Luule Viilma Alunga Raul Din Tine

ALUNGA.
RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i
despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca,
lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i
binecuvantarea sufleteasca.
Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta

de a iubi neconditionat.
Dorinta de a uni intr-un tot perfect
spiritul ~i trupul.
Iertarea este puritate sufleteasca.
Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea
~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating.
Aceasta este lumina sufletului.
Gandul este energie.

Energia are con~tiinta.
Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica.
Gandul negativ este ca un invatator.

Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau,
va deveni mai intelept.
Daca invatatorul vede ca elevul sau
A devenit mai intelept, inseamna di el
~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte.
Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa.

$i va disparea ~i boala, ea nefiind decat
suma gandurilor negative.
Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri
te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i
peste unele situatii de viata fomie
complicate ~i foalie periculoase.
ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de
Georgeta Timcu
~
~~~
'Si;j:p>~
Editura Dharana
Bucurqti
2008
©£uu(e 1/ii{ma 1997
rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l
rJoate drepturi[e asupraversiunii in EimGaromanii apartin CEdi-
turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui
sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[
CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi.
f£cfitura (j)/iarana CBucuresti

Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53
rJe{; 021-3372424
e-mai[ ecfitura@gmai[com
Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei

VHLMA, LUULE
Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta
Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007
ISBN 978-973-8975- j 3-2
I. Timeu, Georgeta (trad.)
159.961
Pe pagina urrniHoare este reprezentat

Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.
Se dedica celor care vor sa 'inleleaga
Binecuvantarea sufletului
Alunga raul din tine
Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului

vrea sa obrina un sucees reaL
TiU unul imaginar,
atunci,
fleee minm din vlara lui de aeum ineolo,
fleee treaba de zi ell zi,
fieee gand iscat,
fieee dorinfa ~i impuls rational
trebuie sa fie subordonate actiunii
care ii va dirija relul in viafii:
gandirii
Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc

in gradina pamanteasca a inva!aturii,
acela trebuie ca intreaga lui viaFi
sa 0 transforme intI-un necontenit
exereiriu.
Bo In Ra
AlZinga raul din tine
, civilizatiei
tertia ,
De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca
principiu? Se mai poate indrepta ceva?
Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viito-
mini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt.
Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-ti
indrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile
durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele.
Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara.
Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nu
cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iu-
bire. Haideti sa ne lamurim impreuna.
Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat.
Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi
sa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0
femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe.
In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Un
om care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~i
are respect fatE\.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~i
timp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i traini-
ca ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari.
Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acesta
este nivelul actual al civilizatiei.
Actuala criza a omenirii este criza materialismului.
Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efe-
minata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat,
noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie
de aceasta leqie.
7
Luule Viilma
Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub

puterea obieetelor sau a bogatiei.
Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd
bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pen-
tru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Res-
tul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie.
Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii
da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros
pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare
tot legile naturii.
Care este menirea barbatului in natura ~i in familie?

Care este menirea femeii?
Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inain-
te, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pen-
tm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea.
Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a
inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi
constrans, el face tot ce este barbatesc.
Barbatia inseamna:
- sa gandeasea;
- sa organizeze viara economiea,
- sa coneeapa eopii.
Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt
dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el
serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in ma-
rea larga a vieW nu poti ie~i eu barca.
Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa
motrice. Datoria barbatului este sa mearga'-' inainte.
Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand
exista forta pentru asta - forta vointei.
De unde se ia aceasta forra?
8
Se ia din inima femeii.
Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea
sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubi-
rea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce
in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai
mult.
Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai
presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui
Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot
sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul,
dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea
crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la
suferinta §i proprii copii.
In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina
in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai
critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotu-
Iui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de aju-
tor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate con-
trazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu i-
a trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a
atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul,
prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele
barbatului este simbolul acestei forte.
Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui
dUITh'1eaVoastra§i urmariti-va sentimentele.
Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant,
asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este
adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te
tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i
iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!
()
J
LUlile Viilma
o femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii ne-

voita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de
barbat.
o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile
adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit.
o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata ne-
voita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte.
Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are ne-
voie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere
comori din Iume - iubirea.
Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot
de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.-
teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~-
te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana
la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa-
~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at,
omul a murit de sete.
Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita
va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au
copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Per-
fectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri
bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a
binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama

salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia~i~fmpre un ii, ei formeazli
pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iu-
beascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti

mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul.
10
Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat di-
rect pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa pare-
rea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe
tata? "
"Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe
ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire ne-
premcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de
important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca
pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil
nurHHor al binelui.
>
Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite.

eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai
mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul
avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa
ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari,
aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea:
([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat
pe tata ".
Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui,
pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata
timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el,
sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte.
Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i
o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0
obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i,
deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. ..
Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe:
- fizic - moare
- familial ~ pan'ise9te familia
- sexual - devine impotent,
abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea
gandea ca Ii apartine a disparut.
11
Luule Viilma
Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de

regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare
~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Feme-
ia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i
aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata
valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mi-
na. Sotul nu mai poate fi recucerit.
Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fa-
joritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am
matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa
va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va
ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea
sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va
1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 ade-
vami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal
copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi.
Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re-
prezentati-1 in minte pe 30t •.11 dumneavoastra, a~ezati-I 111
suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~
na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala,
el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoas-
tra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca
atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii
este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din
inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este
bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste
~ .!! ••••••
de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel

moment.
S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie dispe-
rata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i
avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci
am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
12
AT,ungav v I am
rau. ,.. tme
I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea

dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acest
om. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it
~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului,
chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti,
eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastra
ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu avea
cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupa
cateva are, COlT'vl1lsiileau incetat $i a doua zi am inceput sa
analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a do-
vedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 nega-
tivista.
Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de poves-
tirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciu-
nile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti,
dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe bar-
batu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a
mama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iu-
be:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de
sexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i
nki sa 0 obtina.
Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~ti
sa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale ca-
rei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dori
sa-~i imp una propria randuiala. De regula, un astfel de
barbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toate
fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~te
A ., 1 •
m e1 gelOZla.
Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te
partea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atat
~gelozia este mai putemica.
> Acest sentiment este totdeauna
reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re-
1"
<,)
Luu!e ViilmCi
cunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei,

printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei, daca eei
doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego.
Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fa-
ra femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iu-
bire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma in
du~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea.
1nt1'-o astfel de sitna!ie, femeia poate sa-~i corecteze viata
de familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa apli-
ce aceste cuno~tinte din tot suf1etul.
Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa
fadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza es-
te mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e.
Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fide-
litatea sotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fa-
ta fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism, se com-
porta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fie
umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a in-
sufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un om tara
demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal
~i sa triiiasca ea un parazit. Femeia care reu~e~te, prin iubi-
rea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de
putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0
paata mniJj Si apoi, remeia asia vine la mine ~i ma intrea~
ba: De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea, nu tu 1-
:J
ai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceasta

femeie nu este 10. prima casatorie.
Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paate
sa reu~easca, dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei doi
s-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus sa fie im-
preuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin
celalalt. S-au cravedit a fi pro~ti, n-au invatat ~i acum viata
14
Alzll1ga raul din tine
ii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba parte-
nerii in felul acesta, i$i va aminti categoric de primul din-
tre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cum
fiecare vine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept,
urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i
mai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mai ridi-
cat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapade
amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din su-
ferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea.
Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparen-
te, voluptate momentana $i doba.ndirea unei experiente su-
perficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin sufe-
rinta. Dar, cum se zice, da-i Doamne omului mintea cea de
pe urma. Cine se disatore$te pentru bani, va suferi din ca-
uza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste
$i va continua sa considere iubirea luerul eel mai impor-
tant din ,,'iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuie
pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul.
In general, multi oarneni nu sunt capabili de un senti-
ment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu
au $tiut sa iubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a
se imbogati $i a-$i pastra bogatia.
In ultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut,
prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele. strabunicii - strabuni-
cele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sa
recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singu-
ra bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata, desavaqita,
de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am a'llut
noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei.
Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va
soeoteari iubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iaun-
trie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dadi trupul
-)
1~
Luule Viilma
durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna ca

v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Dati afara acel stres
prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dum-
neavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit
multe suferinte.
Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, se
afla in conflict cu copiii, pentru cii, rura sa fie con~tienti,
ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acest
lucru, dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine.
C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile famili-
ale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovati
pe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotit
vinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il
poate sa-l urasca, dar, de regula, 0 ura§te ~i pe mama sa.
Dadi copilul este agresiv, parintele a merita. Faptul ca pa-
rin!ii nu vor sa recunoasca, este a alta treaba.
Daca parintele la care a ramas copilul dupa destrama-
rea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma
contra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga
scopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului,
mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-va
ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i
apoi, sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiri-
tul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt
~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt tre-
buineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata.
Spiritul este eel care merge inainte. Numai el este via-
ta ve~nica.
Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin.
Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie
dati?
16
~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumnea-
voastra.
Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la co-
pilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand este
nevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata
unor u§i inchise. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul
sau sufletul copilului dumneavoastra ... $i dadi spuneti ca
el insu§i nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1-
ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Nicioda-
ta nu este vinovata doar 0 singura parte.
Po;(fmp[u c£in viapa
o fetita de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse ta-

tal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru, pentru
ca a§a il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a eliberat, prin
mu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-§i
caute tatal §i I-a gasH.
"Am intrat in camera tatalui meu .Ji,.Jti!i, am vazut un
barb at absolut obisnuit, numai ea arata mai batran, era
slabit ~'iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cu
tata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. La
pIe care, arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat
.'fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea,
de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cu-
vantLll "tata"!
Aceasta fata s-a insamlto§it repede. Dar cea mai mare
fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la
barba!i ca la ni§te oameni. Intelegea ca. nu §tie sa se com-
porte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a nor-
mala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadi
din familie lipse§te tatal, fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului
17
Luule Viilma
ei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Le
lipse~te experienra vietii de familie.
Viata
, sufleteasca a barbatilor
, este mai fragila.
'-' Fiul
desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Barbatul
trebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poate
acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este
capabila sa se concentreze, el nu are scopuri in viata. Daca
el este in permanenta dojenit, tristetea lui initiala se va
transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafir-
ma, chiar ~i pe partea rea.
Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, este
invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Cand este invarat sa-~i
urasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul.
Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cine
isi uraste mama. uraste sexul feminin .
.} J ~.J
Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiul

care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria.
Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in ace-
la~i timp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea se
va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin, intrucat mama sa
este femeie.
Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine.
Daca i~i ura~te tatal, automat se va uri ~i pe sine ~i va uri
sexul masculin, intrucat tatal sau este barbat.
Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotu-

lui, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimea sotului
~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumnea-
voastra. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumnea-
voastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0 ca-
satorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va
18
A!unga rau! din tine
intelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientiza-
rea gregelii vine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fast
deja i'nvatata.
Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoas-

tra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta
datOl'ie din viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. Iertati-
Ie, pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din par-
tea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire,
el trebuie sa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi··
ca, fara sa ceara voie.
Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voas-

tre pentru gre§elile lor. Daca nu yeti face acest luem, yeti
suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar ma-
ma - sufletul. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1n-
vrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti
avea lini~te suf1eteasca.
Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta grege-
lile facute de mama sa ~i de soacra.
Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte
~i, pe partea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera.
Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avan-
sa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta.
Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.
Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul ince-
pe imediat sa se poa1'te urat eu eo., conform educatiei pri-
mite de acasa, inima femeii se va Inchide pentru totdeauna.
Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nive-
lul iubirii. Dadi 1'a111an totu~i impreuna, nu Ie ramane decat
munca. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Sa
Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare
19
Luule Viilma
1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii,

adica faptul ca este conditionata de diversele forme de
stres, acela nu se va putea face bine.
Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria

Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intreru-
pere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~i
nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese
ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Pe
masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se in-
ro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vad
gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut.
Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu cir-
cumspecrie. Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva mi-
am dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl,
dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om
care se respecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea
furie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile, iar mie era sa-mi
plesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am cea
mai buna sofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncifi
cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.;i .;i
numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl
sunt ro.i!"
Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea
ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dar, oa-
re,, nu ~i-l
- alesese ea de sot~si
,. nu ea rfunasese eu leetiile
, de
viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei fe-
mei inspaimantate. Ce nu obtinea eu binele, Iua eu japea.
Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi
~tiut sa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni
20
AlungS diul din tine
nu ma iube§te, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1
nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu
~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu
adevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra minte
a devenit periculos, ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul
iui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe.
Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i
cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la
plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amanduro-
ra malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici
fiecare pe sine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei -
nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta,
dorinta de a iubi.
Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i
mascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautate
ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara
prin cUl/inte, ar fi vorbit altfel.
Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un di-

vort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa ia-
sa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evalueze
coreet to ate aspectele situatiei. Un astfel de om nu va in-
cepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept
intr-o noua casnicie. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate.
eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toe-
mai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelege
gre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoa-
na din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i
fabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i
permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici, ehi-
ar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar,
din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu-
21
LIIlIIe ViiIma
ilalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate

care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai.
Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in
alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Parea
ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti de iu-
bire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea in-
talnesc oameni care sa se respecte pe sine. Eo. arata foarte
bine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea multora, -
dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gra-
tie.\Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte·' s-a transfonnat
demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. R~iutatea
venita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentru
barbati, s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.
Prima victima este portofelul barbatului, a doua - barbatul
insu~i, femeia fiind mult mal rezistentE't.Nici ea, nki bar-
batl1 , desc a~a. 1"'vI al. b'me spus, nu ganGes:::oeIoc.
.. nu gan '.1 l'
Parintii
1 sonlor
, 4i:i
Y SOtiilOT
1
Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.

Ne-am lamurit ca mama - femeia - este ceo. 0.1 carei
izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1'ia~a,
nu ar mai supravietui niciun barbat. Ca..l1dfiul se va easa-
tori, el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.
Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite
de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasa-
tmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa,
atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar,
o va aprecia eomparand-o eu mama so.,
Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parere ne-
gativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de
22
Alunga ralll din tine
iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria
fiului ei, asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentiment
de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile.
avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiasea
pe altii. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este po-
trivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de
motive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara.
Daca nora este isteata, va pricepe despre ce este vorba,
iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 va ierta pe soacra
ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima
u~oara. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinu-
irile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia
i-a pricinuit suferinta prin toate acestea.
o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca, daca. ea i~i iube~te
cu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclu-
siv defectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasit
la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer
~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit.
Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul de
vinovatie al soacrei va fi puternic ~i, daca ea nu va ~ti sa-~i
inteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe nora
fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vede
nimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama!
Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce-
10rIaW. Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie,
pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa si-
ne cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avut
parte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa mode-
Iul mamei ...
Cfu1d soacra se cearta cu nora, fiul se va supara, fara
sa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. De
aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca
23
Luule Viilma
nu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa a

lini~teasdi pe mama sa - sufletul sau - pentru ca sa poata
trai normal cu sotia. De obicei, ambele femei vor ca acest
barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cauta
in alta parte un lac mai lini~tit. Deseori, aceste cautari se
lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa no-
ra va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu
ea ~i la orizont apare 0 alta nora.
Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0
parte acuzatiile ~i gelozia - prin asta TIUfaceti dedit sa dis-
trugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! veti invata sa
va iubiri nora ea pe propria £iiea, 11 veri face feridt pe fiul
dumneavoastra. Dar, pentru asta trebuie sa va schimbati
ehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sa nu eOTI-
fundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vreri
ca acest barbat sa devina mai puternic, mai curajos ~i mai
sanatos.
Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i
dirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totul
pentm ea, mai ales dad este unicul capiL El devine intru-
chip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iu-
bire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copi-
lul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea.
Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru ca soacra a in-
eetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i
"prieten". Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata, care
nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil
socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice
cu baietelul lui cuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramana
mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te
pe nora.
24
A lunga raul din tine
Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei)

este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Chiar
daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baia-
tului ei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela-
!iile dintre copii vor fi incordate. l~111belese ambaleaza m-
ra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota ma-
xima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-am
spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee
Jaml
.{; 'Z'le e.I
r£Xflmp{U cEin viata

Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emis-
fera dreapta a creierului. Dupa iradiere a urmat chimiote-
rapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vor-
ba! A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normal
ca medicina sa Ie vindece filiI. E treaba medicilor. Este
uluitoare aceasta opime simplista.
L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama
Iui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele
doua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copi-
lului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Mi-a raspuns
ca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese el
insu~i acqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singura
care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe
aceasta taina.
Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu es-
te atat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul
sa se amestece in viata altora. Din pacate, cre~te numarul
barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vie-
tii la barbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al fetei
nu ~i-au realizat idealurile. de~i poate s-au straduit, tatal
25
LUllle Viilma
fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inre-

leaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Tata1
poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare
pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.
Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora.
Pwtemp[u din viafd
Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara

nora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, a
imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a
daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubi-
rea fara de el. $i ea se simrea bine eu doi tari. Eo. a inceput
sa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat in
gat sa Ie spuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prin
aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru
comunlcare.
Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatat
o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hra-
nea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei - nora lui.
Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un
moment g1'eu ca.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i:
., Cine stie, poate tot raul este spre bine ". Aceste cuvinte
au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1'
reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa
arunee vina pe al!ii ...
De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons i-

derat ceva normal, da1'eea.mai midi observatie din partea
soacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i,
se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.
26
Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de
acuta. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in
primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia
o.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., neferici-
to.soacra nu mai poate fi consolata. Soacra este sufletul so-
tieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei
chiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict.
Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda am-
belor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare de
toate tipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~mania
parintilor soWIui sau sOfiei, niei du~mania ginerelui sau
nurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata
altora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate
asupra ;opilulni, copilul nu va putea fi niei jignit, nlei
umilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa de
propriile gre~eli ~i de corectarea lor, totul va fi bine.
Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa
~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre-
~eala dUllli'1eaVoastra.eel care se napuste~te asupra eelar-
lalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea raului
trebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU
eu vanarea gre~elilor altora.
S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sa-
mi replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lea-
lie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n
Nu trebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se bu-
CUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu
fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane ci-

calitoare, certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va aceste
stresuri. Elibera!i-va de frica - ,. nimic nu este a~a cum a~
vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata
pe care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe
27
Luule Viilma
lume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari ales

eonsoarta, v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufle-
tul ei - soeml sau soacra.
Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia
d cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare a prieL.f1uit
chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui.
Cine n-a avut minte atunci, acum a aparut ca sa invete, dar
pe post de victima. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul,
adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele 'lor Ince-
ta.
~11lp[U din viatii
o mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu!

era inddigostit ~i i~i irosea timpul, f0rtele ~i banii eu 0 fata
care nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fie inde-
pendenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. V o~
ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea, 11
spala, dar nu indraznea 58.-ispun~l nimic. Chiar ~i a~a baia-
tul ajunsese stors ca 0 Iamaie.
Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna,
mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lu-
crurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BO-
tulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Jxbat.Pentru dum-
neavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bu-
nastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.ul~i
mai bogat. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH ta-
talui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Baietii l~;ialeg soria
dupa cum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra este
reductia marita a persoanei dumneavoastra. Platind tribu-
tul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara'
28
sa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala,
baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte.
Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata, despre oa-
meni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante.
Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum, cand s-a
mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va
mai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum el
trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga
concluziile cuvenite.
Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$e-
lile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i ierta-
re ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras
asupra In! necazurile de acum. Iertati-va $i pe dumnea-
voastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vi-
novatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra.
Daca iertarea vine din toata inima, fiuI dumneavaastra
se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii
acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta ca-
re a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa pla-
teasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea din
via!a Iui. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1-
tm ca, datorita transformarii dumneavoastra, se va schim-
ba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sa
va asculte, InSeam.l.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1n-
dreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt.
Nu uitati - fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati
obligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartati din nou, sa-1
faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentm
ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va ara-
te 1umea ell degetul.
29
Lliule Viilma
Despre sensul nonsensului

Viata este mi~eare in viitor. Dad\. omul nn ~tie sa tra-
iasca, se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~-
cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatile
au putut fi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltat
forta fizica, au fost eei mai puternici. Gamenii de arta -
emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se
schimba.
Viata se aflii la 0 aha eotimri3.. tot mai evident,'\. Spai-
ma in fala necunoscutului a impEi,rtiIomenirea in d.oua ta-
bere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieei condam-
naIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremu-
rile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi.
Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc,
la evenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicareala
'se transforma totdeauna ill urlet de durere.
Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i in-
cetinesc mersul.
Cand barbatul se vaidire~te - se opre~te via~a.
In vremurile de crizi'i, ca acum, vaicareala bi1rbatului
este periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii,
ace9tia Hind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna 10.
nonsens.
Cand se afli'i In impas, un om care nu gande~te coreet
Ineepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautil
vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijlocul
secolului se intampla acest lucru mai rar, acum fenomenul
a devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~i
depresie a primit o' denumire expreslva:
30
Sindromul de extenuare.
In esenta este yorba despre rautatea care il distruge su-
fletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit"
san" nimic nu e a,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnat
la abandon.
Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenueze
inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii, tra-
iqte pentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cine
i~i alege la na~tere a situatie de criza, acela are nevoie de 0
leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibi-
litate.
Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens,
sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului.
Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros.
Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extre-
me. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Dragil omu-
Ie! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL
N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei

ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de
fapt ganduri marete.
Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descope-
riti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera.
Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL

Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens.
Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei se
afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata
durrmeavoastra.
Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti
de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i
4'
.) 1
Litule J,'iilma
iertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajunga

la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Nu sunteti
con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra
sensul eel mai inalt.
Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele
cele mai complicate de stres. Ea nu apare bruse, nu este
insotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentru ca de
aceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i
tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. In reali-
tate, i'n spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteia fiind
sentimentul de vinovatie.
Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria
de a va mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca sunteti
necesari, necesari sie ~i prin sine - necesari celorlalti. Veti
simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor dispa-
rea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Este
un sentiment special, sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i
demnitate, sentimentul ca fiintezi.
Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se
apropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumnea-
voastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere -
ceea ce inseamna moarte pentru corp - inainte de a va in-
su~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inte-
les ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit.
Cautati persoana care va iubqte, ea exista.
Dragii mei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nu
exista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelal-
te, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra -
mintea - va face suftetul bolnav, va blocheaza calea spre
iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare
propne.
32
Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doi
poli - unul spiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiu-
nea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fi-
zice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul.
Rezultatul a fost nonsensul. Nonsens inseamna sa traie~ti
in bogatie ~i sa mori de inutilitate.
Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila lu-
xoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan bine
hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EI
tremura pentru bogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vad
bine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile
de viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sa-
nlntocului ii este mai u~or. EI trebuie sa se elibereze de
stresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se eli-
bereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet.
Din punct de vedere al esentei Universului, viata tara
spirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Si
totu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarte
urmeaza rena~terea.
Cine inte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i in
viltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele.
Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra in
noua galaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar,
dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prema-
tura.
Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica
nu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata ome-
neasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram mai
intens asupra gandurilor noastre.
Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad, se in-
~eaHi. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, prin
cre~terea ratiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe
33
Luule Viilma
masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia

cu ajutorul ideilor.
Rautatea irationam
,
Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cum
poate distruge. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa
mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa
inteleaga mai pro fund sensul rautatii.
Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul
spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teama
nici nu indraznesc sa se supere, ~i cei care detesta la~itatea,
inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate. Chipurile,
ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora.
"Eu nu urasc, dar allii ma urasc pe mine" - spune 0
persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 face
prin fapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa intelea-
ga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0
invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care in-
seamna rautate multiplicata. Persoana respectiva poate sa
nege, dar esenta nu se schimba.
Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se teme
ca nimeni nu-l iube~te, fluxul de energie a iubirii se lovq-
te de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce frica
cre~te se inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrage
prin frica lui. Pentru ca viata sa poata continua, cel ee su-
fera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Lupta
presupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii,
dar acesta devine tot mai gros, fiindca frica nu poate fi in-
franta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea.
34
Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii,
indiferent ce inteiege omul prin iubire.
Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te.
Multi neaga ca s-ar teme, intrucat:
- au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ul-
terior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de
stres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoana
nu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0
greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altii
sa faca tatul pentru el. Nu este con~tient de faptul ca, daca
el nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ de
drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura
eu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult
prin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~te
sotul nn va ramane singura pe lume;
- le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.
Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0
au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde de
soWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura
eu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa as-
culte 0 discutie pc a tema general a, pentru ca se tern ca nu
cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Temerile lor s-au
transformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins a
ei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celor
slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schim-
be parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atrag
asupra lor exact lucrul de care se tern;
- la ei, frica - nimeni nu ma iube§te s-a transformat
demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmor-
mantate. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de
putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in
negarea iubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu
35
Luule Viilma
lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sa

ma respecte ", declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de un
tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor
terna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputand
sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor.
Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor

astfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita
ell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune,
fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNita bine.
Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bim
pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Ace~ti
oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseam-
na a iubi.
Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm om
munca este un mijloc de a lnvata.
Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca este
doarmunca.
Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand
nu vaintelege acest lucru. Dar el nu este de acord - s-o fa-
ea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa faca
taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Eu, de
exemplu.
Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eel
care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor.
eu cea mai buna intentie, el conduce, el da indicatii,
lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Sotul
sau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul in
treaba celuilalt, pot parea la inceput, pentru un observator
strain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva ore eomunicarea
cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~-
tia se extenueaza reciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro-
36
Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i
la suferintiL
Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar
~i iubirea.
Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i
nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu as-
ta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a
materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa
mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea
este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o
buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul
pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga.
Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele.
Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul
va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medica-
mente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum tre-
buie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inain-
te de toate omullnsu~j.
~mp{u din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava.
Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l
mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii,
adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te
hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sen-
suI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil.
L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i
s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de
vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece
11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce.
37
Luule Viilma
Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate pro-

blemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca
tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata
are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de
functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii.
In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i
organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul
este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza famili-
ei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna
bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei
in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata.
Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceas-
ta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se
indrepte. "Am scuturat tot case'!. Jumatate din lucruri
Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu
bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.-
ge.
Pilrintii
, visurilor noastre
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati
din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale
ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor
de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~
lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste
parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu
propria minte.
Tata este mi~carea.

Mama este piedica.
38
Dragi marne §i dragi copii!
Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va
invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar ma-
ma lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i
face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea in-
dividuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul
ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama
v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential,
posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor In-
telege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor.
Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata
de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are
acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de
mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el.
In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat
de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in
realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i
soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta
de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales la-
crimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i
u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata no-
tiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama .
. In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bu-
curiei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la
cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au
deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor.
"E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu
pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru
ei incepuse 0 DaUa viat~i.
Dragostea copilului pentru mama este cea mai ma-

re iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39
Luule Viilma
a simtit aceasta iubire in sufletullui, a aflat cea mai mare

fericire.
Prin mama Dumnezeu intra in copil.
Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sa-

i poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cu-
vinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama de-
spre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta
de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep
copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe
lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i
croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri.
Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i
pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri
se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli.
Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i
eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine in-
suti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este
lini~tea sufleteasca.
Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1

adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut
tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut
pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea
mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este
mai pretios pe lumea asta. Cautati-o!
Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui.
Unde incepe binele ~i unde se termina raui.
Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa.
Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce
necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme.
40
Alunga riiul din tine
- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata,
aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza
copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este ne-
gativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Ra-
utatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a
venit pe lume.
Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau,
mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a inva-
tat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a ex-
tras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui.
Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batra-
nete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in co-
pilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a in-
te1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a
invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se
apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege
partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i su-
fletulii va fi lini~tit.
- in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta,
rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 ast-
fel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfa-
cerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu
aur, drept ~i lin.
Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme
sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va pra-
i
bu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre
sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe
lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din
raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie
mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul
este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.
..r .1 1 ~
41
LuuZe "Vriilma
Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea va-

rianta, dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata
esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcina aceasta
depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama.
Mi se pune intrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe ma-

ma intr-o lumina nefavorabila? OJ Sunt nevoita sa raspund:
JJNu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat
alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul,
afi putea. chiar £n interesul dumneavoastra, sa priviji ade-
varul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de
care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard de
asta, copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei
se fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnali-
zeaza prin boala OJ.
Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin

care eo., de fapt, i~i mascheaza partile negative, dorind sa
para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a
spus adevarul despre greutati1e vietii, care va este necesar.
Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de
aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai
grele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au te-
mut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i au rostul, ca nu e
decent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient
de de~tepti pentru aceasta discutie, constihlie pentm voi
lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca
,
nermanente
.
scandaluri in familie .
Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche, vorbindu-i-se
despre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca.
acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet
11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit
o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de dra-
42
gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu
ce anume trebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{a
de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre ca-
J'enu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat.
Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negati-
va. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care
liU Ie pute/1'lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fn-
telegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar tre-
but sa le lamureasca ell copilul, ehtal' daea mintea lui este
lnititica ".
Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vc-
de ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i co-
pilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. De
rapt, de asia ~i apare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe.
Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j
capilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama ii spune:
unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?Iru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~'ti
mat rau dedt mine' CopiluI vea:; ~i el ca mama are drep-
tate ;>1, se amara~.e
- ~ t ea,
- ~mtr-aevar,
d ~ este mal. rau -. d eea~t ea, '11
".
ii
daca ea face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~i
va IDcene sa-5i ir1vinovateasca
-"'-" ~ mama, Si" astfel se acumu-
leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~tim
ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet, necare
generatie va 1'1mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupa
trecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna.
Daca anit marna cat ~i copilul l:;;i'lor corecta gre~eala, boa-
Ia va trece mai repede. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei,
va fi nevoie de mai mult timp.
Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturile
de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pen-
tm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoa-
sa.
43
Luule Viilma
Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu tra-

saturile de caracter cele mai evidente de la trei marne di-
ferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Ln-
cerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Care
trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 sa
spuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibili-
ta!ii veti incepe sa cantfu..i!i parti1e bune ~i partile rele, iar
falsitatea 0 veti numi la unison rea.
Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1
om darnic ~i inimos ~i de aceea, in esenta, este buna. Foar-
te rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~i
de aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, complet
straine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ell
de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~
tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date
de ea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei, la copil llicep sa
apara semne de avaritie care se amplifica producand mari
suferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un
copil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani?
Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei,
pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracte-
rul marnei se da 'in tabelul urmator:
44
Partea
vizibila GENEROASA
a marnei
Partee
invizibila AVARA
a mamel
Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm co-

pilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi
de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei ina-
iute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la
gradul de'suferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea parte
de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este
un Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta de
mai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana se
atinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se
friga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila a
mamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepci-
une acestui copil printr-o boala. grava.
A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:L
Din cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu cer-
turi greu de suportat In permanenta careva dintre ei se
Imboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul
luL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foarte
buna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~te
careva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se
bucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te
45
Luule Viilma
lectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree re-

pede ~i se eorecteaza de necare datit
Partea
vizibila
a rn<::tmi91
invizibila fngaduiloare
a mamei
Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei i-

a ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara.
A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot ce
spllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii - cin-
siea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici
chiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare
data cand vrea sa fie cinstWi, Ii iese exact pe dos. Nici nu-
~i da Sefu'lla di detesta poleiala - fiindca simte sub ea min-
ciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de
fatarnicie. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna,mra sa 1:n-
teleaga ca lupta intensificii minciuna.
Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei com-
plicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai inte-
lept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei
nu mai are nevoie sa fie amplificata, a ajuns deja 1a cota
critidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun di
mama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m-
46
,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simte
revolta materna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind sa
ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, in felul acesta, 0 ma-
ma care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativ
falsa. Copilul i~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oamenii
buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i
11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi la
mama sa. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd
opinia publica ii inabu~a acest sentiment.
Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pen-
tm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Daca. i~i
gase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii
adevaraTi, cu mid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa
~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii
adevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte
ochiul interior spre rau, adica sa se elibereze de d, fiindca
un copil traumatizat este deosebit de sensibil. Grice spirit
preTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil este
mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adop-
tivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptul ca a
avea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra
capului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de via-
fa este ~i mai buna. Fara asta viata nu are sens.
Partea
vizibila
a marnei
Partea
invizibila CINSTEA
a mamei
47
Luule Viilma
Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine

extraordinar, copiluI nu a fost nevoit sa sufere. ExtremeIe
sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoar-
ce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului
va fi grea. Daca el nu spune adevarul, nu va fi crezut, dadl
spune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezol-
va daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara
sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori re-
lative.
Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!, va In~e-
Iali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e de-
vine mai bine ~i raul mai rau. Cine va inre1ege di, daca i~i
va schimba modul propriu de gandire, va face lumea mai
bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, l§i
va cfipata echilibrul interior. Aceasta este mareata lectie a
timpurilor noastre sau valoarea crizei.
Generalizand, se poate spune ca copilul seamana eu
parinrii, dar, intrucat el '>Teasa invete, iar invatatorul este
rau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor
parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va ince-
pe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. De aceea
se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se in-
tampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ea
se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i
prinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar,
dragi parinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii
§i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Alt mijloc de
schimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietii
pentru eei care merg pe drumul suferintei.
Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nu
raman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii.
La eel care iarta, cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar,
48
inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici
un efort.
Cea mai simplii rautate cOnlplexa

Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres:
- Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i
omul vede totul intr-o alta lumina.
- Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro-
'voaca 0 avalan~a de stresuri. .
- Frica atrage rauI.
- Rautatea distruge.
Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om,
nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oameni
buni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echili-
brat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni as-
cund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devina
ideal de buni.
Ce este rautatea?
Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea are
dnd sem..Tledupa care poate fi recunoscuta:
1. Durere
2. Temperatura
3. Ro~eala
4. Marire excesiva
5. Distructie
Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatii-
lor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "a
luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca
foeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul,
veti pierde cate ceva pentru totdeauna.
49
Luule Viilma
Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toate

odata.
Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a
vietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odata
eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria vi-
ata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile
parintilor.
Durerea
Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre
ruinarea sanatatii.
Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:
Durere acuta - rau- Cineva tocmai te-a suparat.

tate acuta
Durere surda - rau- Sentimentul de neputinta in con-
tate surda eretizarea ra.utatii.
Duren~ ascutWi
, A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.
rautate ascutita
Durere cronidi i\mplifiearea sau atenuarea durerii
rautate de lunga du- indica excesul sau deficitul de rau-
rata. tate.
Durere brusca - ra-
utate brusca.
~i a~a mai departe.
Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza dure-

rea ~i puteti gasi definitia ei exacta:
50
Alungo.. ro..ul din tine
Durere de cap rautate din cauza ca nimeni nu mo..
il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca
nu este totul a~a cum vreau eu.
Duren~ in sto- - rautate legata de dorin!a de a domi-
mac na - pe tine ~i pe altii. Acesta este
obiectul sentimentului de vinovatie.
Invinovatirea altuia este tot a di~ta-
te.
Durere in pi- rautate legata de terminarea unei ac-
cioare tivitati, obtinerea sau cheltuirea ba-
nilor, intr-un cuvant, probleme eco-
nomlce.
In ge-
tot
"in
Durere rautate ce impiedica mersulinainte
chi
pul Durere
rautate contra a tot ce exista, fiindca
nimic nu este a~a cum vreau eu
Temperatura
Temperatura arata cat de energic incearca corpul nos-

tm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe
care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra.
Temperatura rautate puternica, crunta

mare
Temperatura rautate veche ~i de lunga durata (NB!
cronica Nu uitati de parinti!)
Temperatura rautatea cea mai toxica pe care cor-
septidi pul nu 0 poate arde dintr-o data pen-
tm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa
cum se ~tie, peste 41 grade Celsius
omul moare.
..':::'
;1
Luule Viilma
Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrauta-

te~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatu-
ra care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-am
imbolnavi eu totii.
Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezis-
tentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea,
aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL
in:ro~irea
Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a

putea ie§i afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sangu-
ine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie elibera-
Hi.Noi vedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamare
se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul
din vase se rupe.
Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs.utate. Ei nu
§tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii.
Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care gla-
suie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se
teme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l vor
atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.
Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te
~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i eli-
bereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla,
varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el.
Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter
inflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de
eruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nu-
anla ro§iatica.
52
Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte.
Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chi-
rurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe
omul bun.
in tamp fare cfin viata mea
Culegeam fiucie di..'1tr-oturn. Mi-am amintit deodata

de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana
vinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se cere
mai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelep-
ciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea
iertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala este
mare.
A apamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga.
M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am con-
tinuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar am
simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sedi-
ul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut §i
a devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bi-
ne §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect.
Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am
lasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sa-
crmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel de
repede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nici
o reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespea
mi-a facut mai bine.
Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intr-
o situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fost
inabu9ita.
Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele so-
lare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta
53
Luule Viilma
noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat

doar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautatea
ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~u-
rinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se va
supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el.
Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila.
l\i1iirire excesiva
manifesta in urmEitoarele forme:

1. Umflatura (edem)
2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe
3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eavi-
Hili, in artieulatiL Aderente
4. Tumora
5. Cancer
6. Litiaza (pietre)
7. Obezitate (adipozitate)
Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere.
Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tere
anormala este legata de acumularea de rautate.
Rautate mica - cre~tere mica
Rautate mare - cre~tere mare
Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cu
ochiul
Rautate vizibila - cre~tere care se vede
Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia este
mai toxica.
Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai hai-
na este boala.
Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala este
mai clara.
54
Alungii riiul din tine
eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dur
este focarul de infectie, de exemplu, ea1culii.
Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~i
cele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu
pot sa Ie aplaneze, apare obezitatea.
Distrugere
1. Raniri:
- prin taiere
- prin lovitura
- prin strangere
- prin arsura
Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cuti-
tul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a
unui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi.
