Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 4 - Inceputul Perioadei Moderne - Text

MAREA s C
MAREA ISTORIE
I LUSTR ATA
A LUMII IN 7 VOLUME
PREISTORIA • PRIMELE IMPERII
LUMEA ANTIC
EVUL MEDIU
ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE l PERIOADA INTERBELIC
LUMEA CONTEMPORAN
l i ^n R A
INTERNATIONAL
colecia Financiarul 4
^«^'ôrt^l &
/-'•
\
\
'<
"f
..-
,
—
*w-u ~J -4 «— -l *-
începutul Epocii
Moderne
Secolele XVI-XVIII
Epoca Modern este perioada de dup Renatere care cuprinde trei

secole (XVI, XVII i XVII) numite clasice. Tranziia de la Evul Mediu
la Epoca Modern este relaionat în mod convenional cu evenimente
cum ar fi Reforma i descoperirea Lumii Noi, care aduc o nou perspectiv
asupra omului i a lumii. Umanismul, rspândit în Italia, contribuie, de
asemenea, la formarea noii viziuni, odat cu promovarea contiinei critice
asupra cretintii i a Bisericii. Reforma duce la disiparea puterii absolute
a Bisericii. Dup Rzboiul de 30 de Ani, conceptul de imperiu universal
devine nul. începe perioada statului-naiune, care îi pune drept scop
obinerea unei puteri politice i economice capabile s depeasc spaiul
european. America, Africa i Asia devin regiuni de expansiune pentru
europeni.
Proporiile corpului omenesc, de Leonardo da Vinci (desen, cea 1 490), constituie un exemplu edificator
al noii viziuni a artitilor i oamenilor de tiin renascentiti asupra anatomiei corpului uman.
Schimbarea viziunii medievale asupra lumii conform Crturari umaniti, inclusiv Martin Luther i Erasm Hart cu figurile exploratorilor Columb, Vespucci,
creia Pmântul reprezenta centrul Universului din Rotterdam Magellan i Pizarro pe margini
Începutul Epocii Moderne

Perioada Modern timpurie începe în jurul anului 1500, odat cu sperana c-i vor spori puterea prin dezvoltarea bisericilor naionale.
restructurarea i lrgirea viziunii globale O care exista în Evul Lumea catolic rspunde Reformei cu o reînnoire intern a Bisericii.
Mediu: în pofida evenimentelor de cotitur cu valoare de simbol, cum Un agent important al acestui proces a fost Or-
ar fi descoperirea Lumii Noi de ctre Cristofor Columb (1492) i începu- dinul iezuit fondat în 1534 de ctre clugrul
tul Reformei (1517), aceast transformare nu a avut loc abrupt, ci s-a spaniol Ignaiu de Loyola © i confirmat de
produs treptat pe parcursul întregii perioade. papa Paul III. Ordinul iezuit a derulat o activi-
tate misionar i a combtut micrile eretice.

Umanism i Renatere De asemenea, a coordonat dezvoltarea siste-
începând cu sec. XIV, marii scriitori italieni Dante, Petrarca mului educaional catolic. Contrareforma s-a
i Boccaccio © folosesc modelul oferit de idealurile i erudiia bazat pe redefinirea catolicismului, în cadrul
crturarilor Antichitii. Contrastând cu viziunea global universal Conciliului de la Trent care a stabilit principiile
- umanitate) gn u de y ° la ',
a Evului Mediu, umanitii (din cuvântul latin humanitas credinei catolice, la fel cum Confesiunea
J de la l
f t ,^ .
fondatorul Ordinului
plaseaz omul în centrul concepiei despre lume. Idealurile din Augsburg a pus bazele credinei protestante. iezuit, sec. XVII
perioada Renaissance (din limba francez: Renatere) se construiesc

din contactul cu învturile i filozofia Antichitii, fapt care duce Invenii i descoperiri
la o nou independen a tiinelor, la desprinderea filozofiei de Rspândirea rapid a Reformei a fost facilitat de inventarea tiparu-
dogma cretin i la o înflorire a lui ©, în anul 1445, de ctre Johann Gutenberg. Astfel comunicarea
artelor. Crturarii cosmopolii, ideilor noi a fost mult facilitat i accelerat, fiind tiprite scrieri cu
cum ar fi Erasm din Rotterdam, tiraje mari, care puteau fi rspândite oriunde. Descoperirile din do-
încearc s uneasc umanismul meniul tiinelor naturale, cum ar fi cea a universului heliocentric
cu pietatea cretin, în timp ce de a lui Copernic, în 1597, au revoluio-
la curtea de Medici din Florena i nat viziunea asupra lumii. Setea de
de la curtea papal din Roma, arta descoperiri i cutarea unor noi ci
Dante, Petrarca i Boccaccio, pictur
renascentist i inovaiile sale se comerciale contribuie la apariia ex-
de Giorgio Vasari, sec. XVI rspândesc în toat Europa. ploratorilor i a cltorilor pe mare
©. în sec. XV, cutarea cilor mari-
Reforma, Contrareforma time spre India îi face pe portughezi
i statele-naiuni s navigheze în jurul Africii; în 1492,
Chiar înainte ca Martin Luther © s iniieze Reforma, critica la adresa Cristofor Columb a debarcat în Ame-
Bisericii din ce în ce mai laicizate i mai deczute în moravuri era rica; între 1520-1521, Magellan a fcut
tot mai virulent. De exemplu, Jan Hus {pag. 204) din Boemia era un prima cltorie în jurul lumii. La în-
reformator important, care îns a euat din cauza rezistenei aristo- ceputul comerului mondial i al co-
craiei. Spre deosebire de el, în timpul rzboaielor rneti, Luther
Johann Gutenberg lâng tipar,
lonialismului, statele europene i-au
se declar de partea prinilor, care, în schimb, sprijin Reforma în schi, sec. XVIII stabilit hegemonia în multe pri ale
1445 Inventarea tiparului 1 507 Teoria universului heliocentric 1530 Confesiunea de la Augsburg
Sec. XV începutul perioadei absolutiste 1492 Columb debarc în America 1517 începutul Reformei
Introducere: începutul Epocii Moderne
Pavilionul chinez din Sansouci, Newton descoper gravitaia, observând Un salon cultural al burgheziei din Paris,
Potsdam, Germania un mr în cdere sec. XVIII
lumii. îns una dintre urmrile nefaste ale acestei hegemonii a fost oas. De asemenea, au cerut o revizuire a metodelor de guvernare, care
alterarea i distrugerea a numeroase culturi i subjugarea multor mi- s porneasc de la raiune i de la o imagine asupra omului, care s se
I ioane de oameni, care au fost transformai în sclavi. Cu toate aces- bazeze pe egalitatea dintre persoane. Filozofii Jean-Jacques Rousseau
tea, descoperirea noilor societi a dus la fascinaia pentru exotic ©, i Immanuel Kant © au atacat absolutismul prin critici la adresa poli-
mai ales pentru culturile Persiei, Chinei i Imperiului Otoman. în ticilor i instituiilor Statului i mai ales a Bisericii.
secolele XVII-XVIII, în Europa au fost aduse elemente ale acestor Prinii absolutiti iluminai au profitat de structurile deja prezente
culturi. în Imperiul Otoman, în Persia, în India Marilor Moguli i ale Bisericii i Statului pentru a-i atinge scopul: binele Statului i bu-
in China dinastiei Manchu, state care se aflau pe culmile puterii i nstarea supuilor. Astfel, centralizarea
prosperitii în secolele XVI-XVIII, nu au avut loc conflicte impor- Statului se accentua, în timp ce influena
tante cu europenii, incursiunile acestora fiind tratate cu o oarecare Bisericii, mai ales în coal i în sisteme-
indiferen. le de educaie, se diminua. îns, chiar i
monarhii interesai de reform, cum au
Absolutism i iluminism fost regele Frederic cel Mare al Prusiei
în Perioada Modern timpurie, absolutismul (concentrarea în mâinile sau împratul Iosif II, nu erau pregtii
prinilor a puterii nedivizate) a devenit forma de guvernare a multor s-i lase supuii, mai ales burghezia
state. Aceasta se baza pe teoriile formulate în secolele XVI-XVII de care era în plin ascensiune social, s
ctre filozofi politici, precum Niccolo Macchiavelli (pag. 295), Jean participe la viaa politic a rilor pe ca-
Bodin i Thomas Hobbes. în aceste tra- re le conduceau. De exemplu, împrirea
tate sunt dezvoltate concepte cum ar fi puterilor
r cerut de filozofii iluminiti nu * Immanuel Kant,
raison d'etat (raiunea de stat) i suverani- a fost realizat niciodat. pictur, sec. XVIII
tatea absolut a conductorului. Instru-

