice centrale şi periferice, boli ale aparatului respirator,
afecţiuni dermatologice, afecţiuni şi dereglări ale circulaţiei periferice, afecţiuni ginecologice,
afecţiuni endocrine şi metabolice, bronşite cornice, rinite şi sinuzite.
Techirghiol, cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România, compus din elemente
organice amestecate cu substanţe minerale şi constituind principalul element în tratamentul
multiplelor afecţiuni, pentru care este atât de solicitată staţiunea de pe malurile sale. Este cel mai
întins lac salin din ţara noastră (11,7 kmº). Acest liman fluviomaritim (ce a fost cândva un golf
de mare) formează în prezent o rezervaţie faunistică (unde trăiesc, printre altele, peste 124 de
specii de păsări, multe dintre ele rarităţi). Lacul reprezintă şi o însemnată bază de agrement, fiind
dotat cu numeroase bărci şi şalupe.
10
mai păstrează încă vestigiile arheologice grecoromane, din perioada de fondare a oraşului,
respectiv:
- Edificiul roman cu mozaic, sec. IV - VI p. Chr. Epoca romano-bizantină - acoperă o suprafaţă
de 700 m3. Este o parte din mozaicul original care acoperea, în timpul epocii romane, cei 2000
m3 din pardoseala holului imperial. Terasa superioară a acestui vast complex include o sală de
mari dimensiuni, din care se păstrează o parte a peretelui principal, unii dintre pereţii laterali şi
pardoseala în mozaic policrom.
- Bazilica mare şi Bazilica mică din sec. V - VI p. Chr. Epoca romano-bizantină.
- Zidul de incintă al cetăţii Tomis, sec. III - VI p. Chr.
- Amfiteatru, sec. II - III p. Chr., Epoca romană.
- Locuirea citadină Tomis, sec. IV A Chr. – sec V p. Chr. Epoca greacă, romană,
romanobizantină
- Locuire, Neolitic, cultura Gumelniţa, faza a II –a
- Apeducte – galerii. Catacombele Constantei construite de romani nu aveau rolul de aparare a
cetatii, cum s-a crezut initial, ci de alimentare cu apa. Sistemul de apeducte –galerii de sub
Tomis s-a construit in a doua jumatate a sec. II P. Chr., cand cetatea indeplinea functia de
metropola a Pontului Euxin stang.
2. Callatis-ul, orașul antic grecesc, întemeiat în secolul al VI î.Hr, pe urmele căruia se află astăzi
orașul Mangalia, mai păstrează ruinele ziduluide apărare, bine conservate în cadrul Centrului
Român de Afaceri “Marea Neagră” cele trei morminte hipogee paleocreștine cu inscripșii și cruci
precum și o basilică creștină.
3. Cetatea grecească Histria (cea mai veche așezare grecească din țara noastră, întemeiată de
coloniștii greci în secolele VII-VI î.Hr.) a fost construită peste o așezare neolitică și păstrează
până astăzi importante vestigii arheologice.
4. Dinogeția – așezarea getică suprapusă de una romană, din care se păstrează foarte bine zidul
masiv de apărare cu 14 tunuri, parțial restaurat, stradele și ruinele unor clădiri interioare ca
edificiul comandamentului și casa romană a comandantului, o bazilică paleocreștină și, în
exterior, către sud, ruinele băilor romane; descoperirilor romane ce datează din secolele I – VI li
se adaugă cele bizantine din secolele X – XII
11
10.Mormântul Hypogeu paleocreştin – sec IV p. Chr. Epoca romană
3. Muzeul de Arta Constanta, înfiinţat în 1961, deţine valoroase lucrări de pictură, sculptură si
grafică, ale artiştilor noştri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu,
Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde
arta româneasca modernă si contemporană, de la finele veacului trecut până in prezent. Înfiinţat
pe baza colecţiei de pictură şi sculptură, provenită de la Pinacoteca Primăriei oraşului Constanţa,
muzeul s-a îmbogăţit cu lucrări transferate de la Muzeul Naţional de Artă şi prin achiziţii şi
donaţii făcute de Marius Bunescu, Ion Jalea, Boris Caragea. Obiectele sunt expuse pe trei nivele
ale celor două clădiri, legate între ele; prima construcţie datată 1895, având elemente de
decoraţie exterioară în stil neoclasic, cealaltă, modernă, ridicată între 1980 - 1982. În prima
clădire, la parter, sunt puse în valoare lucrări de referinţă semnate de Theodor Aman, Nicolae
Grigorescu şi Ioan Andreescu. Ştefan Luchian este prezent cu câteva naturi moarte cu flori.