De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu cat
rautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare.
Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin ar-
sura.
2. TesuturHe nu se pot reface complet

- Rani care se vindeea urat.
Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale
~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl' vindeca. Daca
copilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea pa-
rintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile
organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Ce
se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii.
- Boli de pie Ie
55
Luule Viilma
Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se re-

varsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare,
pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, alt-
fel corpul ar pieri.
- Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii.
Ulcerul tractului gastrointestinaL
3. Leziuni la oase:
- Ruperea oaselor
- Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte
fenomene patologiee.
- Strambarea oaselor
- Luxatii, intinderi de artieulatii.
Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul se
rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautatea
este mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Riluta-
tea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama,
rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor pe
tata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune in
oase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.
faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te paca-
leasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele r£lutatea
unUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este mai
concreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit es-
te semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu un
mod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula ea
l~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul.
Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oa-
seloL
Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patolo-
gica a oaselor - osteoporozii, osteomielita.
56
~mp{u ain viatd

TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu
~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd
iubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §i
amandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti,
se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretui-
toare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-a re-
cunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele unei
vieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta.
Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita defor-
manta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilul
nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor
personala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiile
dintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in mod
exemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i
seoate adevarulla suprafata.
Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania uci-
gatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui.
Ne§tiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."'Ilinaratacirile parinti-
lor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferinta
delicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui
om. In primul rand, omul care are copii asigura sanatatea
aeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inainta-
rea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna
viata, mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipul
lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun.
Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil
di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in pa-
rinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli,
dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuza
categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de
i
::''7
J
Luute Viilma
gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i,

nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nu
se insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acest
fapt ru~inos.
Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin

forta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita.
Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza
din dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul 'Fa cadea
~i i~i va rupe oasele.
La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depu-
nerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautati
acumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautate
este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului mas-
culin.
Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmare
a unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoana
de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinova-
tul potential al accidentului. Pentru persoana care, din
economie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelor
familiale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fie
ultimul.
Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un
autobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea forta
miraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dum-
neavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine
la destinatie.
Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~i-
na.
Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului
de gandire, dar imediat dupa accident incepe sa mediteze
asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act-
58
la se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele sau
fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la
locullor. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede, rani-
Ie se 'lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~i
apropiatii lui, mai ales parintii, 'lor diuta vinovatul in altii
~i i~i 'lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intar-
zia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm
i
toata. viala. Tot eei se intampla unui am matur este, inain-
te de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0
intelegere corecta.
Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu
poate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta
iubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vino-
vatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentm
faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceriti
pentm 0 '/lata 1- va Ioare. ~
. -, ae re,La R estu.1 18-sa11
'-' pe mana me-
A
dicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i

., ..I :;, , y, tineti, 111.in-
te, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~i
pentru a g§,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se
faca biller
~mp{u cfin viata
De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la un

intenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti de-
ai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiica
lor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara
a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesu-
turilor mol. Fiica avea 1'animari pe fata. Mama - fracturi la
oasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatase
foarte bine lectiile de via!a.
In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.
59
Luule f7Wma
Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-au

eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-au
eliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a ver-
tebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai.
La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se
ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i
repede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnen-
tionez ca ambele familii erau intelectuali.
4. Secretii:
- Lacrimi
- Transpirarie
- Saliva
- Mucozitati din nas
-Flegma
-Voma
-Puroi
- Secretii ale organelor sexuale
- Sange
- Urina
- Fecale.
De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;;' iasa din
corp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat de
abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul se
irnbolnave~te.
Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintre
emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii
pe care acestea Ie provoaca.
eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa,
eu atat mai sangeroasa este secreria.
eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~
mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi.
60
Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul
:}-a primit de la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa-
:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos, dar nu vrea sa
:-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i.
Cateodata omul ajunge la extreme cand, de exemplu,
dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, mai
bine spus, obligatii, pentru ca, dupE\.parerea solicitantului,
eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, care
cici macar nu fusese gre§eala. Persoana nu era nici pe de-
parte proasta, in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se
cheama am.
Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc ma-
xim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu are li-
m§te nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se as-
cunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e ra-
posatului, celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Pentru
ca.inainte acela facea totul.
Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri gra-
ve ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa-
~i guvemeze viata printr-o ga..'1direcorecta, trebuie sa aiba.
posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. In
caz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile
cor1Jului sub forma de aClL.'TIulari de liehid.
Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din orga-
nism, 1ntr-o mai mare cantitate, cele mai diferite feluri de
rautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina ca-
racterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosim
deodorante. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu
transpira ~i nu va transpira. Intrucat nu exista un astfel de
om care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarneni
care sa nu transpire deloc. Echilibrul constituie norma.
61
Luule Viilma
Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cine

gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i, aeela va avea
rezultate bune. Dar claca omul nu depune eforturi, dar \Tea
i
reznltate btme, considerand Cft se envine, ca 0 reactie in
lant vor um1a rezultatele negative.
Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face
sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar,
dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele
sale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate sa
apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga ba-
lele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o le-
gatura reciprodL ~i, desigur, cunoa§tem ell totii situatia
cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata
sa scuipi.
Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata de
ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine,
se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde
Iui. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel
ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ci-
uda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Cel
care l§i ascunde insa umilinra, din maudrie, pentm ca vrea
sa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilalti
sa-l considere a§a, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in
sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea
acestora.
Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te ori-
ce limWi a logicii umane, apare inflamatia sinusului fron-
tal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In pe-
rieol. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvol-
tate. Daca copilul nu este inteles, dadi alam1a data de el nu
este ascultata, daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la-
62
2rimile de tristete, vor aparea vegetatiile adenoide. Ele pot
=lscoase, dar vor apfu'ea din nou.
Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul
2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se
:nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. eel care are un edem
puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca, deoa-
rece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de du-
rere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea
generala.
Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc
afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti.
Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata.
Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga.
Sa nu va relineti niciodata, din poHtete, pornirea de a stra-
nuta. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in
afara, lasati-o. Altfel, veti face guturai.
Flegma este rautatea plangaretilor, a viiicarelii ~i a
problemelor legate de ea. Este in acela~i timp supararea
pentru acuzatiile care ti se aduc, supararea pe cei care te
acuza ~i deei, supararea pe tine insutl ea aeuzator. La mul-
te persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand
omul se smulge din cereullui obi~nuit. Tratamentul in sta-
liuni Ie ajuta, dar odata reintor~i acasa secretia de flegma
reapare, fiindea nu au inteles de unde a aparut boala.
Voma arata 0 rautate provocata de sila, rautate contra
necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte.
Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Daca omul simte ca
nu poate ie~i din impas, ca nu poate face fa~a situatiei, fie
ea nu are forta necesara, fie ca nu are posibilitati, atunci
incepe sa vomeze. El se gole~te de murdariile acestei lumi
ii
care produc greata - fie ea mancare, fie a situatie inae-
ceptabila din punet de vedere spiritual. Regretul dupa
63
Luule Viilma
vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fa-

ta de ceva anurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - in
spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in
stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Exista
oarneni care nu pot sa-~i provoace varna, chiar daca trebu-
Ie. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, care merg
inainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml.
Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i
de neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Ia
suflet, 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapa-
bil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau, rau-
tatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorintei
de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mer-
gand pana la distrugerea tuturor, indusiv a eelar care nu
sunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a in-
chide ochii la umilinta, este un lucru periculos cmar pentru
un observator de pe margine.
A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Ea
poate rnocni veacuri in ~ir, ca focul sub cenu~a. Dar ~i
umilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratarea
femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor
(in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie)
poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indi-
ferent in ce situatie.
Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemul-
tumirea fata de viata in general. La un om eamia nimie nu-
i este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aees-
tea trebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are
o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare, la
el, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare
altul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare -
un buboi mare. A~a este ~i caracterullui - un mic du~man
64
::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori-
:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de
-iata, pe care omul 0 ascunde, deoareee vrea sa fie bun,
:zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroi
je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Prin el
i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta, chiar daea
:--imeninu-l observa.
Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in
::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent de
jiagnostic, indiferent de mierobul care a produs imbolna-
'.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagi-
rea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la
medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata
de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza
u~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe par-
tenerul dumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea,
pentru ca, prin gandurile dumneavoastra, sunte!i chiar
provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de
viata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pen-
tru celalalt, acela va suferi de infectii sexuale.
Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina
\'arietatea de infectii sexuale:
- trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoane
u~uratice,
- gonoree - rautatea posaca a celui umilit,
- chiamidioza - rautate autoritara,
- sifilis - rautate provocata de pierderea simtului de
responsabilitate fata de via!a
Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de
dorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la deget
eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange,
asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca
65
LUllIe ViiIma
dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Ea ~tie

ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in
gand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca, cfmd pute!i
sa face!i rau altcuiva, rautatea se scurge sub forma de san-
ge.
Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i
lunar de rautate. Uterul fiind organul chalaei sexuale,
acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in
nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice.
Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat,
intr-un acces de razbunare, so!ia incepe sa imagineze pe-
deapsa cea mai crunta pentru el - sa-lin~ele, in acest plan
pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. ~i unde te
mai dud in situa!ia aceasta ... In feIul acesta sunt ajutate
femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii,
ci sfin!enie. Pentru cele care considera ca. fidelitatea ~i mo-
rala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata, leqia va fi ~i
mai aspra. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta, cu atat
s-au acumulat mai multe stresuri. Odata eu sangele se eli-
mina ~i nervozitatea premenstruala. eu cat mama este mai
nervoasa, cu ata.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abun-
denta chiar de 1a inceput. Cand femeia i~i ascunde cat mai
adanc problemele sexuale, apare amenoreea - lipsa men-
strua!iei.
Cu cat secrelia este mai urat mirositoare, eu atat mai
rau mirositoare este rautatea. Urina ~ifecalele scot ~i ele
rautatea afara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare,
cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In vezica
biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omul
vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para
rau, fecalele lui vor fi inchise la culoare. Daca omul vrea
sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia
66
maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i,
rautatea sa fie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca
3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca omul nu vrea sa
renunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecalele
deschise Ia culoare, in urina· anormal de inchisa ~i in cu-
Ioarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari.
Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de
viata. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagi-
rile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se eli-
mina ~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de
a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a al-
tara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul a
atins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit pe-
riculoase pentru via!a. Aibumina este principaIul material
de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu
energetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul
de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a, corpul se distru-
ge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albumi-
nei eu un tesut gras.
Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de
sfera volitiva. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima
picatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta lui inrihta cu
viata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl' fi pli-
ne de sub stante toxice, caracteristice pentru boala ~i asta
duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Daca dez-
amagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme
dintr-un om generos intr-un zgarie-branza, toata otrava 1n-
cnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intes-
tinului gros sau al rectului.
Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau
ii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, va
incerca, printr-o osardie ~i mai mare, sa-l ajute. Rezultatul
67
LlIuie Viilma
va fi sdipari de urina ~i de fecale, La copii, aceasta pro-

blema are legatura cu parinrii. Frica mamei fala de sol i se
transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii,
blocati de frica, pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In
somn. Copilul va avea enurezis de noapte. Daca Insa copi-
Iul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau,
el va seapa urina In timpul zilei. eu timpul, frica fata de
tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In fe-
Iul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus.
5. Fenomene de disfunctie:
- avem oehi, dar nu vedem,
- avem mechi, dar nu auzim,
- avem cap, dar nu judeciim,
- avem coarde vocale, dar nu vorbim,
- avem organe sexuale, dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU
concep COpll,
- avem maini-picioare, dar ele nu se mi~ea,
- avem organe, dar ele nu-~i fac treaba,
- avem pide pe cap, dar nu avem par,
- ~i a~a mai departe.
Despre ciiderea piirului. In general se eonsidera ca
barbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca ni-
meni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei
cat ~i la barbali. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza su-
fleteasca. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara
tara iubire, dar vor acest lueru. Pentru a merge Inainte,
oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele super-
ioare ~i n gasesc ... Spiritullor este mai deschis decat la
persoande cu par frumos. lata ea in tot raul este ~i un bine.
Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap
intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne-
68
zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de di-
derea parului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-va
acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va
imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID
diu, in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1-
a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit, ca este urat,
dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acest
lucru, vor evita caderea. parului.
Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului
scade, asta inseamna ca rautatea acestui om devine pericu-
loasa pentru societate. Corpul ne da posibilitatea de a ne
schimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpe
in afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa di
aceasta lectie - a te afla in postura de uciga~ - nu este ne-
cesara in aceasta viata.
6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea.

Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamna
distructie. La inceput, insesizabil. pentru ochi, se mortifica
organele, de exemplu ficatul in cazul cirozei. Totdeauna,
aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de
timp. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Nimic nu se
produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul nostru ne
indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anu-
mita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu ba-
gam de seama.
Din pUllet de vedere medical, ciroza este 0 vatamare
provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla ca
o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diag-
nosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentru ca toata
viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de
allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. 0 astfel de persoana
69
Lllule v'iilma
este victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata s-

au depus, pe parcurs, straturi atat de adanci de rautate dis-
trugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rau-
tatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i ex-
prima doar revolta, dar In realitate a aeumulat mai multa
rautate decat toti scandalagiii la un loco
Prima care da alarma este pie lea. Pielea ascunde viata
sufleteasca.
Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului.
Pigmentafia este determinatEi de temperament.
Un fesut gras este camara rautatii.
Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu
mortificarile aparute in mi~carea energiei.
Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit
aceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau v-
ati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este
a~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating tot-
deauna la portofel.
o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate
rautatea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este
ascunsa mai mult.
Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma
de matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera de
prostia care te irita.
Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te
elibera urgent de rautate, ceea ce nu vine insa din ne~tiinta.
Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit ex-
ploziva.
Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este carac-
teristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochism
sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am
prin amploarea ei.
70
Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se
jeneaza sa-~i verse rautatea. Ea ramane mult timp tanara
pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate; pen-
tru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iarta
mai u~or decat batranii.
Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata mai
mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine.
lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute
pe cineva pe care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0
concluzie din gre~eala sa, la aeela rautatea acumulata va
forma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada ca
omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un
du~man coneret, dar 0 tine in el. Rautatea varsata la locul
potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime.
o piele normalii fnseamnii un om echilibrat.

Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cine
i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu
este inteligent sa-l afi~ezi, acela are pielea alba. Dar daca
acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, mai putin
educati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca un
mic vulcan, 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i
are cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu au
pigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns.
Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i
cunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatea
lui este afectata. Petele innascute - alunitele - provin de la
stresurile similare ale mamei. Aparitia lor in timpul vietii,
fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea pro-
priilor stresuri.
Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient
de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se
71
Luule 'Viilma
afirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te de

friea opiniei celorla1ti. Petele partial depigmentate sunt
semnul datoriei, karmei din vietile anterioare.
Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne
arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.
Despre ,cat de greu este sa ierti

Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu
de 0 asemenea treabii grea? n
Pentru mine nu este grea, ea este sensul vietii mele
pentru di, prin ea, eu vad ce se poate vedea numai prin ier-
tare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 trea-
ba nemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea se
indreapta eu obstinatie spre propria pieire, pentru ca nu
vrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre-
~elile ~i asta il va distruge.
Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale,
eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lu-
mii, a oamenilor ~i a sa proprie. Tabloul acesta nu este
dintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uite
la el lini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Va
ajuta celodalti, daea ajutorul este primit, ~i nu va ajuta,
daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simti
nici tristete, nici bucurie, nici rautate, nid iubire.
Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata sa esen-
t~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta in-
seamna lini~tea sufleteasea. E ea ~i dnd a devenit un inte-
lept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadL Spiri-
tullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme.
72
Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria -
este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie.
Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~i
ramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile.
Dupa un timp reapare nevoia de a fi, pur ~i simplu, ~i
de a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deo-
sebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana
de relativa lini~te ~i echilibru.
Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand
te afli in impas.
Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere ca-
tre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajun-
ge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea va
deveni mai buna.
Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multi
se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca
nu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati
care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se
prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este ne-
cesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de
teama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin su-
fletesc. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relati-
ile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros
pentru dumneavoastra,
Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebu-
ie sa alegi,
Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vin-
deci pe toti ", Le raspund: "Cel putin voi muri mai de-
$teapta",
Nu clarviziunea este importanta. Important este sa tra-
ie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut
multe fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca ~i noua via!a, se va
73
Llilile Viilma
deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun

din ce iti este necesar. Important este sa-ti gase§ti sensu1
vietii.
Cine nu are lini§te sufleteasca, poate sa reactioneze
negativ chiar 1a ce e mai bun. De exemplu, daca e§ti laudat
poti sa stra1uce§ti de fericire, dar poti sa te §i miri cu calm:
"Ce este a.;a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te
superi, pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infi-
ma este rea1izarea ta. Un om de§tept prime§te cu calm lau-
da §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat,
dar eu merg mat departe pe drumul meu". Un om dqtept
prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate,
dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor
marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Mul-
fumesc! 0 sa merg inainte pe calea mea".
Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Omu-
lui prost ii p1ac 1audele ipocrite. Dqteptu1 are nevoie de 0
critica cinstita. Din pacate, pe lumea asta sunt prea multe
laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Dar e §i asta
un semn a1timpuri10r noastre.
"De fie care data iert, ma simt u.;urat, apoi 0 iau de la
capat. Unde gre.;esc? Poate ca ce fac, nu fac cum trebu-
ie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas.
Emotiile sunt ca valul, se involbureaza repede, dadi Ie
tineti inchise in dumneavoastra. Dupa ce ati iertat, va cul-
cati pe 0 ureche. Ce sa va mai osteniti, daca acum va e mai
u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i
spuna necazul...
Fiind un om bun, din compatimire, (adica din senti-
mentu1 de vinovatie), yeti lua imediat asupra dUl11.1leaVOas-
tra 0 parte din povara, :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti
forte pentm a-i sari in ajutor. Dupa aceea veti incepe sa va
74
invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 aju-
tati, dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandi
speriat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat
parca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme ca
va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un
sentiment de rautate fata de cei care se plang, acela sigur
va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele
lor.
o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale
marne ~i, ca rezultat, se va alege eu un miom sau 0 alta
tumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dim-
potriva, ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei.
Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de
eompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevar
un sentiment de villovatie, deoareee ea nu a faeut lueml
pentm care a aparut pe lume - saindrepte gre~eli1e mamei
ei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se
sca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pese
de lata mea" - spune 0 astfel de mama.
~i astfel i~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce pe
amandoua 1a groapa. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa
munca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, am
venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti ne
va ingropa sentimentul de vinoviWe, frica ~i rautatea, daca
nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele.
Va rog sa ma crede!i, cu cat veri 1nV8.tamai repede
lectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi.
Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inreles
taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu
'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite.
Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care
75
Luule Viilma
nu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De ce

simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta?
.,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe
intriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis,
fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i, dar nu+mi dau seama
, ell cei/altt, salt
ea de fieeare data asta fmi striea relatiile
ca starea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, te
fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earn
a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stre-
suri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intr-
o conversatie neplacuta.
Iertarea este 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,

dadi nu ne intelegem gre~eme.
Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma ar

fi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede.
BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime.
Haideti impreuna ell mine.
Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~,
am iertat pe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintr-
o viata anterioara, ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri
ale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentru
vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca
Intai de toate pc tata. La care mama va zambi ironic: "Pai
cum, dacii nu-l mai iubesc!"
Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in
ochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acest
luem, fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lec-
tie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. In vietile anterioa-
re ei aujucat in roluri exact opuse.
76
"Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu, asta
nu e dragoste" - declara femeile care au copii, tmeori chi-
ar multi copii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un
barbat. Sigur, nu-m! spun ei chiar tot. Probabil ca sunt ~i
alt feI de barbati. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei m-
a ingrozit. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagu-
bitoare de a ierta, provenita din neintelegere. Aceasta ne
arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata.
Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu,
nu poate. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa
sufere pe sotu1 ei ~i pe copil.
Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele
nu vor sa faca pjmic, nici pentru ele insele, nici pentru co-
pii, atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului pro-
priu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in pre-
zenta copiilor. Ei nu ered ca un copil este in stare sa pri-
ceapa adevarul. Si intr-adevar, cu cat copilul este mai mic,
cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Mi s-a lntamplat sa
vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spina-
rea un copil care a ~<;istatla 0 discutie eand parintele lui a
spus: ,,Da, n-am procedat bine. N-am $tiut. Pot sa mat fn-
drept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama
crejte vazand eu ochii. Atmosfera din familie se amelio-
reaza, nu mai domll_e~telnstrainarea. Necesitatea de a se
sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in
familie. Dar 0 familie in care mama este mai importanta
decat tata san tata mai important decat mama, in care unul
tiranizeaza pe celalalt, este 0 familie distrusa, chiar daca
privit din exterior toml este inca in ordine.
" Uite ce mama grozava ai!" - ii spune unul copil 0
musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inte-
leaga modul earn explic eu problemele vietii de familie.
77
Luule Viilma
Aceasta ura contra so!Ului, crescuta sub masca iubirii, ac-

tioneaza ucigator asupra copilului. El i~i va uri violent ta-
tal pentru viata nefericita a mamei. EI nu va intelege ca ra-
utatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea
acestuia. Pentm 0 privire profana ~i, mai ales, judecand
dupa jaloanele proprii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a
avut grija de sot, in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce
mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. ~1ama, fiind su-
fletul copilului, actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Nici
unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem.
Manifestarea grijii este un instinct. Grija este caracte-
ristica ~i animalelor. Dragostea umana este 0 dragoste su-
fleteasdi, eo.ne face oameni.
Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce
sentiment ati conceput copiii?
Si acum raspundeti pentm dumneavoastra - ~titi oare,
in general, ce este aceea iubire sufleteasca?
Chiar i'nainte de mariti~, femeia i'~i stabilqte pentm
sine scopul casatoriei - 0 sa-mi fac 0 jellnilie, 0 casa fJ'u-
moasa, 0 ma$ina, 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa.
Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da, dar,
pentm ca este extrem de ocupat, nu mai are timp, nici chef
sa-~i mfmgaie sotia. Bine di macar Ii merge organul sexual
pentru a extrage iubire din biocampul femeii.
Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul, dar, din pacate
pentm ei, nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu
au incredere in ei. Para sa Ii se spuna, ei simt setea de a
ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre, pe care femeile Ie
a~teapta atat de mult, mor pe buzele lor.
Se spune ea femeile iubesc cu urechile, iar barbatii eu
ochii.
78
Nul Cuvintele aprind patima feminina, In pnvlrea
barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina.
Se iube~te cu inima.
De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de
cuvinte, nici de podoabe pentru corp. lnimile iubitoare se
vor recunoa~te totdeauna intre ele. Cunoscatori In aceasta
treaba, care nn se pot in~ela, sunt barbatii serio~i ~i eco-
nomi la vorba, numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu
~tiu sa se exprime prin cuvinte.
Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil
pasiunea. Barbatul reu~e~te mai u~or. La inceput el soarbe
din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Pe masura
ce sexul feminin se dezgole~te, sentimentele erotice ale
barbatului se tocesc. Un corp feminin normal, dezbracat,
nu-l mai excita. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exte-
rior, chiar daca ii mai biciuie pasiunea, Ii omoara dragos-
tea sufleteasca. Corpul femeii se transforma din ce in ce
mai mult intr-o marfa.
Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi
pasiunea femeii, pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cu-
vinte false. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Daca fe-
meile maritate ~i-ar infrumuseta corpul, a~a cum 0 fac
prostituatele, prin lenjerie sexi ~i zorzoane, sotii lor ~i-ar
mai dezlega limba - e u~or sa pui mana pe un lucru~or
frumos. Dar, prin comportamentul lor, femeile maritate
pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat, el face ce tre-
buie - munce~te ~i In relatiile intime. Aici, nu mai poate
sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Niciunul dintre
ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii.
Ce sa mai vorbim de sotie!
La joc barbatul raspunde prin joe. La iubire - prin iu-
bire. La obligatie - prin obligatie. I~i face "treaba" In pat
79
Luule Viilma
~i se intoarce pe partea cealalta, sa adoarma mai repede,

pentru ca maine are foarte mult de lucru - trebuie sa umfle
portofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata se-
xuala obose~te, extenueaza, este periculoasa pentru cei
bolnavi etc.
Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie, ca n-a
reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te, se poate in-
tampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual.
Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este
instarit. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie.
Este foarte clar ca autobiciuirea face rau.
Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii
cauza-efect.
Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe
ei vinovati. Femeia, este ea oare doar partea vatamata?
Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandu-

rilor femeii. De la bun inceput pentru barbap nn a fost
caracteristic negativism ul.
Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta
buna a barbatului.
Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea
a barbatului.
Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul,

acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purta
eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei, el va lncepe sa lupte
pentru viata sa cu frica de moarte, irationala, a unui prizo-
nier. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei ~i fericirii es-
te iubirea, a carei forta motrice este femeia.
Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~
tructiva. Aceasta transformare este posibila numai atunci
80
cand iube~ti ca un proprietar, cand ce nu-!i mai trebuie
arunci Ia gunoi. Dragostea sufleteasdi, cea care zide~te
familia, cre~te odata cu anii. Iar emo!ia, care a fost Iuata
drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii, va
disparea. EmoWle, chiar daca sunt necesare din punet de
vedere omenesc, ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea.
Femeie, elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca

intelegi viata cum trebuie. Renunta la parerea ca feme-
ia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca
~i sa fie fericit ...
eel mai greu Ie este acum copiilor, pentru ca sufle-
tullor curat este amenintat eu distrugerea.
Cultul pentru consumul corpului omenese a deve-
nit pentru adoiescenti masura valorii umane. Numai
intr-o casa un de parintii se iubesc, copiii simt incon~ti-
ent ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.-
iasca acest sentiment mai presus de orice, chiar daca Ii
se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor
o lectie dureroasa.
Respira ca sa fii sanatos

Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii.
Dupa ea urmeaza energia respira!iei.
Un exemplu. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu
dureri mari, care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare
a iertarii. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l
inveti sa ierte. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara.
~i atunci ii spun urmatoarele:
81
LlIllle Viilrna
Ganditi-va fmpreuna eu mine. La jieeare inspiratie

tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara
raul. Lowl dureros respira ~i el, de~i n-afi ~tiut aeest lu-
eru pana aeum. Aeum, eu fmpreuna eu dumneavoastra,
pI'in inspirafie, voi duee binele in load bolnav ~i, prin ex-
piratie, voi seoate raul din loeul bolnav. Aeum vom inspi-
ra ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Nu, pen-
tru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Vom da, eu
gandul, posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru
ea raul sa poata ie9i. Nu trebuie sa faeem nieio pauza.
1'v1inunat,eontinuam sa respiram fmpreuno...Nu uita{i sa va
gandifi. Am expirat raul 9i am inspirat hinele, am expirat
raul ~i am inspirat binele, am expirat mai mult, ~i mai
muit rau ~i am inspirat mult bine, mai mult bine. Deja v-a
mai trecut ... Afi expirat raul, afi inspirat bineie ...
Durerea, aritmia, aeeesul de astm tree in eateva minute.
In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram, in plus,
~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul
apare ~i mai repede.
Energia care intra odata eu respiratia este energia pura,
dumnezeiasea. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te
puritatea ~i eantitatea de energie inhalata.
De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep da-
ea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 barie-
ra greu de depa~it. Atat de greu, inca.t mai degraba ar lasa
sa i se taie unul dintre organe - a~a de tare se grabese.
Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. Omul eonsidera
pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. A lasa sa i se taie 0
mana sau un pieior - asta nu!, dar daea este vorba despre
un organ intern - parea nu-i pare atat de rau. Abia dupa
aceea, ulterior, aeeasta pierdere i~i va arata importanta.
Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am
82
A!unga rau! din tine
scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa
fii sanatos". Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte,
apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire.
Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i
Iucru eu liehidarea urmarilor ei. Ar fi fost mai bine ea raul
sa fi fost prevenit. Pentru aeeasta exista minunate posibili-
tati intruchipate de propriile noastre ganduri.
In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut.
La fiecare inspiratie, in eon~tientul nostru intra un gand.
Jumatate din ganduri sunt negative.
Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele:
La fiecare inspira,ie Ni(iunea noastrii ne trimite un

gand, pentru a pricepe. Subliniez - spiritul melt Imi dli de
$tire ce se va intampla.
C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele
# dat afarli raul, imediat eu iert gandul riiu care atrage
asupra mea 0 'intamplare rea.
Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creas-
citpanli la aceste dimensillni,fiindcii n-am 'infelescii el a
apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca, fie ~i numai pentru asta, el
trebuie sa-mi provoace 0 durere.
Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt
mai devreme ~i it mUl{Ull1eSC din tot sufletul pentrll aju-
tor. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima nece-
sitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am
rell~it.
Cer iertare corpului meu pentru eli, ne~tiind sii gan-
desc, i-am provoeat atatea suferinfe.
Cand mii bantuie indoielile, spiritullmi spune cii In-
doiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres
a$teaptii # el slifie eliberat.
83
Luule Viilma
Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre

spiritul meu cn sa invefe mintea mea.
Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact con-
trariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el, ma izbavesc
de nevoia de a sufer;' Capat infelepciune fara sa sufar,
a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune.
Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi
o concluzie.
Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu;, nu 0 sin-
gurii data, # sa tragi nn 0 singurii concluzie.
Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te

la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandu-
rile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele, aeeluia spiritul ii
va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Coreetarea
luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schim-
bari mai importante. Cine i~i coreeteaza treeutul, i~i corec-
teaza prezentul. Cine l~i eorecteaza prezentul, l~i eorectea-
za viitorul.
Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de
gandire, ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Ierta-
rea este tocmai acea rugaciune, rugaciunea con~tient direc-
rionaHi, a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.
Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Cine
cere mai mult, acela va fi deceptionat.
Stresul- prieten sau d~w..an.?

Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimen-
tul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage?
Sunt acestea un prieten salt un du§man?"
84
Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar -
un du~man.
eel mai bine in!eleg copiii. Pe ei ii Inva! in felul urma-
tor:
"Asculta, copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un
prieten care vine .;i ffi spune ca nu exista vina, d gre§eli §i
din gre§eli se fnvata. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa
invatam §i sa facem din rau bine. Pentru ca, cu adevarat,
binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ie
vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i
puternie, atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Dar, daca
tu nu mil la§i, eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac
slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie.
A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie.
Dar de unde vine friea? Prietenul tau, pe nume frica,
vine sa-fi spuna - scumpule, e§ti un fricos. Eu vreau sa te
ajut sa devii curajos. Numai omul curajos este puternic §i
de§tept, de el nu se lipe§te raul. Fricosul este totdeauna
slab §i atrage raul.
Frica fti spune: prietene, daea nu ma la§i, eu voi ere§-
te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa
fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Cine
devine rau, va suferi. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma!
Eu ffi vreau binele. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage
raul §i te fndeamna safadfapte unite.
Frieile sunt multe, au multe nume, dar toate vin sa te
fnvefe sa fii eurajos. Lasa-le pe toate acasa, ele VOl' sa
ea§tige pe teren propriu. Spune-Ie chiar tu acest lucru, ele
VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Fricile
mele, de exemplu, cred fn cuvintele mele. Si cere iertare
corpulut tau pentru ca, finand fricile fn tine §i dandu-le
voie sa creasca, i-ai pricinuit un rau. eel mai bun prieten
85
LuuZe Viilma
al tau este corpuZ tau, eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te

[nvefe sa fii de.Jtept. Si tu vrei acest lucru. De$teptul este
curajos .Jiputernic, bolile nlt se lipesc de el. Dad trupul
tau nu se simte bine, inseamna ca tu, din frica, at lasat sa
intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor.
N-ai .Jtiut acest lucru .Jt ai lasat sa intre in tine .Ji rClU-
talea. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa
te debarasezi de ea cat mat repede. alifel vei suferi. Acum
ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Rautatea care
nu este data afara, te distruge. Numai rautatea provoaca
durere. De la rautate creyte febra. Rautatea inro.Jeyte 10-
cui bolnav. De la rautate se fac edeme, se rup oasele yi
apar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit
sa layi rautatea acasa, sa n-o iei Clltine.
Odata candva rautatea a venit sa te inve;1?ce este bi-
nele - este nun-wi iubire. Dar pentru ca iubirea sa poata
veni .Jisa te faca fericit, tu trebuie sa dai afara rautatea.
N-ai .}tiutpan a acum acest lucru .}i ai fost nevoit sa sz{feri.
Acum, las-o acasa, n-o lua cu tine. Ea se va bucura, fiind-
ca ii e bine acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine, nu-i
a.Ja?
Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}ti rau, asta
inseamno. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rauta-
tea, alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta, ea
sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul .}i cii el vrea sa-i dai
drumul afara. Ea nu .}tie sa-fi zicii aiifel, decat sa-fi spuno.
ca e.Jtirau. Iart-o pentru aceasta confilzie".
Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. Da-

ca mama nu crede ca boala vine de la ganduri, nici copilul
nu poate fi convins ca este a~a. ~i pana dnd mama nu va
crede ca boala copilului provine din gandurile ei, copilul
86
nu se va inzdraveni total, chiar daca chirurgical i se va taia
organul bolnav.
Ca urmare a unor ganduri incorecte, rele poate aparea
o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i..Din pacate,
un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa
gandeasca corect, aid este nevoie de interventia rapida a
medicului. ~i medicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i per-
mite bolnavul. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea re-
zultatul depinde de modullui de gandire.
Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor, dar
daca pentru bine1e copilului, Ii se cere sa-~i dezvolte spiri-
tul, ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretex-
te. Nu cred ca 0 sa reU$esc, nu e pentru toata lumea etc.
Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii
vad adevaratele ganduri.
Va ingrijiti de corpul eopilului, dragi parinti, dar i-ati
abandonat sufletul.
Daca ~tiu ca medicina ma ajuta, de ce sa ma mai stra-
duiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta, ea friea ii
bloeheaza capacitatea de gandire - asta omul nu poate face.
Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un or-
gan eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze.
Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i
oportunitate.
Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinova-
tesc, acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de senti-
men1111de vinovatie.
Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica
prea tare. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dar
tineretul chiar nu aude bine. Tipetele ~i bombaneala parin-
tilor, precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca
87
Luule Viilma
o reaqie de aparare - nu vor sa asculte lueruri neplacute.

Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile.
Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. Ochii
vad unele lucruri, altele - nu, pentru ea aeestea au in ele
un stres care Ie provoaca durere. Privirea poate sa baleieze
multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Cand
suntem lini~titi, vederea se narmalizeaza, cand avem in noi
rautate, ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Sunt
foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM, pentru ca ei
nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general.
Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru
de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica.
Era yorba de un sportiv in activitate, care in minutele de
ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. El se
afrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. In rest era
insa umilit. Forra lui fizica rezista selectiv.
Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti, de dra-
gul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru, con~tient sau
incon~tient, totul este in ardine. Dar daca ei considera, in
chip de stapani, ca supunerea ~i devotamentul copilului
sunt de la sine intelese, copilul ori va lupta, incercand sa
se smulga din Ianturile parinte~ti, ori va muri - este tot 0
eliberare. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia, se va
vedea Ia finaiulluptei.
Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele fa-
miliei. Tot mai des mar de moarte sub ita - se culca seara
~i dimineata nu se mai scoala. Sau lumanarea vietii lor este
stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar.
Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti.
In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Poti sa-i
angajezi surori medicale, sa-i pui monitoare, golul sufle-
tesc al copilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen-
88
tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor - doar in postura
de consumator - a secat izvorul iubirii. Mamele nu in!eleg
acest lucru - vezi Doamne, au fost atat de grijulii cu mo~-
tenitorul. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este
un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Copilul
nu este un obiect eu care, laudfu1du-se, parinJii vor sa-~i
mareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire. Cei pentru
care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au, spiritual, nevoie de
el. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material, palpa-
bil. Asta este soarta copiilor in societatea, chipurile, de bi-
nefacere. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea
pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Duc dorul
ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa-
~i indrepte iubirea spre alte persoane, spre natura sau ani-
male. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi.
Sau, poate, nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva,
mai bine sa moara.
Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama
care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea
ei de a iubi pe taHil copilului, ca apoi sa poata iubi ~i pe
copil, acesta se va insal1ato~i categoric. Boala lui este nu-
mai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0
invete.
Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata.
Sentin!a poate fi foarte trista, atat pentru ea cat ~i pentru
copil.
Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au im-
bolnavit chiar ill prime Ie zile de viata, au 0 boala la cap.
Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Eu nu vreau sa Ie am-
plific ingrijorarea, dar altfel nu pot sa-i ajut. Despre ce e
yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera so-
W pro~ti. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei,
89
Luule Viilma
11 dispretuie~te ~i 11 ura~te, atrage asupra sa nefericirea.

Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i, in
general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa
se simta mai buna decat toate celelalte. Daca el n-o face,
ea incepe sa se inraiasca, dar ce e rau aici este faptul ca,
din politete, ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara im-
preuna cu tipatul. Sa tipi in prezenta altora se considera 0
dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i
poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri
~i din suparari. Daca acest lucru se intampla imediat dupa
na~terea copilului, dnd mama ~i micutul sunt foarte re-
ceptivi, copilul care s-a nascut sanatos, se poate imbolnavi,
chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. Rau-
tatea trebuie sa se fixeze undeva. Si intrucat mama s-a in-
furiat pe facultatile mentale ale tatalui, baza carora este
creierul, energia rautatii se va indrepta catre creierul copi-
lului ~i Ii va distruge mintea. Daca mama i~i va corecta re-
pede gre~eala, ~i 0 va face sincer, atunci ~i creierul copilu-
lui se poate reface in totalitate.