mentele principale ale puterii prinilor Ascensiunea burgheziei
absolutiti erau armata i birocraia ad- Umanismul i Reforma au influenat modul de gândire al clasei de mij-
ministrativ care rspundea doar în faa loc a Europei, care se îmbogise în capitalismul timpuriu. Bogia a
monarhului. adus acestei noi clase respect i o poziie influent în societate. Pentru
O form particular de absolutism a a contrabalansa puterea prinilor i a Bisericii, conductorii absolu-
aprut în combinaie cu iluminismul titi s-au reorientat ctre burghezie. Având acces la studii universitare,
sec. XVIII, form care încerca s aplice muli reprezentani ai clasei de mijloc au reuit s obin funcii în
Rene Descartes, toat
în societatea atât umanismul, cât stat. în economia statului au fost promovate comerul i afacerile,
pictur, cea 1 640
i descoperirile filozofice i tiinifice ale coordonate de burghezie. De asemenea, ea a început s se impun i
sec. XVII. înc în sec. XVII, crturari ca Rene Descartes ©John Locke, în viaa cultural ©. în ciuda acestui fapt, burghezia (numele recu-
Baruch de Spinoza i Gottfried Wilhelm Leibniz gsiser metode de noscut al clasei de mijloc) nu avea acces la procesele politice de luare
dogma religioas. Oameni de tiin ca Gali-
eliberare a gândirii de sub a deciziilor. Conflictele generate de aceast contradicie au culminat
leo Galilei i Isaac Newton au conturat o nou viziune asupra lumii, cu Revoluia Francez din 1789, care, împreun cu Declaraia de In-
bazat pe cunotinele obinute prin descoperirile tiinifice. Marii dependen a Americii, cu Declaraia Drepturilor Omului i ale Ce-
filozofi iluminiti ai sec.XVIII, Montesquieu i Voltaire, au promovat teanului, adoptat la 26 august 1789 în Frana, au marcat începutul
libertatea spiritului i a religiei i separarea tiinei de doctrina religi- „Perioadei Burgheze" i venirea la putere a clasei de mijloc.
1 545-1 563 Conciliul de la Trent 1 776 Declaraia de Independen a Americii

1 534 înfiinarea Ordinului iezuit Sec. XVII-XVIII Iluminismul 1 789 Revoluia Francez
256 Marea istorie ilustrat a lumii începutul Epocii Moderne
Imperiul German: Reforma

i consecinele ei 1517 1609
Cu sprijinul puternicilor prini protestani, Reforma iniiat de Martin Luther se extinde rapid în pro-
vinciile imperiului. Dup primele rzboaie religioase, Pacea de la Augsburg creeaz o balan de putere
între catolicii protestani. Cu toate acestea, pacea e instabil, deoarece nu aduce nici o concesie pentru
calviniti. Astfel, chiar i dup Pacea de la Augsburg apar conflicte cauzate de diferende confesionale.
Conflictul se intensific progresiv i duce la Rbzoiul de 30 de Ani, în care principii protestani din
Imperiul Romano-German lupt cu principii catolici i împrat.
împratul Carol Quintul, pictur de Jakob Seisenegger, 1 532
Reforma i Rzboiul rnesc

Reforma Bisericii iniiat de reformatorul religios german Martin Luther e radical,
fiind asociat cu cererile revoluionarilor.
Dup moartea lui Maximilian I, Micarea se dezvolt rapid, odat

nepotul acestuia, Carol V O, cu susinerea puternicilor prini
este ales sfânt împrat roman germani. Prinul elector Frederic
în anul 1519. Alegerea acestuia de Saxonia © îl gzduiete pe Anton Fugger arde primele obligaiuni
ale lui Carol al V-lea, 1535
e asigurat de plata unor mite Luther în castelul Wartburg,
consistente principilor electori. unde acesta va lucra la traducerea
Habsburgii strâng aceti bani în limba german a Bibliei.
prin împrumut la casa de Curând, Reforma va fi legat

comer Fugger ©, a crei reea de tulburrile sociale ale vremii,
o comercial cuprindea aproape în anii 1522-1523 are loc o rscoal

Cl-
toat lumea. între timp, a cavalerilor imperiali, condus

3 Dl începuse Reforma. de Ulrich von Hutten © i Franz
Martin Luther, pictur, 1 528 Iniial, Reforma e o micare von Sickingen, care se consider
în interiorul Bisericii, declanat reprezentanii umanismului
„Manifestul
de practica acesteia de a vinde i ai Reformei, în conflict cu
tinerilor
indulgene. în anul 1517, la prinii germani catolici. în anii
mansfeldieni"
Wittemberg, Martin Luther© ranii se rscoal El Umanistul, scriitorul i cavalerul
de Thomas Miinzer, 1524-1525,
imperial Ulrich von Hutten
1524 face publice cele 95 de teze împotriva proprietarilor de
(fragment) pentru reformarea Bisericii. pmânt aristocrai, jefuind conduce ranii din Turingia.
Se desparte de Biseric în anul conace i mnstiri din în anul 1525, armata ranilor este
înainte, înainte, cât timp mai
1520, când papa îl amenin cu Franconia i Suabia. Luther înfrânt la Frankenhausen de
arde focul. Nu-i lsa sabia s excomunicarea, iar în 1521 se altur prinilor împotriva ctre prini, Miinzer fiind executat,
se rceasc, n-o lsa în para-
Luther îi apr tezele în Dieta ranilor, în timp ce reformistul între anii 1533-1534, anabaptitii
gin! Clete-o pe nicovala lui
de la Worms ©. radical Thomas Miinzer © preiau controlul în Miinster.
Nimrod, drâm turnul lor la
pmântl Nu se poate, atâta vre-

me cât ei triesc, frica uman
ar trebui s dispar. Unii nu
tiu s-i spun nimic despre

Dumnezeu, îns te conduc,
înainte, înainte, cât înc mai
este zi. Dumnezeu e înainte,
urmeaz-Ll
Thomas Munzer, Martin Luther în faa împratului Carol Quintul la Dieta de la Worms Frederic III (cel înelept),
gravur,1 608 din 17-18 aprilie 1521, pictur de Anton von Werner, 1 900 prin elector de Saxonia
31 octombrie 1 51 7 I Luther îi public tezele 5 ianuarie 1 521 |

Luther este excomunicat 8 mai 1 521 |
Edictul de la Worms
Decembrie 1 520 Luther arde Bula papal
I prin care este excomunicat 3 mai 1521 Luther se mut în castelul Wartburg 1 524 începe Rzboiul rnesc
i<>(>9 Imperiul German: Reforma i consecinele ei 2 57
Organizaia protestanilor i pacea religioas conducerea Saxoniei i a regiunii
de la Augsburg din 1555 Hesse, îl ia prizonier pe contele