Expunerea parterului muzeului este completată cu opere semnate de mari sculptori ai aceleiaşi
epoci: Ioan Georgescu, Ştefan Ionescu Valbudea, Friederic Storck, Dimitrie Paciurea. La etajul 1
simeza unei vaste săli Pallady susţine nu mai puţin de 35 de lucrări datorate artistului: naturi
statice şi nuduri de excepţie, ca şi peisaje inspirate de malul mării la Constanţa, semn al prezenţei
sale aici în 1913. Tot aici pot fi întâlnite portrete mici şi compoziţii semnate de Ion Jalea, Cornel
12
Medrea şi de alţi sculptori. Etajul 2 prezintă amplu "Grupul celor 4", alcătuire de referinţă a
artelor anilor 1924 1933: Nicolae N.Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato şi sculptorul
Oscar Han. În clădirea a doua se întâlnesc compoziţii, portrete şi peisaje într-o suită de opere
semnate de Camil Ressu, Sabin Popp, Ion Theodorescu Sion şi alţii. În alte săli sunt prezenţi
Vasile Popescu, Dimitrie Ghiaţă, Ion Ţuculescu, Lucian Grigorescu. Unele opere datorate lui
Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Magdalena Rădulescu, Marcel Iancu (aceştia fiind câţiva
dintre reprezentanţii de seamă ai "anvangardei") fac legătura cu arta contemporană a lui Ion
Musceleanu, Spiru Chintilă, Ion Pacea, Ion Sălişteanu.
4. Muzeul de Artă Populară, Constanţa. Clădirea muzeului a fost construită în 1896 în stil
brâncovenesc, fiind adăpostul unei colecţii impresionante de ceramică, costume populare
dobrogene, ţesături, unelte, covoare. În 1975 se constituie colecția de artă populară în cadrul
Muzeului de Artă Constanța, iar în 1980 capătă statut de secție. Începând din 1985 are loc o
orientare a achizițiilor și spre alte zone etnografice din țară. Din 1990 este instituție cu
personalitate juridică. Expoziția de bază cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe
zone etnografice, muzeul având caracter național. Clădirea muzeului datează din 1893 și este
monument de arhitectură. A fost inițial primărie, apoi poștă. A fost restaurată în 1973, 1978,
1989. Colecții de artă populară din toate regiunile țării includ: ceramică, icoane pe lemn și sticlă,
metal, port popular, scoarțe, țesături, textile, podoabe. Obiectele pentru uz gospodăresc din
ceramică, lemn, metal se caracterizează printr-o mare bogăție tipologică. Țesăturile de interior -
ștergare, fețe de masă, cearșafuri, așternuturi de pat, scoarțe, păretare, fețe de pernă (din bumbac,
borangic și lână) - sunt de o mare bogăție ornamentală. Ștergarele lungi de 4 m fac parte
integrantă din vechile interioare țărănești. Motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe,
alternate cu dungi de lățimi diferite creează compoziții ornamentale specifice. Țesăturile din lână
pentru decor sau uz gospodăresc au compoziția ornamentală bazată pe alternarea de vărgi, cu
motive geometrice alese, distribuite uniform și continuu.
5. Muzeul Marinei Romane Constanţa a fost deschis oficial la 3 august 1969 la Constanța,
amplasat în sediul fostei Școli Navale și prezintă istoria marinei române. Muzeul Marinei
Romane are un patrimoniu care îi conferă statutul de unicat naţional. Prezintă istoria marinei
militare şi comerciale româneşti, de la simpla luntre cioplită in trunchi de copac, până la navele
moderne de astăzi. Muzeul Marinei este organizat pe criteriu tematico-cronologic și are mai
multe secții prezentate în 30 de săli cu o suprafață de 10 775 m2. Muzeul are un număr total de
37 800 piese, 33 de colecții din care 22 colecții muzeu, 8 fond documentar și 3 diverse.
13
7. Muzeul Mării este închis, urmează să fie refăcut şi reamplasat. Bogata colecţie de animale
acvatice provenite din oceanul planetar (specii de scoici, „melci de porţelan” din apele Africii de
vest, familii de corali, stele şi arici de mare, peşti) este prezentată sub formă de microdiorame şi
vitrine transparente.