Femeia care, in sfanta ei simplitate sufleteasca, iube~te
mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. Si
astfel dintr-un flacau de la tara, simplu ~i nerafinat, poate
cre~te un geniu. Lumea se va mira cum de un barbat atat
de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de
ce nu se insoara cu alta. EI ~tie insa in care cuib cre~te un
vultur. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este
draga iubirea numai a acestei femei.
90
Planeta durerii suflete~ti- Pamantul

Sufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au
facut multe gre~eli in viara lor. Este firesc, altfel nu am fi
oameni. Din cauza grqelilor necorectate, mamele au un
puternie sentiment de vinovarie, dar rar se intampla sa ~i Ie
recunoasca. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii
lor. De~i este 0 dorirrta sine era, ele nu ~tiu ins a ce este bi-
nele. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine.
Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre
gre~elile lor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa poves-
teasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii
mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum
pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum
.1aceau ei". Certurile, chiar :tara cuvinte, ale parinri10r ra-
man in sufletul copiilor. Sa nu uitari acest 1ucru!
Auzind ce spune capilul, mama ar putea sa gandeasdi
astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Deci, asta este
partea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe, ca a trebuit
sa inveri in felul acesta, 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut
alifel. Pan a acum n-am ~tiut, acum, prin necazul tau, m-
am de~teptat, iarta-ma ".
In loc de asta, urechea fina a mamei prinde numai fra-
za incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se na-
puste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n
fata lumii. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacri-
mile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e.
Dragi mame! Sunteri aarneni , 1a fel ca sorii ~i copiii
dumneavoastra, gre~iti la :fel. Toata omenirea invata din
gre~eli.
91
Luule Viilma
Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria, aceia va

avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc - in su-
fiet.
Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul)

este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e9i care
se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i
se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se In-
fude. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au, mar! $i nu-
mat tu e~ti de vina, tu m-ai seas din sarite!
Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea
cealalta sunt buni, sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i
plangi. Cei care Insa sunt mca in viata, trebuie invinov~l!iti
de ceva.
Este un paradox, nu-i a§a? Si se poate §i mai mult.
Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de
vinovatie, nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai
atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Nu ar mai avea
motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii
due acasa. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imi este indi-
ferent unde ma ajlu -it ce fac. Oricum acasa nimeni nu da
doi bani pe mine". Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca
nimeni nu mii iube§te.
Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va in-
vete, dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Cereti ieliare sentimentu-
lui de vinovatie , cii I-ati, lasat sa creasca atat de mult Incat
s-a transformat in du~manie. Cereti iertare corpului ea, in-
vinuind pe altii, va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel or-
laW. Caud invinovatiti pe cineva, apare in piept 0 senzatie
de apasare care sepoate raspandi in tot corpul, daca nn
sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima.
92
Tata este spiritul copilului, mama - suf1etul Iui.
Invinuindu-va copilul, va invinuiti pe dumneavoastra in~i-
va. Copilul intelege totdeauna mai mult, pentru ca el este
mai pur ~i el v-a ales. Diseursurile dumneavoastra aeuza-
toare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. Invinuirile
sunt insotite de amenintare - pe care 0 numiti preventie,
dorinta de a preintampina raul. Crezfu1d eu indarjire in im-
posibilitatea de a gre~i, comiteti 0 mare eroare.
Povetele, avertismentele, chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile
pe care copilul nu indraz..lle~tesa Ie nesocoteasea, de~i poa-
te 11indarjesc, nu 1'iranese sufletul. Cuvintele pot sa rama-
na acelea~i, dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie
schimbe radical sensu!.
Deschideti bine oC.bii ~i intelegeti ca va distrugeti co-
pHi, sotuJ. (sotia), vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. Ofiee
om subjugat de sentimentul de. vinovatie se vede doar pe
sine ~i aCllZape toti ceilalti.
Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sen-
timent de vinova.tie fata. de viala~Mamaluiar avea drepta-
te sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine, de~i ea I-a
edueat. Pentru ea este i..'1lportantaparerealumii~.i nn dure-
rea sufleteasca a £lului, pricinuita chiar deea ..Niciun copil
nu se na~te a1coolic. In alcool se ineaea sentimentul de vi-
novalie. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa, iar ma-
ma sa - a lectie penlm copil. Vor lIlvata aceasta leetie
iertandu-se Ui."'1ulpe celalalt. Dar daca. iarta numai unul ~i
ce1alalt nu, 1a eel care a iertat, durerea sufleteasca va dis-
pm-ea, 1a celalalt va rama.ne.
Apare 1a cabinet tL.'1 adolescent bomav de inima care
invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n
invinuie~te ca, fiind bolnav, ii da batai deeap.De cenu,
e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa.vada;Sru.c«"'.
93
Luule Viilma
sele copilului, acestea fiind succesele ei. Nu vede insa fi-

gura rugatoare a copilului - ml-mi fa rau!, ea se incnmce-
neaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. In acest mo-
ment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. E1 a
simtit cuvintele care nu au fost rostite. $i din mila fata de
sine - saracul de mine, cat sunt de nefericit - el se va
simti ~i mai rau.
o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus
parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .;i acum e .;i
mai rau. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Pana .;i
proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in
ziar) ". In aceste tanguiri este atata repro~, spaima ~i rauta-
te incat copilul se simte ~i mai vinovat. Un necaz dupa al-
tul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea in-
sa~i Ie atrage.
Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna
parra cand ea nu va intelege ca:
- chiar daca parintii i-au conceput tru.pul, copilul a
aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. $i-ar
fi putut alege parinti mai bogati. Copiii bogatilor poarta in
suflet durerea provocata de povara bogatiei;
- mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in se-
colu! viitor. Dar dad s-a naseut in acest secol, nu a avut
cand sa invete lectia razboiului. Omul trebuie sa indure to-
tul in decursul tutu.ror vietilor sale;
- discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra in-
tregii lumi. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai
grea dadi, neapucand sa rezolve 0 problema, i~i ia imediat
pe suflet 0 aWl problema;
- frica - n-o sa mai fie nici pic de paine a fost expri-
mata eu atata rautate ca pana ~i painea, care deocamdata
este, are un gust amar. Ea devine amara din cauza rautatii.
94
La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai
sunt cum trebuie. ~i astfel, pas cu pas ea atrage raul ~i i~i
distruge viata.
La fel este ~i sufletul copilului.
Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale, stimabi-
Ie care se plang ca mereu bolesc. Cauza suferintei 0 con-
stituie repro~urile mamei. Si mamele lor sunt convinse ca
nimeni nu are nevoie de ele, eel nu sunt iubite, ea Val' sa
seape de ele, ca sunt a povara pentru toata lumea etc., etc.
Repertoriul este foarte asemanator. Poate ca in spatele cu-
vintelor gandurile sunt diferite, dar, prin insinuarile lor,
toate vor sa-~i faca copilul sa sufere, vor sa se razbune
pentm 0 vina inexistenta.
lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit persona-
litati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie
pe propriul copil. Parintii, care nu s-au realizat, vor ca co-
piii lor sa fie fericiti. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul glo-
riei ~i, ne~tiind, incep sa-~i invidieze copilu!. 0 mama a
recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a
transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul res-
pectiv ea nu a avut succese. $i era ehiar mai talentata!
Viata este mi~care inainte. Cerinta fiecami spirit este
de a se mi~ca. Cu cat vanitatea este mai mare, cu atat mai
puternica este invidia pe cei care progreseaza. Un om in-
vidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata
de picioare, orieal te-ai stradui, nu te poti mi~ca din loc.
Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta
nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva.
Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea
forte.
lnvidia este un stres perfid. Nu exista oameni tara in-
vidie. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~-
95
Luule Viilma
teptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie cei

apropiati, dar ~i strainii. Una din formele ei este gelozia.
Invidia este a du~manie care provoaca cancer.
Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu
un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului.
Drumul devine greu, mra bueurie, mra sens. Sa ne elibe-
ram fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce do-
rim. Binele va veni de la sine.
Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse
probleme. Una se teme pentru copil, deoareee tatal sau 11
tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina, cum se
fac luerari de constructie sau altceva, periculos pentru mi-
cut. Se teme sa nu se raneasca copilul. Frica nu 0 lasa sa
vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~
sta fiecaruia. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tra-
gedie in care vinovat este, evident, tatal. Ea nu intelege di
11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza
copilului ~i candva, in viitor, copilul va pHiti pentru nepri-
eeperea lui de a umbla eu sculele. E mai bine sa va elibe-
rari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit,
spune!i-i, ~i el va in!elege, daca Ii spune!i eorect. Barba!ii
sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. Revolta lor
se extinde 9i asupra copiilor.
o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este pe-
riculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calcula-
tor. EI nu intelege pove!ele mamei. Ca doar computerul nu
mu~ca, nu ii cade pe picioare, nu-l atrage intr-o banda eri-
minala. Computerul nu te invinovate~te, nu te sperie, nu se
infurie, cu el !i-e bine. Dar mama este nemul!umita. Ea
spune ca ti se striea vederea, de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o
mare masura vederea se striea de la rautatea pe care fami-
lia nu ~tie sa 0 evite.
96
o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie ma-
nierat, ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul, va ramane in
continuare sclava lui. Din copil a creseut un lene~, un pe-
trecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce
gre~eli a facut.
Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang
ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dimineata
incepe cu ceremonia sculatului. Le ascu1ti ~i ai impresia ca
nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni, in afara de chi-
nuita mama, nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se pune
direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa
mearga la ~coala sau la serviciu. Dupa program, care este
mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu,
trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Vasele
murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce
face mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te
trebuie J:;..ranita.~i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti.
Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce s-

Ol' bucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara.
Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge rela-
tiile, ~i a~a incordate, pana la scandal, scandal care, ea 0
explozie, Ii arunca pe membrii familiei care incotro, unde
ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul, ori sa devina ni~te ra-
t$. ·
La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia, iar mai
tarziu, nimeni nu mai vrea. SoWl ~i copiii nu-~i mai ga-
sese locul in casa. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~i
sfaturile lor sunt respinse. Mama §tie eel mai bine, deei sa
faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilita-
tea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare, de a
face curat, de a calea rufe etc. Bucuria de a face Ii ramane
97
Luule Viilma
omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulte-

rioare. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da
sentimentul propriei demnitati.
Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i
mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din ca-
sa, dirijeaza, la nevoie da sfaturi, se extaziaza de initiative-
Ie sotului ~i copiilor, de priceperea, de abilitatea, de logica,
de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri preme-
ditate ii pedepse~te, dar moderat. Ea trebuie sa ~tie sa in-
trebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre.;eala
asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?"
Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi ca-
re nu mai vede nimic in jurul ei, mai ales familia. Femeia
care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al famili-
ei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Ea
va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice, sa se
zdrobeasca, sa regrete, sa se ingrijoreze, sa ceara, sa im-
puna, sa domine, sa ameninte, sa pedepseasca etc. Tot ce
face va fi insotit de bucurie. 0 astfel de mama nu va fi ni-
ciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid ros-
tul in viata.
Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor, acum
oameni maturi, vin rar pe la ele. Ele ~tiu ca pe oameni ii
atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie.
Parintii care ~i-au crescut corect copiii, nici nu vor baga de
seama ca ace~tia vin rar pe la ei. Au ~i copiii viata lor, de
ce sa-i deranjezi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui, vor veni.
lnima Ie va spune rand sa vina.
Dar mamele, care sunt vinovate fata de copii ~i care nu
se elibereaza de sentimentul de vinovatie, dau fuga la ei ca
ni~te apucate, nedandu-~i pace nici lor, nici celorlalti.
98
a femeie care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma
illbe~te, va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate
proprie: ea va trai corect. Daca are un hobby, va gasi ~i la
adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi.
Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i
atunci se amesteca in viata ahara. Mol' de plictiseala, nu
are rost sa ma apuc de ceva, n-am ce face. Justificari -ga-
sesc destule. Apropo, ;>omajul nu a aparut din cauza crizei
economlce.
Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu
insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa
Ie indrepti. Iarm-ti sentimentul de vinovatie, spaimele, rau-
tatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nu
vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te va
mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei se
va lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe bu-
na ta mama, mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~te
pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei putea
spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Cre-
de-mat
Vreau sa va previn - munca este grea 9i de lunga dura-
ta, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yeti primi, ca ras-
puns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greu
sa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-i
spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap.
Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti
provoca eruptia unui vulcan. Va yeti simti amarat 9i de-
cePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.
Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pen-
tru ca sa intelegeti aceste lucruri, invatati continutul aces-
tei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-o
avala~a de invinuiri care de care mai dureroase.
99
Luule Viilma
Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tul-

burari de circulatie sangvina in tot corpul. Puteti avea fri-
soane, varsaturi, diaree, urinare frecventa, transpiratii. Prin
aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de decep-
tii. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra
facere de bine.
Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gan-
durilor.
P.xJ;mp[u din viata mea
M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza

unei arsuri la vezica urinara. Dupa cum se ~tie, inf1amarea
vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in
viat~i. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de
a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport!
Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezle-
ge corect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezi-
ca urinara. Ca 0 teava de evacuare, ea elimina in perma-
nenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul vezicii
unnare.
Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul
di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e, de insuccesele me-
Ie.
Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, am
descoperit cu uimire ca am un stres - nu doream sa-mi re-
cunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles di spiritul meu
mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie.
Trebuia sa ma eliberez imediat de stres, altfel chiar in ace-
ea~i zi a~ fi avut alte deceptii.
Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul
pe altii, de aceea am destul de suferit. Cum se obi~nuie~te
100
Ia oarnenii inteligenti ~i bum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul cii
sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simt
bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata, macar exte-
rior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi menti-
nut eehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocam-
data.
Daca mi-a aparut un astfel de stres, trebuie sa-1 elibe-
rez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recu-
noa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorinta
ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt
chiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea
de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu
a~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuza-
tii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intr-
adevar, sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul,
pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoarea
persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului.
Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-o
situatie periculoasa pentru viata mea. A~tept sa ma apere
aitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o va
face ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire.
Acum ~tiu ca propriul meu stres - oricum aifii n-or sa ma
apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Daca
ar sari, eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinui-
te de acest stres.
Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tine

trebuie sa te analizezi eu mare atentie.
,
Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu sa

eitesc gandurile oamenilor, dar ca sa ma descure eu sufle-
tullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa
101
LlIlIie Viilma
gandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cu

pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu, pentru
ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami -
curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoa-
sa.
o 'lad deodata in locul meu pe mama. Da, exact a~a!
Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~i cum
sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa
ma eliberez, prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat
reclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simt
cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertare
pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa
creasca.
Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a
recunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mi
recunoa~te proprWe decePtii n. Repet iara~i ~i iara~i, indi-
ferent de ordinea cuvintelor.
Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran.
Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, sa

ies din unele situatii delicate, iar prin partea rea - peste
masura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta de a-
mi recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceasta
este adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba, ca ma
predau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma
mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezis-
tenta indarjita. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe
chipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in pre-
zenta
, altara Hi , domini ematiile.
, Frica - nimeni nu ma iu-
be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane.
102
Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice in-
vinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am
'.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica-
~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insa
rapid. Si pe cei care imi sunt apropiati. In copilarie imi
spuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce ai
met malac sa sulCir?" .
Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se
dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Cine te
iube~te mai mult, acela te invata mai mult ...
Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara
incetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin in-
termediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie.
Acum imi vine sa rad. Omul este totu9i un prost. Viata
trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa se de-
~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi
recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca
atat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate - trebuie
sa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu.
Durerea din vezica urinara a trecut demult, dar eu con-
tinui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te In-
frangerile care mi-au incrancenat sufletuI.
In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin
modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu
pe mine, dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dez-
amagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelep-
ciunea DU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lu-
crat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit, acum Ie-am spus di-
rect: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie
caId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nite-
lu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit ~i copacul a
crescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna".
103
Luule Viilma
Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am

gandit eu di nimic nu se face de la sine ".
Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.
Despre minciuna
Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune,
dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Pentru a evi-
ta aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esen-
ta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciuni
mici, mari ~i foarte mari.
In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, a
clevenit un sti1 de viata.
eu cat omul ~tie sa minta mai bine, ell atat mai putin
i~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost
nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine
pentm toti, mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar min-
einosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii.
De exemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar claca
ii ceri parerea, nu ti-o spune verde in fata. De bine - poate
sa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are cura-
jul. Si atunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~it
sa se adreseze altcuiva, ca acela este mai dqtept ~i ii va da
o soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Sin-
eeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necin-
stita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea
unui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumea
se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!"
Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca
sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun de-
mult adevarul infata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie
104
un om bun, care nu face niciodata rau altuia, el de fapt a
facut cel mai mare rau. Cel de-al doilea nu este decat un
~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.
Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi
adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Aceasta frica te fa-
ce chiar ~i pe tine sa fad la fel, pentru ca ornul nu-~i da
seama cat este de nesincer, teatral ~i fals. Animalele ~i
oamenii "naturaE" vad bine adevarul, a~a-numitii oameni
hipercivilizati, vad i..'1safoarte rau.
De exemplu, vine la mine 0 doamna cu articulatiile
bolnave, dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de neca-
zuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce
parinti buni a avut ea, ce sot bun are, ce copii rninunati ~i
ce nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa ma
abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa
cu binele .;i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca, .;i sa tra- '"
iasca corect, nu sa se autoamageasca". Spaimele doamnei

respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e
rau, important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau.
Doamne, tu care e~ti drept, invata-ma cum sa-i explic
eu acestui om, mult prea bun, ca bate campii! Dar bunul
Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate - lui ii place adeviiruL
El ~tie ea, daca eu ii spun adevarul, sanatatea femeii se va
inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu
ma lasa sa spun 0 minciuna.
Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i
mai deceptionata. Sentimentul de vinovatie, spaimele ~i
rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Ea va
vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte, ca
§i.la serviciu ii merge rau, chiar din cauza ei, dar nu vrea
sa recunoasca. Pentm ca se considera buna. Este u~or sa
'spui adeviirul unui om rau, dar ca sa-i spui unuia bun, in
105
Luule Viilma
fara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude,

este 0 mare arta.
A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea,
dar nu ~tia sa gandeasca. Se plangea ca nu-i ajung banii,
dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltu-
ind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie ma-
teriala ~i mai precara. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate
acestea. Doamne milostiv, ajuta-ma!
Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri, indiferent daea
o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferin-
tele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oa-
menii care ascund adevarul. Odata, tratand pe un strain,
am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict in-
tamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tara
sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-am
spus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie de indignare:
"Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am
pavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sa
mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste
adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in.
Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, a
trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0
minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-a
fost ru~ine fa!a de Dumnezeu.
Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a
copiilor. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui,
eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minci-
una, pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca
parintii lui fiindca, poate, atunci ar sa ma iubeasca mai
multo A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa ma
contraziceti, sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0
fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva, n-a putut sa
106
fme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fost
descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de com-
portament. EI a venit pe lume sa invete cru;n cuvintele se
transforma in fapte.
eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie
mai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa.
Vorbind despre cinste, daca parintii l~i educa copilul
astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, cand
va cre~te mare, ne avand experienta , s-ar putea sa pri-
measca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai
revina niciodata. EI nu va mai ere de in nimeni, nici in pa-
rinti, pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Ei au unit minci-
una ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lu-
mil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copi-
lul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. In
sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra
minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage.
In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat
de parintii sal.
Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei
nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nu
au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adeva-
rului vietii.
De aceea, copilul unui parinte din cale afara de minci-
nos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume
pentm a trai cinstit. Langa acest parinte el va trebui sa in-
vete alte leetii.
Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~i ultra realizat nu-
mal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii.
Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare, va te-
meri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata de
mincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali-
107
Luule Viilma
uni, ma~inatiuni ~i mita, fata de toate lucrurile tulburi. Dar

~i fata de tacere, tainuire, ~i fata de minciu..'la salvatoare.
Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul, daca durnnea-
voastra, om inteligent, va sim!iti umilit de fapta mizerabila
a unui infractor stupid.
Cu cat va dezvoltati ideea, ell atat mai mult veti Inte-
lege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei
noi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea
fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumnea-
voastra In~iva pentru ca, dindorinta de a fi bun (adidi, din
spaima ea dadi spun lucrurilor pe,nume, n-o sa mat fiu
iubit), ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i, din poli-
tete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat sea-
ma ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~-
nuit pentru dumneavoastra. "Toatii lumea face lafil" -
veti spune ca sa va justificati.
Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru,
dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti
Iuat drept prost. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul
nu spune adevilrnl. Din cauza sentimentului de umilifita
Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere, mai
mare, in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati
acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada.
Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera
mai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~i un infractor
adevarat nu-I doare capul pentru ca, in pacato~enia lui, e
cinstit fata de ellnsu~i. Un infractor nu-l va putea ill! nici-
odata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l
va pagubi niciodata un hot.
Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au
instalat in dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat.
Cereti iertare corpului ca, prin aceasta, I-ati condamnat la
108
chinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0
ur,lti, ca 0 cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati.
Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca sunteti
in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adeva-
rul ~i la infractori, ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i.
Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci·
una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dum-
neavoastra. Cum sa clispara daca oamenii, prin ele, trebuie
inca sa mai illvete.
Despre aju.torul acordat celor care fipa

dupael
Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile.
Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru, dupa ce i-ali cunos-
cut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza.
Odata trecut momentul, omul redevine deschis §i placut.
Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa se declall~eze, iertati-
I ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru
el - restiti dunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acele
cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. In felul acesta,
el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra
yeti face un bine. Sentimentul alarmant de tensiune va dis-
parea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL
Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc alii-
turi de oameni batrani. Unui batran nu-i mai pori intoarce
tineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandire ba-
trane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eo-
reet situatia, to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti
ina1la spiritual.
109
Luule Viilma
Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea

lui sunt pro vocate de boala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a
~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea, neghiobia, ne-
putinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum
vrea. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bu-
curia ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice ~i oricand,
yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este
ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra, pentru
ca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0 dorinta
rautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~i
va va arata di nu ati gandit bine. Surzenia apare ~i la copii
din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pa-
gubitoare ale celar din jur.
La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi iz-
bitar, dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de alt-
fei. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. umilitoare, dar in
realitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenit
lini~tit suflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadi
ati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impus
acest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~i
provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va
umiliti~i in continuare. In realitate, triumful invingatorului
nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul.
Umilindu-va, atrageti umilin!a din partea celuilalt.
Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acela va
este mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentului
de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Veti
intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1ea-
voastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de a
invata lectia de viata - prin suferinta.
Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~-
te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri
110
du~miLnoase- nu-i mai pasa nimanui de mine, tofi a~teap-
ta sa mar, fmi doresc raul, nimeni nu face ceva de dragul
meu etc.
La batrani, autocompatimirea ~i dorinta de a atrage
atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului - nu-~i vad
decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti.
Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati pro-
voaca durere in tot corpul.
A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. De obicei, nu
asculta sfaturile, prefera medicarnentele. Va srntuiesc sa
invatati din gre~elile lor, pentru ca la batranete sa nu aveti
~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Tineti IDinte cii
acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita
de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti ace-
lea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el, ci faptele lui. Face
fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete, dar n-a
invatat nimic ~i acum se chinuie. Batnlnetea este 0 notiune
relativa. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii
tuturor, dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai
mare.
Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de
cunoa~terea de sine ~i sufera deseori, dnd vad chinurile
suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati, celor dragi, care ins a
nu accepta invatamintele bune, ba dimpotriva se imaiesc.
La randul sau, aeest lueru provoaca rautate celui care in-
tentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza aju-
tond. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei.
Omul modem merge pe ealea minimei rezistente - se
da la 0 parte. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi
independenti. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Lini~-
tea in~elatoare poate sa dureze ani. Cu timpul vor aparea
probleme.
111
Luule Viilma
Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca

nepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distanta
nu permite. Justificarea este convingatoare. Odata cu cre~-
terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in apa-
rent a, eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti
nu intelege ca ambele au de pierdut.
Adevarul e ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sa
se inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor de viata au ramas
neinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilor
copn.
Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie inde-
pendent. " - Este un indicator exceptional cu care ar trebui
sa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau.
Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de
radacini, copacul se poate inalta pana Ia cer, dar nu mai e
copac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe,
nu mai are viata. El zice: })La ce-mi trebuie radacini} ma
descurc ~ifara ele. }' El nu observa insa cum ii dispar for-
tele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum
boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care
traia numai din hrana venita prin radacini.
Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria se-
xual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i genera-
ria viitoare.
Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere
aveti mama ~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa Ia
VOl.
Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara

in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa in-
vete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora,
chiar ~i rnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiile
de viata ca, apoi, candva, sa simtim ca raul ne-a ajuns din
112
urma, dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de
vina.
N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Omul
modern, inteligent, a ajuns pana acolo ineat, Cll cat se con-
sidera mai de~tept, ell atat mai putin vrea sa moara. Spai-
ma de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica.
Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutat
pe cineva sa mom'a, acela ~tie ~i el sa moara. Dar cel care
este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza
plecarea din viati a unui muribund, aceia nu ~i-a insu~it
arta de a muri. De dite ori nu ar fi trebuit, ca in loc sa
menrinem viara in om, sa-I ajutam sa pIece din lumea
o.ceasta, pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii
a~a-zis civilizati nu au, practic, pricepereo. ca prin cuvinte
Sa-1 deschida u~o. celui ce se pregate~te sa pIece. Fiecare
dintre noi ar trebui sa invete.
Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato.
putere ca s3.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe ta-
to. ~i pe mama. Dadi va aflo.ti langa un muribund, puteti S8.-
i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.-
voo.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .. Intele-
gereo. lectii10r de viara va impra~tia panico.. Veti sim!i 0 li-
ni~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo.tern
s-o. transformat in bine ~i chiar eo., mama, va deveni neo-
bi~nuit de insufletita. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul
dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~-
tita cand copilului 1:ieste bine. Un suflet 1ini~tit se poate
desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta
. t-
vlata.
Aflandu-va 10. capataiul tatalui dumneavoastra,
iertandu-l ~i cerandu-i iertare, veti intelege ce v-a Invatat
el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Luminarea spiritului
113
Luule Viilma
dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Va

disparea sentimentul de regret, va va ram€me Intelepeiunea
vietii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ea a devenit un men-
tor.
Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata, In timp
ce gradinitele, casele de cop ii, azilele de batrani ~i inchiso-
rile sunt, eu diferente nesemnifieative, martorii mareti ai
prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Ele sunt
martorii prizonieratului spiritual al omenirii.
Orice om este captivul gandurilor sale.

Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica.
Pentru un om eu judeeata, batranetea nu este 0 boala,

iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Boala apare ea ur-
mare a aeurnularii de ganduri rele.
Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Aeela~i
lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Zicala "de-
~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual
~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru
a eomuniea eu eeilalti. De regula, fieeare generatie este
mai inte1igenta deeat preeedenta, ehiar daea manifestarile
exterioare spun contrariul. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie
sa fie mai flexibili. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea,
acela va fi umilit.
o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde
locuiese impreuna eopiii, parintii ~i bunicii. Cel mai mult
sufera generatia de mijloe, pentru ca ea este obieetul ata-
eurilor din ambele parti. Aeuzele reeiproce due la situatia
cand buniea prospera in eruzimea ei, fiica ineepe sa tu-
~easca a oftica, iar nepotiea fuge de acasa, minora fiind.
Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei-
114
lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pa-
cii in familie - adica minciuna - devine un stil de via!a ~i
devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Dintr-o
astfel de casa barbatii fug sau mor.
Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna
ordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi
un obstacol de ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa deja
de iertare descopera frecvent, spre marea lor nemultmnire,
ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oamenii
nu-~i vad superficialitatea, nu vad ca n-au depus suficiente
eforturi ~i, dezamagiti, trag concluzia pripita ca iertarea nu
le-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara
lor apare 0 nOlla Incercare.
Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sa
gs.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in or-
dine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamu-
ri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe cei-
lalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau,
spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se mai eonsidere atot-
puternic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentru
ca suferind, se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate
surda ..g.
De cand e lumea, cine nu intelege de vorba buna este
batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap.
Omul are nevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii este
oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze,
va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar
stradui, nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!i
acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Orice om trebuie sa
aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm
a ~ti sa inteleaga.
115
Luule Viilma
Despre dorinta de a fi foarte puternic

" Vreau sa fiu foarte puternica!)J - declara, subliniind
fiecare cuvant, femeile de tip Iuptator autentic. Deviza lor
este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!"
o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei, evi-
dent masculina, include ~i tendinta de a nu tine cont de 10-
cuI ei in viata. eu siguranta, feministele vor protesta ime-
diat.
Barbatoase, ell 0 podoaba capilara bogata, femeile tra-
due in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. De ce apa-
re 0 asemenea dorinta? Daca mama, folosind un ton rastit,
insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de
grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii, £iica
ei ar putea sa decida ca, pentru lini§tea familiei, este mai
bine sa fii barb at. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai
buna - setea de ca~tig. Aceste fete slLnt derutate, deoarece
gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun.
Dar, dadi mama renunta de buna voie la demn.itatea ei
~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactio-
neaza niei macar la revolta fiicei ei, aeeasta este robie im-
pinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei.
Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Nu ~tie sa fie femeie,
pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Poate fi intelegatoare ~i
inimoasa, dar din toata fiinta ei emana ceva masculin, dar
ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. I~i alege 0 profesie
pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem
de deprimata dadi, in locul ei, va fi preferat un barbat. Nu
o intereseaza lucrurile marunte, feminine, ordinea ~i cura-
tenia, ea are scopuri mari, barbate~ti.
116
Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor:
"Femeia poate fi ~iprim-ministru, dar eu 0 singura eondi-
fie - sa-.Ji iubeasca mat intdi so!ul, chiar dadi acesta este
un simplu muncitor. Din momentul dind va fncepe sa-.Ji
iubeasdt mai mult fotoliul de ministru, ea va fnceta sa fie
un adevarat prim-ministru, pentru ca va inceta sa fie fe-
meie ". Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre-
~eala, care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final
11va inrai.
Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa
va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama
dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3..
In lac sa se compare, ca forta, cu un bar-bat ~i sa faca ea
muncile barbate~ti, numai ca sa nu-i ceara acestuia ajuto-
rul ~i astfel mandria ei sa uu sufere, fiecare femeie ar tre-
bui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul.
Atunci barbat ....
tl va fi mai masculin, iar femeia - mai femi-
nina.
Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmn-
te greutatile prin forla, ce sa mai vorbim de femei. Stapa-
nirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma
se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand
sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am.
~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul, mai devrerne
sau mai tarziu, ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refa-
cerea echilibrului. De exemplu, Ia organele femeie~ti, Ia
bueuria de a fi mama ... In treaeat fie spus, s-ar putea sa
mai aiba copii, dar fericirea materna va fi eu atat mai mica,
eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Fe-
tele acestor femei nu vor fi fericite, pentru di mamele lor
nu ie-au invatat sa fie femei. La ele totul este impins la ex-
trem. Pretind foarte mult, dar toate pretentiile lor se reduc
117
Luule Viilma
in fond la una singura - sa fii a~a cum spun ell. E un ordin!

Fetele nu ~tiu ce inseamna asta, pentru ca mama lor nu a
avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele.
De obicei, acest gen de femei sunt nevoite sa suporte
mai multe operatii la organele genitale. De fiecare data,
ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor
Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Si
chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un or-
gan genital, corpul lor tot mai incearca sa intervina. Se
imbolnavesc, de exempIu, de radiculita lombaro-sacrala,
care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renun-
te la prioritatile lor barbate~ti. Si chiar daca boala aceasta
ar putea fi lecuita de catre medici, picioarele nu VOl' mai
putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici me-
dicii nu VOl' mai avea ce sa faca.
Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devre-
me?)) Eu v-am spus - de ani buni, corpul dUlIh'1eavoastra
va tot spune, dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rau-
tatea fara de sorul cantia ii dai numai sex, pentru ca altce-
va nu .;tie este parerea unei femei autoritare. Prin interme-
diul operatiei corpul i-a aratat ca, daca nu vrei sa fact sex,
pori sa ramai flira unul din organele respective, dar n-ati
inteles. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult, acum ii
unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale
ati gasit numai defecte. Pas cu pas, corpul v-a directionat
gandurile in matca necesara, dar n-ati avu.t niciodata timp
sa-l ascultati. Doar i-ati acuzat pe barbati. Daca dreptatea
ar fi fast de partea dumneavoastra, v-ati fi recuperat fortele
~i sanatatea. Dar, intruca.t va este tot mai rau, asta inseam-
na di nu ati procedat bine. Pentru toate acestea cereti ierta-
re corpului durnneavoastra.
118
Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai pu-
ternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatul
incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei
~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boa-
la.
Forla femeii este iubirea. Iubirea femeii poate face to-
tul, mergand pana acolo incat te poate apara de moarte.
P,~mp[u £in viatii

S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, dar
viguros ~i energic, care din cauza unui efort fizic prea ma-
re i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej.
Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase.
Durerea venea de la cea:fa..I-am vorbit despre stresurile lui.
I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, ci
de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe so-
tia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ, deci a in-
teles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din
modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet,
ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei, cred ca am
scapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Am
fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura
sufleteasca. M-am uitat la el - era numai iubire. Am simlit
cum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine.
Nu ca femeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape de-
spre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme, dar care
este confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletul
lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat
de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Probabil,
tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors
acC/sa?"
119
Luule Viilma
"A.;a a fost, - mi-a raspuns barbatul. - tata a fticut tot

razboiul. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a
lipit de el. Se mira §i el. De fiecare data. cand ne a§ezam
la masa, acasa la noi, mama mai punea 0 ft17:filrie.ji pen-
tru el .;i pe locul lui nu se a.Jeza nimeni. Nu am plans ca
tata nu se va mai fntoarce. Mama .jtia ca se va fntoarce .Ji
s-a fntoys. Au trait pana la 90 de ani .Ji la 0 saptamana
dupa moartea mamei, tata s-a dus dupa ea ".
Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. Orbi-
rea omeneasca ma doare. Primesc 0 scrisoare - ce sa fae,
copiii ma urasc, sorul m-a parasit .si nu se mai fntoarce, eu
trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .}i acum sa fac .}i
munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care
sotul este un alcoolic ~i, sa vedeti, in familie a mai aparut
un copil ~i, ca sa puna capac, acesta este eel mai eapricios
dintre toti. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii,
pentru ca traia numai de dragullucrurilor.
Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinucide-
rea este pentru multe femei un mijloc de a domina. Pentru
majoritate, ea dimane doar 0 amenintare care traumatize a-
za psihicul celor diIljur. Incercati sa intelegeti, doamnelor,
ci'iviata vi se complica nu de altceva, ci din cauza seeei de
a ca~tiga. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a ob-
tine, a poseda, aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL
Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii, bani ~i lu-
crud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a
vii indrepta gre~elile.
Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezol-
vat. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu
primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.
Eliberati-l, adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Fiti
cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos-
120
tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, di
din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Cand
veti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cu copiii vo~tri ~i
cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca,
dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobici-
uire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~i vada pa-
rintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine ca
viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te.
, cu gandurile
, sau 0 discutie
Meditatia
noastre
Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a

sta de vorba eu dumneavoastra in~iva, n-o sa mai spuneti
ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fi
folosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0
admira. Veti inva!a sa fiti ferieit.
Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepe-
tabila, voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folosi-
toare pentru toti.
Prima meditatie
;
Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i des-

copar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu.
Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul,
care a venit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata de
gandul meu rau, aparut de undeva, in tot cazul din mine.
Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze ni-
memo
121
Luule Viilma
Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, te iert ca ai
intrat in mine. larta-ma ca te-am primit, ca nu te-am lasat
sa pleci, ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin capriciile
mele, neexprimate prin cuvinte, prin istericale, prin tacerea
mea incapatanata, prin deceptiile mele nenumite, prin pro-
vocarea de certuri, prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i
suferinte ca ale mele, prin rautatea ca ceilalti nu vor sa fa-
ca ce vreau eu ~i cat vreau eu - prin toate acestea mi-am
manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau
eu.
In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez,
am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate
din minti. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile, am a~teptat
ca, in sfar~it, cineva sa ma bage in seama §i, inghitindu-mi
lacrimile de rautate, cand s-a ivit ocazia, inadins nu am fa-
cut nimic, pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se
umileasca ~i sa ma cherne la el.
larta-ma, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu
pentru faptul ca, rara sa vreau, am mers pe aceea§i carare
batuta, fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i
nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma ca am pre-
tuit partea aparenta a vietii, fara sa-mi dau seama ca ade-
varatele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele
exista ~i sunt cat marea de mari. Stii, rautate ca nimic nu-
mi iese cum vreau ..eu, ca in mine aceste valori sunt cat
oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea
buna a raului, fericirea mea nu ar fi avllt margini.
Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, iarta-
ma ca te-am crescut atat de mare, incat tie nu ti-a mai ra-
mas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi, fiindca
pana acum nu am vazut, n-am auzit, n-am simtit §i n-am
inte1es, de~i ma consideram atot~tiutoare.
122
Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu pica-
tura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau
eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu
Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit
caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate.
Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am
spus adevaml. Ca sa Splli'1drept, niei inainte nu-i spuneam
cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la
al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de
ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea
dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i,
pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un
pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta,
ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am m-
eut-o.
Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut
rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iarta-
ma ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obsta-
calele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te aver-
tizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica,
dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu
am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin
regretele mele ti-am daunat ~i mai mult.
Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de
taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este
~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa
gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai ma-
re. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de tre-
cut, dar care aetioneaza ~i in viitor.
Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut
sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa
plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat
123
Luule Viilma
prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~e-

leg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile,
dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun
in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie
eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum
vreau eu.
Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dum-
nezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlo-
cesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a in-
.' ,- .;0,,)
tamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spu-

na dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast
strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit
mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar
pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi
spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat
facdnd bine pentru al{iif "
"Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu
pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a
adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa
se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat,
daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea
~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... "
Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care v-
ali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp
ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are
de ce sa mai vina la cabinet.
c}'1ecfitatia a aoua
J
V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca

pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea
124
Alunga rau! din tine
aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta
este friea - nimeni nu ma iube~te.
., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea
e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind
in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata
ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este ra-
utatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu
fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se
confeseazrl ".
Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie.
Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea te-
ai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg
ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevara-
tele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de
vinovatie.
larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pen-
tm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimen-
tul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd
am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort.
Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului,
de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa
mai pot sa mai am capii.
Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oa-
meni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete nicioda-
ta. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului
de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lu-
me prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu
cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de fap-
tul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie
neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi.
Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon-
~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea
125
Luule Viilma
sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici

incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi
ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca
sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima
de moarte.
Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am
dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro as-
ta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai
deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici
acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar
dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie
de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu
mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa conside-
ram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iarta-
ma pentru gre~e1ile mele.
~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit
de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizi-
ce - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i
copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca
a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca ute-
rul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~-
terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce.
Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul
se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a
" .J. , ~
trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne mi-

lostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa-
~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a
spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare.
Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar
putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o
mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite,
am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
126
Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine in-
sami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sa-
mi indrept gre~elile.
Conilul
~ meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu
el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit
ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca ast-
fel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru
ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta,
am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar
suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - tre-
ze~te in mine sentimentul de vinovatie.
Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee
gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu
insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu
cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din
dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii
sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele.
Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis.
Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte
bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat
m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai
tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit
mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic.
Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma
ca nu te-am eliberat mai devreme.
Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un
am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In
realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di
el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i fap-
tul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile ca-
re ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma
iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare,
127
Luule Viilma
cu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a con-

tinua discutia. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu
oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot sa spun
totul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spun
ceva, tu te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul este
in ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepi foar-
te bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora, dar ca
$i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse, asta nu
recuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La drept
vorbind, eu procedez ca # tine - de dragullini§tii in fami-
lie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea, nu
m-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, e
mai bine cand un hot sustrage un lucru, decat atund cand
tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Atunci ma
simt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume,
dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau".
Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-ai
invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte
nu intelegeam. Ma simteam ofens ata, cand aflam ca el ce-
re un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Eram
mahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite ca-
re fac totul pentru copil, iar el raspunde binelui eu rau.
Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pe
mamele care, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi!
sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei.
II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1e-
tul meu simteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-am
cerut iertare. Considerandu-ma infailibila, am acumulat
inver~unare in suf1etul meu.
Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, iarta-ma
ca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se
128
AZunga raul din tine
::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia, n-are im-
portanta pentru ce, numai sa se umileasca in fata mea.
larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Acum inte-
leg de ce, cateodata, l'n loc sa ierte, oamenii spun: "Mai
bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care tre-
buia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara
iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eli-
Ie. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.
Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a deve-
nit rautate ca nu am ce vreau eu - dragostea copiluZui meu.
Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i
scuze! Merit sa fiu batuta. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare,
de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Cerule,
acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilin-
te se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui, bine ea mi-am
urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar
impotriva mea. E destul ca eineva sa se afle in preajma
mea, ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator - pentru
ea de regula nu ne analizam gandurile. Draga rautate copi- '"
ZuZmeu nu ma iube§te, ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi
ea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepi
sa te miqorezi ~i sa ma la~i.
Corpule drag, iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu
ma iube~te, ti-am mcut atata rau. lnainte eram nervoasa ~i
nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine,
copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj
spre mine. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma
era rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine,
cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea?
N-am ~tiut sa 0 eliberez, pentru ca aveam nevoie de leetia
el.
129
Luule Viilma
Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se re-

volta. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos, cum se
lasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere. Ce bine
ar fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt,
draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea
proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnainte a~
fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia
mea ~colara, dar acum ~tiu ca tu, draga corpule, in perma-
nen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~i
am chiulit de la lee!ii.
Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare mi-
ai dat-o!
9vleditatia
, a treia
Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Se
intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa, mra
sa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nu
a!i mers mult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare,
de parca a!i avea bataturi. Nu exista nki 0 logical
Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa incer-
eam sa ne amintim cum a fost.
Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Ja
cum vreau eu. Sa 0 iertam.
Draga rautate nimic nu este a.Ja cum vreau eu!
Te-am crescut in permanenta, am strans in mine multe
rauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rau-
tate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele, ma gfm-
desc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i,
sup arata, incep sa caut vinova!i.
De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!a-
mintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care
130
Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Si ce sa mai
vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma, ma
balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. eu ma-
~ina cutreieri lumea, ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina,
dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locu-
rile intens populate, Ca mer suI pe jos este bun pentru sana-
tate, nici ca ma mai gandesc.
Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozi-
tie. Imi aduc aminte ca de fiecare data, cand vreau ~i eu sa
ma mai antrenez 1a condus, sotul meu ia el ma~ina. Nici
nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai im-
portante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu -
sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Ca ~i sotia trebuie sa-~i
respecte sotul - la asta nu ma mai gandesc. In momentul
acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozi-
tie.
Eu vreau sa fac bine, nu? Si am de facut lueruri bune.
Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru
familie, dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate.
Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost - asta
nu. Eu vreau ca totuI sa fie bine, drumurile sa fie bune,
cizmarii sa faca numai incaltaminte buna, ca cine vrea sa
invete sa conduca ma~ina, sa 0 poata face imediat. Am ata-
tea dorinte bune!
Imi raman in memorie intamplari, nu ganduri, ele n-au
mare importanta, aproape deloc. Abia acum am inteles
toate acestea, datorita tie, rautate ca nimic nu este a~a cum
vreau eu. Datorita durerii care imi arde talpile, prin care tu
m-ai facut sa gandesc, pot sa recunosc ca ar fi fost mai bi-
ne sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dra-
goste, deeM sa plee dupa treburi. Ele trebuie facute ~i imi
adue bucurie dupa ee sunt rez01vate, dar eu a~ prefera sa se
131
Luule Viilma
rezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe

eopii sa Ie faea, dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea
mine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fie oamenii de
pro~ti!
Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va in-
sult.
Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit.
Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce fel de
mundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor de
greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dreg
glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii
mele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa
nu ne certam. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bi-
ne. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imi
spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a
de umflate.
N-arn ~tiut ca, pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioa-
relor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui
in legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parerea
mea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iutea-
la seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt
dirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Ba
o iau la fuga ca la incendiu, ba stau degeaba, dar defectele
Ie vad doar la altii.
in loc sa port 0 incaltaminte eomoda, rni-am pus pan-
tofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreau sa fiu
respeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara
nicio noima are drept cauza frica - nimeni nu ma iube.;te.
Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi e facu-
ta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chi-
ar azi arde soarele? leri, nu ~tiu de ce, pardi a batut van-
tul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura,
132
astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupa
parerea mea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri sa
fi fast soare ~i astlizi vant.
Tot rasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numai
raul, dar nu ma gandese la asta. Sa ne imaginam ea vine
Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura
rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor
gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule ,Ji ia forma biitatu-
riZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Ji mat mult
ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul tau
te ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvi situa{ia -
cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la
ptcioare. 1ft dCiposibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te con-
cluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsa vei con-
tinua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajuta
sa-Ji scrantqti pieiorul. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti".
Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplat
sa aud a§a ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceas-
ta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii
se face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat la
varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis
ca toml este alandala.
Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! lar-
ta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sa
gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, in-
cat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, din
cauza rautatii mele, in mintea mea el llU e intotdeauna atat
de bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cine
prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil,
acela 1ivede frumuse!ea.
Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa.
Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu
133
Luule Viilma
ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Am 0 dispozi-

tie buna de la mersul pe jos, de la cumparaturi ~i de la fap-
tul ca am 0 zi intreaga in fata mea.
Simt pe nea~teptate ca, daca inainte bombaneam cu
placere, provocand incon~tient a situarie in care puteam
macar sa-mi vars rautatea pe cine va, acum, cu aceea~i pla-
cere, a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum,
cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarea
rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Pi-
cioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. $i imi face placere
faptul ca, daca inainte eram agresiva in dorinta mea, acum
agresivitatea este inlocuita de bucurie.
I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta
privind injos. Cand am terminat, a ridicat ochii. Privirea ii
scanteia. lncet, mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atat
de mult a acaparat-o discursul meu, incat nu am observat
ca ne-am mutat din ieri in azi.
Daca ati remarcat, in timp ce meditati ati ~i simtit u~u-
rare, libertate ~i bucurie. Acum, Iuati de exemplu, un ziar
~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Urmariti-va gandurile
~i reactia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit
mai multa intelegere - mai calm ~i mai cuminte. Ati pa~it
pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Stradu-
iti-va sa nu padisiti acest drum.
Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp
ce merge, cand se duce undeva.
134
Despre a primi ~idespre neputinfii

E 0 vara calduroasa. Oamenilor Ii se umfla picioarele
de la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism.
Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Picioa-
rele se umfla ritmic - seara ~i dirnineata.
Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichi-
dului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i
inutil ~i vrea sa ne spuna ceva, dar noi nu intelegem.
Nou nascutii au in corp 70% apa.
Maturii - 62%.
in sange exista 84% apa.
Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile
~i sentimentele sunt in echilibru. Pe masura ce stresurile se
adancesc, in organism se acumuleaza un reziduu - zgura,
iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Aceasta
demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului.
A~a se produce imbatriillirea. imbatrane~te eel care "suge"
in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare, incat
sa para un b~Hrandecrepit.
Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentru
ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos, compoziria sangelui
~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari.
Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina
mai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul
de la moarte. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot
acumula din nou; apa pentru diluarea zgurii se gase~te m-
totdeauna. In felul acesta corpul capata 0 greutate exce-
dentara.
Acesta este semnalul pe care 11da corpul. E1 ~tie sa
dea de ~tire ca are nevoie de ajutor.
135
Luule v'tilma
Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate

pentru ca zgqra sa iasa afara, el va avea parte de 0 lectie
mai dureroasa. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura,
aceasta se intare9te, formand ghemotoace gelatinoase in
sange ~iin limm.
Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Mari-
rea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din ex-
perienta.
Cand trombul astupa vasul de sange, celula ramane m-
ra hrana 9i moare. Acest lucru este periculos pentru viata.
Ciind se infunda un vas limfatic, substantele reziduale
din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se
aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni, care, prin mari-
rea lor 9i prin durere, dau semnalul ca rautatea trebuie eli-
berata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi
ajutor.
Sangele hrane9te, iar limfa curata. Atllandoua sunt vi-
tal de necesare.
Sangele simbolizeaza femeia.
Limfa simbolizeaza barbatul.
Sanatatea simbolizeaza iubirea,
Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i adu-
na in el rautate, deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta
din suflet a iubirii. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri
materiale, nu ar mai avea stresuri. Din pikate, pofta vine
mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Pentru a
evita acest lucru, trebuie sdipat de lacomie.
Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI ar
realiza mult mai mult, dacii ar avea forta , vointei.
, Forta , vo-
intei, fiind sensul vietii, adicii iubire, se afla in inima fe-
mell.
136
Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeia
moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo
Cercullogic al vietii se inchide.
Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie
rautatea femeii pe neputinta barb atului. Aceasta situatie .
este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea
la prima vedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi
~i stresurile ei. Rautatea sexului feminin pe neputinta bar-
batului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distruge
sexualitatea maseulina. Distrugerea se petreee pe fondul
dominarii barbatului de catre feme ie, ironizarea so!Ului ~i
a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final sufera
sotul, dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera co-
piluI.
Edemul ineepe de regula de la picioare, ceea ce de-
monstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economi-
ce ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubi-
rea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca
pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iu-
beasca nu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca in-
cepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru, umflaturile vcr fi la
trunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee
in ce mai tare.
Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest
stres, veti intelege d.t de mult 11stingheriti pe so!U1dum-
neavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, in
loe sa se oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi,
tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Ce folos ca pe urma Ince-
peti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa va
mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va.
ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~i mai tare.
137
Luule Viilma
Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in ce

mai multe insuccese sotului ei. La fiecare nou insucces
gande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~-
tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu va
mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp
dispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti re-
prezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin ca-
sa eu pieioarele umflate, treeand peste durerea din artieu-
latii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fi
alergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu sunt
bolnava" .
. Uitati-va la oamenii batrani, atat femei cat ~i barbali,
cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu vi-
ata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sa
inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea
boala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad
cu oc:hiulliber.
Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru
neputinta sa ~i in felul acesta, la rautatea sexului feminin
pe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mama sa -, va
mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce
se dorea de la el, 'lor aparea nu edeme, ci direct cancerul
vaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine, i~i dore~-
te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat de
neputinla, va avea aceea~i influen!a.
eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de
ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala, se va
alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i
a gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns
de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata..
Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul femi-
nino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele.
138
Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta
apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus:
"Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie
doare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioa-
rele. Daca dumneavoastra, stimata colega, veti descoperi
acest lucru, sa-mi spunefi $i mie". Aeum a$ putea sa-i
spun, dar dansul nu mai este printre noi.
La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de san-
ge.
Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe.

Venele se coreleaza simbolie ell barbafii.
fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati, iar vene-

Ie la femei.
Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu na-
suI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic, ci doar co-
mandrc, dau ordine, deranjeaza ~i strica totul, femeile 11VOl'
sacai ~i de acum incolo. ~i cum ar puteael sa se infurie pe
femei altfe1 decat sa se aleaga. ell imbolnavirea arterelor?
Daca va mai lileepe :,;isa se ocarasea pentru prostia lui,
pentru la~itate ~i neputinta, se va alege $i eu 0 cangrena.
Daca barbatul considera sincer ca partea economica a
vietii intra in obligatia sa, dar nn ~tie sa se elibereze de
spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetu-
lui familial, venele lui se vcr dilata. Daca barbatul este co-
ple§it de dorinra razboinica de a zdrobi, de a rezolva trebu-
rile ell ajutorul pumnu1ui, de a-~i demonstra esenta 1ui
masculina, punand-o pe femeie la locuI ei, pe pie1ea Iui
vor aparea ulceratii.
Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese
din rezervorul rautarii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta-
139
Luule Viilma
tea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nu

este eliberata, ulceratia nu se vindeca. Daea se trece la re-
gim vegetarian, se va vindeca, dar pentm scurta vreme.
Dar, daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la tre-
burile economice, rautatea va intrece regimul vegetarian.
Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare
de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daca, in plus, se va
supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale
biirbatilor
, in Qgeneral, venele ei se 'lor $i
- illiflama. Daca TIU
trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te, se i

'lor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este mai
mare, cu atiit inflama!ia este mai puternica.
Daca, din motive economice, femeia se supma sincer
pe ea insa~i ~i pe sexul feminin, va aparea 0 ipl1arnatie a
arterelor. Cangrena apare mai rar la fenlei, deoarece vino~
vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de, ci
pe barbati. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i
economia. Cea care ocupa un post de conducere in sfera
economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji
ei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattl-
rii. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect,
arterele lor se vor imbolnavi.
Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Ele
au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufle-
teasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Rautatea - ni-
ciodata.
Daca femeia va cere iertare sincer, din tf)t sufletul,
rautatii sale pe neputinta sexului masculin, ea va simti cum
incepe 0 u~oara picurare in picioare - in esenta este circu-
latia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capu-
luL lnima incepe sa bata accelerat. Functionarea mai rapi-
da a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina-
140
Alunga diul din tine
reo Apoi, acela~i val se va urea in sus pe oase. Ele vor in-
cepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta
sexului masculin, pentm a se putea elibera.
Daca barbatul V8. cere iertare rautatii lui pe neputinta
economidi a sexului feminin, corpul Iui va raspunde prin
pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. de caldura ~i de
u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs.
Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel ca-

re este amator de cr:lqtig. Unui om generos niei nu-i va tre-
ce pnn cap a~a ceva.
Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~e-

lile sale, din cauza setei lui de a ca~tiga, va aparea in el un
inexplicabil sentiment de vinovatie. Sentimenttll de vino-
vatie ~i acuzatiile aduse altora, avand sediul in inima, pro-
voaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in
locul uncle se aHa stresul.
Setea de a ca~tiga este un stres viclean. De~i, de cand e
lumea, aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~i-
noasii pentm om, ea, in contrapondere, ~i-a complicat
esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar ~i eel mai
modest om poate sa se justifice spunand: '.'N-am oJi eu oare
dreptul sa primesc un astfel de jleac, ia utte fa altif ". Daca
el nu §tiemaiintiisa.dea.mcinu va primL Cat ai dat ~i
cat ai prD.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime, dar datul
trebuie sa preceadii primitnl. In feInl acesta omul devine,
inainte de toate, bogat spiritual ~i abia apoi - material.
Oriee om se vede pe el in celalalt. eu cat defectul tau
este mai mare, ell atat mai evident W sare in oehi partea
negativa a celuilalt. La un om care ili seamana, niei nu ob-
141
Luule Viilma
servi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIe-

gator.
Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar.
Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe
un alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0
fapta necinstita.
Scapati de orice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1a
dumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, de lipsa de dorinta
de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.
Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fii
prost sa nu simti cum tensiunea nev8.zuta cre~te pana la
stare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printr-
o tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea cor-
pului - asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate.
Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de
oameni ta~ne~te in afara, acest lucru se va exprima, pre-
cum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor cala-
mita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnce-
ta pana cand rautatea nu se va elibera. Cu raul vizibil nu
ne obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intr-
aco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ce-
va san cineva vrea sa se elibereze, va fi ca un tunet pe cer
senin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse, c§,nd
asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el eli-
pe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nu
, ca ar exista un pericol
banuieste ~ deom-ece ei se rasfata, in
razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..'1 ansamblu1 sau.
Osul reprezinta simboIic barbatuI.

Tesutul moale - femeia.
142
Ficatul, splina ~i maduva osoasa sunt organe care fa-
brica sange. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pen-
tm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hra-
ne~te corpul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. La
fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. El a fost
creat pentm a proteja femeia.
Cand barbatul este furios, rautatea ii rupe oasele ~i
femeia ramane fara aparare.
Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza pro-
ducerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat
mai grea este suferinta organelor care fabrica sange.
Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna
un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor.
Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna
supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la
atac. De~i, simbolic, sangele este femeie, el are doua
parti - partea feminina a sangelui este reprezentata de he-
matii, iar partea masculina - de leucocite. Nu mai insist cu
amanunte asupra saugelui, tema tratarii bolilor de sange
poate face subiectul unei alte carti.
Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul fa-
miliei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de
familie rau, copilul va avea anemie. Dacii femeia i~i cre~te
capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea,
abligatoriu capilul va avea anemie. Sangele copilului i~i
inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera ne-
ajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tangu-
iri pe aceasta tema.
Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru compor-
tamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI
Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa pri-
measca, nu da nimic altuia, in schimb 11invinuie~te.
143
Luule Viilma
Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spai-

ma a omenirii orientata spre a primi, a ob!ine. Ce anume
dore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de care nimeni,
nicaieri ~i nicicand nu poate trai - iubirea.
Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza
a traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeni
nu are nevoie de iubirea mea, iubirea imi este respinsa es-
te spaima cea mai mare, dar omul lacom 0 are numai
atunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atunci
descopera ce este cu adevarat valoros pentru el - omul de
alaturi.
Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este
stresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator sau
doar primitor. Dar, daca lasati ca setea de ca~tig sa ia am-
ploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yeti mai
avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.
Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani,
dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu.
Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti
simti ca aveti ambele spaime, asta inseamna ca setea de
ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele
sau chiar se lupta. Care dintre ele prevaleaza in acel mo-
ment va arata pe care dintre ele 0 simtiti.
Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examina-
re superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in
schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu ca-
doul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai
faceti ~i comentarii - asta este tot sete de ca~tig. Inseamna
ca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie.
Ati dori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, tre-
buie sa primiti mai mull. Va in.furiati pe eel care nu da, ca-
144
re nu permite, care nu rezolva, pe eel care vi se pare a fi un
obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra.
Dar, dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa
atenteze la prosperitatea altcuiva. Cine cade in curs a - este
hot, cine nu - e om cinstit. Spiritul omului vede insa ~i ~tie
tot, inclusiv gandurile, ~i asta se exteriorizeaza pe corp. in
popor se spune: "Dumnezeu vede .}i pedepse.}te ". Omeni-
rea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa.
Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Preten-
tia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.
Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Dad. recu-
noa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de
aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica, apoi Ie cereli iertare ea v-
au linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa
va invete, ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Daea
vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pen-
tm ratacirea dumneavoastra, va veni ~i ziua cand va va fi
mai u~or in suflet. Atunci veti observa ca, oricat ar fi de
ciudat, nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc.
in loc de un buchet de trandafiri, dati un buchet de flori de
camp, in loc de cadou - un pupic din toaUi inima. $i nu
veli avea nid mustrari de con~tiinta, nici sentimentul de
paguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoas-
tra Ie va fi bine.
Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate,
inclusiv munca, relatiile familiale etc. Cui Ii place munca
~i i se dedica, va fi recompensat. Dar cine pretinde pentru
munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita, ace1a, din cu-
piditate, i~i condamna sufletulla suferinte. Rautatea pe un
obstacol aDarut in calea inavutirii
... ,- duce la imbolnavirea
partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fost
creati pentm bani, ci banii pentm noi, acelc va considera
145
Luule Viilma
munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fi

vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze,
dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebui sa va
despartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut?
Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l
mai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va
apartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi cel
care da. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rauta-
tea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca in dumneavoas-
tra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi pre-
cedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel ca-
re 11prime~te.
Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te ca-
satore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se cre-
eaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fe-
ricire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celui-
lalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit
exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat sa
primeasca iubire, va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa ca-
pete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa faca
rost de bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-a
valma, va ramane :tara tot.
Unii 'lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate da
omului sanatate, in afara de el insu~i. Sanatatea omului es-
te masura spiritualitatii lui.
Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sa creasca oa-
meni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie da-
ruie~ti viata.
Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fi-

ecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi.
146
Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, ei
considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte
nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei
eu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt.
ParinW cumpara ma~ina - copiii 0 fac prafln accident.
Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i
mangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata,
incepeau sa se revolte pentru orice. Revolta cre~te ~i devi-
ne spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina,
ci dimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentru
parinti ea este comoara cea mai pretioasa. Gandul se trans-
forma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. E
bine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langa
patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre-
~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEI
ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang du-
pa ma~ina lor, lecria nu se termina.
o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei.
Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai
tare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu
shnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilalti
oarneni, ci cat au aeumulat. Invidia te poate seoate din
mintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am im-
proa~ca cu noroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toate
vede doar interesul altora.
Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar
cu boala - eonchide eu amaraciune cate cineva la batrane-
re. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate.
Aitul s-a straduit din toate puterile, el - doar ca sa ia fata.
A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire, a

primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire.
147
Luule Viilma
Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig.

Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au
suferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara a
surerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comporta
eu prudenta fata de ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pe
scara lui de valori ea va ocupa un loc modest.
i
Grice om are nevoie sa se acorde atentie, dar dad
aceasta necesitate devine mult prea mare, ea poate ucide.
De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimi
de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite in
alte conditii, de a fi in centrul atentiei. Acum ea se reali-
zeaza prin moarte.
eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a 0 pierde
este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee
cuvant rostit la adresa lor. Astfel, din cauza unei critici, 0
persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda,
iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pum-
nul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata
numele eu 0 crima.
Daca gloria nu este din ce In ce mai mare, omul va in- .
cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de
cellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de pare-
rea ahora, se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia
lor este libera ~i ve~nica. eei care sunt apasati de glode nu
Indraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu a
pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Eli-
berali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-i esenta
~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoas-
tra va fi Incoronata de glode, iar dumneavoastra va yeti
smulge din cercul adoratorilor.
148
Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea
precedenta, mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQ-
pacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai, pentru
acel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Inteleg
ffitre ei. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti..,
ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL
Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-am
spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bata-
ie - sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. iube$te, in
esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia.
Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat
eel care te necaje~te: " Cine zice, ala e".
Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoaca
durere. Ori ca e mare, ori di e midi, ea va cre~te, dadi nu
va elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparut
ea sa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat.
Cerep.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Cereti
corpului iertare pentnl gre~elile meute.
Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga es-
te srrinteala pe Umimul credi..'ltei. Care credinta.? Indiferent
i
care. Cand omului se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care
senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.
Cellalli zei, mai d,:\Teme sau mai tarziu, mai mult sau mai
putin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depa§easca
pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani, el
~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa se impu-
na prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi ma-
TIifestare exterioara este politica. Daca politicianul va di-
mane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i
va 'lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrat
este, daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori,
149
Luule Viilma
considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, pana

intr-o zi cand i~i va rupe gatul.
Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu
are darul vorbirii, el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIi-
gioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi,
e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga -
dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti - nu este foarte
puternica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i
este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai
bunl decat aiW. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta, ei
vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu se
impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti
sa se schimbe. Daca dorinta de a domina se transforma in
dorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptul
de a actiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al
, 3 ;;
globului pa..'11antesc,printre pacientii sanatoriilor psipjatri-

ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omene§ti,
periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia
lor ca pot sa indrepte IlL'11ea.Nma aid i-a adus setea lor de
a ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga,
cine nu 0 tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-o
astfel de criza. In acest caz, va ±1 greu sa fie ajutat, pentru
di el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulbu-
rare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma
iube§te, care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca, ci
vrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, dar
noi respingem invalatLlra ei.
Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dar
daca ele trebuie traduse in viata , de altii.
, ' autorul lor se va
afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial, con~tient ca ideile lui
par 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa ca
fiind reale, - va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in
150
aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitati
se bizuie dezvoltarea lumii.
Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi,
interdictii ~i amenintari de osanda, va spun unnatoarele.
Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona, nu inter-
zice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia
fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi co-
rect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa invete prin
propria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca in
capul dumneavoastra sunt ganduri rele, sunteti precum un
fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate, denumite
adesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, aces-
tea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune
~i spera sa capete forla prin faptele sale rele, de~i se teme
de ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai.
Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun, mai
mult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie un ras-
puns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va pu-
teti indrepta, eliberandu-va de gandurile rele. Eliberati-va
~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima
ca Dumnezeu nu mii iube§te. Apoi, spuneti celui care va
deranjeaza sa va lase in pace, pentru ca acum sunteti mai
de~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titi
ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul
curat. Multmniti ispititorului pentru ca, cu ajutorullui, ati
aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra.
Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte ca
fiind oarbe ~i ignorante. A~a cum ele v-au aratat esenta
dumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tot
a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corec-
tarea modului de a gandi. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu
151
Luule Viilma
atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia,

setea de glorie, dorinta de putere, setea de ca~g etc.
Deprim.aTea pTovocata de oa-meni

Daca am ~ti sa ne eliberam de mah ... .urea provoeata de
neintelegerea omeneasea, daca am pricepe importanta ei,
ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti.
"Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului
de instructie. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna
pe neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei care
sunt eon~tienti de acest lueru.
Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i
aprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea uma-
na, felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i
intentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eeva su-
parator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate aces-
tea demonstreaza cre~terea "ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunt
eel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om este mahnit
ea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii sim-
ple, umane, ea se destrama rapid unele legaturi de priete-
nie, disnieii etc.
Un om aflat in impas, care dore~te sL.'1cersa inteleaga
viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe ori
nid nu-~i da seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te
~i suflete~te partenerul de viati'i. N e mai vorbind de sclavia
primitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari cieali-
toare despre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat.
Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din
ochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca, din
152
eauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se to-
ce~te. Inainte de arice, are nevoie de odihna.
Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de
rea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se re-
fera mtai la el.
Depresia este rautatea inabu~ita de frica.
Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu

mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obser-
yam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ra-
tacit 0 caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidie
inexplicabila. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la
suprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispitit
sa faca altfel.
Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate-
1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de
dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Ina-
bu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei co-
municarii legata de vointii. Deprimarea blocheaza energia
iubirii ~i dorinta de a iubi.
Starea de de prim are duce la gripa.
Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de

a comunica. Lustrul exterior, un zambet stralucitor ~i ma-
merele fine sunt in realitate amagitoare, dar sunt conside-
rate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare
~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune.
Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Manierele
fandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumnea-
voastra poate sa ramana acela~i, dar mintea dumneavoastra,
153
Luule Viilma
treaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Caldura

dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura, dibace a
eonloeutorului dumneavoastra, determinata de setea lui de
a ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare este
liber sa aleaga.
Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare.
Cine alege setea de ca~tig, va fi lipsit de iubire.
Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i ince-
teaza sa mai ereada in eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepe
sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i in
eelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plang
eel mai tare de dureri de cap. Ii irita sporovaiala mra. rost,
devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea.
Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i de
laringe. Dar eine i~i spune parerea {ipand, va suferi de an-
gina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripa ajuta
eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boala
insotita de temperatura este foeul purificator al organismu-
lui.
Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lor
distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vi-
zibila, pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee
mai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe
oarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au deve-
nit eu totul altele. Daea aeum zeee ani, de Craciun, prega-
team pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i sim-
team 0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubirea
prin eadouri scumpe, care sa epateze, pe eare sa Ie cumpa-
ram din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val de
gripa de Craciun.
Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de spe-
ranta, eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in-
154
telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne
yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine
se va elibera de deprimare, nu se va teme nici de nevoi,
nici de gripa.
Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima
ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne in-
vete curajul. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca.
Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im
din minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim cura-
jo~i, devenim rai ~i facem rau corpului nostru, dar nu ne
treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra.
Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu ve-
clem ea noi suntem ereatorii ei.
Despre foml purificator

o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca ne
gandim bine, in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva.
Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0
gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere,
eu eritem, eu frisoane, cu edem ~i eu secretii.
Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vrea
sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucat
majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i
eatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele:
"in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo
este concentrata durerea. Cauta in tine cauza. in cap sunt
a§ezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet din
moment ce cauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, fe-
bra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cau-
zei ".
155
Luule Viilma
Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice:

frunte - judecata,
ochi - claritate,
urechi - importanta,
nas - timiditate
maxilar - maudrie, vanitate
Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a tra-
saturii de caracter respective. Excesul se transforma tot-
deauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune,
eu atM egoismul devine mai mare.
Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte,
11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Intrucat gasesc
vinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa. lncapafdnarea
este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masma
ce cre~te, ea se transforma ill cruzime.
Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul

de vinovi.itie.
Boala incepe de la invinovatirea altuia.
Fiecare simptom are importanta Iui:

durere - rautatea de a cauta vinovap.,
eritem (inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor,
febra - rautatea de a judeca pe v1novati
edem - rautate din exagerare,
secretii, - rautate din suferinta,
Cand va descifrati in cuvinte, pentru dumneavoastra,
fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul
iertare ~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~i
vor apare 1?icelelalte secretii. Deosebit de importanta este
transpiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i
atunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor-
156
A!ungii rau! din tine
ma de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i
dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare.
Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tu-
miti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil
sa lucrati asupra gandurilor.
Sa vorbim separat despie cele cinci simptome.
Durerea este sem..'1alulde alarma care ne in~tiinteaza

ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca durerea ar
aparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durerea
va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita.
Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauza indispozi-
tiei, dar capul va spune: )}lata cauza - gandirea ta gre.;i-
a.
tV)}
Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti.

Daca, insa, continuati sa merge!i inainte cu indrazneala,
aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invinga-
tor ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupti
cu raul impotriva raulul. Numai succesul obtinut prin bine
iti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita vic-
torie pentru di sunt fericite ambele parti.
Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va face bi-
ne, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~i-
rea urechilor arata ca omul nu aude bine, imo~irea ochiI~If
arata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d.
Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am,

chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatul necazului dum-
neavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare,
aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul tem-
peraturii, daca organismul vrea sa va ajute. EI insa este
157
Luule Viilma
totdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceasta

posibilitate. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide
u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Focullasa pustiu
in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de
la capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuie
sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se
poate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 faca
altfel.
Daca, de exemplu, ati decis ca boala dumneavoastra
este provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea ins a
ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat.
Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de

situatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i de
acum incolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteti
cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna.
Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna va
imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca
frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi
din cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va apa-
rea un edem. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu
unedem.
Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va conside-

rati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supu-
neti corpulla suferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui
sa dati afara, pana apare boala care sa va salveze de pro-
pria prostie.
Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune ca
motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivul
ar fi frigul, frigului i-ar curge nasul.
158
o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai
mica. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printr-
o boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0
rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~i
pragul de suportabilitate al corpului urnan. Atata timp cat
omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata
de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sari
in ajutor 0 boala insotita de febra. Dar cine persista in in-
capatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sa
o incercare sub forma unei boli grave.
Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea a ve-
nit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Daca
ganditi corect, puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar
sa deveniti imun la acest virus.
De ce orice inflamatie, chiar ~i un guturai, dureaza eel
putin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da
omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fie-
carei chakre.
Indiferent unde se afla focarul bolii, inflamatia este in-
totdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatie in-
cepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp,
iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza
intr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0
complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichi
sau la creier. In realitate, in primul caz, omul nu a ~tiut,
chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimare
provocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa se
elibereze de starea de deprimare provocata de planurile
e~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sa inte-
leaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pen-
tm ca nu ~tie sa ga.n.deasca.
159
Luule Viilma
Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am

vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine.
In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a ince-
pe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-ar
putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun aju-
tor. Alta data, aeumularea de stresuri se transforma intr-o
avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra,
prin foeul ei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenul
pentru a lua startul. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat
~i noul ineeput sa fie coreet.
Ar fi mai coreet:
- nu sa curatam, ci sa ne curatam, adidi
- nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim.
Indiferent de obiect, sehimbarea este totdeauna 0 situ-
atie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este li-
bertate.
Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca
sorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum se
poate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " -
ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dum-
neavoastra. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i,
nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai in
acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie ras-
pund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional.
In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce,
dar deja la un nivel mult, mult mai rau.
Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l

consideram ca atare. Avem nevoie de libertate, dar in ace-
la§i timp, obligandu-ne, ne transforrnam in proprii no§tri
robi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem la
servieiu, sa ne intoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam
160
pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim.
Ne obligam pe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea,
dal' ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel, a§a se obi§nu-
iefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-me
de justificari. Pe seurt, ne obligam sa traim. Obligam ~i pe
altii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi am aparut pe
lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru.
Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel, am putea
spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al
nostru, care a venit sa ne invete cum sa evadam din capti-
vitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Ce-
reti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti §i sa mlLTleiti
ca un am liber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna,
lipsita de bucurii, ca ni~te robi ..
Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dum-
neavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bu-
curie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senza-
lia de nonsens ~i lipsa de speranta. Lumea va deveni mi-
nunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yeti inte1ege
cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la cate
chinuri v-ati supus, in loc sa fiti fericiti.
Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, ur-
mariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cum va veti
prinde ca iar ati meeput sa va obligati, indreptati-va imedi-
at aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul
primei zile. Nu yeti mai fi adus de spate, spinarea se va m-
drepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i
inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in pi-
cioare va fi mai mica, pentru ca nu va vor mai apasa pro-
blemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba. Seara deja
nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.-
neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va
161
Luzde Viilma
extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce

urmeaza.
Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana verte-
brala, la nivelul coastelor inferioare. Cand veti lncepe sa
va eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere,
senzatii de rupere a ceva, un sentiment de eliberare care va
face sa trageti adanc aer in piept. In aceasta lume, coloana
dumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati pre-
zenta acestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba care
pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita
~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chef
de nimic. "N-am chef' este un stres foarte serios, el blo-
cheaza partea volitiva a chakrei. Starea de obligativitate
inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca
omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa cea-
ra acest lueru de la altii, adica incepe sa se poarte sama-
volnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii,
o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate nee-
liberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba.
Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salu-
tam noua zi, irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de
iama un soare mare - care pentru mine este simbolulliber-
tatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-am
unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Nu ma garrdeam la
nimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu
oamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau unde-
va in jos. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua
respectiva, aItul privea dezordinea din casa, altul cauta ce-
va, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0
infracriune, altul suferea ~i se tanguia, altul... Erau multi.
Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita
sa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei
162
in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor la
indemana. Trista priveli~te.
Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urma-
toarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntu-
neric.''' Nu, dragii mei. SOal'ele stralucea ~i atunci. Socia-
lismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partea
lui rea se vede mai bine, de aceea I-am botezat ea fiind rau.
Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui neva-
zut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 con-
sidera rau, va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirile
epocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinreze istoria
~i a~a ceva nu este posibil.
Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de da-
te, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile.
Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a
modului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam un
monument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi ne-
ar spune noua, eelor care trecem pe langa el: "Draga omu-
Ie, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/",
atlli"'1ci,poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la teme-
lie. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil, i~i
aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Rau-
tatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni din-
tre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun,
oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui fapt sur-
prinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa acti-
oneaza asupra lor ca un magnet.
163
Luule Viilma
, ,
Dorinta de perfectiune
Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, marea
omeneasca ajunge sa in!eleaga, prin chinuri ~i suferin!a,
cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. en cat furtuna es-
te mai putemica, ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul
are tendinta sa se afunde cat mai adanc.
Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simulta-
ne a emo!iilor ~i a sentimentelor.
Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea.
S-a lovit la lli'1 pieior, a ~i capatat experien!a, ceea ce i-a
adus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele,
dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it h pamant. Nu-i nimic,
o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte.
A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta.
Din pacate, la orrml sentimentdor intelepciunea se
dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va
deveni con~tient de sine ca personalitate.
Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca
ambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalalt
nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti, ~tie doar sa
actioneze. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul
rand. Dar ~a Invat~im.
Omul are ~apte chakre. Durata medie de viata este de
70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a In-
vata sa rationeze, conform nivelului fiedirei chakre.