Filip i transfer inuturile i
I » npii anul 1530, o mare parte a imperiului devine protestant. împratul câtig rzboaiele titlurile electorale din Saxonia
1 rligioase împotriva Ligii de la Schmalkalden, îns protestanii, susinui de Frana, rivala ducelui Mauriiu de Saxonia <E>,
I l.ihsburgilor, înclin balana puterii în favoarea lor prin Pacea de la Augsburg din 1555. care luptase de partea sa. îns
Mauriiu trece de partea advers,
iar între 1551-1552 pleac spre
Austria în calitate de conductor
al opoziiei prinilor regrupai,
forându-1 pe împrat s fug. în
1552, Mauriiu obine de la regele
Ferdinand pacea de la Passau, 13

c
care garanteaz protestanilor B
libertatea religiei. Acest tratat m
-o
o
deschide drumul Pcii de la
Augsburg dintre împrat i

protestani, semnat la 25
septembrie 1555, care stipula
Hogele i împratul german Ferdinand I, Contele Filip de Hesse cel Mrinimos, Ducele elector Mauriiu de Saxonia, faptul c fiecare prin putea
pictur, 1521 pictur, cea 1 534 pictur de Lucas Cranach, 1 548
hotrî ce religie trebuie s adopte
Sfântul împrat roman Carol zator pentru politic i lupt cu Mrinimos ©ajung în fruntea supuii si („Cuius regio, eius
Quintul conduce un imperiu îndârjire împotriva lui. Deoarece micrii reformatoare i îl religio"). Mauriiu de Saxonia
extins, în care „soarele nu apune e de obicei absent din imperiu, în sprijin pe Luther în dezvoltarea reuete astfel s obin teritorii
niciodat". Acesta cuprindea 1531 îl încoroneaz pe fratele su, bisericilor evanghelice. Noile mari i putere pentru familia sa.
Spania, Lumea Nou, Austria, Ferdinand I O, drept rege roman biserici de stat nu dau socoteal
nordul Italiei i Olanda. El al germanilor. Astfel, Ferdinand în faa unor autoriti bisericeti
înelege necesitatea reformei Bi- devine responsabil de negocierea mai înalte, ceea ce demonstreaz Henric cel Tânr de
Brunswick-Wolfenbiittel
sericii, îns preteniile sale la un dintre prinii imperiali catolici i o cretere imens a puterii i
imperiu mondial impun supuilor protestani i de meninerea pcii. influenei lor. în 1530, prinii Henric cel Tânr (1489-1568),
si o religie unic. Astfel, vede Prinul elector de Saxonia protestani formuleaz Confe- care se opunea cu vehemen
in Reform un factor destabili- i contele Filip de Hesse cel siunea de la Augsburg, pe care o Reformei, e conductorul ab-
susin în faa Dietei, iar în 1531 solutist al regiunii Brunswick-
acetia se organizeaz în Liga de Wolfenbiittel începând cu anul
la Schmalkalden. în 1539, când 1514. El rmâne un catolic dog-

Brandenburg se declar de partea matic i loial împratului, în
Reformei, întreaga regiune de timp ce ali welfi devin protes-
sud-vest, est i nord a imperiului tani. Lupt împotriva orae-
(cu excepia zonei Brunswick- lor protestante Brunswick i

Wolfenbiittel) e protestant. Lubeck. Lucrarea Hank din
Prinii germani secularizeaz Wolfenbuttel duce la opolemi-
diocezele catolice i îi instaleaz c literar intens; în anul 1541,
acolo fiii mai mici drept condu- Martin Luther scrie: împotriva
ctori ereditari, forând astfel lui Hanswurst. Excluderea lui
mâna împratului i punând la în anul 154 2 provoac rzboaiele
încercare domnia acestuia în nu- religioase ale Ligii de la Schma-

meroase teritorii din imperiu, lkalden. Când Henric moare în
în rzboiul dus de Liga de la 1568, fiul sujulius se conver-
împratul Carol Quintul triumf în faa armatei saxone în btlia de la Muehlberg,

Schmalkalden ©, Carol Quintul tete la protestantism.
din timpul Rzboiului Ligii de la Schmalkalden, gravur în cupru, sec. XVII îi înfrânge pe protestani sub
Mai 1 525 Btlia de la Frankenhausen 1 531 înfiinarea Ligii de la Schmalkalden 1 546-1 547 Rzboiul Ligii de la Schmalkalden
1 530 Confesiunea de la Augsburg 1 533-1 534 Conducerea anabaptist de la Miinster 1 555 Pacea de la Augsburg
Ori ginea i evoluia
Reformei
Reforma a fost provocat de abuzurile Bisericii Romano-Catolice de a vinde „indulgene" stânga: Masacrul
care promiteau absolvirea de pedeapsa pentru pcate, în viaa venic. Biserica s-a dinNoaptea
Sf.Bartolomeu din
îmbogit prin vânzarea iertrii spirituale, o practic ce a ajuns la punctul culminant în 1572, Paris, pictur,
sec. XVI
sec. XVI, când papalitatea a folosit profiturile pentru a reconstrui Bazilica Sfântul Petru din Ro-
ma, fapt ce 1-a determinat pe clugrul augustin Martin Luther, în 1517, s critice învturile centru: Grup de
reformai, printre
fundamentale ale Bisericii. El contraargumenta conceptul de salvare cumprat prin acela al care i Martin Luther,
mântuirii prin credin, respingând rolul decisiv atribuit Bisericii prin administrarea tainelor. Erasm i Philipp
Melanchthon, copie
Reformaii au cerut secularizarea averilor clerului, introducerea limbilor naionale în servi- dup o pictur de
Lucas Cranach
ciile de cult, declarând Biblia singurul izvor al credinei. Ei au câtigat muli adepi i au creat
cel Tânr
comuniti i biserici protestante în toat Europa.
dreapta: Le Paradis,
Pornind din Germania, micrile de Reform s-au rspândit în sec. XVI întoat Europa. In biserica protestant
din Lyon, Frana,
multe cazuri, acestea erau fundamental diferite de învturile lui Luther. Biserica luteran a
pictur, sec. XVII
câtigat adepi mai întâi în Scandinavia i în statele baltice, dar i în Imperiul German, în timp
ce învturile lui Jean Calvin s-au rspândit din Elveia în Frana, Olanda, Anglia, Scoia, Po-
lonia, Ungaria i în alte regiuni. Baza teologiei calviniste era doctrina predestinrii absolute
i graia divin irezistibil: Dumnezeu stabilea de la bun început dac un individ era salvat
sau damnat. Calvinitii credeau c natura acestei selecii, dei inflexibil, era detectabil prin
circumstanele vieii, bogiei i norocului fiecrui om. Aceast doctrin a avut o importan
semnificativ în dezvoltarea Europei Occidentale i a Americii de Nord.
în Anglia, Reforma a cptat o form unic prin crearea Bisericii Anglicane. Aceasta i-a
dobândit structura legal în 1534, prin desemnarea lui Henric VIII drept capul suprem al Bi-
sericii, prin Actul de supremaie.

în Frana, hughenoii i-au formulat doctrina în 1558, la primul conciliu naional din Paris.
Reforma francez i-a gsit susintori mai ales din rândurile nobilimii, care era nemulumit
Dup masacrul hughenoilor din Noaptea Sf. Bartolomeu,
de stricteea monarhiei catolice.
în 1572, a izbucnit rzboiul civil. Persecuia a dus în cele din urm la emigrarea a 200 000 de
hughenoi în 1685.
De asemenea, au aprut i micri spirituale mai mici, cum ar fi cea a anabaptitilor, care
promova baptismul drept un „botez contient al credinei la o vârst adult" i o proprietate
comunal.
Biografii
Reformaii
Martin Luther (1 483-1 546) Thomas Miinzer (cea 1490-1525)
Clugr augustin din 1 506 i preot. Profesor Studiaz la Wittenberg, unde întâlnete pentru îl
de exegez a Bibliei la Universitatea din Wit- prima dat pe Luther. în 1 520 începe propo- s
tenberg din 1 51 2. în 1 51 7 face publice cele 95 vduiasc la Zwickau. 523 se mut la All-
în 1
de teze prin care cere reforma Bisericii. în centrul stedt, iar în 1 524 se separ de Luther, datorit
teologiei sale se aflau suferina i moartea lui diferenelor în ceea ce privete ideile populiste
i doctrina salvrii umanitii prin credin. Traduce Biblia în limba
Hristos social-revoluionare ale acestuia. Ca predicator i propagandist, joac un
german i scrie Liturghia German. în 1 525 se cstorete cu fosta rol important în convingerea ranilor turingieni, devenind mai târziu liderul
clugri Katharina von Bora. A fost condamnat la ardere pe rug de ctre acestora. Este capturat de forele catolice în Btlia de la Frankenhausen
Vatican, fiind salvat de la moarte de prinul elector Frederic îneleptul. din 1 525, torturat i apoi ucis.
Jean Calvin (1509-1564)