9. Muzeul Axiopolis este găzduit într-o clădire veche, îngrijit restaurată şi prezintă în cele circa
6 săli o frumoasă colecţie de arheologie preistorică şi romană, precum şi piese de artă decorativă
din secolul al XIX-lea: servicii de masă şi de birou, paftale şi podoabe. Nu sunt uitate evocarea
unor monumente şi personalităţi care au marcat imaginea oraşului: macheta celebrului pod
construit de Anghel Saligny, obiecte care au aparţinut familiei compozitorului Dumitru Chiriac şi
altele.
10.Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” este un muzeu județean din Constanța, înființat cu
lucrările donate de artistul plastic Ion Jalea (1887-1983): sculptură (108 lucrări), desene și schițe,
reliefuri, statui, busturi. Clădirea muzeului este monument istoric, construită în stil neoromânesc,
între 1919 - 1920, avându-l ca arhitect pe Victor Stephănescu. La parter și etaj sunt expuse opere
originale și machete, lucrate în materiale și tehnici diferite. Tematica este variată: opere
alegorice, schițe de front, portrete, compoziții monumentale etc. În fața casei, pe faleză, se află
capodopera sa definitorie "Arcaș odihnindu-se".
11. Muzeul vinului - înființat în anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Națională și
Arheologie din Constanța. Exponatele de remarcabila valoare atesta practicarea viticulturii pe
teritoriul dobrogean de peste 2000 de ani.
14
12.Casa Alleon, numita si "casa engleza", fara nicio acoperire faptica sau anecdotica, intregul
edificiu este alcatuit din piatra de talie. Este contruit in stil eclectic cu elemente victoriene si de
gotic venetian si cuprinde demisol, mezanin, etaj, partial mansarda Canarache are o compozitie
asimetrica in partea stanga cu un balcon de colt in stil venetian, iar in dreapta o mansarda cu
fronton.
13.Palatul Comisiei Europene a Dunării este un monument istoric din orașul Sulina. Palatul a
fost sediul Comisiunii Europene a Dunării până în anul 1921, intrând apoi în administrarea
statului român. Clădirea este acum sediul Secției Căi Navigabile Sulina din cadrul Administrației
Fluviale a Dunării de Jos.
14.Casa Barzanescu. Cladirea este construita dupa 1904, in stil Art Nouveau cu structura
neoclasica si unele elemente baroce si detalii Secession. Ctitor este Ion Barzanescu.
16.Casa cu LEI. Construita intre anii 1898-1902 din initiativa unui membru marcant al
Comunitatii Armene, Dircan Emirzian., dupa planurile arhitectului roman Ion Berindei. Cladire
pare deosebit de impunatoare prin stilul in care predomina elemente eclectice, alaturi de
elemente genoveze. Fastuozitatea ii este evidentiata prin cele patru coloane, pe ale caror
capiteluri troneaza cate un leu. Edificiul a fost in 1921 sediu de banca.
17.Casa Manicatide. Denumita asa, dupa numele ctitorului si comerciantlui Take Manicatide,
cladirea este construita in 1899, dupa planurile arhitectului H. N. Mangoianu, in stil eclectic, cu
elemente de decoratie clasicizanta. Este un imobil cu trei nivele - subsol, parter si etaj, avand
fatadele organizate simetric de axa marcata de intrarea cu balcoane deasupra.
18.Casa Pilescu poartă numele ctitorului, dr. Nicolae Pilescu, medic comunal in anul 1911. Este
construit in stil eclectic la inceputul secolului trecut, in 1903, dar cumuleaza si elemente
neoclasice, rococo si Art Nouveau.
15
2. Palatul Arhiepiscopiei Tomisului, (1924 – 1931). Piatra de temelie a fost pusă de Patriarhul
Miron Cristea împreună cu episcopii Grigore Comsa al Aradului şi Ilarie Puiu al Hotinului, sub
păstorirea episcopului Ilarie Teodorescu.
3. Biserica Ortodoxa Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril a fost ridicata in anul 1939 in vechiul
spirit arheologic romanesc, cu profunde trăsături bizantine. Până in septembrie 1949 a fost
folosita pentru asistenta religioasa a militarilor, slujind apoi drept catedrala episcopala.
4. Biserica Ortodoxa Sfinţii Impăraţi Constantin si Elena, înfiinţată in anul 1919, a fost
sfinţita de însuşi patriarhul României de atunci, Miron Cristea (1919-1939). Catapeteasma este
sculptata in marmură bogat ornamentata cu motive decorative vegetale. Pictura Bisericii a fost
realizata in tehnica frescă si este podoabă a oraşului si una dintre frumoasele noastre clădiri din
ultimul timp.
5. Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I este aşezata in zona centrala a Constantei,
piatra de temelie fiind pusa in ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte îl conferă bisericii,
ferestrele cu vitralii in culori vii, înfăţişând scene din viata Maicii Domnului si mozaicul exterior
al faţadei.
6. Biserica Ortodoxa Sfântul Mina. Piatra de temelie a fost pusa la 31 iulie 1994 de către Înalt
Prea Sfinţitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului. Construita intre anii 1995-1997 in stil autentic
maramureşean, este una dintre cele mai mari biserici de lemn din tara. Biserica Sf. Mucenic
Mina, amplasata pe malul lacului Tabacariei, este o oaza de linişte si spiritualitate autentica intr-
un oraş modern.
7. Biserica Ortodoxa Schimbarea la Față a fost construita intre ani 1867-1868 prin efortul
credincioşilor greci, din oraşul Constanta. Hramul acestui lăcaş de cult este Metamorfosis
(Schimbarea la Fata). Biserica nu are turle datorita restricţiilor impuse de autorităţile otomane
care stăpâneau la acea data teritoriul Dobrogea. In anul 1954, biserica a fost declarata monument
istoric si inclusa in patrimoniul naţional si cultural. In momentul de fata, biserica Schimbarea la
Fata are statut de parohie mixta romano-elena, slujbele fiind ţinute atât in limba romana cat si in
limba greaca.
8. Biserica romano-catolică Sfântul Anton, ce îl are ca patron pe Sf. Anton de Padova, a fost
construita intre 1885-1934 in stil romanic, după planurile arhitectului Romano de Simon fiind
inspirat după bazilicile italiene din secolul XIII. 9. Schitul Sfânta Maria, Techirghiol, a fost
construit în 1750 de meşteri mureşeni, din goruni bătrâni şi împodobit cu pictură naivă, în
tempera. În 1920 biserica a fost adusă din judeţul Mureş la Stâna Regală Sf. Ana din Bucegi, iar
de aici la Techirghiol, în 1951. Aici i s-a modificat silueta, adăugându-i-se un pridvor şi două
turle. Bârnele de gorun îmbinate tradiţional în cuie de lemn, împrejmuite de un brâu răsucit, dau
întregii construcții o notă personală, plină de autenticitate.
16
10.Mănăstirea Sfânta Elena din Costinești, prin aşezarea ei la ţărm de mare, la 3 km sud de satul
Schitu, mănăstirea de măicuţe "Sfânta Elena de la Mare" este un unicat în peisajul monastic
dobrogean. De la darea în folosinţă, timp de şapte ani, a funcţionat ca mănăstire de maici, după
care, timp de câteva decenii, aici au vieţuit călugări.
12. Complexul Monastic Basarabi - monument istoric, aşezare călugărească rupestră ce datează
din sec. IX-X d.Hr., constituită dintr-o biserică cu compartimentare specific ortodoxă (altar,
naos, pronaos), o biserică cu plan de bazilică, două paraclise, şase cavouri şi mai multe galerii de
comunicaţie săpate în cretă. Este considerat culturii străvechi româneşti şi atestă influenţa
monahismului cappadocian.
13. Marea Moschee, Constanța, cunoscută și drept Moscheea Carol, este un lăcaș de cult
musulman din Constanța, monument de arhitectură, construit între anii 1910 și 1913. Construcția
a fost începută în anul 1910, din inițiativa regelui Carol I, însemn de omagiu pentru comunitatea
musulmană din orașul Constanța. Lucrările s-au încheiat în 1913. Inaugurarea a avut loc pe data
de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.
Inițial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea.
Totuși, în prezent, credincioșii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui".
Construcția a fost realizată după planurile ing. Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului
Victor Ștefănescu, luând ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia. Construcția este din
piatră și cărămidă, exceptând cupola și minaretul care sunt din beton armat. Portalul principal
este din piatră de Dobrogea, iar ușa de marmură neagră cu incrustații de bronz. Coloanele
interioare sunt din marmură de Câmpulung (Mateiaș). Construcția a fost realizată în stil
egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale românești. Este prima clădire cu elemente de
beton armat construită în România. Moscheea se ridică pe locul fostei Geamii Mahmudia din
1822. Minaretul, construit în stil maur, are înălțimea de 47 metri, iar scara interioară numără 140
de trepte până la locașul muezinului, de unde în trecut se anunța ora de rugăciune. Sala centrală a
moscheii este o încăpere pătrată, cu latura de 14 metri
14. Geamia Hunchiar, ce datează din anul 1862, a fost construită în stil maur de către sultanul
Abdul Haziz şi restaurată în 1945. Geamia are un turn (minaret) înalt de 24 de metrii şi respectă
forma tradiţională a lăcaşelor de rugăciune ale musulmanilor.