164
••• +
In primii 10 ani de viara Intre 10 ~i 20 ani omul des-

omul afla ~ii~i testeaza pa- copera partea sexuala a vie-
sibilitarile fortei fizice vitale W ~i Incepe sa 0 cunoasca
ill tearie ~i In practica.
+ +
Intre 20 ~i 30 ani omul cu- Intre 30 ~i 40 ani are lac In-

noa~te ~ipune in practica relegerea iubirii
capacitatile care se refera. la
madul de a domina.
165
Luule Viilma
'4tL ~ I}~j\-Ll +
Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea
.~
~\\\\\
-~ " \
" \.\ \ I 1..+
\
Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i
devine con~tient de necesitatea ei. Este timpul pentru cain-
ta ~i lndreptarea gre~eliior
166
Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane

este iubirea.
Daea are sentimentul de iu- Dupa ee a simtit forta iubi-

bire este eapabil sa 0 radie- rii, omulincepe sa eomuni-
ze ~i spre altii. ce ~i sa-~i manifeste puterea
::;
'e
,~
400*
m
+ +
i~i :taure~te sperante ~1 se in fine, ineepe sa creada in

ocupa de sex. bine ~i tine cont de acest lu-
em atunci cand i~i folose~te
forte1e.
167
Luule Viilma
La fiecare om, atat emoliile cat ~i sentimentele sunt

transmise de la mama ~i de la tata.
V orbitul este exprimarea emotiilor.

Tacerea este exprimarea sennmentelor.
Intr-un intreg unitar - in familie - intre aeeste doua fa-

tete trebuie sa existe un echilibru total.
Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile, mijlo-
cuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. Nuantele
sentimentelor sunt transmise prin ton.
Omul emotiilor folose~te cuvantul, erede in el ~i l~i
permite sa se amageasca prin eUVh'lte.
Omul sentimentelor amute~te, procedeaza conform
simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin
euvinte.
Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pre-
tentia ei se impline9te, familia se va destrama. Insumarea a
doua marimi similare duce la rezultatul opus.
Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i
obtine ce a dorit, efectul va fi in~elator. 0 femeie slaba i~i
va aseunde rautatea, iar tensiunea interioara va dauna fa-
miliei. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare
reeiprodL
Cand rolurile se schimba, adica sotia este putin vorba-
reata, iar sotTIl vorbaret, legile naturii se 'lor Intoarce eu
capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui
sa sufere eel care tace. Daea el va invata sa gandeasea co-
reet, suferinlele vor ineeta - va avea parte de intelegere. ~i
se va schimba ~ijumatatea Iui.
In orice caz, un am pre a vorbaret sufera de frica - nu
sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe.
168
Alunga raui din tine
Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di nu
ma apreeiaza a.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot in-
cearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se justifice, tara
sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursu-
rile lUl sunt plicticoase ~i penibile.
Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unul
foarte vorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitatea
sa realizeze multe lucruri in viata. Cu singura conditie - sa
se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea.
Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande, se vor desparti
foarte repede. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din ori-
ee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n -
acesta este argmnentul lor. Astfel de oameni se priveaza
de mnIte valori spirituale.
Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca
~i sa taca ~i care se sustin reeiproe, sunt ca ni§te vasla~i pe
marea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante.
Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~-
tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii in-
cep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni!
Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. n Ne-am
in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.
Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma su-
par. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc
fnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfel
de persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiile
sunt ~i ele neeesare. E1e due la certuri care curata atmosfe-
ra, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese 11extenueaza
peam.
Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certi
nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cine
nu §tie acest lucru, seamana discardie §i pana la bataie nu
169
Luule Viilma
mai e mult. Deosebirea COnSUlin ~tiinta sau ne~tiinta de a-

ti administra rautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu va
duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Cine nu ~tie sa
ierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit.
Astfel, in oriee om exista un bine ~i un rau, dar daca
omul viseaza numai la un bine peste masma de mare, mai
devreme sau mai tarziu, peste el va veni l'aul. Nu este po-
sibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum
manearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in fe-
lul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa se
eompleteze reeiproe.
Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea
sentimentelor mai bogata. Astfel de oameni VOl' ~ti sa
apreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~i
la experienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarece
pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este nece-
sara viata, in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei '-greutati,
pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de fa-
milie va fi indiferent cum, dar nu va fi plietisitoare. I~i vor
da libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un tot
solid pentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracte-
ristica pentru oamenii putemici, opusul ei fiind iubirea li-
bera de astazi.
Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea buna
a raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul ce-
lor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea
pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atraga boga-
tii de toate felurile.
Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se va
obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femei-
lor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei-
170
tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel de
femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.
Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se va obi~-
nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala se
va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile
marunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in inte-
gralitatea ei.
Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - in
profunzime ~i ingust. Femeia este incetineala, bilrbatul es-
te viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul - inflexibilita-
te. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-ale
sale. Uniti prin iubire, ei vor forma perfectiunea.
Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rol
feminin, barbatului - unul masculin. Trasaturile de carac-
ter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se di-
minueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimba
rolmile, cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea,
de exemplu, sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina
incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Incapata-
narea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa
~i cicalitoare, deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu
flexibilitate. Fermitatea masculina, atingand punctul critic,
ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea femini-
na poate sa se trans forme in servilism. Mult mai periculoa-
sa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub
papuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sa
teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland
la tertipuri feminine.
Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un mo-
del, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui.
Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va
171
Luule Viilma
pru1a arbitrar. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe

putere, se va ajunge curand la sarnavolnicie.
Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii
pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Daea viuta impune
sa se depuna un mare efort barbatesc, femeia va sta alaturi
de barbat, ca egala a sa, ~i va face eu bueurie 0 treaba de
barbat, rarnanand totu~i femeie. Si daea barbatul nu are de
facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de
treburile ei, sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor tre-
buri foarte ne barbate~ti. Asta nu-l umile~te, pentm ca i~i
ajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand
este nevoie de el; daca este oferit inainte de vreme el va
provoca nemulturnire.
Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are
aceste defeete. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu
excesele mele", eelalalt va avea aceea~i opime. Cei doi
formeaza 0 familie solida.
SinguTidatea ca una din fonnele de exis-

tenta, a o1l1enirii
Omenirea viseaza la perfectiune, dar nu ~tie sa 0 atin-
ga in mod emeet.
Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte, altul
ramane In urma, dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorul
cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata, pentm di, orne-
ne~te, eel din avangarda se va cu1ca pe laud.
Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri.
172
Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa
atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii
materiale.
Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singurata-
te, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre ei
sunt ferieiti cu singuratatea lor. Chiar ~i eel care l§i dorea
foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la sin-
guratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai §tie ce sa faca cu li-
bertatea eucerita. In realitate, ace§ti oameni doreau sa aiba.
o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcar
sa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum.
De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea?
o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea con-
stituie idealul de perfectilLne. Toti avem dorinta de a spori
binele.
N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica -
nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa
Intelegem valoarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noi
apreciem doar partea aparenta.
In fiecare ferode exista ~i un bfubat ;;i ill fiecare barbat
exista §i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibreze eu-l interiorul
eu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiunii
umane. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i
Inteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:te
important Cill'll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.-
pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0
meditatie de cateva ore, ~i daca ea va va ajuta sa deveniti
con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap -
totul este ill ardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modul
de gandire prin perfeqionarea corpului, ~i asta este minu-
nat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vege-
tariana ~i plante tamaduitoare, este foarte bille. Numai nu
173
Luule Viilma
uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai

puterniea, de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu
mana.
Trebuie sa intelegem ea, prin natura no astra interioara,
noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im
in noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruia
dintre noi ~i a intregii omeniri.
Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiri-
tului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar
phlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor,
folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea,
ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii.
Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati.
Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui
astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Deocamdata
nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va eli-
bera de stresuri, va inva~a ~i va deveni un astfel de calator,
~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea.
Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea
omului. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de
unul singur sa va perfectionati - aceasta ~i este misiunea
dumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebu-
ie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti.
V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu, lepadati-va de
stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumnea-
voastra ~i sa formati perfectiunea. In feIul acesta va yeti
face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt.
Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Ne-
am obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce
mediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit mai greu sa
auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo-
174
toase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai cel
care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii.
Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i
puterni~. In orice societate, el se comporta la fel, dima-
nand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determina
faptele.
Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i, care au
intelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i
sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal
de sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~i femei. Ei
nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de
ceilalti, ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~i
diminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va de antipatia
fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spai-
ma de a fi singur, de sentimentul de inutilitate, de indoieli,
de neincredere, de neincredere in sine, de satietate fata de
viata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de a
parasi lumea aceasta, de nepriceperea de a gasi un om
apropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, de
negatie etc.
~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se in-
treaba: !J Si la urma urmei, de ce ne trebuie ace.Jti bar-
bali? J.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei
ei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama ei
era atat de de.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din ca-
uza inteligentei ei.
Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ce-
Ie mai importante intelepciuni de viata:
- 0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane
femeie;
- un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ra-
mana biirbat;
175
Luule Viilma
- m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece ni-

ciodam imelepciunea naturii.
Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a ve-
dea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adeva-
rul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nici
nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simplu
spus - mincino~i. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi-
.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau.
Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatori-
ta, care ~tie tot, a citit tot, care demult a fost operata de pi-
etre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ieti-
ce de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei
acum, dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0
rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i
di in ~general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu , ee
medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca la un nivel
spiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa
prin a-~i recunoa~te gre~elile.
Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali,
este privilegiul societatii de binefacere. Haideti sa ne gan-
dim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in vi-
ala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe ce-
lalalt, nu va fi niciodata singur. Omul care iubqte bogatia,
este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un
suflet iubitor.
Reprezentarile, modul dUllh'1eavoastra de a privi viara
v-au adus la boala sau, la inceput, la neputinta ~i asta In-
seamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~teti acest lucru §i
revizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i
sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sa
negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii, ulterior insa va fi
mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti.
176
Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati
decis ca vTeti sa fiti om, atunci trebuie sa faceti alegerea
intre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintele nenaturale,
fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este ine-
vitabilul con~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii
~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de.
Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;i
acesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cu
zi, u..'1iivor sa fie singuri, altii se tem de sil1guratate, a1tii 0
urasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina
perceptia fata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnnea-
voastra negativa ~i va va fi bine. Daca va place viata ~i va
plac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta,
el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este
iubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sa se transmita ~i
celorlalti.
Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, care
se plang in permanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu or-
ganizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nu sunt distrali, ca
nu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eel or-
lalti nu Ie pasa, ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor
pe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de
eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea
aceasta. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te
le-a blocat ratiunea. Rautatea provenita din insatisfactie
infrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul,
gustul, pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameni
au un defect comun - nu vor sa dea, ci vor sa prirneasdi.
Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciu-
dati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea
lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~-
nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de
177
Luule Viilma
cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca

100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu
istoria Spaniei. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vq-
nic. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsa-
te tara noima. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre
tara visurilor ei. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va
mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul, dar a ~i me-
ritat. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in.•
telepciunea vietii, ea va pune cartea de 0 parte, i~i va ne-
tezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa
povesteasca ce a invatat-o pe ea viata, in bine. Doar un
prost se va plictisi ascultand-o.
, ca un
Viata CUTem altemativ
Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Spira
spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului, care
incepe ~i se termina in acela~i loc, cu deosebirea ca tot-
deauna sf§.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Aceasta
inseamna ca, indiferent de mersul vietii, spiritul uman de-
vine cu fiecare viata mai intelept. Succedarea continua a
binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub for-
ma unei sinusoide pe aceasta spirala.
In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual
~i corpul fizic.
In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. In
corp avem ~apte chakre. Traim ~i imbatranim. Ziua de ieri
nu va semana niciodata cu ziua de azi, pentru ca viata se
schimba. Indiferent de sex, caderile ~i urcu~urile sinusoi-
dei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani.
178
Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un in-
treg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i
fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au
interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare.
Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este
foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta
decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvolta-
rea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i
neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te
rostul poeziilor.
La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat
pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii.
De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a
merge la 9coala.
La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste inte-
res pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in
schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte
lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa pla-
cere, de exemplu, la bibliotedi.
La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i inte-
rese.
La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te in-
teIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de teh-
nica ~i de sport.
De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se
pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa
cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de
educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barba-
tul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spiritua-
la. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni.
La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valori-
lor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap
179
Luule Viilma
se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i

posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe
sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala,
vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i con-
tradicp.i!
180
Oezvollare
~..•
00
•....•
• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',
Dezvoltare
f1zict\
ffi-I.1/ F••••elU,ei~_e*,-'
L"""""'Barbat
A
" " "'" ,

"1\
~nHde
\.I via~a
~
~
S
Oq
$::)(
"":
;:--
$::)(
~
9"
"'"
9"
~
anii de
,
viata
Dezvoltare
fizjd
Luule v'iilma
La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatu-

ra eu viata ~i se inteleg bine.
Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i orga-
niza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se gra-
beasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta
barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete.
La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inain-
te de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii.
Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spiritu-
ale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature,
exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate
treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia
maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui.
Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza
mult. .
Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic
a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea
capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este
varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru
perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i mun-
ca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc
intr-una.
Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un
nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii
tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i
pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru ci-
ne nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe pe-
rioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea ni-
velului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta
omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spai-
ma - spaima de batranele.
182
Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a
revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de
lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns
la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va
atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0
stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de
munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei
fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag
fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar ca-
pata sanatate.
Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta.
Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata
traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunasta-
rea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din
viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe ca-
re nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile.
La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua
care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pen-
tru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm
~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de dumi-
nicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi,
pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de
sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea
ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de
murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu
trupul curat.
- In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc.
Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie.
Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari
foarte dureroase.
Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie ce-
lui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba-
183
Luule Viilma
tnlnetea nu este pusa la mare cinste, intmcat cei care sunt

acum batnlni, nu au respectat din tinerete pe cei in varsta
~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Era mai
importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Acum, toti
trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune
sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Fieeare are
locul ei.
Pragul noii varste se nume~te climax.
Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor
pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se ob-
serva 0 cre~tere a activitatii fizice. Si tomi din cauza spai-
melor. Multe femei considera ca odata cu instalarea me-
nopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc pe
aceasta tema, dar Ii se mpe inima. Femeia percepe acest
fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie.
Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile natu-
rii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe, acum na-
tura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:-
stmatie. Natura este ca un parinte grijuliu care, ehiar daca
se preocupa de copil, ~tie ca nu-l poate oerati toata viata;
altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare.
De regula, menopauza se instaleaza incepand de la 50 de
ani. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic
se observa de la 35 ani. In spate1e intremperii menstruatiei,
nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri.
Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.
1 - Sentimentul de vinovatie - sleie~te inima de forte,

incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea
normala cu sange a intregului corp. BataiIe de ir,ima mai
dese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui la
eliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor, senti-
184
mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba,
moale ~i lene~a.
2 - Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in

toate tesuturile moi. Cand vasele de sange se ingusteaza
pielea devine reee ~i palida, chiar albastrie.
Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult, apa-
re spaima de moa.lie 9i vasele de sange se contracta bruse.
Ca urmare, in celule apare un deficit de oxigen ~i de sub-
stante hranitoare. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru
a muri dar, din prostie, am putea da de bucluc. El ne in~ti-
inteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Pentru a
compensa lipsa de oxigen, inima, de fricB.,l'ncepe sa pom-
peze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~i
da seama ca. ceva nu este in ordine. Cine va invata sa se
elibereze de stresuri, acela nu va suferi niciodata de arit-
mle.
La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau, sa-~i puna spe-
ranta in aitii, sa caute la aIti! cauza necazului lor, aritmiile
pot sa dureze multa. vreme. La cine s-a obi9lluit sa gaseas-
ea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie, bataile de
inim3. vor trece de la Sh'le9i foarte repede.
3 - Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie

9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la ma-
ximum vasele de sal1ge, provocand Inro~irea pielii. Corpul
este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara.
Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea ra-
pida a acestor trei stresuri principale. Astfel de accese apar
~i la tineri, ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea
~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Metaforic vor-
bind, odata ell varsta, din manunchiul de stresuri cresc ni~-
185
Luule Vii/ma
te vulcani care, din cand in cand erup, ori pe rand, ori toti
deodata.
Din punet de vedere medical, climaxul dureaza dl.tiva
ani. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de cli-
max de la 35 1a 80 de ani.
Mai demult, diferenta de varsta intre cei doi soti era
mare. Astazi, iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de ace-
ea~i varsta. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de
dezvoltare al omenirii, nazuinta spre perfectiune.
Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~-
tea in familie. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna
~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta, dar de sex
opus. In schimb, acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i
varsta, dar de acela~i sex, lucrurile merg bine. Ei au ace-
lea~i interese imediate. De obicei, un ~ef de colectiv va
prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Cea mai buna
varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex
opus, trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar,
dar de aeeIa~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea
persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex.
Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pi-
onier, va deveni un intreprinzator, mai de~tept ~i mai activo
Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pro-
nuntat al propriei demnitati. Dar, prea mult bine nu mai es-
te bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma
in vanitate ~i egoism. Aceasta duce la ingamfare, ironiza-
rea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul, bun pana atunei,
se va destrama.
Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in colee-
tivul sau ~i lueratori mai in varsta. Oamenii de sex opus,
eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl, preeum ~i eei de aeela~i sex
care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult, au aeelea~i seopuri in
186
momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu este
iubit, nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa
fie mai de~tept decat el. El l~i alege in mod con~tient cola-
boratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care are
ce sa invele.
Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e mai
de~tept, dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator.
Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talen-
tul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celor-
lalli. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i
colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffi-
petenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelor-
lalli.
Un om care se respecta, nu va umili pe al!ii pentru a-~i
menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa
ca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0
1~
pmcere.
Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu
varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla
din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi nicio-
data multumit ~i vesel. Va incepe sa spuna care este varsta
lui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece in
subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai
mare. I~i va pennite sa critice, sa ironizeze, sa fie sarcastic
sau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui de edu-
calie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spu-
na ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in
varsta ~i mai de~tepti.
Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga
echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daea
omul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sa
se afle intr-o pozirie favorabila. Daca nu s-a eliberat, spiri-
187
Luule Viilma
tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe su-

ferinte, dar va intra singur, rara insotitor.
earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i
pe soth de aeeea~i varsta. Neeoineidenta eritica a amplitu-
dinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei, da-
ea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. Abia du-
pa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum ur-
meaza 0 imbu.natatire a vietii, dar, eel decep!ionat ~i aflat
in stare de stres, nu §tie sa Cl§tepte,pentru ca nu ~tie ce sa
a§tepte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i
ea supusa e§eeului, intrueat mersul vietii se supune legUor
naturii. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla
in punetul maxim al ere§terii spirituale, iar barbatul in
PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice.
Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i
~i copii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata, mama va
avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic, in timp ee
lafiiea se va dezvolta partea spirituala.. Inte1egerea lor re-
ciprodi se va eomplica, dar, fiind amandoua. femei, vor pu-
tea sa se inteleaga, daea vor dori. In schimb, 1a un tata de
21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor co-
incide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine, pe cat este posibil,
in general, ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie.
Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat, ea va fi eapa-
bila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28
de ani. Pentru a intelege mai clar, va sfatuiesc sa va dese-
nati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele
edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati.
Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. perioada favo-
rabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregii
familii se vor interseeta mtr-un punet, aceasta inseamna 0
mare fericire.
188
Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de

28 de ani - un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inver-
sa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa
invete Iectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acest
copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra, ar fi
fost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi considerat
omul eel mai drag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta.
Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei
lui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devina
contrariul negativitatii mateme. Acest copil va fi mai pu-
temic L'1terior, mai determinat, va avea incredere in el,
chiar daca mama ii va spune mereu ea e rau, pentru di nu
este dependent de ea. In viata de zi cu zi, acest eopil §i
mama lui nu seamana, ei au pareri diferite despre viata,
conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor
produce multa suferinta amandurora. Nu se vor certa des
pe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintii se
vor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui,
dandu-le drept ale lor. Din pacate, numiirul parintilor care
nu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile
lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator,
ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire.
Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11-
tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, ta-
tii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1,
tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqa
puterii feminine.
Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului.
Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Cu cat criza
de pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferi
materi3.li§tii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spiritua-
III rapidll pentru a ramane in viala.
189-
Luule Viilma
Conform legilor vietii, cel de pe urma va fi cel dintai.

Indiferent de sex, cel care merge inainte este creatorul vie-
tii lui viitoare. Cel care ramane acum in unna, adidi feme-
ia, se pregate~te sa-l ajunga din u..rmape barb at. Dar, atata
timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii, nazuintele
lor pamante~ti nu se VOl' implini.
Barbatul a fost, este ~i va fi un inaintemergato'r. Feme-
ia este generatorul de energie pentru cel care merge.
Daca spiritLll este capabil sa mearga, pentru ca 11hra-
ne~te sufletul, corpulll va insoti categoric.
Dad!. nu hrane~te spiritul, corpul se opre~te din mers.
Si indiferent cum I-am numi pe om - comod, indiferent,
apatic sau moale, el nu se va clinti din loco Femeia poate
sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te, dar sa se
mi~te 11va face doar iubirea.
Daca barbatul merge singur, femeia nu va merge nici-
odata singura, pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care
este in ea. Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia,
dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cu cat rezistenta este mai
mare, cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva.
Se incinge 0 lupta care va distruge familia.
Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti.
Foarte multi, sunt uimiti:, "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea-
racterul! Este imposibil!
Nu, este po sibil. Si veti fi cu atat mai fericiti, pe cat ati
fost de nefericiti.
A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel
sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru
a putea atinge scopul mult dorit. Este mai complicat decat
credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cine nu va invata
sa 0 faca inteligent, va fi obligat sa invete prin suferinta.
190
Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri
pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter.
Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schim-
bam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daar
vorbe~te despre demnitatea umana. Cine pretinde delThiita-
te umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pre-
tentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila,
cea fixata in legislatie, este 0 autoamagire a omenirii, ca
oricare aHa.
Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile
sale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata.
Cel care ~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa in-
vete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putem intelege
ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligato-
riu, subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim la
unirea sufletelor.
Cel care se desparte de partener nu mai este in stare
sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile n
abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara.
Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~ti-
ent de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sa-
ti ieqi stresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d.
Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani, ei
i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea
diferenta este de 21 de ani. In acest caz, lectiile ce urmeaza
a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca va
trebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea for-
tele necesare sa Ie invete. El este inca foarte slab. Femeile
~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneaza
un tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scop
minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale.
Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catre ina1tare.
191
Luule Viilma
Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care

~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Ori-
cine poate insa sa invete sa judeee. De asemenea, oricine
poate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca,
eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim mai
putin. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei
eand ne apucam de LllVatat.
Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica:
"De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am
strain? Eu fmi iubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu este
suficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul: "Omul
trebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am 'lazut ca era ten-
tata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea
mea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent
nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor
sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i
considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei
umane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara 'larbe,
a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai
mare, eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru
sotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfd
de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a.
Stim, desigur, cu totii acest joe din eopilarie. II jucam

tot timpulin viata, :tara sa-i dam impOlianta cuvenita.
Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i
cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. Dh'1 pacate,
ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Nu erista
lupta pentru viap. daca nu existii rautate. 0 adunam In noi
192
~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne
distruga corpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii.
Cum, in ce mod?
N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i
credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Este adevarat ~i ca
oamenilor in varsta, mai ales femeilor, Ie place caldura. Ne
miram de sfinri care suporta totul, in oriee situatie, pentru
ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Acestea sunt
reprezentarile unanim acceptate.
Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un
proces automat ~i nu ne gandim mai departe. Temperatura
corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la
myel fizic. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet, 11ajuta
corpul.
o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are
rautate. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin
ripete sau injuraturi, sau nu se elibereaza ~i nici nu intenri-
oneaza sa se elibereze. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i as-
cunde rautatea in sine, pentru ca mai tarziu sa vada, printr-
o boala grea, ca inca mai are de invatat.
Exista oamer..i care nu suporta frigul ~i explica aceasta
prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este
adevarat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a
obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un mic cu-
rent ~i imediat omul se imboinave~te. Un aitul poate sa se
transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Iertati-va
parintii, faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va
mai fie frica de frig.
Caldura seoate rautatea din corp.

Frigul fiU lasa rautatea sa iasa.
193
Luule Viilma
Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea s-a

strans pana la cota critica.
Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate, cre~te tempe-

ratura - focul purificator al organismului. La atingerea
punctului critic incepe transpiratia, care ajuta ~i eacorpul
sa se curete de tot ce este inutil, ~i temperatura incepe sa
scada. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea
rautatii. Cand corpul incepe sa transpire, inseamna ca a
trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Trans-
piratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bo-
lii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute.
Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient
corpul. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca
eoncediulin sud. Si asta tot pentru a trece prin foeul puri-
ficator. Climatul cald seoate afara rautatea.
De pe vremuri, estonienii au obiceiul ca atunci cand
fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica, lecuindu-se in
felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~-
nile. Efectul este minunat, mai ales daca acest lucru se fa-
ce regulat. Nu ne gandim, noi - estonienii, ca se face ~i 0
curatire de rautate. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne cu-
rata. Cel pentru care baia a devenit un ritual, se curi:ita in
toate sensurile.
Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai in-
tai se incalzesc pe 0 lavita, apoi se bat eu a maturica - ~i
cum? Pana ca.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoi
se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Ce este berea? Intai de
toate este 0 cereala, ~i nu alcoal. Cerealele au proprietatea
de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii,
iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. In felul
acesta, berea, dadi nu facem abuz, contribuie la capatarea
194
de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga
inainte.
In timp ce i~i beau berea, se leaga 0 discutie despre vi-
ata, probleme mondiale, economie ~i politi ca. Glasurile Ii
se aud din ee in ce mai tare. Tocmai cand discutia este in
toi, rasuna 0 voce: Ba, aide/I la oparitoare (a~a se spu-
J! J!
nea pe vremuri, acum se zice: Baie/i, haide/i la sauna!" ).

J!
~i pomese toti ea unul. Din nou intra in functiune maturiea

ce seoate rautatea din corp. Apoi barbatii beau din noube-
re ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. La sfar~it
pleaca spre casa. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia
acum sufletul se simte u~or. Din aceste motive a~tepta ta-
ranuI cu nerabdare ziua de sambata, sa mearga la baie.
Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca
se due la baie numai ca sa se ameteasca, fiindca ~i ele l~i
scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau, ea ~i pe eelelalte
mund, eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte
~i se imbaiau eu sfintenie, delectandu-se ~i de baie ~i de
ele insele. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia.
Se spala, n-are importanta cum, ~i gata. S-a dus mizeria,
corpul miroase frumos, dar in suflet murdaria a ramas la
fel cum a fast.
A~adar, celui cui Ii place dHdura, acela dore~te sa se
elibereze de rautate. Caldura iti scade >pofta de mancare,
mai ales de came, ~i te fuce sa slabe~ti.
Frigul are actiul1.einversa. Blocheaza ie~irea rautatii ~i
ea este nevoita sa se acumuleze in corp. Daca la caldura
omul devine energic, temperamental, zgomotos, in frig el
se lini~tqte. Ec:b..ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un
efect exterior.
Urma.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Are
pete albe ~i ro~ii. Petele albe sunt spaima, petele ro~ii - ra-
195
Luule Viilma
utatea. Prin contrast, dildura va scoate in evidenta rautatea

~i spaimele. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu
atat petele albe se vor imputina - spaimele se vor miqora,
deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 alta
portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Veti spu-
ne di in cutele corpului, sub sam, la subsuoara nu patrunde
caldura, dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respec-
tive de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn
iese din corp. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care
omul nu indrazne~te sa pomeneasca, sa nu se rada de el.
Daca, in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison, In-
seamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. Impreuna eu
transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Afland
acest lucru, omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturi-
ca, scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate, dar orice
depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole - ne putem
face diu. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu
ajutorul gandurilor ~i apoi, in baie, sa ne de1eetam de felul
in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari.
Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul ca-
re urmeaza sa se imbolnaveasca. Adesea, este regiunea din
jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata ener-
gia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme econo-
mice. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit
Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Mainile §1 ga-
tul alb - probleme ell comunicarea. Astfel baia pune diag-
nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. PriIT'.J.tiajuto-
rul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi
§'tiut".
Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura.
Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate.
196
Omul care, cu un anumit scop, i~i cale~te corpul prin
frig devine calm, puternic ~i capabil de lupta. eu toate
acestef,l, in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Daca aceasta
calire se face rara a schimba modul de gandire, numai de
dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lup-
Hi, va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate.
Excesul este L.'1totdeaunadaunator. a dlldura prea ma-
re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie.
Aceasta inseamna ca. dad dintr-o singura data iese mult
prea multa rautate, corpul fizie nu poate suporta acest lu-
em. Daca 1a focarul de inflamatie, care ~i a~a are 0 tempe-
ratura ridicalli, se mai adauga eeva fierbinte, focarul se
raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt
Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa
aceea incalzit moderat.
Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Rautatea
acumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11
sperie pe corp. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin erup-
tia rautatii - apare 0 senzatie de dildura. Cine este con~ti-
ent de perieol, ace1a nu va ingheta. Dad'i un om inghetat
va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte, el va mud, de-
oarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata.
Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana
afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. Foa..'1:eputim vor
reu~i, majoritatea vor silri afara din cada tipand. La lli'1.ele
persoane, mai sensibilia frig este abdomenul, la alte1e spa-
tele, in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Oa-
memi care au putina rautate in ei, sau daca sunt puternici
~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara, vor fi capabili
sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca.
Acest lucru este posibil, dadi este facut in numele unui
scop de bine. Caldura "salveaza" omul, in schimb in frig
197
Luule Viilma
omul trebuie sa se salveze singur. Frigul te obliga sa gan-
de~ti pentru a supravietui. Cine nu face aeest lucru ~i, de
frica, incepe
... sa se agite, i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara
sens ~I va plen.
Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este nece-
sar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu cal-
dura. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate, nu-i
va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub
soarele arzator al de~ertului. ~i nu se va imbolnavi din ca-
uza variatiilor de temperatura.
Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa

~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Doar
opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei
~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Rautatea Inabu~ita l§i
pierde acuitatea ~i claritatea, forta ei distructiva devine
lenta ~i perfidii.
eu cat un om este mai inclinat S8. nuna semnul egalita-
.i. 6'
tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5ta-

panirea de sine ea fiind un lueru inteligent, eu atat rautatea
lui, dincolo de fatada onorabilitatii, va cre~te §i se va trans-
forma in dispret.
Comparali aceste doua femei. Am discutat ell amiLll-
doua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barba-
tului.
Prima, tara sa stea mult pe gandmi, mi-a spus dintr-o
suflare: "A, nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al-
coolie §i un tnintor. Daca n-ar bea, totul ar fi in regula ".
Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei, ea
este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.
198
De un singur lucru are ea nevoie - ca sotuI sa fie un om
cumsecade. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Din
dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care
trece de la s:i.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie.
Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage
cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Este
apreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii ii
trece temporar boala de piele). Cand femeia 11pune sa fadi
ceva, el se enerveaza, de~i pe urma face. Ea se supara tare
de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala, el, ca
raspuns, 0 trimite la cratita. El spune adevarul, dar ea nu-I
crede, pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de
cratita ~i de luerul de mana, tara sa inteleaga ca prin aeeas-
ta i~i pierde feminitatea. In loc sa abordeze rational trebu-
rile gospodare~ti, femeia moderna vrea sa scape de cratila,
deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut
importanta. In schimb, copiii ~i nepotii vad in visurile lor
chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a praji-
turi ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete.
Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dis-
pret: "Spuneti-mi, cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar
nu merita. il suport numai din mila .Jipentru ca este tatal
copiilor mei. Trebuie sa ne ajutam fUca .Jifamilia ei, ea
are un copil bolnav din na.Jtere".
Aceasta femeie are cancer Ia san.
Sotul ei este un om neajutorat, supus, tacut, eu 0 pri-
vire ~tearsa, care, chiar claea face ee ii spune solia Iui, dnd
pune mana pe sticla nu se mai opre~te. Daea nu i-o iei eu
forta, n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Dupa parerea ei,
sotul nu 0 apreciaza, de~i toata Iumea 0 respeeta. Spune ca
s-a maritat din mila eu acest barb at, dar nu vrea sa reeu-
noasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul, pentru
199
Luuie Viilma
ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Vede ca tot ce

a realizat in viata, a facut singura, fara ajutoml sotului.
Dar succesele n-o bucura. Gandurile i se invartesc tot tim-
pulin jurul sotu1ui ei, care este 0 nulitate, 0 doare faptul ea
el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a, adi-
ea demnitate.
Ambele femei, in loe de iubire, daruiese sotului rauta-
te. La prima, rautatea este zgomotoasa, sine era, la a doua,
rautatea este dispretuitoare, ea nu dore~te sa ajunga la in-
suite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita.
Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate, pen-
tm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze
paqile pozitive ale sotului ei. Ea inca mai tine minte cand
s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bi-
ne. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata
de sot, ci vrea sa-~i aranjeze viata. Continua sa-~i conside-
re sotul capul familiei. Nu i-a trecut prin minte ea ea este
vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibe-
reze imediat de rautate, daca asta 11va schimba ~i pe el ~i
dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru in-
ceput nu poate scapa total de indipatanare, fiindca s-a
obi~nuit ea viata este, inevitabil, 0 lupta, unde unul este
invingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile ee
este aeeea a iubire adevarata.
eu eea de a doua femeie problema este mult mai com-
plicata, pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate.
Asta ~i arata boala ei. Ea nu se deschide eu bueurie pentru
a invata sa ierte, deoarece nu are in ea acest sentiment. Nu
observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i
ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. Vazandu-i
pe fata expresia de dispret reee, pe unii ii 'lor trece fiorii,
iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. ~i chiar da-
200
Alunga Taul din tine
ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de
eeila1ti, orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Dar legile
vietii nu se vor interesa de parerea ei, ci 0 vor seoate la
leetie.
Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca sa-
I ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub
forma de temperatura. Omul ii ziee raeeala, boala virala ~i
continua sa traiasc8_in inttmeric. Cu cat dore§te mai mult
sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti, apa-
ritia febrei ii spune din ee in ce mai putin.
a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te
la nimic. E1 merita mai mult.
Dispretul este rautatea care umile~te.

ii
Umilind pe cineva, dorim •.·aui.
De aceea dispretui indeamna la du~manie, la ura.
Du~mania duce la cancer.

Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1, cu atat cance-
rul se dezvolta mai insidios.
Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat
concret. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna -
~i omul modem nu este de acord eu mai putin - oamenii
ineep s8.-limproa~te eu dispret, mra sa-~i gaseasea timp sa
vada dadi acest om are maear vreun amestec. De foarte
muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in
urma unor Lvonuri inventate. Cu cat nefericita victima
vrea sa para mai inteligenta, cu atat l~i ascunde mai mult
dispretul. Nici 0 parte, nici cealalta nu poate spune ca.intre
ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Nimmmi nu-i trece
prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului.
Cum sa recunoa~tem dispretul?
201
Luule Viilma
Uitati-va in jurul dumneavoastra. Daca va temeti de

oarnenii trufa~i, sfidatori, dizuti in autoadmiratie, sau de
oarnenii care nld de altii, veti atrage dispretul asupra dum-
neavoastra. Daca va irita, daca va supara sau daca va sim-
titi jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari, acestea sunt semne-
Ie dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Multumiti
celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul
din dumneavoastra.
Ceea ce va provoaca dispret, va va s:kai ~i in continu-
are. De exemplu, daca un tanar dispretuie~te femeile in
varsta, ele, categoric, vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor
dadaci cu 0 dHdura subliniata, batandu-l pe umar sau
imbditi~andu-l ca 0 mama. Daca 0 tanara dispretuie~te
barbatii in varsta, ei 0 vor invita, de exemplu, la dans cu 0
galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan
notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Unul dispre-
tuie~te mitocania, altul - fandoseala; unul - munca fizica,
altul - munca intelectuala; unul pasivitatea, altul - harni-
cia excesiva etc.
Eliberati-va de dispret, el este frica ~i rautatea dum-
neavoastra fata de oamenii sfidatori. Este un stres pericu-
los. Pe masura ce cre~te, el distruge un numar tot mai mare
de oameni buni, mode~ti ~i inteligenti. Si daca v-ati culcat
eu temperatura, multurniti-i pentru semnalul de alanna tras
~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat.
Dispretu1, desconsiderarea incepe din copilarie, din
easa. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata
de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face
bine pentru parintii lui, de a-I apara ~i ocroti. Mai ales da-
ca, dupa parerea parintilor, in jur locuiesc oameni rai sau
pro§ti care nu fac altceva decat rau. I se insufla copilului
ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc
202
parintii Intre ei, pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea
rau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e
revolta interioara. Astfel apare rautatea omului politicos -
dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i nepla-
cute, inclusiv sadicia, saracia lucie etc.
Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fu-
dulesc ~i cum arata, de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in
lume avutia lor ma!eriala, am 0 seI1.zatie de pericol ~i do-
rinta de a-i preveni. Bogatia agonisita eu propriile maini 11
face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Infumura-
rea orbe~te ~i, daca omul continua sa 0 cultive, el va cadea
bruse. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e
yorba de bunastarea materiala.
Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a, dragii mei!
Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftri-
cirea! Daca v-au orbit succesele, daca priviti totul de sus,
foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate
ji cumparat cu bani - boala. Daca afi flicut pufin rau, vefi
suferi vOl fn.}iva. Daca afi facut mult rau, va sliferi copilu!.
Daca afi flicut foarte mult rau, va suferi nepotul. eu cat
raui este mai durercs, Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa.
A1asura se afla lajiecare fn suflet".
Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i.
Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispre-
tuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe,
pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire.
Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au
inteleptit prin propria lor experienta de viata, la care boga.-
tia a venit de la sine. Cornorile lor cresc, chiar daca, chipu-
rile, au irosit rara noima bani pentru educatie, cultura,
crearea unar valari ve~nice. La maturitate, copiii lor var
merge pe urmele parintilor. Ei au mo~tenit de la parinti 0
203
Luule Viilma
atitudine plina de respect fata de toate formele de manifes-

tare a vie!ii.
DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se
ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Astfe! se capata intelepd-
unea de viata. Dispretul este un mentor neindurator.
Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti, el su-
fera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru
ca, devenind judeditor, sa fadi 0 judecata dreapta. Adesea
la serviciu el va intra in impas, procesele se vor pre1ungi,
justitia nu se va mi~ca. Disprerul rata de nedreptate a cres-
cut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de
sistemul judiciar.
Cand copilul dispretuie;;te oamenii bolnavi, se imbol-
nave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se
va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile.
Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva
medicinii.
Cand copilul dispretuie~te cladirile urate, el va trebui
sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va
dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. In-
tre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Va in-
cepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de
stat.
Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia, va trebui sa traiasca
in saracie ;;i se va ~coli pentru a deveni bancher, ca sa se
afle printre bani. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu
are salariul la care a visat - incepe sa dispretuiasca pe cei
mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor.
Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile
dintre parinti, va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evi-
te eu orice pre! eerturile, in sehimb se va amesteca in mari-
Ie scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual.
204
Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau
pe cei care i~i permit sa jigneasca.
Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulru-
measca pe tanar, deoareee el nu ~tie sa se elibereze de ati-
tudinea dispreruitoare fala de greutali. Se inlelege de la si-
ne ca munca va fi grea, ca arice 1eclie de viala. I~i va face
cu neplacere munca zilnica, pentru care a cheltuit atatea
forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu
~tie sa 0 iubeasca. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a
in el pe tacute, ca ceara ce se lasa seara, ~i obstacolul va fi
greu de observat.
Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in nu-
mele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Din
pacate, foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu
mai pulina vointa, pe frico~i, neajutorati, pro~ti, pe eei care
nu gandesc ca ei, pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat de In-
fumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de-
~tepti decat ei, socotindu-i ni~te pro~ti. Intre timp disprelul
i~i va face in lini~te treaba distrugatoare.
Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai
obstacole. De exemplu, vine la mine la cabinet un pacient
~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa .jtiu care este baza existentei me-
Ie". Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in
doua vorbe pentru ca altfel el se supara. Ii vad spaima i'4a
de umilinta, care Ii provoaca agresivitate, ~i 0 incapatanae
dispretuitoare. eu to ate acestea 11intreb:.,La ce va referifi?
Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Dar nu este de
acord sa coboare pana la mi.ne.
Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli, deoarece ei nu
recunosc altceva decat propria lor minte.
205
Luule Viilma
Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai

din vreme, fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de
neinlaturat.
Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza
caldura. Vad in elintelepciunea. Ma pregatesc interior sa-i
raspund la 0 intrebare complicata, apropo de comportarea
pacientului precedent. ,.A§' vrea sa aflu cat mai multe de-
spre mine. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecu-
iesc de boala, dar a§' vrea sa nu ma opresc aid ,. - imi
spune el intr-un limbaj simplu. Am ce sa-i povestese ~i el
ma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tinte
in specialitatea lui, dar nu-i repugna sa se adreseze altcui-
va pentru a invata in domeniul spiritual. Ii imparta~esc din
tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit
un astfel de am.
Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I
ocroti de rau.
In carte este subliniat rolul femeii. Intrucat in alte vieti

SUl1temori femei, ori bilrbati, trebuie sa ~tim ca, inainte de
orlce, suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul
eu degetul. Multi barbati se agata, ca de paiul de salvare,
de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Avem in
sange sa invinovatim pe altul, dar asta este 0 justificare
pentru pro~ti.
Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care
este rolullor.
206
Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i
vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei, pana cand VOl'
atinge perfectiunea, va va fi mai clar ~i mai u~or daca, chi-
ar de acum, veti privi viata cu ochii altcuiva, adica eu
ochii femeii. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebu-
ie sa formeze un tot.
Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect
fata de lucrurile mamnte, feminine, pentru ca din marunti-
~uri se aduna ceva mare. Barbatul face treburi mari ~i vede
totulla scara mare. Dar casa inca nu este caminul familial.
Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Bar-
batul care considera ca din mare poti face totdeauna mic,
sparge casa in buditi ~i se va trezi, impreuna cu familia
intr-o mina.
Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de
barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. C<1ndneincre-
derea dispare, poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. Doar
o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala es-
te capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie.
In om se afla trinitatea dumnezeiasca - spiritul, sufle-
tul ~i corpul.
Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu
osatura, capul, mintea, ratiunea, izbanda, forra, bel~ugul.
Dupa tata se da sexul barbatesc.
Sufletul este mama care, simbolie, se coreleaza cu te-
suturile moi, spatele, emotiile, sensibilitatea, cordialitatea,
flexibilitatea, caracteml.
Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in
noi ceea ce exista deja. Pomind de aici, invatati sa va cu-
noa§teti §i sa va indreptati.
Sexul femeiesc se ia dupa mama. Cata vreme barbatul
nu va intelege acest lucru, el l§i va aprecia sotia subiectiv
207
Luule Viilma
~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. De obicei

negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru
ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de via-
ta. Sau sotia este opusul direct al soacrei, fiindca negati-
vismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in so-
tie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i
masura.
Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Din
emotie apar stresurile. Toate stresurile pe care Ie tineti in
dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Sotia
poate sa-~i iubeasca sotul dar, eu toata dorinta ei, nu este
in stare sa desditu~eze stresurile sotului. Trebuie s-o faca
el singur.
Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari, i~i
pierde barbatia ~i piere.
Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile, ci Ie
ia ca 0 parte a vietii. Ell'ntelege ca, in cantitate moderata
de mi~ca viata inainte, iar in exces - sHibesc, blocheaza,
distrug.
Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Un barbat curajos
nu face fite, nu se supara, nu fuge, nu face istericale, nu-~i
toce~te simturile cu nicotina, alcool, medicamente 9i dro-
guri. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. $i
in zilele noastre calamitatile se produc; tot mai frecvent.
Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze
acest dezastm. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i
trebuie sa fie indreptat - pentm aeeasta ne este data viata.
Daca barbatul nu se elibereaza de frica - nimeni nu ma
iube$te sau de diversele ei fonne, el nu va fi capabil sa
primeasea in totalitate iubirea femeii. Aceasta spaima in-
vinge ratiunea, logic a, memoria, judecata. Se nume9te
complex de inferioritate. Barbatului eu un astfel de com-
208
plex ii fuge pamantul de sub picioare. Simte ca nu-~i ocu-
pa locul cuvenit in viata, di nu este capul familiei. Acest
barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor-
lalti.
Cine are un puternic sentiment de vinovatie, devine
eel mai mare acuzator. Eliberati-va de acest sentiment, de
frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat, speriat ~i scos
din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora
acela~i lucru. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11sla-
besc pe om, atat spiritual, cat ~i fizic, ~i asupra lui se pra-
vale~te 0 avalan~a de stresuri.
Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui
masculina va fi el Insu~i umilit, pentru ea nu intelege de
unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Daca barbatul ii pro-
voadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea, el trebuie sa
~tie ca , mra sa-~i dea seama, va atrage imperceptibil pe-
deapsa asupra sa, pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut
el. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua
~i in viata viitoare. Daca viata de acum este grea, inseamna
ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara; n-o mai
repetati.
Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga per-
fectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Min-
tea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita
pe certuri. Cine este mai de~tept, iarta. Cine spera ca prin
evadare sa evite certurile, va fi atras intr-o cearta ~i mai
aprinsa, deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana
c§.nd vor fi invatate. eel care va folosi arma tacerii dispre-
tuitoare impotriva sotiei sale, va suferi elinsu§i.
Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui
trebuie ca, intai de to ate, sa-i ierte mamei sale toate gre~e-
lile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Cand 0 earaeterizati
209
Luule Viilma
pe mama dumneavoastra, lasati emotiile la 0 parte, va este

folositor numai puml adevar. Singur v-ati ales parintii, de-
oarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Este 0
cerinta inevitabila.
Femeia se ocupa de educatia copiilor. Este treaba cea
mai grea dintre toate. Daca are ~i sprijinul barbatului, ea
prinde aripi. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i
considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca
fiind inevitabile, problemele se VOl' rezolva cu u~urinta.
Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copii-
lor. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia, dar daca el 0
distmge, va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai
putin dureroasa.
In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de
iubire, incepand chiar cu propria mama, incat, nereu~ind
sa-~i aranjeze cu cap viata in familie, incep sa-~i caute iu-
birea in aHa parte. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea,
cata 0 fi fost la inceput, dispare. Ramane doar insatisfactia
~i iubirea fizica aducatoare de durere. Aceasta situatie ara-
ta ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe
SIlle.
Umilirea femeii, iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a
fost ~i, din pacate, va ramane 0 razbunare a barbatilor pe
sexul feminin, situatie in care arnbele parti sunt perdante.
Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi
sorul moare primul, sofia nu a '.jtiut sa-l iubeascii. Dar da-
ca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multe
neveste ". In acest caz, barbatul nu a ~tiut sa primeasca iu-
birea femeii. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca
barbatul. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a
de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca fe-
meii 0 cadere interioara. "Cum reu.je.;te el so. se descurce
210
jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnun-
cii sale, va iubi natura sau animalele. El se va terne sa iu-
beasca oarnenii. Pro babiI, aceasUi spaima a adus-o cu el
dintr-o viata anterioara. Este po sibil sa fi iubit pe cineva
pana la uitare de sine, sa nu fi putut suporta iubirea pose-
siva a aceleia ~i sa fi murit. Sau, el a fast iubit ill a~a fel
incat nu a putut suporta. El nu ~tie ea incerearile vietii dis-
trug doar iubirea ernotionala. Iubirea sufleteasea este in-
destructibila. Daca ea a existat de la bun inceput, ineerca-
rile vietii nu fac decat sa a caleasca.
Revenul binelui excesiv

Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui in-
vatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit, dar vrea
sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci.
Vrea foarte mult, dar nu poate, deoarece parintii, prill in-
termediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini, nu-i dau
posibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu
inteleg viata.
Ace~tia - barbatul ~i femeia - au obosit sa tot a~tepte
un copil, aeesta fiind scopullor suprem in viata. De dragul
lui ar fi in stare sa sacrifice orice. Oricat s-au straduit, mi-
nunata lor dorinta nu s-a implinit. Nu au facut ei, oare, to-
tul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell al-
tii, la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Dorinta lor este
buna, dar daca nu are masura este periculoasa - ei nu ~tiu
ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Copilul nu
vrea sa se nasea idiot, el va a~tepta ~i, prin neaparitia lui, ii
211
Luule Viilma
va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie

de 0 viata lips ita de sens, irationala.
Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0
maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor.
Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia. Sentimentul propriei
demnitati, capatat in vietile anterioare, nu ii da VOle sa se
nasca ca a marioneta tara creier, doat pentru distractia pa-
rintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult
dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase.
Aceasta este problema familiilor fad copii, vazuta de
pe pozitia copilului. In realitate, copilul insu~i stabile~te
cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le
arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata.
Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor, in masura in care
reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. EI este limitat de
factorul timp al vietii fizice. Niciu..'1spirit nu-~i va asuma 0
sarcina mult prea nerealista. El poate spera Ia mai bine ~i
sa nu-l obtina, in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt
realizabile.
Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vieti-
Ie anterioare, dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile.
in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii, depinde
de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare.
Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la
un bine mult prea mare, el ar trebui sa devina foarte rau In
acceptiunea comuna. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu
meritii. a~a ceva. eel care merita, va apare ~i ca el vor fi tot
mai multi.
eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine
pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un
bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.
212
Alunga diul din tine
Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupu-
lui.
Hinde excesiv provoaca imbolnavirea spirituhd,
adica boIi suflete~ti.
Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic, majo-

ritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic.
Exprimindu-ne altfe!, rautatea legata de saracie provoaca
boli flZice, iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spi-
rituale. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica
de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bo-
gatia. Trageti sing-Gxiconcluzia, care este mai u~or de lecu-
it, btJffatul sau saracul. S-ar putea ca macar acum sa.va re-
evaluati liLT} pic dorinrele.
Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat ori-
ee bine cre~te paua la punctul maxim, apoi coboara spre
rau parra atinge cota cea mai joasa. Apoi iara~i ineepe sa
urce spre bille. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este de-
terminata de stilul de viata al omuIui, de reprezenmrile sau
de modullui de gandire. OIke rau se echiIibreaza prin bi-
nele eehivalent ~i myers. Binele ~i raul sunt notiuni relati-
ve. Am vorbit tot timpul despre aceasta, dar, In ansamblu,
oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Din pacate, in vfuiel-
nita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care
pornese de la caracterul iluzonu al vietii.
Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din
punctullui de vedere. Dar vederea Iui este tulbure! Oame-
nii eu tulburari de 'ledere, tocmai ei, ar trebui sa tina cont
de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea
adevarata., altfel ar avea 0 vedere norrnala. eei eu tulburari
de auz aud viata fals, cei eu tulburari de riros simt viata
fals, eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea
213
Luule Viilma
vietii, etc. Toti au 0 caracteristica comunS. - sunt ostili fata

de viata.
Daca unul din organele de simt i~i pierde functionali-
tatea, functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca
omul sa poata continua sa traiasca, dad'i nu ~i-a pierdut in-
teresul pentru viars.. In astfel de cazuri se vede genialitatea
omului. De exemplu, la muzicienii orbi, functia vizu.ala se
transfera ~i ei percep lumea prin muzica. Modul lor de a
vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii
a~a-zis normali eu vederea lor cupidS.. Oamenii cu vederea
mai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutresc
doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt
meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. Daca succesulii
ocolqte, dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut, ve-
derea lor va ramane stabila. Daca insa apare ura pe obsta-
colele nevazute, vederea lor se va inrautati.
Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. Fara
sa inteleaga acest lueru, omenirea declara: "Dar eu chiar
vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. eliminat,
izalat, nilnicit, distrus·'.
~i cine sa 0 faea?
Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni
~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl
in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati
degetul spre Dumnezeu, stat, politicieni, economi~ti, con-
dueatori, familie.
Nimeni nu .;tie exact ~i de aceea nki nu va poate inde-
plini dorinta, de~i ar dori foarte mult. ~i daca v-ar implini-
0, viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial.
E bine doar ce fad tu, eu mana ta. Ce face altui,

nu-ti place.
214
Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va con-

firma acest adevar. Doar foarte putini va vor fi sincer re-
cunoscatori, dad ii ajutati sa se ridice. I~i vor continua ca-
lea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritatea
insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa intelea-
ga ca acuzand pe altE, in realitate se acuza pe ei. Ei nu ~tiu
sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor, se
gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat.
Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru
fiecare un obstacol scos in calea vietH , lui, este obstaco-
lul personal seos in cale numai pentru el. Aceasta este
nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fe-
ricire. eu cat este mai multa nefericire, eu atat ar putea sa
fie mai multa feddre, doar daca am ~ti sa intelegem viata.
Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omeni-
rea aproape aceea~i lectie, mra de care drumul s-ar inchide.
Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va
face nimic. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i ma-
sura ca ceila1ti pentru ca a.;a este mat u.;or. Inca nu am in-
vatat sa ne vedem pe noi in~ine. ~i astfel evaluam totul pe
scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect,
un om, familie, guvern sau stat, mra sa intelegem ca toate
acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de
catre el insu~i. Spunem despre tari: daca sunt foarte dez-
voltate economic - este bine, daca sunt in curs de dezvol-
tare - este rau, dar nu suntem capabili sa intelegem adeva-
rata lor problematica. 1'/laimult, cel care are 0 situatie ma-
teriala buna, se considera mai bun decM ceilalti, iar cel ca-
re este mai sarac, de buna voie se enumera el insu~i printre
oamenii de categoria a doua.
Omul e mcut sa gre~easca.
215
Luule Viilma
Viata este mi~care, dezvoltare, dobandire de intelepci-

une. Cine ia aceasta mi~care drept fericire, acela este fntr-
adevar fericit. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mi-
ca parte din mi~carea vietii. A sosit timpul sa fim con~ti-
enti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noas-
tre nelimitate. Deocamdata doar invatam prin suferi.nte,
deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Nu in-
telegem cat de rau este binele prea mare.
Va dau un mic exemplu. Omul vrea ca totul sa fie bine
~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Nu ~tie ca
in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebu-
ie, altfel viata s-ar opri in loc. Frica - nimeni nu ma iube§-
te 11obliga sa-~i dubleze energia. lntrucat se grabe~te, gre-
~e~te. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. De la
ciuda apare guturaiul. Avand tendinta sa exagereze LTl toa-
te, omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. Ve~nic
suparat, vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se m-
doiesc ca el este un om bun. lncearca sa faca cat mai mult
bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba.
De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo
incat se poate chiar sufoca. Edemul ~i alte umflaturi sunt
provocate de rautatea legata de exagerare. Boala 11face sa
aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca
~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu
consta numai in mundi. Boala aceasta nu va trece pana
cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul
de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect.
Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de
emotii, pentru a-I ajuta, i se deschide 0 supapa de salvare-
ii curge sange din nas, ceea ce previne un final mult mai
periculos - hemoragie interna in creier. Boala llmvata pe
om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii.
216
Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe dru-
mullin a1 vietii ~i, mra sa aiba habar de nimie, zfunbe~te
dnd ii apare in fata a prapastie. Abia dupa ee a ajuns la
fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea
aceasta. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca, prin du-
rere, suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Raul exista.
Dadi n-ar fi, n-ar fi nici binele. Gre~eala lui consta in fap-
tul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata.
Naivitatea, campartarea capilareasca, negarea raului, refu-
zul de a avea de-a face cu raul, taate acestea due la fundul
prapastiei vietii.
Cine iese singur din prapastie, acela a dobandit in-

te1epciune. eel care este ajutat sa iasii, va cadea din
nou, deoarece nu a inteles motivul diderii.
Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege

viata.
De exemplu, din darinta de a ajuta, a cansultam pe 0
tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la
san. Dupa intelegerea ei, ea era intruchiparea bunavaintei
intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. Acesta es-
te cuvantul - nu vedea. Si nici nu vrea sa vada. "Doctorii
m-au ajutat, daca se strange latul ma Val' ajuta $i in conti-
nuare" - parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sar-
castic al femeii. ,,$i la urma urmei tali oamenii sunt muri-
tori" - roste~te ea aceasta sintagma demanetizata, dar nu e
can~tienta de sensul ei, deaarece nu este capabila sa inte-
leaga ca se refera ~i la ea. "De ce vreti sa-mi puneti etiche-
ta de am rau?" - este tot ce a retinut ea din discutia naas-
tra. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Femeia
aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea
217
Luule Viilma
intr-o situatie in care trebuia sa suporte - acum va fi ne-

voita sa inceapa sa gandeasca. A fast dezamagita de mine.
Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i
cand colo ...
Zambetul intelegator, binevoitor al unei persoane poli-
ticoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica, ase-
meni unui zid de beton, adunate, dau un mare zero. Este
foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Pentru ca
el vrea ca totul sa fie bun. Negarea raului nu este ca jocul
de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este
pura copilarie.
Copiii sunt invatati sa cunoasca viata - sa-~i dezvolte
gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oa-
meni valoro~i. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Pro-
cedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea
sa se loveasdi de greutati, in limitele puterilor lor.
Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii, ii invata pe
copii, cu severitate, dar cu dreptate, pentru ca viata sa nu-i
invete cu ~i mai mare severitate. Omul trebuie sa ~tie din
timp ce se cere de la el pentru ca sa-:;;ipoata dezvolta ca-
pacitatile. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu
trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc
la timp. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor, ~i a~a
con~tiincios, de dragul gloriei ~i onoarei.
Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste
masura. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru
a nu cadea in extreme, deoarece pe ei nu Ii mana setea de
ca~tig. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn,
pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate - ei
traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Un parinte demn
nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el, ci
Ii va spune: ..,Asculta, dragul meu, am §i eu defectele mele
218
care m-Cluflicut sa su./ar mult $i vreau sa nu se fntample la
fez $i cu tine. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu, sa
$tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel - sa te
pedepsesc ". Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe
parinte in ochii copilului.
Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste
masura. Altfel, iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Iubi-
rea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Cre~te-
rea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i
11va distruge pe copil. Aceasta va ~i fi limita. Nici 0 nefe-
ricire nu vine fara sa te avertizeze, aveliismentul fiind
gandurile noastre rele.
Scopul final este totdeauna 0 limita.
Limita rine libertatea in lanruri.
eel care, pe cararea vieW, va prefera, in loeul mi~dirii,
un scop pe care I-a visat, acela, chiar daca e posibil ca
scopul sa se realizeze, va pieri imediat, deoarece tlnalita-
tea inseamna curmarea vierii. Fericit cel care ~tie sa se bu-
cure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute incepe-
rea alteia noi.
Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Feminita-
teaeste capacitatea de a vedea ce se vede, adica lucrurile
marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii
materiale, fie el un nasture sau un zgarie-nori. Masculini-
tatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede, adica lu-
mea imateriala eu ideile ei, cu planurile ei ~i cu activitatea
depusa pentru realizarea lor. Grice plan facut de barbat
devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie
evaluat.
Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te feme-
ia, ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. In lumea femeilor
existS. limite, in timp ce in lumea barbarilor nu. De aceea
219
Luule Viilma
femeile viseaza scopuri mimmate, iar barbatii idei. Stabili-

rea unor obiective nerealiste, adica prea mari, duce la sufe-
dnle fizice.
Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul
"ietii, l.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i
eu raul ei - ~i raul trebuie indreptat in fiecare zi - acela va
fntruchipa mi~carea. Comoara lui cea mai de pret va fi rn-
telepciunea vietii.
Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca, fie de
bunuri spirituale sau materiale, acela lncepe sa se grabeas-
ca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu
el, adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Chiar daca
dobande§te ceva, niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebu-
ie lui, dorintele cresc proportional eu graba pana cand cor-
pul va fi oprit din goana lui de boli, pentru ca, In sfar~it,
omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze.
Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia
pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale, dar in
esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Barbatul merge ina-
inte luminand drumul ca 0 raza de lumina. EI se grabe~te,
aceasta este firea lui. In urma lui vine femeia. Ea se uita in
jur sa cerceteze situatia, iar el, din cauza ei, e nevoit sa-~i
incetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a, in graba lui, barbatul
s-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata ale
omenirii, mari ~i mid, pe care aceasta pereche Ie va intalni
in drumul ei. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca
incet.
Unul vede in adancime, celalalt - in latime. Iubirea Ie
va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va
oeupa loeul euvenit. Intelepeiunea de viata a aeestor cala-
tori consta in rabdare, nu in suferinta. Scopullor este viito-
rul. Ei sunt oameni, nu sunt rngeri,~i acest lucru 11~tie eel
220
care merge in urma lor - copilul care va aparea curand pe
lume.
Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume
este necesar. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand
oarecare, ne mai vorbind de fapte, are doua fatete - una
buna ~i una rea. Simrul responsabilitatii, care mi~ca ome-
nirea Inainte, poate sa-llngroape pe om atunci cand devine
peste masura de mare. Frica ii da omului senzatia de peri-
col, un fel de instinct de conservare. Dadi frica cre~te pes-
te masura, ea atrage raul care distruge. Pentru a invata lec-
tiile civilizatiei actuale, omul trebuie sa fie pregatit de lup-
ta. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rau-
tate. Amplificandu~se, rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii.
Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului, omul va
capata echilibru, sanatate ~i fericire.
Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubi-

rea sufleteasca catre tot ce exista. Cafre Unitatea 811-
premiL Catre Dumnezeu.
Copiii se nasc dintr-un sa:nd

Cand eram tanara, a~a credeam. Mai tarziu, dupa c ~
am studiat cu seriozitate medicina, nu mi-am schimbat pa-
rerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece ani
se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in
invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima
a iubirii. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie, dar
acum pot sa splm ca avea dreptate.
221
Luule Viilma
Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins, tratand

femeile mra copii.
Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat du-
pa prima consulta!ie. Le-am explicat grqelile din modul
lor de gandire, din cauza carora in subcon~tient s-a fixat
urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am
copii: eu sunt 0 mama rea, copilul se va na.;te bolnav: nu
am condi{ii materiale sa fl cresc, de aceea nu-l doresc,
trebuie sa a.;tept vremuri mai bune etc. Toate fricile actio-
neaza asupra unei portiuni din corp, blocandu-i energia ~i
copilul nu poate fi conceput; chiar daca este conceput, el
nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima men-
strua!ie parasqte uterul. Lucrul eel mai important este sa
~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului
in probleme economice. Le-am convins ca in so! trebuie
vazut binele. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas
insarcinate.
Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate
dupa ~ase luni. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele
inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Tot timpul am spus
apasat ce este mai important - iubirea face minuni. Recu-
noa~te ca ai ganduri rele, elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i
atunci totul va fi bine. Am atins struna din sufletullor, ca-
re In subcon~tient deja vibra. Majoritatea au avut 0 sarcina
normala. Doar cateva au pierdut sarcina - erau femei auto-
ritar~, isterice, mra sim!ul maternita!ii. Prin plecarea lui,
copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama
~i prefera sa se duca.
lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al
copilului prevede totui. Atunci de ce sa mai apara, in ge-
1jf.ral vorbind? "
'7'-.)
222
Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea
vietii fizice. Dar, J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natu-
ral al vietii prin anticonceptionale, ele au posibilitati de
alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se gra-
beasca. Spiritele J:nvata, din lipsa de experienta gre~esc ~i
aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor.
Ele spera in mai bine, dar 0 mama care i~i gase~te timp
pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ra-
mane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i, 11sperie
pe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au su-
p011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de
sexul masculin.
Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de
responsabilitate al barbatului, pentru ca ele poarta sub
inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i fa-
ca toate capriciile. Copilul, care nu vrea ca tatal sau sa fie
umilit din cauza lui, pleaca. Pentru copil, iubirea este li-
bertate ~i mai degraba se sacrifica el, decat sa faca pe altul
sa se chinuie in sclavie.
Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate, inte-
ligente, intelectuale. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toa-
te celelalte, ele se impart in doua categorii. Pentm unele
munca e mai presus de orice, nu suporta barbatii afemeiati.
Timpul inseamna bani. Gandurile sunt date pentm a face
bani, nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu
sunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat in
graba. Copilul ~tie ca, daca s-ar na~te din astfel de parinti
care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale, el de fapt ar
ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine.
Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i
rabdatoare. Sarcina ~i succesul - e bine, dar vocea inter-
ioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Comunicand cu
223
Luule Viilma
spiritul viitorului copil, femeia afla de la el ce defecte are.

Pe unele Ie invata sa fie echilibrate, pe altele sa cedeze; Ie
invata ori sa faca prajituri, ori sa tricoteze, ori Ie invata sa
iubeasdi pe viitorul tata, sa-~i corecteze gre~elile etc. Mul-
te dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place
copilului nenascut, pentru ca el vede ca mama lui inca nu a
invatat sa iubeasca pe tatallui. Si a~a mai departe.
Femeile ra:man uluite. Ele nu considera ca defectele
lor sunt defecte. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de
femeie nu s-a maturizat pentru maternitate.
Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0 domni~oara
naiva inca nu este femeie. 0 femeie de afaceri care se
gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. 0
tanara indragostita, care iube~te pani'i ~i defectele alesului
ei, poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Daca i s-ar
permite sa nasca. Din pacate, parintii, indignati, ii cer intr-
un glas sa scape de copil.
Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Daca fe-
meia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca, barbatul
este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci, in
femeie se deschide iubirea fizica, iar in barb at se treze~te
dragostea sufleteasca.
Organele genitale sunt formate din tesut moale,

prin aceasta de exprima esenta mamei - modul ei de
raportare fata de lume.
Subliniez. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale
fi.ecarui om depind de mama, el, omulj stabile~te dadi
i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei.
Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor, deci orice in-
treg are 0 parte feminina ~i una masculina.
224
Sarcina se dezvolta in uter. Uterul ca intreg se relatio-
neaza simbolic cu mama = matemitate.
Cum este uteml a~a este ~i mama. $i a~a yeti fi ~i
dumneavoastra ca mama. Jumatatea stanga a utemlui ex-
prima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul mas-
culin, Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul
feminin. Peretele anterior al uterului exprima viata senti-
mentelor mamei, peretele posterior exprima forta voin!ei
ei. In partea superioara a uterului sunt concentrate proble-
mele legate de viitor ~i de spiritualitate, in partea inferioa-
ra - problemele legate de trecut ~i de economic. Respectiv,
stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale
mamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU-
~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima
in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va san-
gera, daca mama va continua sa lupte, ~i va sta in stare la-
tenta, daca mama nu va vrea sa auda nimic despre proble-
mele fiicei ei. Dar daea mama este inchisa in ea, i~i ascun-
de ne~tiinta ~i ru~inea, iar fiica amplifidi in ea aceasta tra-
satura de caracter, fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual.
Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exage-
rata, sau 0 emotivitate exagerata, sau acumularea unui sur-
plus in uter, adica aparitia tumorilor. Cu cat maternitatea
exagerata este mai evidenta, eu atat miomul va cre~te in
afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Cu cat
matemitatea exagerata este mai aseunsa, adica eu cat fe-
meia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta materni-
tate a, cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavi-
tatea uterina.
In timpul sarcinii, locul uncle se fixeaza placenta arata
en ce se hrane~te de preferinta copilul. Daca placenta se
prinde de peretele anterior al utemlui - copr1 nl se hIane~te
225
Luule Viilma
din forta sentimentelor mamei, dadi se prinde de peretele

posterior - forta vointei mamei este mai puternic dezvolta-
ta. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia
cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta
~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua, fara sa se gandeasca la
cerintele suflete~ti ale copilului, placenta se va prinde in
partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va
fi necesara cezariana. In caz contrar ar putea muri amandoi.
In conditiile actuale, Iocul de prindere a placentei se stabi-
le~te prin diagnosticare ecografica. Prin indreptarea modu-
lU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placen-
tei.
La organele genitale ale femeii, ca sistem unitar, par-
tea feminina este reprezentata de trompa, iar partea mascu-
lina de ovare. Starea lor poarta informatii foarte importan-
te despre influenta pe care mama tinde, prin conceptiile ei
de viata, sa 0 aiba asupra membrUor familiei:
- sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa
vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin;
- sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa va-
da mama intre fiica ei ~i sexul feminin;
- sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea
mamei fata de fiul ei;
- sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea
mamei ei fata de toti barbatii, inclusiv sotul ei 9i ginere.
Daca organul este indepartat chirurgical, aceasta ne
arata 0 atitudine negativa a marnei, care la fiica s-a ampli-
ficat ~i, ca unnare, negarea in gand S-Ll transformat in ne-
gare materiala.
Sarcina extrauterina apare atunci ca.nd femeia nu do-
re~te sa Imparta ell nimeni capilul. Vorbe9te gelozia ma-
226
tema din ea, care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la
copil.
Pentru 0 sarcina normala, la femeie trebuie sa existe
fizic uterul, trompa yi ovarul.
Ovulul se matureaza in ovar. Cand se apropie momen-
tul maturarii ovulelor, trompa se apropie de ovar ~i capatul
franjului coboara pe suprafata ovarului. Ovulul maturat es-
te aspirat in capatul deschis al trompei ~i, prin mi~carea ei
ondulatorie, se indreapta spre uter. acesta fiind deja prega-
tit pentru sarcina. Tot acelo, in trompa, ovulul se intalne~te
cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza.
Sarcina, care incepe rapid sa se dezvolte, se mutil in leaga-
nul matemiHitii - in uter, care este facut pentru a a~tepta ~i
a iubi pe cel pentru care a fost creat - copilul.
Uterul femeii arata, fara sa se vada, care este atitudi-
nea fata de matemitate a mamei unei femei, in spera fata
de maternitatea fiicei e1. Exista mame care doresc ca fiica
sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care, din principiu,
sunt impotriva. Reprezentarile fiedirei marne depind de
experienta 1)'ide convingerile ei. Majoritatea admit ideea
ca fiica lor sa fie insarcinata, dear dadi sunt respectate ni~-
te condi!ii importante pentru mama. UteruI fiicei arata
cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de
gandire aI mamei, dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat.
Daca mama neaga sexualitatea, atunci ~i uteml ei va res-
pinge sexualitatea, in spera sarcina.
Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell
toate acestea raman rara copii. De ce nu poate un barbat sa
fecundeze 0 femeie, ce impiedica unirea spermatozoidului
ell ovulul?
Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul
dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. S-a petrecut in
227
Luule Viilma
afara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se ve-

dea un ovul maturat. Trompa s-a apropiat de ovar, ca de 0
tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te de-
gete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca
ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Era ca un fel de munca
individuala, ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Capsula ovaru-
Iui a incremenit de spaima, s-a incordat ~i presiunea ei in-
tema a inceput sa creasca. Suprafata ovarului a il1ceput sa
se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Spe-
ram sa vad cum ovulul intra in trompa, dar spre uimirea ~i
amadiciunea mea, ovulul eliberat, impreuna eu lichidul ca-
re 11inconjura, a alunecat pe Ianga. Trompa nu a obser-
vat - era interesata de altceva. Eram uluita. Organele lL'1U-
ia ~i aceluia~i corp se comportau C3. ni~tc persoane straine
sau, eu alte vorbe, femeia ~i barbatul din el se comportau
ca ni~te straini.
Ce insernna acest lucru?
Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre fe-
meie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fra-
tde ei, nu invatase, prin fratde ei, sa fie femeie. La aceas-
ta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea nicio-
data foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre
cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile feme-
ii eu tatal ei - reci ~i instrainate. Mama acestei femei nu
~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tami-
lie era reee ~i calculata. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca ta-
un ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Ea nu ~tiuse sa de-
vina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei, expulza-
rea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie, ceea
ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe
masa de operatie.
228
Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am
vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja
trei copii. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar, ca 0
zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.
Peste 0 clipa, ovarul s-a scuturat - prirnise chemarea - ~i a
inceput sa se ridice spre trompi. S-au unit rapid ~i !in,
ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. In aceasta unire exista 0
fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.
Tensiu...fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al
trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care,
dupa ce a ermetizat loeul de imbinare, s-a riispandit pe su-
prafata ovarului. Sub actiunea fermentilor eontinuti in glu-
ten, pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~
zat a fost aSplrat, ca un vacuum, in adancul trompei.
In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca-
re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei sub-
stante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.ze
in timpul sarutu.!u.i. Trompa acestei femei s-a lipit de
ovar prin siirutul iubirii. Sarutul trompei a fost fecundat.
Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat
obstacolul din calea lor. Trompa stanga_se tinea mai Incor-
data ~i mai tematoare, dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire
§i ell tandrete, cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu au-
de un refUz. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama in-
terzisese ariee discutie despre tata, fiica insa traia vis and la
iubirea tatalui ei. IncB_de cand era eopiI visa sa se a~eze pe
genunchii IUl, sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute
fata,.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Tre-
cand peste toate, fiiea pastrase in sufletul ei figura lumi-
noasa a camlui.
Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului, odata eu saru-
tul, toata iubirea ei sutleteasca, trompa- va face acela~i lu-
229
Luule Viilma
em. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i~..m.

privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd
Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin saru-
tullar, au fast foarte mirate. Cel mai adesea, sarutul ex-
prima obi~nuin!a, a~teptare, dezamagire, iudarjire, dezna-
dejde, ordin, obligatie, respingere, simtal datoriei, satura-
tie, aer glumet, imitarea sceneIar amoroase din filme. In
relatiile matrhnoniale, devenite banale, merge ~i fara saru-
turi. Se poate face sex 9i fara ele. Priceperea de a saruta
porne~te din copilarie ~i, indiferent de sex, exprima, iubirea
sufleteasdl.
A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Se
... 0 crema~ pe b uze, se pOT. unge organele1 sexua!e,
poate apl1ca 1
se poate face capil in eprubeta, dar nu este normal. Corpul

spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet
hranite. Secretiile
,,, naturale. care ate sUi0 functionare
, corec-
ta a carpului, trebuie sa aiba posibilitatea sa ias,'L In caz
contrar, ele devin nocive. Toate mijkJacele posibile de
stimulare artificiala, de9i pot provoca ernotii, nu pot Insa
sa contribuie 10. 0 iegatura naturaHL
Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de
sex ~i 11evita eu spaima, pentru ca a avut 0 experienra m>
pHicuta, este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un
viol. Mai devreme sau mai tarziu, sexul :tara iubire va pro-
voca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a va-
ginului, ceea ce va pricinui chinuri mari. Daca 111 neputinta
~i in antipatia ei, femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i
doreasca raul, i se va dezvolta un CMeer la organe1e se-
xuale exteme. lar vaginita fiicei ei - eontractia spasmodic a
a vagillului - Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i
trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii.
Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama, sub 10z1ncamo-
230
ralei, interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i
taHi.
Mama i~i samta baie!elul ~i acesta, prin samt, inva!a
sa iubeasca femeia. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iu-
beasca barbatul. Sa.rutul este 0 leclie serioasa prin care
omul invata sa ofere iubire. Jucandu-se in copilarie de-a
iubirea, omul invata ce 11va a~tepta 10. maturitate. Parintii
care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe, pentm ca
vad in el a anormalitate, i~i pierd ei In9i~i normalitatea.
Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor.
Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu.
Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal, fetita nu
trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze, sa-l mangaie sau sa-l
sarute. Odata cu varsta, mangaierile 19i vor schimba doar
forma de expresie, in timp ce iubirea va ramane. Iubirea
fiicei 11va face fericit ~i pe tata. Aceasta se exprima in co-
laborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. Iubirea sufle-
teasca perfecta intre frate ~i sora, lipsita de 0 falsa pudoare,
nu va deveni niciodata sexuala. Iubirea surOIii pentm frate,
imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimen-
telor ~i sus!inerii reciproce, dar este totodata iubirea femeii
pentru barbat. In felul acesta, fratele invala, prin SOIaso.,sa
primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10.
maturitate. Co. urman;, colaborarea dintre trompa dreapta
~i ovar este perfecta. Cine n-a invatat acest lucru in copila-
rie, 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. anii aceia, sa-~i in-
drepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. Cine nu
are frate, sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe
fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului
mamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pen-
tru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Functionarea orga-
nelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta
231
Luule Viilma
variabilitate. Femeia insa trebuie permanent sa ofere bar-

batului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca
iubirea lui fizica. Organele sexuale ale barbatului sunt ca-
pabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. Sana-
tatea acestora este determinata de madul de gandire al
barbatuIui, ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pa-
riutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el in-
su~i. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demon-
streze potenta, nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme in-
delungata.
Prostata este organul patemitatii. Sanatatea acestei
glande reflecta raportul dintre mama ~i so!, dintre mama ~i
barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia
fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Iubirea mamei
pentru so!, respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 pro-
stata sanatoasa. Baza f•. mctionarii organelor genitale mas-
culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modi-
fica rapid. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vino-
va!ie. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de
munca, de starea materiala, de succes, de barbatie, de iubi-
re ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrau-
tate~te functionarea organelor genitale. Acestea se afla in
zona care controleaza problemele economice.
Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Tatal
care nu poate, nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa-
~i manifeste patemitatea, se simte respins ~i l~i ascunde
durerea sufleteasca. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga
gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Lumea se des-
chide pentru copil prin mama. Este biue eand mama este
ea 0 ogIinda, dar este rau ca..'1dea este 0 oglinda stramba in
relaliile ei eu tatal.
232
Daca femeii ii place foqa masculina primordiala, ea va
atrage barbatu1-at1et.
Daca femeii ii plac barbatii voinici, dar are 0 experien-
ta trista in legatura eu ei, ea nu se va marita niciodata eu
unul ca ei ~i daca 0 va face, se va cai dealegerea taeuta.
Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare, de frica
fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa
nu se aleaga eu un sot slab, ea va avea parte de un sot slab
In aparenta, a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i ex-
terior, cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica.
Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Forta barbati-
lor mid de statura consta in intuitie, un bun-simt genial ~i
foqa vointei. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i res-
pectului manifestat de sotie.
Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de
statura sau barbatii pre a sensibili, ea va avea parte de mari
suferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distruge
in el ceea ce ea ura~te la el. Ca 0 concluzie, gandindu-se la
viata care a trecut, femeia va da din mana dezamagita ~i va
spune: "Ah, totdeauna a fast a~a!" Cat dispret, cat refuz
de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie!
$i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un obser-
vator din afara.
Barbatu!, devenit supus din cauza caracteru!ui autori-
tar al mamei Iui, cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie,
fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte:
"Nu te iubesc. Nu am nevoie de tine". Experienta capatata
In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. So-
tul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. barbat, iar ea
a~teapta ca el sa 0 faca femeie. Frica - pe mine nimeni nu
ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul, iar
barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti-
233
Luule Viilma
mentele tare ~i eu autoritate, a~a cum a~teapta ele. Nici el,

nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comporta-
ment eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor, i~i provoaca su-
ferin!a. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit
in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar, gra-
tie cedarii lor reciproce. Apare prima deceptie reciprodl ce
va cre~te cu timpul. Ferneii nu-i place un astfel de barbat,
iar barbatul nu are for!a pentru iubire, .
Primul organ de sim! sunt urechile. Ea vrea sa auda ca
lumea are nevoie de iubirea ei. In realitate insa, eorpul ei
vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in
corpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur.
Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc, iese din
corp ~i se indreapta spre infinit. Astfel se produce unirea
in spirit. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.}tifemeia
iubita de un barbat .}i asta te face femeie n. Pentru ca aces-
te cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Treptat feme-
ia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Nu
i
vrea sa auda nimic, chiar daea se spune ceva, pentru ca
ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Nici nu
e nevoie sa auda ceva, pentru ca ea, femeia, a auzit ce era
mai important - iubirea.
eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea
barbatul iube~te eu oehii. El vrea sa vada adevarul. Pentru
barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie
de iubirea lui, ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nu
este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz, vaz ~i iubi-
re se afla organul comunicarii - gatul. Indiferent de sex,
scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii.
Pentru majoritatea oamenilor, viata familiala depinde de
priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte, pana
cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Daca
234
Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca, nu mai es-
te liber in iubire.
Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare, atM la
femei cat ~i la barbali. Frica atrage ace! ceva care 11sperie
pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. In
eel mai bun eaz, abia peste mulli ani omul va intelege ca
aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.
De obicei, eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spu-
na soful ca va iube,'lte, daca el intr-adevar va iube~te?"
Cuvintele exprima doar emotii. Eliberati-va de rautate ~i
de spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege.
Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat, femeii - rolul
de acuzator. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i ex-
prime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri,
oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca sub-
con~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra.
Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in so-
tie.
Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp
depind de functionarea inimii ~i,prin aceasta, de sentimen-
tul de vinovatie. Daca acest sentiment cre~te, t1uidele se
ingroa~a. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. Ca urma-
re, eantitatea de sperma seade. Pe masura ee sperma se in-
groa~a, mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana In-
ceteaza total. Treptat, spermatozoizii incep sa moara. La
inceput Ii se modifidi forma, apo! Ii se atrofiaza coditele ~i
in final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pe
propriul corp accelereaza acest proces. a astfe1 de sperma
nu este buna pentru fecundare.
Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta, mai devre-
me sau mai tarziu, in incapacitate de a avea relatii sexuale.
Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele
235
Luule Viilma
In organele genitale. Arterele inseamna femeia. Membrul

incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece
in vene. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din
implinirea dorintelor femeii. Prin urmare, functionarea or-
ganelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul
cum se manifesta femeia in biirbat. eu alte cuvinte, functia
sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata
de tatiH sau.
Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexu-
ale ale so!ului, testiculele nu coboara. Baiatul care se teme
sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti - daca 0 sa
rada de el? - ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!a
traiHi intr-o viata anterioara, sau invers, umilirea sotului
poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneia
care rade de biirbatul ei, l§i directioneaza preaplinul de iu-
bire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i
sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba
organe genitale anormal de mici. Mama care 11mangaie eu
tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Iar
mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiie-
telului ei, 11poate speria pe copil pentru toata viata.
Frica tine cre~terea pe loc, rautatea 0 mare~te - aceasta
regula se aplica la toate. La barbatii activi ~i agresivi,
membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii te-
matori ~i mode§ti. eel care devine l11saexcesiv de agresiv
se va imbolnavi.
Barbatul, care chiar ~i in deceptiile lui sexuale

- cauta vina la femei,
- gase§te ca femeile sunt vinovate,
- este convins ca femeia este vinovata,
- considera ca toate femeile sunt la fel de rele,
236
Alunga rCiul din tine
- simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere, se
alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. Dad\. rautatea se
amplifica, apare 0 boala mai grava.
La baieli, bolile virotice dau adesea complicalii la or-

ganele genitale. Dadi mama nu se poate descurcaprin ori-
care alt mijloc cu taHH Iui, ea, prin cuvinte sau ganduri, n
va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru
biirbat. Felul r[mta!ii materne determina natura complicati-
el:
- creion - rautate din neputinta,
- varsat de vant - bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altu-
ia),
- grip a - depresie.
Cu cat rautatea este mai mare, eu atat boala este mai
grea. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete,
pe copillneepe sa~l doara gatul. Cu cat se va depa~i mai
mult masma, cu atat mai putina rautate se va arde In timp
ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea.
Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dintre bo-
lile care duc la eomplicatii, cea mai grava este, din acest
motiv, oreionul, deoarece eel care se simte infrfu1t nu este
capabil sa se elibereze de rautate. Invingatorul devine, p, in
victoria sa, marinimos, in timp ce invinsul aduna in el rC:'l-
tate, a~teptand un moment prielnic.
Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp,
ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre-
~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra.
237
Luule Viilma
p,y-pmpru din viatd
Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara

copii. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. De
regula, femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii, dar, 1a aceasta
femeie, ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata
~i munca, baiat bun ~i muncitor la prima vedere, dar care
n-a vazut femei. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care
11prive~te melancolic pe tata1 ei. Tatal este urmarit eu vi-
gilenta de mama ei, in aparenta 0 femeie de mare moralita-
te, dar in esenta geloasa. Am patruns eu privirea in ovarul
fiicei ca sa-l vad pe taUil ei.
Primind 0 edueatie foarte severa, ]a maturitate e1 a de-
venit un om minunat din toate punctele de vedere ~i res-
pectabil, dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil, care
pe nesimtite se transformase in gelozie. Ea nu ~tia sa spu-
nEI.ca sotul ei Ii refuza iubirea, deoareee nu mai avLlsese 0
experien!a asemanatoare eu alti barbati. Fiind oameni cu-
viincio~i, amandoi s-au cufundat in treburile lor. Femeia a
inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Sensu1 vie-
tii devenise munca, copiii fiind dej a nascuti 1a vremea ace-
eb.
Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei, care vedea to-
tul, ~tia totul, dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i
sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!a-
iubirea sufleteasca. Cand fiica lui, micuta, i se a~eza pe
gemmchi ca sa-1 iubeasca, el, leganand-o, vorbea cu altci-
neva despre probleme mult mai importante. In aceasta fa-
milie model raporturile erau, in realitate, instrainate ~i in-
cordate. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa
238
se retina, presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. So-
tul se alege dupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul,
sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gan-
durile Iui zboara cine ~tie unde. Acest lucru 0 jigne~te. Ea
simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine, tara sa
inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel, cu foe, tara sa-
~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul .care s-a inchis in el
~i care a suferit din cauza mamei, dar a carui incredere in
femei poate rena~te in arice moment. Din fericire, sotia lui
este suficient de de~teapta ~i rabdatoare.
Grice efect are a cauza. La paisprezece ani, tatal era
deja un voinic, cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or
de ranit, a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur
~i gravi. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior.
Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea, avea
nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Mama a fost
insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga, declarand ea
un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Nu era
pentru prima oara, acesta era stilul de viata in familie. Elli
implora mamei iubirea pe care 0 merita, fiind aseultator, ~i
pentm ea nu a primit-o, s-a illChis pentru totdeauna in fata
iubirii unei femel. Daea nu mi se da, nici n-am nevoie.
Cum-neeum, 0 sa ma descure eu ~i singur. Aeeasta hotara-
re grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi
oameni dezamagiti.
Cercul s-a inchis. Indiferenta bunieii fata de barbati s-
a manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. ~i un ba-
iat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrep-
te gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stre-
sun.
239
Luuie Viilma
,
Ghid de viatci
Corpul nostru este un fel de ghid. Citindu-l, omul tre-

buie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai
bine ~i a-I utiliza corect. Cred ca ~i dUIl1..neavoastraati inte-
Ies deja aeest Iucru. Indiferent despre ce parte a corpului
este yorba, acest ghid ne spune un singur lucru. Trebuie sa
invatam limbajul corpului nostru.
1. Sa ne uiHim Ia m~iini.Ce ne spun ele? Ne vorbesc

d"espre comunlcare
Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunica-
rii ~i, prin urmare, sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a
primi". Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul
sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul.
Partea dreapta - cu mama ~i sexul feminin, cu sentimente-
Ie ~i eu viitorul. Seheletul este tatal, tesuturile moi - mama.
Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga,
inseamna ea mama, cu rautatea ei, s-a amesteeat in juma-
tatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca sunt
afeetate oasele din jumatatea dreapta, atunci tatal s-a
amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el.
Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit.
Mama se reduce la tot. ce e de gen feminin, tarni - la
tot ce e de gen maseulin.
Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele
ale parintilor no~tri. Daca nu ati facut acest lucru, Inseam-
na ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti
predispu~i la 0 boala. La om, boala apare l:ntotdeauna ca
urmare a propriiIor lui gre~eli.
240
Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i, lncepeti sa
va schimbati reprezentarile de viata. Negativitatea durn-
neavoastra va prestabiIe§te viitorul.
In acceptiunea obi~nuita, mana unui om bun ~i frumos
trebuie sa aiba. degete lungi, flexibile ~i frumoase. Degete-
Ie flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii.
Un om hraparet ~i interesat are palma lata, iar degetele
sunt aduse spre interior ca un drlig, sa poata prinde mai
u~or. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri de-
oarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i fap-
tuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin
economic. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU
rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare, eu
atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. Degetele care
s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell
rautate, dar ascunde acest lucru, ~i ca este aVa!. Degetele
dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine
cont de principiile unei vieti oneste, tara derapaje. Exista
forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. In
princip1u, cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei
mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective
de ca~tig.
De exempIu, daca la un om generos, generozitatea Iui
este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit, el va incepe
sa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-o sa mai
dau" ,provocata de deceptii, pe care elinsa 0 tine ascunsa,
Ii va un1!i degetele, fine pana atunci, prl.1'1formarea unor
pEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum un om
frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza
aparitiei setei de ca§tig. Doar un corp foarte puternic do-
re~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Setea de ca9tig
2.:11
i..t
Luu!e Viilma
11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii - im-

portant este sa fie bine platit. ~i aceasta lasa mme pe maini.
Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea
comunidirii sau cum vede omullumea.
Lungimea unghiilor -- vederea in largime a vieW sau
vederea feminina a lucrurilor marunte, intelegerea mate-
rialista a vietii ..
o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In
adancime sau vedere masculina.
In vartejul vietH, femeile devin asemanatoare eu bar-
batii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin mo-
dificarea formei unghiilor. eu cat unghia este mai lata ~i
mai scurta, eu ata! modul de a vedea lumea este mai mate-
rial ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. 0 li.l1gJ:;je
tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre
tume. 0 unghie moale ~i fdabiia - un mod moale ~i friabil
de a vedea lumea. 0 unghie care se 1ngrOa9a- uratirea vie-
tii din vina proprie, disparitia interesului fata de viata ~i
aparitia senzatiei de nonsens. Un astfe1 de om are eu sigu-
ranta ~i 0 vedere slaba.
Uitati-va 10.fiecare deget in parte ~i trageti singuri
eoncluziile. Aceia, 10.care unghia de 121. degetul mare este
mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea, pot sa traga mai
u~or concluziile necesare, datorita faptului ca au mo~tenit
de 10.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. Cei care au
unghii scurte ~i late 10.degetul mare, trebuie sa-~i dezvolte
con~tient gandirea logica, altfel viara Ie va fi grea.
Degetul mare este tata, aratatorul- mama, mijlociul-
dunmeavoastra In~iva, inelarul- frati-surori, degetul mic-
oamenii. Pernu!a palmei - tata, palma - mama. 0 pernuta
putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.1tatalui. 0
palma mare, adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea;;i cali-
242
tati la mama, in bratele careia ne simtea.rn in siguranta.
Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin,
stanga - eu sexul masculin. Uitati-va care este distanta
dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege
cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu
oamenii respectivi. Strambarea degetelor arata de cine ati
vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Ui-
tati-va la cicatrici, deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti
concluzia in legatl.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i
onlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc, articulatia
este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra - un
supon solid in viata. Dadl articulatia este deformata - este
rautatea mamei pe slabiciunea tatalui, care la dumneavoas-
tra s-a amplificat.
Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice.
Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i
calitati. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii
tatal merge, se afla pe dmm.
Dar daca intindem ;>i incordam degetul aratator ~i ceIe-
lalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele
mamei unesc familia. A arata ell degetul nu este politicos,
este un mod de a pomnci. A pomnei InSeaITI-llaa ingradi
libertatea cuiva. De aceea un om eu demnitate nu arata cu
degetul, chiar daca mental da un ordin" El va face un semn
ell mana, ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e
mat bine pentru tine ". Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in
lucrurile mt/runte, dar in fond vei face ce trebuie pentru
ca vrei sa-.ti arali parte a fa buna. Sunteti un am politicos,
nu? Acum, faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti
care deget va fi in centru. Nu cumva mijlociul?
Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe
maim sau va dati cu crema. Urrnariti cum incepeti ~i cum
243
Luule Viilma
tenninali aceasta operalie, claca 0 faceli repede san lent,

daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare, daca atingeli
cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele.
La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din
dumneavoastra. Daca va mi;;cali mainile energic, ~i nn
ave!i chef de mofturile interlocutorului, vi s-ar putea In-
chide u~a m J?-as.Daca msa mainile durnneavoastra sunt
delicate ~i sfioase, yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui
interlocutor prea energic. Umlariti cum i~i mi~ca mainile
cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0
asemanare mtre comumcare ~i mainile lul.
In via!a ri:Lmfu'leloc ~i pentru lupta. Dadi trebuie sa 10-
viti, f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoas-
tra stranse in pumn de dUre degetul mare - tata, care preia
greutatea loviturii. Acum, stra.'lgeti purnnul repede ~i :tara
sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra
de a va bate. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care?
Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll.'1Sde tot sub
celelalte degete? Dadi s-a ascuns, iertati~va tatal pentru
!ipsa lui de curaj. Purrm.uI eu degetul mare ascuns este un
purnn slab. Prin anaIogie yeti inteIege sem...'1ificatiilediver-
selor mi~cari ale mainii.
Tatal i~i manifesta rigiditatea, mama - flexibilitatea. 0
rigiditate excesiva n face pe om fragi!, 0 flexibilitate exce-
siva n transforma in rob. Echilibrullor da fo11a. Echilibrul
se capaili prm iubire sufleteasdi. Daca ea nu cxista, apar
boli ~i se nasc copii bolnavi. Certurile dintre parinti in
timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.'1lplula diformitati.
Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate
face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete, ele fiind
formate de regula din tesut moale. Iar amenintarea du~ma-
244
noasa eu pedeapsa san setea de razbunare, provocata de
invidie, se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete.
Partea exterioara a palmei este tata, partea interioara -
mama. Ca intotdeaUi"1a,tatal intruchipeaza tot sexul barba-
tese, iar mama pe eel femeiesc.
lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 0
lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Civiliza-
tia actuala nu poate exista total mra lupta. La eel care tra-
ie~te ca S3. dea eu punmul, rautatea este directionata spre
inafara ~i, cand se bate, traumele capatate sunt direct pro-
portionale cu forta rauUitii lui cinstite. Cel care, sub masca
de om bun, l~i ascunde pumnii la spate, de~i tare ar mai
dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator, se va alege
ell 0 boala la incheieturi. Aceasta se petrece din cauza rau-
tatH pe propria neputinta. Este foarte raspandit sindromul
cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta,
in afara de durerea crunuitoare, omul nu-~i mai poate lI1j~~
ca mana. AeeasUi.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua
la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji min-
tile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva",
1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima
Intr-un moment de criza suHeteasca. Cu cat mana doare
mai tare, ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul
unul om bun este mai periculoasa.
Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~-
ca omul in viata. Via!a este sanatate, daca omul ~tie sa
comunice. Una dintre caracteristicile turmei umane este
necesitatea de a simti cotul cuiva. Cine este multumit de
viteza ell care merge turma sau, eu alte ellvinte, este mul-
,
turnit ea seamana eu ceilalti.
.., simtitul
, comlui Ii da un sen-
timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in
evidentii. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Dar, eel
245
Luule Viilma
care vrea sa fie mai bun decat cei1alti, sa ta~neasca in rata,

va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pen-
tm a fi in stare sa influenteze convingator tunna, sa 0 1n-
tread\. ~i sa ramana teamr. Turma nuva pemllte a~a u~or
oii raUicite sa devina lider. Ea pretinde ca toti sa fie la fel.
Ne~tiind sa gandeasca, dar dorind sa ta~neasca in fata,
omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. lac ~i de aceea
articu1a!iile cotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averi
,
sanatoase, , eliberati-va de rautatea ell care mergeti
~ ~ in viata,
~ '
d
Impmgaw pe eel a t1.
A ' A 'I 1 '
A
2. Arum sa ne uitam la pidoare. Ce ne spun ele'? In

esenta~ e.f1 YOr6§C
b t·.1
ot uespre comumcare, . >1
oar (,cJa en0
U]1 subtext economic.

Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina, cea in-
ferioara - masculina. Daea femeia madema i~i va adauga
un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate,
nu Ie va strka, dar invers se vor imbolnavi.
Daea, atuuci cand merge, omul calea pe cakaie, aceas-
ta "mseamna•.•ca'-' succesUli 1m
1 •..• <0'" .J
economIC pleaca ae Ja mOUll...
"I 1
de ~l2:andire al tatei. Cine ~1Joarta tOCUr1 inalte.~va calea ine-

vitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. viatu economidt
dupa mama - adica feminin, Lectiile primite de la viala
modifica modul de gandire. Nu degeaba, imbatranind, fe~
meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i, comada. Vor 52.
se simta protejate economic. Totul are Insa a limita ~i daca
femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe, aceasta
renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Oriee remere
trebuie ca, din cand in cand, chiar la adancj batraneti, sa se
incalte eu pa.ntofi eu toc. Cine merge mereu in papuci, este
un Infnint. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia,
nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.
246
Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una
longitudinala. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus.
Aceasta inseamna supunere, deprimare, refuzul sau inea-
pacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta din
talpa este ea un pod peste un rau. Cine se teme de pod sau
nu are incredere in el, bolta nuii va mai servi drept pod.
Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor.
Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata fe-
minin ~i i~i face eu bucurie treburile, copilul va calca pe
varfuri. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o
ajuta ~i 11tine sub papuc, bolta transversala se aplatizeaza,
deoarece el a devenit slab. Aplatizarea boltei transversale
trage dupa ea bolta longitudinala. Balta longitudinala este
un fel de pod intre mama ~i tata. Dadi mama nu are incre-
dere in tata, nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el, copiluI va
avea, pe masura ce cre~te, un picior bont, diform, incapa-
bil sa-~i indeplineasca funetiile. Dadi ins a tatal, macar in
numele onoarei, va continua sa munceasca eu deterrrjnare
pentru ea viata sa mearga inainte, bolta talpii copilului nu
va slabi niciodata eomplet. lntr-o familie eu scandaluri, ti-
pete ~i lupte in care, macar in timpul pauzelor eei doi se
iubesc din sut1et, copiii vor avea 0 bolta normala. Ei Sli..'1t
nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i.
o sit'l.latie inversa apare in familiile in care parintii
sunt foarte severi eu copiii. Bolta piciorului se va ridica
spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. Oasele
sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i
tendoane. Dac3. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai
forta vointei este tensionata la maximum, capilul va fi cra-
canat la ambele piciaare. Daca doar un picior este strfunb,
atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realize-
ze setea de ca~tig.
247
Luule Viilma
Baza vietii 0 constituie mi~carea. Avem nevoie de

mi~care, at§t spiritual cat ~ifizic. Corpul nostru este mode-
lul UniHitii Supreme. Unnariti-va cum calcati. Dinspre toe
spre varfuri, apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut.
Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai
pe varfuri, a§a cum intr-o familie buna nu este aservita
mama sau tata. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te
sprijini, rara varf insa nu poti face lL11 pas. Degetele sunt
membrii familiei - la randullor dau pasului un sentiment
de siguranta §i coordoneaza mi§carea. Calcaiul da suportul,
varful da directia, iar degetele privesc fiecare incotro pof-
tesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar.
~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§-
ca talpa piciomlui. Varfurile impreuna cu degetele preiau
sarcina, ca 0 femeie care, ehiar daca l~i asuma 0 sarcina
mai grea, ii obliga pc ceilalti sa participe. Si ci'md varfurile
obosesc, omul se sprijina pe cincaie. Ce bine e sa te spri-
jini pe caldi; gratie varfului, el este un suport solid pentm
intregul corp. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm
corp. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul
corp. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. procesul
de insanato§ire se accelereaza §i el. Purificarea se produce
cu ajutoml secretiilor de to ate felu..rile.Deosebit de impor-
tania este transpiratia. Cu cat este mai multa transpiratie,
eu atat mai mare este satisfactia alergatului, pentm di se
produce 0 e1iberare de rautate.
Obisnuintele
- , se creeaza in farn.ilie. Pfuintii
, care alear-
ga eu plaeere, imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor.
Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o
grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig.
Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Dad! pe copil 11dor
picioarele lid nu poate alerga, in principiu problemele Slit'lt
248
acelea~i. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i
daca ele nu exista deocamdata, aveti grija sa Ie evitati. Da-
ca nu puteti alerga, atunci mergeti pe varfuri, picioarele
dumneavoastra au nevoie de acest lucru. Aflali ca fiecare
parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze.
De exemplu, tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar
sa. se incordeze pe degetele de la picioare, dar, dadi omul
nu iese din ~lapi, aceste tendoane se vor osifica. De cum
apare durerea, se va opri din mers.
Un mij10c de mi~care superb este dansul. Cine vrea ~i
poate sa danseze va avea picioare sanatoase. Esenla dansu-
lui este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va supara
ca nu are pantofi noi, ca imbracamintea lui s-a demodat, di
nu arata bine san ca nn are sala de dans. Propria voce in
loc de orchestra, picioareie goale pe iarba moale sau un
loqor in coltul camerei - ce bogalie! Daca aveti dorinta sa
dfuisati exact a~a, picioarele dumneavoastra se vor face bi-
ne.
Uitati-va la degetele de 1a picioare.
Degetul mare este tata, al doilea - mama, al treilea -
dumneavoastra in~iva, al patrulea - fratii ~i surorile, al
cincilea -lumea.
Daca degetul mare este mare ~i lung - tata este mare ~i
inalt. Daca varfullui este indo it in sus, inseamna di aveti
un tata mandru. Dadi este atat de mull indo it incat va pro-
duce durere, mandria tatalul s-a transformat in infumurare.
Iertati-l. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul
mare, mama 11conduce pe tata. De aid apar dureri la pi-
cioare. In acest caz, de obicei, are loc 0 ingro~are a princi-
palei articulatii de la degetul mare; poate sa apara un
zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte
sau sa intre sub de. Aceasta deformare spune ca tatal in-
249
LuuIe Viilma
ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0

domina pc soria sa. In rautatea lui, ori el 0 terorizeaza, ori,
invers, se Iasa terorizat de ea. Deformarea piciorului drept
arata probleme familiale pe partea femeiasca, deformarea
stangului - probleme pe parte barbateasca. Toate bolile se
produc, de fapt, din eauza unei evaluari superficiale a vie-
tii, adiea ineoreet. .
Dad\. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte, In-
sealJ1..naca doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Dure-
rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a.
Constrangerea, ea ~i ineal!amintea neadeevata, inf1u-
en!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la
degete, pe altii - la calcai. La neeaz, modul ascuns de gan-
dire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pi-
eiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Vede!i care din-
tre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub ce-
lelalte. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va
la via!a dumneavoastra. Departati degetele ~i veti vedea
cat sunteti de apropiati In familie. Daca degetele se distan;,.
teaza bine, sunteti mai putin dependent de ceila1ti, atat in
bine cat ~i in rau. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei
economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. Totul
pleadi de la parinti. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati
amplificat gre~elile parintilor.
Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu
modul de gandire. De exemplu, Ia muIte persoane unghiile
de la picioare sunt incarnate. Explicatia cea mai freeventa
este ea "nu au fost taiate bine, nu trebuie taiate pe mar-
gini". Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari
sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. Un-
ghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza
numai ee vede trag and eu coada ochiului, pentru ca a~a 1n-
250
vaTa el cum nu trebuie sa faca, unghia, crescand in latime,
ingusteaza campul vizual. Dad! acestJucru Ii produce du-
rere, trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i
unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora,
nu mai ji din cale ajCtrade curios, oricwn din tine n-o sa
iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#,
eu to~ a sa continui sa cresc .;i n-o sa te fmpiedic safacLce
vrei ",
Tendoanele de 1a genunchi reflecta. salturile din viala
~i salturile economice. Un om caregande~te coreet, va
avea tendoane sanatoase, chiar dacastain frig ;;;i munce~te
foarte mult. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri, a1tii
se imbolnavesc cloar de la mers, pentru ca. poarta in ei rau-
tatea pc succesele economice ale altora. A!i auzit probabil
de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de
fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Cel care se la-
uda eu succesele sale, poate pravoca celui care 11ascuWi 0
rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca
nu este capabil sa urce ~i eI ~i, ca urmare, i se vor 'imbol-
navi tendoanele. Ca intotdeauna, marimea ~i felul rautatii
determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoane-
Ie genunchilor. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0
saritura ~i se alege eu un traumatism; la fel se imbolnave§-
te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din vi-
at<'L
Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cel care alearga eu

rautate, va rasturna obstacolul cu genunehiul. Obstacolul a
cazut, dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cine ~tie daca se va
mai repara vreodata.
Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in
sens direct ~i figurat. Fiecare merge in feIul lui. eel care
nu merge coreet, va avea picioare bolnave. Cine vrea sa
251
Luule Viilma
dea un picior obstacolului aparut in eale, are in el 0 rautate

~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Cine vrea
sa deaun genunchi barba!ilor, va avea genunehiul stang
bolnav. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu
femeile, fiindca nu are destula minte, V8" avea genunchiul
orept bolnav. Cu cat omul este mai agresiv, eu atat dore~te
maimult<sa-i supuna pe cei d.injurul sau ~i aV.IDcigenun-
chii lui se 'lor strarnba.
SubHniez - nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar
putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe
cineva. De lovit, n-ati lovit, dar tare ati fi vrut s-o faeeti.
Prin urrnare, nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a
dat cu adevarat. Diferenta este ca eel care a dat, a prirnit
imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeau-
na pofta de a da, de a ridica mana. Lectia de viata a fost
invatata in mod deschis, pe fata. Dumneavoastra ins a
strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care re-
curg la forta.
Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta,
adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa
fie ideala. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva
deeat dorinta de a distruge lumea, deoarece binele la ma-
ximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum.
Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu
raul, aceasta frica se va transforma in rautate contra rauta-
tii. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte
in numele binelui, iar frica 11convinge sa se mtoarca. Ca
urmare, genunchii se 'lor rasuci spre spate. Cu cat rautatea
este mai putemica ~i mai distrugatoare, eu atat mai mari
'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la ge-
nunchi. La tinerete omul are genunchi frumo~i, deosebit de
elastici. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers.
252
Va reamintesc, clatorita articulatii1or, osatura, care este
rigida, se transforma intr~un sistem elastic, de mare mobi-
litate, care fomleaza baza corpului uman. Cu alte cuvinte,
fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Ar-
ticulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal
meu, indiferent cum SlL.'1t vazute de din afara. Articulatii1e
de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de
vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezol-
vat ei aceste probleme dind eram eu copE.
Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articu-
lariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Bazinul simbolizeaza
familia. Baza solidiHitii farniliei este sotu1, pe care sotia 11
face barb at prin iubirea ei. Articulatia ~oldului arata flexi-
bilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Daca
mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il
Inraie~te pe tata, articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIi-
loza. Se va distruge ~i osul. Daca mama, in incapatanarea
ei, se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..'11ilie,se va anchiloza arti-
eulalia de Ia ~oldul drept. Daca tata imparta~e~te rautatea
mamei provenita din insatisfactie, se va distruge ~i lesutul
osos. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulilla-
inte din punet de vedere economic. Daca copilul nu ampli-
fica gre~eli1e parinti1or, ci dimpotriva, Ie diminueaza, ii-
vergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii
vor influenta sanatatea.
Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avari-
tia este mai mare, eu amt genunchii sunt mai deformati.
Daca pe parcursul vie~ii, picioarele innascute ill forma de
"x" devin ~i mai strfunbe, Inseamna ca avaritia mo~tenita
de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor, avaritia pro-
voaca :autate la om. Daca Ia un om nascut eu pieioare
253
Luule Viilma
drepte, unul dintre ele ia forma de "x", inseamna ca. unul

dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros.
Picioarele strambe in form2i.de ,,0" earaeterizeaza un
om generos. Cu cat intrece masma, eu atM stare a Iui mate-
riala va fi mai dureroasa. eu cat irose~te mai mult, de
oehii lumii, eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor
durea genunehii. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el
deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. Daea are in el 0
rautate legatii de barbati risipitori, il va durea genunehiul
stang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia
lui, i se va imbolnavi genunchiul drept.
Picioarele drepte arata echilibru economic. Dar dad
acest echilibru a fost realizat prin avaritie, partea econo-
mica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitati-
lor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata
de declinul economic. Cu cat portofelul devine mai subtire,
eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i
se seurteaza picioarele. Treptat, articulatii1e de la genunchi
se strang, apoi se ingroa~a. Durerea care insote~te acest
fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre-
~elile mcute.
CEY(fmp[u din viatd
Haideti sa ne gandim putin.

Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau
degetele IV ~i V de la piciorul stang. Prin urmare, din eau-
za tatalui sau ~i a lui, ca barbati, avea probleme atflt de
mari eu fratii, surarile $i cu Iumea, incat functiile acestor
degete erau alterate. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in rea-
Iitate, fie ca el era atat de deceptionat, inca.t uu mai voia sa
~tie de ei. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Asta m-
254
seamna ea era extrem de avar. Bolta talpii stangi era
supraineordata. Deci, tatal nu putea sa faea fata pretentiilor
prea mari ale mamei.
Pentm a intelege mai bine, sa privim pieioarele in in-
tregime. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai
seurt deeM dreptul. Nu se in~ela - a~a ~i era. Mu~chiul an-
terior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. La fel era ~i
femeia din aceasta jumatate maseulina; molieiune = senza-
tie de nesiguranta. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieio-
rul drept. In felul acesta, din punct de vedere economic el
se sprijinea pe femeie, de~i trebuia sa fie invers.
Pentru a intelege ~i mai bine, sa ne uitam la bazinullui.
Bazinul simbolizeaza familia. Osatura il simbolizeaza pe
tata. Bazinul ba.rbatului era deformat - partea stanga era
lasata. Deci, economic, tatal era umilit. Daca fiul s-a im-
bolnavit, inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui, ci le-
a amplifieat. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata.
Prin urmare, el incerca sa-~i compenseze acest neajuns
printr-o straduinta exagerata, :tara sa inteleaga ca nu va re-
u~i, claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate.
Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pen-
tm coloana vertebrala. Vertebrele doi, trei ~i patm erau
deplasate, deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de
probleme economice. Deplasarea vertebrelor provoaca
strangularea terminatiilor nervoase. Durerea provocata de
pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de
rautate.
De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foar-
te obi~nuita. Cand era copil a fost infiat de 0 familie.
Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Fiind
bun la suflet, suporta totul cu resemnare. Apoi s-a insurat,
dar nici atunci nu cracnea. Tot ~tepta ceva, cum a~teapta
255
Luule Viilma
barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destra-

mat. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubi-
re 11facea sa se simta vinovat. Se sacrifica, i~i nega propri-
ile necesita!i, traia pentru a face bine celorlalti. Cand I-au
alungat, a plecat. I~i ascundea adanc suferintele in spatele
unui zambet bun ~ijenat, dar ele existau.
Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind:
"Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduri-
Ie §i faptele sale se adancea tot mai mult.
Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta, a
auzit un trasnet in spate. Corpul lui 1i dadea timp sa se
gandeasdi, adica se imbolnavise. Eliberandu-se de stresuri,
starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a
. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Pe masura
ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise
cum trebuie. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei
adoptivi, a in!eles ca tori erau la feI, fiindca el ~i-i alesese
pentru EH;;iinvata leetii1e de viata. A Ll1Ceputsa se Insana-
to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este
ciclieizata. Insueeesul are ~i 0 parte buna - te invata multe.
Doar atunci cand bazinul este 1.'1 echilibru, adica, doar
atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita, co-
loana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de
parghii, eliberat de tensiune. Daar atunci coloana vertebra-
Ia devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i
protejeaza ell demnitate principalul canal energetic.
3. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. Ce va

spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepci-
unii de viati, san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in
general.
256
Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu
cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. Setea de
ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea
cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal.
Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. A~a cum trece
mancarea prin organele dumneavoastra digestive, tot a~a
trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Ba asimi-
lari cate ceva, ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vie-
tii. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina, ba lasati totuI la
nimereala - posibilitatea de a alege este mare. La un om
generos, bun, care se bucura de viata, tractul gastro-in-
testinal va funeriona irepro~abil. Bolile aeestui tract la un
om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului.
Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul
care trebuie bine gandit. Mestecatul este un fel de ma-
runtire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a
putea munei bine ~i corespunzator. Cine i~i gande~te in
profunzime $i cu iubire planul sau, nu va gre~i in timp ce
munce~te. Cine considera ca viara este urata, fara sens,
plicticoasa $i mra rest, manearea se va invarti in gum lui
tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Cel
care nu acorda atentie planificarii, fiindca pune semnul
egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare, nu va da im-
portanta nid masticatiei, care trebuie mcuta cu grija. De
altfel mei nu simte gustul mandirii, a$a cum nu $tie sa
simta nici gustul vietii - bucuria. Nu shnte gustul nid eel
care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Im-
buiba la repezeala.
Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Dintii simbo-
lizeaza mintea tatalui. Cine are dinti puternid, ~tie sa-~i
faca planurile ell cap, a mo~tenit de la tatal S2lU a minte
buna, Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in
1,·7
~"';1
Luule Viilma
general, va avea din!ii de lapte strica!i. Cine ura~te, din ci-

ne ~tie ce motive, mintea barba!ilor, va suferi mult din ca-
i
uza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i, se 'lor stri-
ca incisivii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cru-
zimea lui, va face paradontoza, adid inflamarea radacini-
lor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai fo-
losi gura ca anna de lupta.
Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva, trebuie sa
se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fon-
Taiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri
intr-una. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea
de inte1epciune. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata -
schimbarea de sine. Cata vreme acest stres nu este eliberat,
ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu
rast. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic
doar eu greutatea eorpul ui sau.