Reformator religios i scriitor francez. Studiaz
dreptul la Paris. Din 1 536 predicator i orga-
Ulrich Zwingli (1484-1531) nizator al Bisericii la Geneva, de
fiind izgonit
PastorînGlarusîntre 1 506-1 51 6, este hirotonisit aici în 1 538, dup încercarea de a introduce
preot în 1 51 8 la Zurich. Aici conduce Reforma o conducere teocrat. în 1541 revine la Ge-
începând cu 1524. Considerase prezena lui neva i reuete s
înfiineze propria biseric
Hristos ca simbolic, prin împrtanie, fapt reformat. Aprob poziia lui Zwingli cu privire
care duce la desprirea de luterani. înfiineaz la împrtanie i promoveaz conceptul unei
Biserica Reformat. Deine funcia de capelan predestinri duale a omenirii, fie binecuvântare,
al armatei protestante elveiene. Este ucis în fie damnare. Promoveaz o concepie auster
1 531 , în btlia de la Kappel dintre cantoanele i pesimist asupra naturii umane, contureaz
adepte ale doctrinei sale i cele catolice. noiunea de „etic de lucru protestant".
Philipp Melanchthon
(iniial Schwarzert) (1497-1560) Johannes Oecolampadius
în 1 51 8 pred greaca la Universitatea din Wit- (iniial Husschin) (1482-1531)
tenberg i este unul dintre primii susintori ai Din 1506 este tutorele prinilor Palatinatului
lui Luther. Scrie numeroase lucrri teologice Electoral. în 1515 devine colegul umanistului
despre Reform. Este autorul Confesiunii de Erasm din Rotterdam. în 1 522 este preot paroh,
la Augsburg i anticipeaz reordonarea biseri- predicator i profesor la Basel, unde introduce
cilor regionale. Dup moartea lui Luther, devine Reforma între 1 528-1 529. Este unul dintre cei
conductorul spiritual al luteranilor i caut re- mai importani teologi ai Reformei din Elveia.
concilierea cu catolicii i calvinitii. încearc s Preia de conductor în numeroase dispute
rolul
integreze ideile umaniste în Reform. teologice i lucreaz, alturi de Zwingli, ca lider al Reformei elveiene.
Martin Bucer (1 491 -1 551 )

în 1506 se altur Ordinului dominican, iar
în 1518 devine adept al Reformei. Lucreaz
ca pastor i reformator în Strasbourg, centru
Johannes Bugenhagen (1485-1558) al Reformei timpurii. Valideaz percepia lui
în 1 509 este hirotonisit preot. Ulterior pred Zwingli i a lui Calvin asupra împrtaniei.
studiul B/b//e/ într-un seminar. în 1 521 se mut Se altur baptitilor în anumite probleme te-
la Wittenberg i devine preot paroh, profesor ologice, susinând totodat unitatea doctrinar
de teologie i confesorul lui Martin Luther. Este între gruprile religioase ale Reformei. în 1 549
organizatorul principal al bisericii în timpul Re- este izgonit din Strasbourg din Ordinul Sfân-
formei, înfiineaz cele mai multe biserici reformate din nordul Germaniei, tului împrat Roman. Se refugiaz în Anglia, la invitaia arhiepiscopului
Danemarca i Norvegia. de Canterbury.
Erasm din Rotterdam John Knox (1514-1572)

(Desiderius Erasmus, cea 1 466-1 536) în 1 536 este hirotonisit preot, 546 devine
iar în 1
Nscut ca fiu nelegitim al unui preot susintor al Reformei. Din 1 549 lucreaz ca
din Rotterdam. în 1492 este hirotonisit preot. predicator reformat în regiunea de grani
Activeaz ca teolog cu influen, ca filolog i dintre Anglia i Scoia. în 1 554 fuge din calea
publicist. Critic laicizarea bisericii i cultul restaurrii catolice din Anglia, refugiindu-se la
relicvelor. Ca umanist, promoveaz tolerana i Geneva, unde locuia Calvin. în 1 559 se întoarce
liberul arbitru al fiecrei persoane, dar se opune la Edinburgh ca preot i predicator, reuind s
concepiei despre predestinare a lui Martin pun bazele calvinismului în Scoia. în 1 560
Luther. Evit s se alinieze la vreuna dintre cele scrie lucrarea Confessio Scoia (Confesiunea
dou direcii ale Schismei, îns, ca rezultat, va fi atacat din ambele pri. scoian) pentru biserica scoian de orientare calvinist
Reforma 1517-1685
1517-1521
1515-1516: Martin LutherO: Primvara lui 1517: Clugrul
întemeietorul protestantismului german dominican Johann Tetzel ©
susine c reabilitarea omului este comercializeaz indulgene
datorat exclusiv graiei în Brandenburg,
divine i nu faptelor sale. Mecklenburg i în

Acesta este mesajul Saxonia, pentru a finana
fundamental al teologilor reconstrucia bazilicii
reformatori. .
•
Sf. Petru din Roma.
13 octombrie 1517: A Aprilie 151 8: Tetzel

Martin Luther îi public îl acuz pe Luther la o
cele 95 de teze ©, în întâlnire din Frankfurt
care condamn vânzarea an der Oder i solicit
indulgenelor. Evenimentul dominicanilor s îl
Martie 1518: Alturi de Predica asupra
indulgenelor i a graiei, Luther public
este considerat începutul condamne pe Luther
Reformei. t i j la Roma. alte lucrri în care îi explic viziunea
îi susine tezele prin referine biblice.
i
Opiniile sale despre pap i avuia

Iunie 1518: începutul procesului împotriva lui Luther, bisericii devin i mai radicale.
acuzat pentru rspândirea noilor învturi i erezie.
12-14 octombrie 1518: Luther este somat apar în s

faa delegatului papal cardinalul Cajetan. Luther refuz.
Vara lui 1519: Disputa de la Leipzig
Ianuarie 1519: Luther stârnete polemici între Luther i Eck.

i Luther pune sub semnul întrebrii 28 iunie 1519: Carol
Karl von Miltitz, un
diplomat papal, cad autoritatea absolut a papei. Quintul © este ales
de acord asupra unui Sfânt împrat roman.
moratoriu, Pactul
Altenburg. Conform 15 iunie 1520: Curia papal îl
acestuia, prile se amenin pe Luther cu excomunicarea 23 octombrie 1520:

angajau s
nu-i fac în bula papal Exsurge Domine. încoronarea lui Carol
publice prerile pe viitor. Luther rspunde printr-un imn religios Quintul împrat,
Profesorul de teologie sfidtor, Ctre nobilitatea cretin la Aachen.
Johann Eck O
public de naiune german. convinge pe îl
numeroase tratate Thomas Miinzer s

adere la Reform 10 decembrie 1520:
polemice împotriva i îl trimite s predice la Zwickau. Luther © arde bula papal
lui Luther. i câteva lucrri scolastice
în faa Porii Elster din
Wittenberg, apogeul
rupturii de Biserica Catolic.
5 ianuarie 1521: Luther este declarat eretic în bula Aprilie 1521 Miinzer intr în conflict
:
papal de excomunicare formal Decet Romanun cu Luther i fuge din Zwickau în Boemia.
Pontificem.
17-18 aprilie 1521: Luther îi apr poziia

la Dieta din Worms ©.
8 mai 1521: Edictul de la Worms declar pe îl
Luther i pe adepii si în afara legii în imperiu.
Noiembrie 1521: Miinzer
3 mai 1521: Frederic redacteaz Manifestul de la Praga.

III (cel înelept)
al Saxoniei, patronul i protectorul lui
Luther pune în scen o fals rpire
a lui Luther i ascunde cajunker
îl 24 decembrie 1521:
Jorg - cavalerul George - în castelul La Wittenberg se oficiaz prima
Wartburg © de lâng Eisenach, slujb în limba german,
în Turingia. Luther petrece zece luni în rândul adepilor lui Luther
acolo lucrând la prima traducere a au loc altercaii. Se solicit
Noului Testament ©din greaca veche tot mai multe inovaii
în limba german. revoluionare în liturghie.