17
3.4.4.Festivaluri şi manifestări
Cele mai cunoscute evenimente culturale care se organizează anual pe litoral, cu precădere în
perioada de sezon, sunt:
2. Farul Genovez a fost construit între anii 1858-1860 de către o companie englezească,în
amintirea negustorilor genovezi atât de prezenţi în port în secolele anterioare. Farul este înalt de
8 m şi are în vârf o cupolă metalică.
3. Portul de agrement Tomis, aflat în vecinătatea Cazinoului, este un acvatoriu aparat de diguri
de beton în care sunt ancorate yahturi, veliere şi vaporaşe de agrement. Amplasamentul Portului
Tomis oferă un potenţial deosebit atât din punct de vedere funcţional (turistic şi de recreere
urban), cât si din punct de vedere estetic-configurativ datorita relaţiei deosebite cu elementele de
cadru natural, marea şi faleza, care determina în bună măsură caracterul peninsulei. Portul Tomis
reprezintă un port turistic, punct de pornire în croazieră spre plajele litoralului. În zona portului
se practică diverse sporturi nautice. Este singurul loc unde se pot vedea yahturi venite din diverse
colţuri ale lumii şi de unde se pot face excursii pe mare pe cele câteva ambarcaţiuni destinate
agrementului.
18
5.Baze de agrement în stațiunea Mamaia pentru plimbări cu hidrobicicleta, ridicări cu
parasuta, windsurfing si yachting, tractari cu banana, plimbari cu skijet, ski nautic, scufundari si
plimbări cu barci cu vele.
19
Vilele și casuțele constituie o formă complementară, mai puțin utilizată pe litoral.
Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanță, constituind o formă
intermediară, din punct de vedere al confortului, între hotel și camping.
V.Concluzii
Constanţa este cel mai vechi oraş locuit din România. Este un important municipiu şi un
centru cultural, economic şi social de referinţă. Ca turist, principalul obiectiv este marea si plaja.
Însa, nici dacă te străduieşti nu poţi sa-ţi petreci tot timpul pe plaja. Aşa că, intre doua băi de
soare o plimbare este binevenită. Şi, aşa ajungi sa te îndrepţi spre Piaţa Ovidiu, în zona
peninsulară a oraşului Constanţa cu dorinţa de a ajunge la Faleza de la Cazino.
Turismul influenţează modul de viață al locuitorilor și acţionează în vederea lărgirii
orizontului lor spiritual, încurajând păstrarea elementelor tradiţionale, eliminând tendinţele de
uniformizare si generalizare, favorizând păstrarea identităţii socio-culturale și asumarea unei
personalităţi distincte ce individualizează turismul românesc în cadrul turismului mondial.
20
În plan social activitatea turistică are un impact pozitiv, evidenţiat prin creşterea şansei
sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, atât în serviciile turistice, cât si în
infrastructura generală, apariţia unor locuri de munca sezoniere, mai ales pentru tineri si femei,
asigurarea progresului social, de creştere a curăţeniei si igienei publice, a confortului general în
localităţile turistice si prin scăderea diferenţelor dintre categoriile socioprofesionale în ceea ce
priveşte veniturile realizate.
21
Bibliografie
ADAM, Ioan. Constanţa pitorească cu împrejurimile ei : Călăuză descriptivă cu ilustraţii.
ANTIPA, Grigore.Marea Neagră. - Bucureşti ; Monitorul Oficial, 1941.
DĂNESCU, Grigore Gr. : Dicţionarul geografic şi statistic, economic şi istoric al Judeţului
Constanţa. Bucureşti: Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma Vasilescu, 1897. BENONE
ZOTTA, Geografia municipiului Constanţa, Editura Muntenia, 1995
IELENICZ, M., Comanescu Laura, (2006), Romania, potential turistic, Editura Universitara,
Bucuresti;
MELINDA, C., ERDELI, G., (2006), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a
spațiului, Editura Universitaria, București;
http://www.zmc.ro/municipiul-constanta/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba
https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_constanta.htm
https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/constanta/
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/constan%C8%9Ba_rom
%C3%A2nia_680963
http://www.cjc.ro/sectiune.php?s=55
http://www.primaria-constanta.ro/docs/default-source/documente-pwpmc/librarie-
proiecte/strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-municipiul-constanta.pdf?sfvrsn=2
http://www.cjc.ro/dyn_doc/turism/Strategia_jud.Constanta_Faza1.pdf
22