Inceputul determinafinalul, a~a cum cauza atrage du-
pa sine efectul. Circulatia hrand in tubul gastric sea-
mana ell punerea planului in actiune, inseamna a-I dori
drum bun. La eel care se razgande~te bruse, fiindca nu
crede in rezultatele muncii Iui, manearea se va intoarce eu
sughituri din esofag 1n gura. Hrana otravita de ganduri rele
influen!eaza negativ digestia. Cine se teme sa mearga 1na-
inte, va avea din cand in cand spasme in esofag. Cine se va
supara pe greutatile vie!ii, intrucat vrea sa mearga prea re-
pede, va altera atat de tare starea esofagului incat acesta
poste ramane ingustat pentru totdeauna, de exemplu ca
unnare a nenumaratelor ulcere. Daca IDsa se teme de viats.
~i se ascunde de greutati, se vor forma diverticuli pe eso-
fag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea.
258
Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii, adica
mancarea intra In trahee, acela amesteca munea eu liberta-
tea ?i ell iubirea. In sens simbolic munca sufoca libertatea.
Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine se
teme s2ise apuce de un lucru, are un stomac spastic. Cine
nu vrea sa se apuee de un lucru, stomacullui nu va produ-
ce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate, la ince-
put i se va inflama mucoasa, adica face gastrita. Daca rau-
tatea se amplifica, il1cepc ulcerul. Daca rautatea se trans-
forma in du~manie, in ura, ulcerul se transforma in cancer.
eu alte cuvinte, ca.nd sentimentul de vinovatie se trans-
forma in acuzatii. aeiditatea din stomac cre~te, indiferent
daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe
altiL Diferenta este ca, daca se invinovatqte pe sine, va
face un ulcer mai adanc .;:i mai dureros. Cel care se com-
porta. du~ms.nos fatS. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se
opune categoric, fie ~i ill ganci, nu va avea un stomac sfma-
t05. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.
Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat, adica
omul i~i dore~te raul. Cine dore~te ca vremurile bune de
aWidata sa se into area san se opune viitorului, stomacullui
va da afari3.tot contimltul prin vom3..
Jumatatea feminina a tractului intestinal este intes-

tinul subtire; jumatatea masculina este intestinul gros.
259
Luule Viilma
Organele digestive
Dinti
Ficat
Vezica biliara
Duoden
Colon transvers
Col.on ascendent
Anus
(Intestinul gros = cec + colon + reet)
260
In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia sub-
stantelor nutritive, sau, simbolic, asirnilarea intelepciunii
de viat~LLa inceput, procesul are loe in intestinul subtire.
Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata
eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi inte-
legerea lucrurilor mari.
Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei lu-

erari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate per-
soanele care au tangenta. Duodenul se gase~te imediat du-
pa stomae la inceputul intestinului subtire. Starea acestuia
ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte
ale vietH ~i fata de sexul feminin. Ne arata cat de mult ~tie
el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea.
Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a
incepe lucrarea, iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe
umerii altcuiva, de exemplu ai sotiei, duodenul i se va in-
£lama sau va aparea ulcerul. Boala spune ca nu este de fU"
~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea
mai multa rninte unui barbaE. Ea SPUnt:: "Poate di altar
barbari nu Ie trebuie; dar tie ifi trebuie. Daca n-o sa fnvert
aceste lucruri, nu-fi va fi bine ".
Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0
lucrare, de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dad
ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii, va face ulcer
pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de
a gandi.
Amintirile urate din trecut aduc amari.kiune. Canalul
biliar se varsa in duoden, iar excesul de fiere ii amplifica
suferinta, daca omul este predispus la amintiri urate. Tot in
duo den da ~i pancreasul. Daca fierea poate t1 comparata cu
hotararea ~i exigenta femeiasca, excesul lor provoaca du-
j(1
~Oi
Luule Viilma
rere, fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori

eu delicatetea ~i mangaierile barbatului, absenta lor Impie-
dicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.
Daca ins a terneia nu este deloe exigenta, seade secretia de
bila. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru, devine la
treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. influentat de ea, cre;;te
secretia de suc pancreatic ~i, in plus fata de problemele de
digestie, scade continutul de zahar din sange. Absorbtia
substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade
bruse.
Duodenul este organu] central al tractl.llui gastric. Pri-
ceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari
Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.
Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi

care, dupa cum Sf: ~tie, consta in lucru:d manmte. Tot
intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a
activita~ii. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte
ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana, are un in~'
testin sub tire sani'ltos, Dar cd care este grabit, va avea 0
diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire - abia 1na-
nanca ca 8i , da fuga 10. toaleta. Cihe detesta maruntusurile , ,
vierii, mai ales dadi este femeie, ~i nu dorqte sa se e1ibc-
"Ooze . d'"
~\V \,..,.""".~ 'fU s'mti 0 d·,Jrp.r'~
'''It'~ ,,<>
A.,'" .1:a"" ••....',,; ur' ~'11tate"'"
1'J.b\,.t~~.' •.. zon::J hnl'o;l;,~li_
1..0:..l.' 'Ll!.'_,-;,
(.,..,]~~
....J_
Iui, pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai

degraba femeia decat barbatul. BExbatul care se supara pe
treburile femeie~ti, va avea aceea~i indispozitie. Ameste-
cuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi
unul mic deocamdata, dar intestinul subtire da deja semna-
lul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. In p~rtea dreapta,
jos, a abdomenului, intestinul subtire treee In intestinul
gros.
262
Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscan-

ta a mundi, un de nu mai e de gluma. Prima parte a in-
testinului gros se nume~te cee. Cecul are 0 ramificatie in
forma de vierme - apendicele. Apendicele este un fel de
camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.-
ie, pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Inflamatia ce intervi-
ne ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Apendicele
seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa
o reverse asupra barbatului, dar nu gase~te momentul po-
trivit. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea
modului de gandire implica un risc, dar este posibila. In
schimb, apendicita cronica se preteazil la tratament pentru
cii, in acest caz, timpul nu te mai gone§te din urma. In pre-
zent, apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Va-
zand greutatile care cad pe capul parintilor, ei, fiind ocu-
pati cu §coala, nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de
impas care dureaza de mai multa vrerne. Inflamatia croni-
ca se raspande§te §i 1a organele vecine, provodnd reduce-
rea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala.
Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te,
ba scade., extenueaza ~ Dsihicul.
Infundarea rectului, san a modului biirbiltesc de a

gaud!, se face In cec, indiferent cine gande§te barbate§te -
barbatul sau femeia. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iu-
crare mare §i 0 tot amani:t, va avea un cee bolnav.
N epriceperea de a merge mai departe din cauza in-

capacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbol-
navirea colonului. Daca omul se teme de riscuri, ii este
frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta, fiinddi se considera in-
263
Luule Viilma
competent, ~i totu~i i~i asuma riscul, colonul din partea

dreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satis-
faca vanitatea, el inlocuie~te frica eu rautatea.
Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile

mari, serioase. Un om intreprinzator ~i promitator i~i rea-
lizeaza eu cap planurile sale mari. Femeile care sunt echi-
librate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natu-
ral al vremurilor au intestinul gros sanatos. Dar, cine ince-
pe sa se grabeasca, devine rau ~i se imbolnavqte. Cine de-
testa initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill
siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita, va
avea intestinul gros bolnav. Cel care, in rautatea lui, devi-
ne apucator, avar, interesat, ~pertar sau hot, sau, din setea
de a avea un ca~tig, incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a
ceva, pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acu-
muleze reziduurile de la hrana. Acestea ingreuneaza pro-
cesul de absorbtie, dar poate sa duca ~i la tumori maligne.
Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. Numai
rautatea duce la neoplasm.
Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza

incapadtatea de a Iua dedzii, nnde se pun in balanta
indoielile ~i beneficiul. Cel care se supara pe obstacolele
aparute in calea sa, pentru di se teme, ~i nu vrea sa dea
inapoi, dar e obligat s-o faca, sau eel care preferS. sa se in-
toardi, pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~ti-
ge altul mai mult ca el, va avea 0 senzatie de deznadejde,
ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Pe scurt,
este situatia in care tie nu-ti trebuie, dar fiU dai 10.. a1tii. Este
boala cupiditatii ~i a invidiei. Simptomul ei este senzatia
de saturatie, supraindircare :;;idurere sub plex. Cine i~i fa-
264
A lunga raul din tine
ce lac ca un buldozer, strivind totul sub greutatea sa, din
cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i
partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a.
Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge

scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc
dideri. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai ma-
re bucurie decat altuio. 0 mare realizare. iv1arimea este 0
notiune relativa. Cine se pregate~te eu rauto.te sa mearga
mai departe ~i 0 face eu ultimele forte, dintr-un motiv
inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit, poate sa-l
apuce diareea, pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate In-
vinge principiul mai negativ, adica rautatea. Mirosul pu-
ternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto.tele mun-
cii. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa
rautatea legata de renuntarea la ceva, adicil rautatea invin-
sului. Priceperea de a te preda, de a eeda la timpul ~i 10. 10-
cuI potrivit, garanteaza sanatatea colonului descendent.
Agatarea febrila de ce este al tau, refuzul de a renunta 10.
scopuri minunate, dorinta de a risco. pentm a obrine ~i mai
mult, fac co. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se
aeumuleze reziduuri, De 10. rautatea de am invins apare in-
flo.matio.,iar eel care dorqte raul invingatorului, se va aIe-
ge cu un cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata, pro-
blemele irezolvabile, visurile neimplinite se aeumuleaza in
intestinul gros. eu cat obstacolul este mai coneret, eu atilt
mai concreta este ~i nlutatea. Rautatea transformata in
du~manie, in ura, provoaca cancer.
In colonul sigmoid sta necinstea. Cine cauta eu rau-

tate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e;;ecuriIe, i§i va im-
bolnavi sigmoidul. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca
265
Luule Viilma
omul, pentru a-~i atinge scopurile, incepe sa foloseasca

mijloace necinstite, va avea sigmoidul bolnav. Dintre
aceste mijloace face parte ~i calicenia, pentru ca la baza ei
se afla in~elarea altora.
Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simte

bucurie la terminarea lucrarii, are un rect sanatos. Dar, eel
care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se
Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii, va avea rectul bolnav.
Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte
ceva, deoarece ii este frica sa faca aitul nOll, acela simte un
diseonfort Ia anus. Frica de a sdlpa ultima ~ansa, agatarea
de ea cu rautate sau senzaria de tragedie, de exemplu, la
pierderea Iocului de munea - toate acestea due la imbol-
navirea rectului. Cu cat exagereaza ell rautatea, Cll atat fo-
cami de inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete de
razbunare, se va trezi cu sangerari. Daca dore~te raul celui
care a reu~it mai mult decat el, va face cancer.
Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am

vorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximum posibil m-
d.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Grice
spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret,
dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Daca spiritul de
contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte
mari se amesteca cu frica fata de obligativitate, constipatia
va alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe
nea~teptate, eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului
gastro-intestinal. Faetorul iritant poate fi nu numai un om
coneret, dar ~i 0 situatie, 0 eonditie, un scop ~i toate se In-
sumeaza in eel care sufera. Dad se scapa de frica ~i de ra-
266
utatea care au fast sursa obligativitatii, functionarea intes-
tinului se normalizeaza.
Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Daca pu-

nem un cazan pe un foe mare, dnd apa fierbe, Val' ie~i
aburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au
un miros diferit in functie de etapa de fierbere. Cu cat
oniuI este mai grabit, eu at.it se vor forma mai multe gaze:
CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate, cu atat ele
var mirosi ~i mai neplacut.
Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea
sa. In probleme de comunicare, cand omul este nevoit sa-
~i impuna parerea, pentru binele celorlaiti sau in numele
intereselor sociale, el trebuie sa explice eu farta cum vede
acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des,
inca.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. In felul
acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere.
E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe.
'E7(emp[u
. ~ cfin viata
)
Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin ca-

re avea nevoie de ajutor. eu cateva luni in unna acesta se
imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifes-
ta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. La un interval de
jumatate de minut. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul, neferi-
cit ~i neajutorat. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it
o ma~ina ell aburi ,. - am glumit eu. Gluma ca gluma, dar
treaba era serioasa. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa,
ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el.
M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el, spre
amuzamentul prietenilor, comenta cu multa savoare fru-
267
Luule /lUlma
musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fata

n-a ramas datoare ~i, furioasa, I-a Iovit peste fudulii.
Primele nigaieli erau rare, apoi au inceput sa se inde-
seasca. A stat 0 luna in spital, rara nici un rezultat. Era in-
grozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la
sfar~itul zilelor sale. Si-a recunoscut gre~eala, i-a cerut ier-
tare din suflet acestei fete, a iertat-o pentru atac, s-a iertat
pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare
corpului sau. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii au
plecat iini~titi spre casele lor.
Mai tarziu, primul rru-a povestit ca tot drurnul au dis-
cutat despre ce se mai intampia in lume. In apropiere de
casa, I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt, da' de ce ne-am
dus not la ora.}?" Vecinul, uIuit, i-a raspuns: ,JiLt .Jthi·'. Si
au izbucnit in ras: "A, da, exact, amfost la doctor". Uitase
deja de boala lui - conversatia lor, ca intre barbati, fusese
mult mai importanta.
Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ".
Gfu1ditul searnana eu digestia, el eonsta in deslu~irea inte-
lepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu..riproprii. Fiecare
inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Ce e bun pentru
unul, poate fi rau pentru altul. Pentm un om echilibrat,
orice hrana este comestibila, asimilabila ~i necesara. Exact
la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de vi-
ata.
Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa pri-
measca totul fara rnundi. Adesea imi sta pe limba sa intreb:
"Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Garnenii citesc,
asculta conferinte, ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer
sfaturi, pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori.
Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie.
In loe sa gandeasca logic, oamenii cauta eu lUlTIilnareade-
268
fectele marunte ale celorlalti. Obi§nuinla de a primi totul
rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii.
La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul
digestiv exact la fel cum gande~te, adidi incet ~i tara nici
un folos, decat calorii.
Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva, va

avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele.
Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i, va avea 0 defi-
cienta
, de minerale.
Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitoru-
Illi men fixeaza {':aiciul in organism.
Cine v.rea sa invete
, sa faca diferenta, intre esential
,
~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism.
Vitamina C, magneziul ~i calciul sunt elementele de

baza, extrem de importante pentru corpul fizic. Prezenta
lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte sub-
stante din hrana. Cu alte cuvinte, ele intruchipeaza intere-
sui, dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i.
$i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in
fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa sa-
var~easdi ceva maret. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11-
nune, a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le
care I-au obtinut tara erort. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~
Cll paine goaHi ~i devine geniu, altul cre~te cu bucate alese
~i sufera de anemie ~i slabiciune.
Calitatea gandului este cea mai importanta dintre

toate calitatile hranei, ne mai vorbind de cantitate, deoa-
reee gandirea conduce circulatia hranei noastre in orga-
nism. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma-
269
Luule Viilma
rimea laeomiei. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti de-

ja ee aduee corpului excesul.
4. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii?

De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii
. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta
senzatia de sufocare?
Pentru di respiratia este Iibertate. Cs.nd oinul este li-
ber, volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sana-
to~i. Un om liber face totul eu echilibru. De~i plamanii
sunt deschi~i la maximum, respiratia abia se aude, sau mai
superficial spus, pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de
rezerva, pentru arice eventualitate, cum 1i se intampla ee-
lor speriati. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pau-
ze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ul-
tima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este
aliment at ell oxigen, iar frica taie respiratia, san frica de
moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Corpul nu are ne-
voie de oxigen in exees, excesul fiind Intotdeauna rau, dar
groaza il seoate din minti pe om ~i, ca in oricare aWi situa-
tie, el procedeaza exact invers de cum ar trebui. In loc sa
dea afara, sa expire gazele uzate, nefolositoare, - ca ener-
gia negativa - ~i sa inspire energie pozitiva, folositoare,
omul speriat ia un excedent de oxigen. Cel care este preo-
cupat de cum sa acumuleze, va proceda totdeauna astfel
incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie.
Corpul respira libertate. Libertatea este DUl1Lllezeu.

Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de li-
bertate.
Daca apare senzatia ca este ingradit, ca viata ~i impre-
jurarile nu-i permit sa respire, ca este prizonierul cui va, de
270
Alunga riiul din tine
frica, in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de su-
focare. Este groaza in fata pierderii libertatii, care, in cor-
pul fizic, se manifesta prin incapacitate a de a respira liber.
Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica, fie se imaiq-
te. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este
mai mare, eu at<3.ti~i inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inra-
ie~te ~i mai mult.
Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din
plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de
puterea ahora. Nu indrazne~te sa faca acest lucru, fiindca
se teme sa nu fie invinuit. Subcon~tientul ii spune ca locul
vinovatului este 1a temnita, a~a se intampla din timpu<1
stravechi. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt in-
chisoarea fizica - 1a aceasta nn se gande~te omu1 modern,
fiindca nu :;;tie 58.-91 inehipuie ca el este un delincvent. ~i
nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare." De ce,
door n-Cl facllt nimic rau, ll-(t ridicat niciodata mana asu-
pr(i -.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea
provenita din lupta Iui pentru libertate, Iupta ramasa tara
nici un rezultat; marimea :]i natura acestei rautati determi-
na natura 5i gravitatea bolii.
Vi s-a Intamp1at, desigur, dnd langa dumneavoastra
cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in
piept, sa simtiti ca nu mai aveti aer. Aceasta arata cat de
rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Nevoia de libertate
este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Daca
libertatea cuiva a fast ingradita, acest lucru influenteaza in
rau asupra tuturor. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti
intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la in-
chisom'e.
Cel care, din teama de a nu face ceva cum nu trebuie
sau din teama de a nu fi vinovat, i~i inabu~a in el, eu frica,
271
LUlil e Viilma
rautatea - care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate , -

fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el, va face
astm. Este boala rauta.!ii inabu$ite. Chiar ~i rautatea are
nevoie de libertate. Cand incepe un acces de astm, tineti-
va intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infu-
riat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate.
Primul gand va fi :;;iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca
dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Adio
acces de astm, doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om
sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea.
AIergia este rautatea provocata de revalta, de impotrivire,
sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pen-
tm libertate.
Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1
ineepe sa se jeluiasca, sperand in feIu; ::~cestasa. se 8ma-
geasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti, va face tllben;uJ;Jz~~
pulmonara. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa
rautate. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. b Eel.
i
Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::,
se VOl' osifica plamanii pentm cs. 1ibert~tea este mj~cme ~i
nu ordinea stabilita prin lege. Cine exagereaza in a-~i im-
pune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtma-
tati, viata,
, conform parerilor IUl, se va imbolnavi d,;:-
bronhoextaz, dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Aceasta
se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a fa-
ce astfelincat in viala sa se respire in voie, mai liber ~i mai
u~or.
Cine line in el du~mania, se va imbolnavi de cancer
fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui.
Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale, rau-
tate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .se
transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i
272
se declan~eaza cancemi. Printre doritorii de rau se afla ~i
eel care in taina, in sufletul sau, dore~te ca celalalt sa fie
pedepsit, fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca, numai sa nu-
~i manjeasca el mainile.
Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor, se va im-
bolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Se poate imbol-
navi chiar daca, fHnd martor Ia 0 cearta, trebuie sa-~i ex-
prime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta.
Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acu-
za singuri, va suferi de pneumonie cronica. Insanato~irea
plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare, care
nu-i da lini~te, fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina.
Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma
de acuzalie, va avea brOD§itaacuta sau, respectiv, cronidi.
Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa
lipe in gura mare, va face bron~ita pana cfmd adevarul va
fi restabilit.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are
masura, din cauza secretiilor permanente din bronhii se va
forma 0 tumora.
Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii, se va
imbolnavi de pleurWi. Cine i~i inabu~a dorinta de a plan-
ge ca ~i-a pierdut libertatea, pleura lui va incepe sa elimine
mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Daea omul
tine morti~ la convingerile sale, se formeaza aderente. Ast-
fel, daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca
Iibertatea lui este pusa in lamuri, se vor forma aderente ale
pleurei.
Traheea se imbolnave~te la eel care, in intelegerea lui,
lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate.
Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti
sa tipi de bucurie, dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare.
Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in-
2..,...,
I:)
Lu1tle Viilma
terioara, i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0

rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in
ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Dadi rautatea nu este
exprimata ~i este tinuta in corp, apare inflamatia coardelar
vocale. Dar daca omul se intreee ell gluma, daca acuzatii1e
Iui depa~esc ariee limita, pe coardele vocale se va forma 0
tumora. Cata vreme eel care urIa, nu are sete de razbunare
~i nu este rauvoitor, tumora nu se va transforma in cancer.
Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia,
el va avea aceea~i soarta.
Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cine
vrea sa obtina libertatea prin lupta, n-o va avea, pentru ca
lupta este 0 rautate. Iertati lipsa libertatii, iertati starea de
obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de liberta-
te. In timp ce iertati, puteti simti 0 durere in vertebrele
dorsale care, treptat, va duce la cre~terea mobilitatii coloa-
nei. Ca unnare, plamanii Val' respira in voie ~i dumnea-
voastra va veti slm!i bine.
Cum sa n.e de~teptamrara a suferi

De~i se aseamana, oamenii sunt foarte diferiti.
Unul spune:,)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia
inimii". Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica; in
inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. Aceasta '1n-
seamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu
s-a eliberat de ceea ce 11sperie, adica nu s-a eliberat de
gandurile sale rele.
Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: ,. Totul
Imi trece pe zanga w'eche, nimic nu trebuie pus Ia inima ",
274
Primii se umplu de negativitate, sufera, dar in acela~i
timp invata sa traiasca. Ceila!!i nu sufera, dar nici nu inva-
ta nimic.
Cum sa faci sa devii mai de~tept, dar nici sa nn suferi?
Imaginati-vtl. ca sunteti 0 sita. Nu un eiur vechi, gamit,
ci 0 sita noua, ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!.
Va napadqte 0 furie turbata. Ea trece prin dumneavoastra,
.faceti cll~o~t.inUjell ea., .lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in si-
ta, nu mai e nimic in ea.
Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. Indiferent ca va
viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire
Ufata din treeut, treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o
sita. La inceput, din ne~tiinra, s-ar putea S8. ramana Inaun-
tru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0
senzatie de greutate, ceva apasator care nu vrea sa treadL
Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l
Hisati sa tread'. fara sa lase vreo urma. Cereri iertare corpu-
lui ~i incercati din nOll. Clarificati-va. pemru dumneavoas-
tra aceasta Ieqie de viatii, pentm ca nn degeaba ea va face
sa sufed!i.
Exersati, euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul
s2ise ceama prin dunmeavoastra. N 11 veti mai fi nevoit ca,
de dragul autocol1stTvarii, sa va feriti de rau sau sa 0 luati
la ftlga. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid
energetic de protectie, a~a cum slmtem sfatuiti adesea.
Aveti incredere in simturile dumneavoastra, ele nu va
in~eala.
Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa, omo-
pla~ii, umerii. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta?
Daca este neplacuti1 - suntqi nemultumiti de dum-
neavoastra in~iva. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn.ea-
voastra ea printr-o sita. Nemultmnirea de sine include ~i
275
Luule Viilma
sentimentul de vinovatie, friea ~i rautatea de a invinui pe

altii.
Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comu-

nica ell sine, de a va intelege propriHe nevoi, ne~tiinfa
de a va organiza viafa.
Cine nu se Intelege eu el Insu~i, riu este capabil nici

sa-i inteleaga pe ceilalti.
Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i
omoplati. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine ca-
re a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumnea-
voastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lu-
mea n-o sa ma respecte a.'ja cwn sunt, ati inceput sa va
plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1
nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de
tot ce exista. Va stimulati vointa, va aruncati pe umeri 0
greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele
~;iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. N-o sa Ie realizati pana
nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Oboseala se va
apropia tiptil de dumneavoastra, satisfaqii - nu veti avea
deloe ~i va veti preda. Va aparea !ipsa de dorinta de a face
eeva, senzatia de disperare, de inutilitate. Veti sim!i ca de
eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.
Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei co-
municarii, acolo unde, la om, este concentrata vointa. Ea
arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati, niei eu durnnea-
voastra In~iva, nici eu a1tii.
Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire
,
neconditionata.
Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca
e.;ti om bun". Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim-
276
pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iu-
be~ti pe eel care merita, In el ~i a~a exista iubire.
Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care

iti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iu-
birea. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevo-
ie anume de iubirea aceiui om ca, transformandu-se in
oLqe, sa-i €lea 0 lectie de viat~i.
eel care transfonna rauI in bine se inalta in spirit, 1n-

trucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. eu cat acest ~uvoi
de iubire ta~ne~te mai repede, cu atat omul devine mai
vrednic de respect. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu
ii
adevarat raul care este necesar. Apar pe drumul vietii ce-
Ie mai diferite forme de diu - ganduri, situatE, evenimente,
fapte, o3mem, grupuri de oarneill, boli etc. Toate apar sa-l
l11vete ceva. Ce anume, flecare sa-~i dea seama singur.
Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din

alp.i, d pentru cas prin. rani altuia sa-i atraga atentia ca
el a facut 0 gre~eaHi. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi
ii
u0conditionat propriile defecte, cum poate iubi pe al-
tii?
Dar ce este iubirea?

Prietenie, ata~ament, indragostire, sex, grija, fidelitate,
viata in comul1? Exisffi muite pareri, dar niciuna dintre ele
nu este iubire.
,
Dezlantuiri ,
ale simturilor sunt multe, dar exista un
singur sentiment - iubirea.
277
LuuIe Viilma
Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie, dar nimeni

nu ~tie sa dea definitia iubirii, pentru ca emotiile se expri-
ma prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima prin
tacere.
Iubirea este ti'icere. Iubirea li da omului Lini~tesufle-
teasca ~i cuvintele devin de prisos.
Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne
mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe
Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. In graba poti sa ai doar
emotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este
aceea mbue.
Veti recunoa~te iubirea daca va ',eti rezerva cate"va
minute, sa spunem pentru imbrati~area de dimineata, cand
plecuti J.a serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere,
veti. 8imti caldura celuilalt si
" " veti
, simti: ca va este bine. Va
veti privi in oehi, in tikere, §i veti vedea acoin 0 tandrqe
ascunsa - veti simTi ca va. este ~i mai bine. Pardi n-
ati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Ati simrit fericirea
celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll, iara~i ~i
lara. Dand, veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai fru-
moasa din viata dumneavoastra. La serviciu veti avea spar,
iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa, pardi ati avea
aripi ..Acasa va a~teapta iubirea.
eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac
aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati,
fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire
~i sex. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele -
nu §tiu cum sa spun. A.m venit pe lume tocmai ca sil1nva-
tam. Daca toti am fi ~tiut, astazi n-am mai fi existat. Daca
am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. nu
~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim, ei
ar deveni mai de~tepti. Parintele care recunoa~te in fata
278
Alunga rau! din tine
copilului di, de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui,
aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet, maear pentru cum a
fost la tinerete, ii da copilului hrana pentru ca el sa medi-
teze. De regula, adultul inrait incepe, impreuna eu jumata-
tea sa, devenita du~man, sa urasca atat sexul cat ~i iubirea.
Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea

sufleteasca are contacte sexuale rare, dar voluptatea pc
care ele i-o of era este mnlt mai marc.
Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti, ar
putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa, dar nu
va eunoa~te voluptatea.
Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eli-

berat-o mai devreme; cere!i iertare pentru gre~eala dum-
neavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale -
ceafa ~i omoplatii -; cereti iertare ~i capului ca prin aceasta
i-ati blocat ~uvoiul de iubire, ce plead. de 1a inima, ~i l-ati
rucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti
amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza in-
dispozitiei dm1l..'1eavoastra.Capul va ~opte~te care este acel
loc - exact acolo, in cap, se ami creieml de unde incepe
gandirea ineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fi
eliberata, 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai
spuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic, nu mat
vreau sa traiesc ".
Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate.
Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi
eu zi, eu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti,
inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Pe eel ce se
grabe~te, 11a~teapta 0 criza.
-,
770-'
Luule Viilma
In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumnea-

voastra nemultumirea, astfelineat sa nu famana nimie din
ee ar putea sa va fuca sa suferiti. In felul aeesta, nitel cate
nitel veti deveni mai intelepti, dar deja tara suferinte. Daca
lnsa, :tara sa banuiti ce urmeaza, veti aeumula nemultumire,
in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata.
~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu yeti fi
multumit, 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata,
fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul eu maini-
Ie lui, ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lec-
tia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului - izvorul
multumirii ~i fericirii.
Fiti ca 0 sita care ~tie di, dadi ml §untep un obsta-

col in calea ranIni, raul nu va fi ran pentru dumnea-
voastra.
Raul devine rau, atunci cand i se OpILTlerezistenta. In

felul acesta, lupta contra rauIui amplmca raul, iar iubi-
rea raului mic~oreaza ranI. eu cat iubesc mai mult raul,
cu atat binele se face mai bun. Raul Insearnnii absen!a iu-
ii
birii, iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te
iubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu yeti mai fi
nemultumi!i de sine ~i de lume.
Tot ce exista are doi polio
Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. EI
nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie.
Nu se uita in jos - ce nevoie are, dacii totul ii merge bine.
~j ell to ate acestea, raul a venit in calea lui. De ce?
Omul care, de bucurie ca are 0 via!a buna, nu inva!a sa
gandeasca, va deveni orb ~i surd. Vor ramane oare neinva-
late Ieqiile lui de viala? De regula, nu. Mai devreme sau
280
mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni, el va deveni
nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Dadi nu
a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui,
acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata
de necazurile IuI. N-are importanta unde se va intampla -
acasa, la serviciu sau la spital - urme tot va lasa. Fie ea i~i
va da seama de gre:jeala sa, fie ca se va supara pe ceilalti,
spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta ca-
patata de corp. Inainte de 0 ineercare grea, in acest om se
concelltreazao aroganta semeata fata de toti - pe care 0
viid doar ceilalp .....: ~i obi~nuinta de a primi tot ce i~i do-
re~te. Daca acest lucm nu se intampla, va dori sa se razbu-
ne pe eel care nu i-a ·satisrn.cut setea lui de a ca~tiga. Daca
nu i~i va recunoa~te negativitatea, situatia se va complica.
Cfuld intalniti ll.11 astfel de om, care se uita de sus la
toti ceilalti, sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.
Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt
stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate.
Credem ca~tim ce este pericolul. Cand suntem revol-
tatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ", este oare un
pericol? Da, este lli'1 mare pericol. "Nu vreau" este 0 rau-
tate.
Omul prime~te tot ce dorqte. Dar dadi el nu gande~te
corect, va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoare-
ce:
- frica frfuleaza vointa;
- rautatea distruge vointa.
Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Ea
circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat
in coloana vertebrala.
281
Luule Viilma
Principalii factori care distrug energia vointei sunt:

- absenta dorintei - (i~i are sediulia niveIuIIombar);
- starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebre-
lor toracale inferioare);
- exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale super-
ioare)
- nemultumirea (in zona cervicala) .
- dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona ver-
tebrelor eervieale superioare).
Cand sunt in stare de eehilibru, aceste stresuri dau vie-
tii sens ~i mi~eare. Cand cresc peste masura, distrug, daca
omul nu invata nimic.
In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde
sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i
sfera lor de actiune. Fiecare din ei contine eu mult mai
multe elemente decat ar parea 10. 0 citire rapida. Cautati-i
~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Ganditi-va ~i veti
intelege ce vor sa va invete.
Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vor-
bit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in ca-
pitolul acesta.
Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe

om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.
Eo. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opre-
li$ti. in lac sa spui ca nu vrei, invata sa Ie depa$e$ti eu
placere $i vei infelege ce te invafa ele. $i atunci picioarele
tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa
mew'ga. in caz contrar, ele VOl' refuza total sa se mi$te ".
Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.

Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin, i.Ji va
282
atrage 0 mare bucurie. Cine vrea sa obfina imediat ceva
mare. important, va ramdne ,Ji lara pu{inul ace la, fiindca
nu ,Jtiesa aprecieze fericirea ,Jisa aiba grijii de ea".
Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate

atat de naturala, incat este socotita 0 trasatura negativa de
caracter. Copiii sunt inva!a!i ca, dimpotriv~, fiecare om
trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. Via!a demonstreaza insa
contrariul. De ce?
\filtor
Dorinta
, de a fi mal bun ca cellalti,
_
.- - -Nemufiu.mire
""'" . ..........."..
--z.- __ ....__
-,__ - ~- __-
Exigenta
Starea de obligativitate
Absenta dorinlel
Trecut
283
Luule Viilma
Ne-am obi~nuit saalergam in turmil, sa fim tOli la feI.

Cand cineva vrea sa fie mai bun, trebuie sa la~neasca ina-
inte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau
sa-i dea la 0 parte. In oricare dintre cazuri, ambele paqi
sufera. A~a apare invidia.
Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce-
10rla1ti ~i, mai devreme sau mai tarziu, in el va exploda ra-
utatea contra ·invidio~ilor. De aici lncepe pieirea. Foqele
lui vor seca, viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm
picioare. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizon-
tala.
Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun de-
eat ceilalti, ineepe sa se dezvolte pe vertic ala.
Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un
nivel nou de con~tiinta, unde nu mai exista comparatii ~i
evaluari marunte. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pen-
tru supravietuire a celorlalti.
Este nivelul suprem, binecuvantat al vietH - lini~tea
sufleteasca.
in concluzie
Gandul guverneaza viala. Un gand bun creeaza binele,
un gand rau - rauI.
Problema civilizaliei este femeia, dar fiecare am are
gandurile lui. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre
anterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul tre-
buie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gan-
dire ~i nu sa caute defecte la a1lii.
284
A/unga raul din tine
Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial, prin
medicamente sau chirurgical, corpul este lipsit de posibili-
tatea de a povatui. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.
Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in
situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boa-
m fizica, care la randul ei poate duce la deviatii psihice,
dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care
vi Ie da corpul. Corpul dumneavoastra este 0 punte care
une§te sufletul eu spiritul. Rezistenta acestei punti este de-
terminata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ea v-
a fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor.
Pentru ac<easta trebnie sa invatati , , sa diseutati, en
eel care este eel mai de~tept - ell dumneavoastra in~iva.
Ali ajuns la capatul caqii, dar, daea tot mai simtiti ca
ceva nu este in ordine, invatati sa va iubiti telurile §i sa
descoperiti iubirea sufleteasca. Treptat lucrurile se vor
aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii
descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti.
Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te.
Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iu-
birea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Orbiti de
stresuri, ati incetat sa mai vedeti binele. Daca veti invata
sa iubiti viata neconditionat, raul va inceta sa mai exi.::te.
El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a, ;e-
tii.
Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti.
Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care
~uvoiul de iubire.
285
LUlile Viilma
CUPRINS
Lectia civiIizatiei 7
Parintii sotiior ~i sotii1or 22
Despre sensui nonsensuIui 30
R-autatea lra!lona
.. 1-
a : "4
-'
Parintii visuriior noastre 38
Cea mai simpla rautate compIexa.. 49
Despre cat de greu este sa ierti 72
Respira ca sa fii sanatos 81
Stresui - prieten sau du~man? 84
Planeta durerii suflete~ti - PamantuI 91
Despre minciuna 104
Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI 109
Despre dorinta de a fi foarte puternic 116
Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre 121
Despre a primi ~i despre neputinta 135
Deprimarea provocata de oarneni " 152
Despre focui purificator 155
Dorinta de perfectiune 164
Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii 172
Viata ca un curent alternativ 178
Rece. Cald. Fierbinte, fierbinte 192
Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.. 198
Despre barbati ~i pentru barbati 206
Reversui bineIui excesiv 211
Copiii se nasc dintr-un sarut.. 221
Ghid de viata 240
Cum sa ne de~teptam tara a suferi 274
In concIuzie 284
286
Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in
~apte valume.
Acesta este
volumul 2 - partea a 2-a
Au aparut:
Valumull Lumina sutletului

Valumul 2 - partea 1 Sa stagnezi san sa evoluezi
Valumul 2 - partea 2 Alunga raui din tine
In pregatire:
Valumul 3 - pmiea 1 Caldura sperantei

Valumul 3 - pm"tea2 Izvorulluminos al iubirii
Valumul4 Durerea este in sufletul tau
Valumul 5 - partea 1 In armonie ell tine insuti,
Valumul 5 - partea 2 Iertarea adevarata ~iiertarea
mimata
Valumul6 Invatatura despre
supravietuire

Luule Viilma Alunga Raul Din Tine

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Luule Viilma Alunga Raul Din Tine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALUNGA.

RAUL DIN TINE

Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta

Gandul este energie.

Gandul negativ este ca un invatator.

Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa.

f£cfitura (j)/iarana CBucuresti

Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei

I. Timeu, Georgeta (trad.)

Pe pagina urrniHoare este reprezentat

Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului

Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub

Care este menirea barbatului in natura ~i in familie?

o femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii ne-

Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti

Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite.

Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de

de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel

I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea

cunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei,

ai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceasta

durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna ca

Po;(fmp[u c£in viapa

o fetita de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse ta-

Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiul

Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotu-

Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoas-

Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voas-

1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii,

Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria

Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un di-

ilalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate

Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.

nu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa a

Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei)

r£Xflmp{U cEin viata

fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inre-

Pwtemp[u din viafd

Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara

De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons i-

fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane ci-

lume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari ales

~11lp[U din viatii

o mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu!

Despre sensul nonsensului

N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei

Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL

iertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajunga

masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia

lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sa

Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor

~mp{u din mapa

Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate pro-

Tata este mi~carea.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai ma-

a simtit aceasta iubire in sufletullui, a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil.

Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sa-

Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1

Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea va-