1522-1525 1526-1542
1 martie 1522: Luther revine 1526: La Dieta de la Primvara lui 1529:
laWittenberg ©. Aici ine Predicile Speyer se decide ca fiecare Dietade la Speyer
de invocare, prin care susine principe s aplice Edictul declar nule deciziile
revendicrile populaiei Wittenbergului, de Worms în teritoriile
la din 1 526. Principilor li
condamnând îns violena i sale, în concordan se solicit s

susin
recurgerea la for. Se reformeaz cu propria discreie i Edictul de la Worms i s
organizarea serviciilor liturgice. responsabilitate, dându-le opreasc toate inovaiile.
astfel prinilor mân
liber în privina credinei.
CMîr Prapo !'*«»< C^ttm !tl»*3i r $l<4>
Reorganizarea Bisericii
începe în statele luterane. 20 aprilie 1529:
Iarna 1522-1523: Revolta cavalerilor
lui Luther îi redacteaz Principii luterani îi
iurmani condui de Ulrich von Hutten i lucrrile majore despre public protestul
I ranz von Sickingen. Reform: Serviciul divin împotriva anulrii Dietei
înlimba german, Marele i resping decizia
catehism © i Micul Catehism. majoritii Dietei de la Speyer. Imperiul
este ameninat de scindarea credinei;
29 ianuarie 1523: Reformatorul suedez funcionarea Dietei este în pericol de
Iluldrych Zwingli îi citete cele 67 de asemenea.
teze pentru Reform la Dezbaterile de la
/urich. t>a&ffi Capitel.
m %<midiitaitwt9(titnmab'&ttt>t*ttycbtnr
tnt U urfirf>aiiffnlm im bittgin tumt» 3*«
tnbtrbtftn ientryUtn \ritrtnbtfiaf\<*vrtr
rUtacrwaftr. vc*tt*Ttb*t rm«n fr«f
n j *tm tcrununtU fwiyw
rj««CBj
1-4 octombrie 25 iunie 1530: In timp ce Luther st
1529: Disputa la Coburg, îi susine adepii,

castelul
dintre Luther i mai ales pe Philipp Melanchthon ©,
Martie 1 523: Munzer © devine pastor la Allstedt, astzi Anhalt, Saxonia, i introduce Zwingli © de la la Dieta de la Augsburg. împratul i
serviciul liturgic în limba german. în acest scop creeaz o nou structur a slujbei. colocviul de la statele catolice anuleaz documentul
Marburg. confesional evanghelic redactat
de Melanchthon - Confessio
Sfâritul 1524: Primele revolte
lui Augustana ©
(Confesiunea de la
care anticipeaz Rzboiul rnesc Augsburg) - citit public în faa Dietei
au loc în Nurnberg i în Stiihlingen, 27 ianuarie 1531: Principii protestani i predat acesteia.
Primvara lui 1524: Munzer îi strânge astzi în Bavaria. Munzer ia legtur se organizeaz în Liga de la Schmalkalden.
adepii la Allstedt. Se desparte de Luther cu anabaptitii i cu ranii rebeli din
din cauza dezacordurilor teologice. Germania superioar.
1533-1534: Anabaptitii ©
expulzeaz îl
pe episcopul de Munster i instaureaz

începutul lui 1525: ranii germani se Februarie 1525: Munzer devine
o lege protestant radical.
organizeaz în aliane. pastor în Mijhlhausen, Turingia, i
impune o constituie democratic
radical. A fost unul dintre conduc-
torii Rzboiul rnesc din Turingia.
Sâritul lui februarie, 1525:

Sebastian Lotzer i Christoph
Schappeler, studeni ai lui
redacteaz programul
Zwingli,
Rzboiuluirnesc, denumit Cele
dousprezece articole ale ranilor 1 534: Jean Calvin se confertete
din Suabia. îi bazeaz revendicrile la Reform i fuge din Paris. Luther
pe creând astfel o
evanghelii, termin traducerea Bibliei.
legtur cu Reforma lui Luther.
16 aprilie 1525: Masacrul de Armata ranilor este înfrânt în
laWeinsberg, condus de lacob btliile de la Leipheim (4 aprilie) ©,
Rohrbach. Wurzach (14 aprilie), Boblingen 1534: Wurtemberg i Pomerania se
(1 2 mai) i Zabern (1 6 mai). altur Reformei. 1536: Luther redacteaz Articolele de la
Schmalkalden, pentru a sprijini Liga de
la Schmalkalden.
15 mai 1525: Munzer este 1535: Calvin scrie lucrarea sa major,
decapitat dup înfrângerea Christianae Religionis Institutio. 1539: Saxonia i Brandenburg se
armatei ranilor în btlia de convertesc la Reform.
la Frankenhausen. Rzboiul
rnesc ia sfârit. 13 iunie
1541: Filip de Hesse, membru al
I
1525: Luther
de la Schmalkalden, încheie
Ligii
o ia de soie
pe Katharina pace cu împratul Carol Quintul.
von Bora ©
1525: Dup convertirea o clugri
la Reform, Albrecht von careprsise 1542: Calvin © introduce o disciplin
Brandenburg secularizeaz mnstirea i strict în Biserica i comunitatea de
posesiunile prusace ale care va nate
îi la Geneva i redacteaz Catehismul
Ordinului teutonilor. ase copii. de la Geneva.
1545-1555 Contrareforma
1545-1563: © Conciliul de la
1534: Ignaiu
©
1545-1563: Conciliul de la
Trent, întrunit de Papa Paul III,

de Loyola Trent decide s lupte împotriva
stabilete clar bazele teologice înfiineaz Ordinul protestantismului i încearc
ale Bisericii Catolice.
iezuit la Paris.
s defineasc o clar de
linie
Acesta devine demarcaie între Biserica Catolic
reprezentantul i alte confesiuni i, în acelai timp,
18 februarie 1546: Luther © principal al s reformeze Biserica Catolic.
moare la Eisleben, în prezent Contrareformei.
Saxonia-Anhalt.
1546-1547: ©Carol Quintul

începe Rzboiul Schmalkaldic, 1552-1563: Petrus Canisius ©, primul
cu sprijinul financiar i militar iezuit german, înfiineaz colegii catolice
al papei. la Viena, Munchen, Innsbruck, Dillingen,
Wurzburg, Augsburg i Trier.
1563: Dup Conciliul de la Trent, ducele

Albert de Bavaria, cu ajutorul iezuiilor,
ia msuri violente împotriva nobilimii i 1575: Bavaria este din nou în
burghezimii protestante. întregime catolic.

24 aprilie 1547: Liga de la Schmalkalden
este înfrânt de armata imperial în btlia de 1575-1580: Fulda, Eichsfeld,
laMuhlberg ©
i se destram. Carol Quintul îi Wurzburg i Cologne redevin
declar în afara legii pe conductorii Ligii, Johann catolice.
Frederic cel Mrinimos al Saxoniei i pe Filip

I I 1580: Clasele luterane ale Sfântului
de Hesse. Titlul electoratului saxon este Imperiu Roman ajung la un acord,
transferat Ducelui Maurice de Saxonia. în Cartea Concordiei, pentru crearea 1582: încercarea arhiepiscopului
unei confesiuni doctrinare comune elector Gebhard Truchsess de
a ortodoxiei luterane. Waldburg de a transforma Cologne
1548: Carol Quintul proclam 1551 : ©
Mauriiu de Saxonia,
în electorat protestant este respins
de pap, de împrat, de Bavaria i de

un decret numit Interimatul Wilhelm de Hesse i Albert
de la Augsburg, stabilind un Spania în Rzboiul de la Cologne.
Alcibiades îi unesc trupele
regim provizoriu în ateptarea împotriva împratului în Rzboiul
1582: Reforma calendarului gregorian
deciziilor definitive ale Prinilor, fiind sprijinii de Frana.
introduce o nou unitate de msur a cea 1600: Austria este recatolicizat.
conciliului. Astfel, Carol Quintul este nevoit s timpului doar pentru catolicii europeni.
se retrag.
1609: Sub conducerea lui
1608: Prinii protestani din sudul i vestul Maximilian I al Bavariei, cele mai
Germaniei, îi unesc forele într-o Uniune multe clase catolice formeaz o
Protestant, condus de Palatinatul alian denumit Liga Catolic.
electoral calvinist.
1552:©Ferdinandl,
care devenise rege
în 1531, recunoate 23 mai 1618: Revolta nobilimii
dreptul prinilor boemiene culmineaz cu
protestani de a alege defenestrarea de la Praga ©i
Reforma, prin Tratatul marcheaz începutul Rzboiului
de la Passau, anulând de 30 de Ani.
Interimatul de
la Augsburg.
9 septembrie 1552: Carol Quintul ©

fuge de la Innsbruck la Villach.
8 noiembrie 1620: Liga Catolic sub

1555: Dup muli ani de lupte între adepi Johann Graf von Tilly înfrânge armata
i opozani, Calvin scrie lucrarea Institutio, palatino-boem la Muntele Alb ©,
în care propune o nou doctrin. lâng Praga.
25 septembrie 1555: Prin Pacea de la Augsburg

dintre Ferdinand I i clasele Sfântului Imperiu
Roman, adepilor Confesiunii de la Augsburg se li
asigur pstrarea condiiilor impuse. Prinilor se li
confer statutul dejus reformandi. Este recunoscut

desprirea catolicilor de protestani. Perioada
Reformei ia sfârit.
1621: Ferdinand II©
subjug nobilimea boem
i începe recatolicizarea
1556: Carol Quintul© Ea £$£.- rii.
abdic.
Reforma în Frana i Marea Britanie
1532: Noiembrie 1534: Actul de 1547: Moare Henric VIII. Este urmat Dup 1550: în Europa se rspândete
Henric VIII © supremaie oblig pe toi supuii
îi latron de Eduard VI, al crui unchi, micarea protestant radical
cere clerului s depun un jurmânt pe noua Eduard Seymour, duce de Somerset, a Puritanilor, influenat de
englez s-l constituie a Bisericii i pe devine regent. calviniti.
i
recunoasc succesiunea regal.
drept capul
^L \ ^^8 Bisericii i
provoac
1555: Mria începe persecuia
desprirea I
1 de Roma.
sistematic ©
a protestanilor. Aprilie 1559: © Elisabeta
I a Angliei, succesoarea
__ surorii ei vitrege Mria I din
a3 „
558, reînnoiete Actul de
1
Supremaie din noiembrie

ii»*»"' •• ';*_.•-». / |»v » ..«*» ,--J. , '. -- .< « • v; -,< 1 534, trecând Biserica
Anglican reinstituit sub
Coroan, fiind împrite
astfel toate titlurile
1 559: Protestanii francezi, hughenoii,
tabilesc regulile bisericeti la primul
ecleziastice. De asemenea,
Elisabeta readuce Cartea
• onciliu naional din Paris i îi
ti >rmuleaz prima dogm (Confessio de rugciuni a lui Eduard VI
(
cea mai mare parte, preiau
lallicana). In
din anul 1549, care definea
liturghia anglican.
ideile reformatorului Jean Calvin
lin Geneva. E23
1570: Papa Pius V o excomunic
pe Elisabeta deoarece, din punct
I,
de vedere catolic, cstoria prinilor

1562: Francisc II le promite hughenoilor libertate religioas ei nu era valabil, considerând-o
prin Edictul de la St. Germain. Masacrul de la Vassy © pornete regina de drept a rii pe Mria Stuart
Rzboaiele religioase franceze. a Scoiei.
24 august 1572: Dup cstoria regelui hughenot Henric de

Navarra (mai târziu Henric IV al Franei) cu Margareta, sora regelui
francez Carol IX, are loc Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu ©.
Miide hughenoi sunt ucii. Caterina de Medici, mama lui Carol IX,
ordonase asasinarea lui Gaspard de Coligny, conductorul

hughenoilor, apoi, anticipând posibilitatea unei aciuni de
rzbunare, iniiaz masacrul hughenoilor.
1 574: Dup moartea Carol IX,

lui 1576: La Paris se înfiineaz Liga Catolic, sub conducerea ducelui Henric
(ratele su Henric devine rege.
III de Guise. Deoarece Henric de Navarra este motenitorul tronului francez
conform liniei de succesiune, Henric de Guise se aliaz cu spaniolii pentru
a prelua coroana. Frana este divizat în provincii catolice i hughenote
între care izbucnesc rzboie civile.
8 februarie 1587: Elisabeta ordon I Decembrie 1 588: Henric III ordon

execuia reginei scoiene Mria Stuart ©. asasinarea ducelui de Guise.
Mria respinsese preteniile engleze
ta coroan i conspirase cu Spania
împotriva Elisabetei. 1593: ©Henric de

Navarra, din 1 589 rege
alFranei sub numele de

Henric IV, se convertete
la catolicism spunând
„Parisul merit o liturghie",
pentru a fi recunoscut ca
rege al Franei. 1685: Ludovic XIV
anuleaz Edictul de la
Nantes. Hughenoii fug
13 aprilie 1598: Edictul © în Olanda, America
de la Nantes pune capt de Nord i Germania.

rzboaielor hughenote. Frederick Williams îi
Henric IV confer protestanilor invit pe hughenoi

francezi drepturi politice Martie 1603: Dup s se stabileasc
egale i practicarea parial moartea Elisabetei I,
aici, prin Edictul de
liber a religiei lor. James VI al Scoiei, fiul la Potsdam.
Mriei Stuart, motenete
coroana englez.
Împrirea imperiului i calvinismul

în ciuda faptului c a fost omis în Tratatul de Pace de Augsburg, calvinismul a reuit ulterior s
la
câtige teren în imperiu, în timp ce împratul încerca s ajung la un compromis de ordin religios.
Olanda i în vestul imperiului,
în anul 1560, electoratul din
Palatinat, sub Frederick III cel
Pios, se convertete la calvinism,

urmat de ducatele vest-germane,
cum ar fi Nassau. Deoarece
calvinitii nu au fost inclui în
Tratatul de Pace de la Augsburg,
Palatinatul cere sprijinul
Franei, sub Frederick III i sub

fiul acestuia, Ioan Cazimir,
provocând dificulti mari
împratului.
împratul Quintul, arhiduce de Austria Reformatul franco-elveian Jean Calvin, Carol Quintul i Ferdinand I fac
i CarolI al Spaniei, pictur de Tiian, pictur în stilul colii flamande, presiuni repetate asupra papei
1548 cea 1 530
ca s accepte reformele propuse împratul german Ferdinand arhiduce I,
de Austria, rege al Boemiei i Ungariei,

Obosit i bolnav de gut, Carol i a Ungariei, primete Austria i pentru Biserica Catolic, admise pictur, cea 1 550
Quintul © renun la tron titlul de împrat. Pacea religioas în final de Conciliul de la Trent,
în anul 1556, împrindu-i i politic din imperiu rmâne care s-a întrunit cu intermitene
O imensul imperiu între fratele su instabil. Ferdinand include în între anii 1545 i 1563 i a redefinit
2 Ferdinand (pe linie austriac) i Tratatul de Pace de la Augsburg doctrina catolic. Ferdinand
c fiul su Filip (pe linie spaniol), o clauz prin care un prin era rmâne catolic, îns e gata s
Cu
UJ
în anul 1558, Ferdinand ©, care în obligat s renune la putere dac acorde concesii, de exemplu
3 1526 motenise coroana Boemiei se convertea la protestantism, cea privind cstoria preoilor,
Cu
îns protestanii reuesc s evite pe care este pregtit în cele
aceast interdicie. Mai mult, din urm s o accepte. Fiul su

majoritatea catolic a celor Maximilian II ©, împrat din
apte voturi electorale devine anul 1564, era indiferent în
minimal dup ce Brandenburg, chestiunea religiilor, fiind uor

Palatinatul i Saxonia trec la înclinat spre protestantism. în Huldrych Zwingli, fost preot catolic i
timp liniile politice sunt reformat germano-elveian, pictur de
protestantism. tot acest
Hans Asper, 1 549
între timp, micarea de vagi: pe de o parte Saxonia, sub
Reform se scindeaz din cauza prinul elector August © (elector
diferenelor de doctrin. în 1525, din anul 1553), lupt pentru
Huldrych Zwingli ©, fost preot drepturile protestanilor, îns

romano-catolic, aduce Reforma rmâne loial împratului;
la Ziirich, îns versiunea lui pe de alt parte, ducii catolici
difer de cea luteran, mai ales în de Bavaria sunt gata s-i

privina cuminecturii. Reforma submineze pe Habsburgi i s-i
din Geneva din anul 1541 a lui converteasc de partea lor.
Jean Calvin © a avut consecine Protestantismul atinge punctul
i mai mari, introducând o culminant în imperiu în

disciplin bisericeasc sever timpul domniei lui Maximilian,
i stabilind în ora o form când cele mai multe dintre
de teocratic Calvinismul se oraele imperiale importante Electorul August de Saxonia, pictur
împratul Maximilian II, pictur
de Anthonis Mor, cea 1 560 rspândete rapid în Frana, devin protestante. de Zacharias Wehme, 1 586
1 540 înfiinarea Ordinului iezuit 1556 Carol Quintul abdic 1 564 Maximilian II este ales împrat
1 545-1 563 Conciliul de la Trent 1 563 începutul Contrareformei în Bavaria 1 576 Rudolf II este ales împrat
14
I > 17—1609 Imperiul German: Reforma i consecinele ei 265
Contrareforma i accentuarea diferendelor religioase

in cadrul imperiului
( ontrareforma catolic, iniiat în sudul Germaniei, se rspândete rapid. Diferendele
1 onfesionale se acutizeaz, culminând cu izbucnirea Rzboiului de 30 de Ani.
Otto, încearc s transforme

Cologne într-un principat
protestant ereditar, cu ajutorul
prinilor germani protestani i al

calvinitilor olandezi. Deoarece
acest lucru ar fi însemnat pierderea
majoritii în colegiul electoral,

forele catolice, cu ajutorul Spaniei,
îl alung pe arhiepiscop din

Cologne i numesc tânra linie a m
-o
o
familiei bavareze Wittelsbach, care Iezuitul german Petrus Canisius
Sigismund von Brandenburg într-o disput cu Wolfgang Wilhelm
>an
va domni pân în 1777. predic înaintea Papei Grigore XIII
l<
2
von Neuburg asupra succesiunii Julich-Cleves, gravur color, sec. XIX i a împratului Rudolf II, pictur, 1 635 o
Dup anul 1606, neînelegerile D.
începutul Contrareformei obinuser liberti semnificative, din interiorul Casei de Habsburg Bisericii Catolice. Ca rezultat,
i atolice este legat de înfiinarea arhiducele Ferdinand, mai târziu slbesc puterea acesteia. în 1608, se înfiineaz Uniunea
( )rdinului iezuit de ctre Ignaiu împratul Ferdinand II, intensific, Arhiducele Matthias © obine Protestant i, drept rspuns, Liga
de Loyola în 1540. Ducii bavarezi dup anul 1594, eforturile de controlul asupra Ungariei (1608) Catolic, în 1609. Liniile de btlie
so altur acestui ordin în 1564. revenire la catolicism. i Boemiei (1611) de la Rudolf, care ale Rzboiului de 30 de Ani ©
Puterea din spatele micrii era Sub împratul Rudolf II, a ajunsese aproape incapabil s fuseser trasate, iar disputa
t ardinalul de Augsburg, Otto crui domnie începe în anul guverneze. împratul se aliaz cu asupra succesiunii în ducatul X
Iruchsess de Waldburg, care Boemiei, © doar anticipeaz <
1576, diferendele religioase se statele protestante ale Julich-Cleves
T
unete forele catolice. în anul accentueaz, mai ales dup 1600, crora le garanteaz libertate ceea ce avea s urmeze. x
1 563, cedeaz Universitatea din când împratul, din ce în ce mai religioas în anul 1609. Toate
I >illingen, pe care o înfiinase afectat mintal, se retrage din viaa semnele prevesteau o furtun în Disputa asupra
în anul 1554, iezuiilor O, care public. Scânteia care aprinde imperiu, în anul 1607, când ducele
succesiunii
în Julich-Cleves
preluau controlul universitilor i rzboiul apare în timpul crizei din Maximilian I © al Bavariei ocup
înfiinau seminarii catolice în toate Cologne în anii 1582-1583, când oraul protestant Donauworth, In anul 1609, rzboaiele reli-
regiunile imperiului. De asemenea, arhiepiscopul Gebhard Truchsess unde fusese atacat o procesiune gioase erau deja iminente când
în Austria, unde protestanii de Waldburg, nepotul cardinalului catolic, restabilind dominaia ultimul duce catolic dejiilich i
Cleves moare, aprinzânâu-se
astfel disputa asupra succesi-

unii. Prinii Ioan Sigismund
von Brandenburg i Wolfgang
Wilhelm von Neuburg, ambii
protestani, pretind ducatul.
Acetia se îneleg în privina
unei împriri teritoriale în
anul 1614, doar dup ce fami-

lia Brandenburg îi asigur
sprijinul Olandei convertin-
du-se la calvinism, iar familia

Neuburg primete ajutorul
Spaniei dup ce se convertete
Un pliant protestant cu o reprezentare polemic a „adevratei împratul german Maximilian I, duce i, din
la catolicism.
biserici a lui Hristos" (protestanii) în conflict cu „Anticristul" Matthias, pictur, 1 623, prim elector de Bavaria,
(catolicii), gravur în cupru, 1 606 cea 1 580 pictur, cea 1620
1 582-1 583 Criza din Cologne 1608 Se înfiineaz Uniunea Protestant 1609-1614 Disputa Julich-Cleves asupra succesiunii
1 607 Maximilian I al Bavariei ocup Donauworth 1 609 Se înfiineaz Liga Catolic

15
RZBOIUL DE 30 DE ANI 1618-1648
în Rzboiul de 30 de Ani, tensiunile tot mai mari dintre Sfântul împrat

Roman i puterile catolice, pe de o parte, i regiunile i statele protestante,
pe de alt parte, au condus la violene. Conflictul a început în Boemia, îns
curând s-a rspândit în tot imperiul, implicând aproape toate puterile
europene. Spania a sprijinit relaiile sale catolice, Danemarca i Suedia
au fost de partea protestanilor, iar Frana era interesat în principal de
slbirea puterii Habsburgilor. în Sfântul Imperiu Roman, mai ales în Bo-
emia, regiuni întregi sunt devastate de trecerea armatelor care au terorizat
populaia local, ocupându-le teritoriile.
Btlia de la Muntele Alb din Boemia, pictur de Pieter Snayers, sec. XVII
1
Etapa Palatino-Boemian 1618-1623
>
X în Boemia, prinii locali îl înltur pe Habsburgul Ferdinand II i îl aleg rege
pe contele elector palatin, acesta fiind înlturat curând de Liga Catolic.
Neavând motenitori, împratul protestanii îi arunc pe guver- obligat s fug în

Matthias, care în anul 1612 i-a natorii imperiali catolici Slawata Olanda. în Boemia este
urmat la tron fratelui su Rudolf i Martinez i pe un secretar pe organizat un tribunal,
II, încredineaz coroana Boemiei iar 21 de conductori ai
(1617) i Ungariei (1618) vrului su revoltei sunt executai,

1618
Defenestrarea de la Praga,
-o
o Ferdinand II O. Prinii locali din in timp ce un numr
2 Boemia, în mare parte protestani, mare de proprieti ale la schimbarea raporturilor de
o se temeau c Ferdinand, care avea protestanilor sunt confiscate. putere în Colegiul electoral, în
educaie iezuit, va suspenda Coroana Boemiei devine favoarea catolicilor. Protestanii
3 Scrisoarea de majestate din anul proprietatea Casei de Habsburg din imperiu se simt provocai i
1609. Aceasta stipula faptul c pân în anul 1918. ameninai.
Castelul din Praga
toi supuii trebuie s se bucure în anul 1622, trupele Ligii
de libertatea contiinei în proble- fereastra Castelului din Praga O Catolice împreun cu cele ale Mutter Courage
(defenestrarea O), provocându-i Spaniei ocup Palatinatul, iar în de Bertolt Brecht
mele religioase. Insistând asupra
dreptului de a-i alege liber regele, astfel pe Habsburgi. Acum începe 1623 îl numesc pe Maximilian N-o s te las s strici rzboiul
elector palatin, ceea ce duce
prinii îl înltur pe Ferdinand, o confruntare violent. pentru mine. / Se spune c aces-
iar în anul 1618 îl aleg în locul lui Ferdinand îl trimite
ta îi ucide pe cei slabi, dar acetia
^^ pe conductorul în Bavaria pe vrul su, sunt ucii i în timp de pace. /

I *4 Uniunii Protestante, ducele Maximilian al
Doar c rzboiul îi hrnete mai
electorul Bavariei, conductor bine pe ai lui, / iar dac scoate
Frederic V © al al Ligii Catolice, cu ce e mai bun din tine / atunci
Palatinatului. trupele sub comanda pur i simplu nu eti
Aceast generalului bavarez acolo pentru victo-
alegere Tilly ©. La 8 noiembrie rie. Rzboiul nu
I
duce la o 1620, trupele Ligii le
este nimic mai mult
dumnie înfrâng pe cele ale decât afaceri, / îns
aprins între prinilor protestani cu gloane în loc de
partidele în Btlia de la Muntele cacaval.

religioase ale Alb O, de lâng Praga.
Helene Weigel,
aristocraiei Frederic V, poreclit „regele
în rolul lui Mutter
boemiene. La iernii" pentru scurta Q E|ectom| Frederic v Oi Generalul Courage
Ferdinand II 23 mai 1618, sa domnie, este al Palatinatului bavarez Tilly
1618 împratul Matthias îl desemneaz pe Ferdinand drept succesor 1622 Trupele Ligii Catolice ocup Palatinatul
23 mai 1618 Defenestrarea de la Praga 1623 Electoratul palatin este încredinat ducelui Maximilian
16
1618-1648 Rzboiul de 30 de Ani 267
Rzboiul Danez 1 625-1 629

Albrecht Eusebius
Danemarca se aliaz cu protestanii din Saxonia Inferioar i lupt împotriva von Wallenstein
unui atac dinspre nord al trupelor imperiale conduse de Wallenstein.
(1583-1634)
Wallenstein era convins de

împreun cu ducele von Holstein,
influena astrelor asupra sorii
cel mai important prin protestant
sale. L-a solicitat pe faimosul
din Saxonia Inferioar.
astrolog johannes Kepler s-i
De partea catolicilor începe
întocmeasc horoscopul.
ascensiunea lui Albrecht von
Wallenstein ©, ©. Aristocratul
#orofcoptutnjcjef&U<t tor«t>
boem se convertise la catolicism, loannemKepplerum
1608.
obinuse o avere imens prin
cumprarea bunurilor confiscate T3
C
de la protestani © i îi oferise Grup de soldai atacând rani locali,
viu
gravur în lemn, sec. XVII
rr.
serviciile împratului. Strateg
O
excelent, îi creeaz rapid i-au alarmat pe muli; în 1630, la
Albrecht von Wallenstein, portret renumele de comandant militar. Dieta de la Regensburg, inamicii 2
de Anthonis van Dyck, sec. XVII o
Wallenstein înainteaz cu armata i rivalii lui, mai ales Maximilian
In btlia împotriva lui sa ctre Germania de Nord, unde de Bavaria ©, conspir pentru
Frederic V, generalul Tilly îl înfrânge pe Ernst de Mansfeld înlturarea acestuia din postul de
Horoscop fcut pentru Wallen-
înainteaz în Westfalia. la Podul Dessauer®, la 25 aprilie comandant al armatelor imperiale. steinde ctre Johannes Kepler,
reprezentând poziia planetelor în
Protestanii din Germania de 1626. La scurt timp dup aceea, pe ziua de natere a acestuia
Nord, temându-se de o dominaie 27 august 1626, Tilly îl înfrânge pe
catolic, îi pregtesc trupele sub Cristian IV în Btlia de la Lutter
Ernst de Mansfeld i Cristian de am Barenberg.
Brunswick- Wolfenbiittel O, ©. în anul 1626, Wallenstein, acum
X
Astfel, rzboiul începe s se comandant al armatei imperiale <
rspândeasc i în afara Boemiei. i duce de Friedland, împreun
Cristian IV al Danemarcei cu Tilly, pornesc s cucereasc
conduce forele protestante, Holstein, Schleswig i Jutland,
alungându-i pe ducii
de Mecklenburg
i confiscându-le
Maximilian I de Bavaria, Grup de soldai jefuind i ucigându-i
pmânturile. Regele pictur, sec. XVII victimele, gravur în lemn, sec. XVII
danez este obligat s

accepte Pacea de la
Liibeck din anul 1629.
Ferdinand II se afla
acum la apogeul puterii

Castelul Giistrow, reedina lui Wallenstein sale, iar la 6 martie 1629
din Mecklenburg, nordul Germaniei
decreteaz Edictul de
Restituire, prin care
cerea ca protestanii
s înapoieze toate
pmânturile bisericeti
secularizate i recato-
licizarea activ a regiu-
nilor imperiale. îns
preteniile draconice
Palatul lui Wallenstein din Praga, construit în 1 62 1 ale lui Wallenstein Victoria lui Wallenstein în Btlia de la Podul Dessauer, 1 626
1 625-1 629 |
Etapa danez a rzboiului 27 august 1626 |
Victoria lui Tilly la Lutter am Barenberg 1 629 |
Pacea de la Liibeck
25 aprilie 1626 Btlia de la Podul Dessauer 6 martie 1629 Edictul Restituirii 1 630 înlturarea lui Wallenstein
17
Rzboiul Suedez 1630-1635
Ascensiunea protestanilor germani îl determin pe regele suedez

s ia msuri. Dup un mar triumftor prin Germania, regele
Gustav II Adolf este ucis în btlia de la Liitren.
Suedia era alarmat de înainta-

rea puterii imperiale în nordul
Germaniei i în regiunea baltic,

unde, prin Pacea de la Liibeck
din 1629, Cristian IV al Danemar-

cei se obligase s nu intervin.
Temându-se pentru hegemonia
sa asupra nordului, regele lute-
ran suedez Gustav II Adolf O

promoveaz cauza protestanilor
germani. în anul 1630, încurajat
i sprijinit financiar de cardinalul
Richelieu al Franei, care dorea,
de asemenea, s reduc influena de lupt formidabil i foarte

imperial, Gustav înainteaz spre disciplinat. Forele imperiale
sud i începe marul prin Germa- conduse de generalul Tilly

nia. Armata suedez era o unitate nu erau suficient de puternice
i sunt înfrânte de ctre forele

-a aliate suedeze © i saxone în
c
btlia de la la Breitenfeld ©,
o pe 17 septembrie 1631.
a Gustav Adolf se roag pentru victorie
De la Mainz, Gustav se II
înainte de Btlia de la Liitzen, 1 632

3 îndreapt spre sud în vara anului
1632, pentru a ocupa Augsbur- ciudat al lui Wallenstein, care
gul, iar în mai 1632 se mut în probabil dorea s se alture tru-

reedina de la Miinchen a elec- Asasinarea lui Wallenstein de ctre pelor protestante sub Bernhard
ofierii lui în Eger, 25 februarie 1 634
torului Maximilian, care fugise la von Weimar ©, îl convinge pe
Nurnberg. Miinchen ofer sume este ucis, iar protestanii triumfa. împratul Ferdinand de trdarea
Comemorarea Alianei Protestante foarte mari pentru a împiedica Cancelarul suedez Axei Oxens- comandantului su i el îi d
dintre Gustav Adolf al Suediei,
II
electorul Johann Georg al Saxoniei I

armatele suedeze i saxone s tierna nu poate menine unitatea acordul pentru asasinarea ©
i Georg Willhelm de Brandenburg, jefuiasc oraul, îns multe alianei protestante, deoarece acestuia în Eger de ctre un
1631
biserici i mnstiri din sudul Wallenstein i comandantul saxon grup de ofieri.
Germaniei sunt devastate de Hans Georg von Arnim negociaz înfrângerea ulterioar a lui
soldaii suedezi. pacea în secret. Comportamentul Weimar i a suedezilor la

Astfel, împratul nu Nordlingen © culmineaz cu
are de ales i îl numete Pacea de la Praga, din 30 mai 1635,
din nou pe Wallenstein dintre împrat i majoritatea

comandant al trupelor. prinilor protestani din
Acesta bareaz spri- imperiu. Ferdinand abrog

jinul suedez în sudul Edictul de Restituire i toate
Germaniei i îl oblig prile accept expluzarea forelor
pe Gustav s-1 înfrunte strine i a mercenarilor din
în Saxonia. în btlia imperiu. Uzura cauzat de rzboi
de la Liitzen © din 16 a dus la acceptarea pcii de ctre

Ducele Bernhard von Weimar noiembrie 1632, Gustav Btlia de la Nor toate prile.
1 630 Gustav
|
II Adolf vine în Pomerania 16 noiembrie 1632 |
Btlia de la Liitzen / Moartea lui Gustav Septembrie 1634 Btlia de|
la Nordlingen
1 7 noiembrie 1 631 Btlia de la Breitenfeld 25 februarie 1634 Asasinarea lui Wallenstein

18
1618-1648 Rzboiul de 3 o de Ani 269
* De la etapa franco-suedez la Pacea din Westfalia

1635-1648
Frana a pus la cale continuarea rzboiului. Ultima etap a fost devastatoare pentru populaia
civil, pân când în 1648 prin Pacea din Westfalia s-a pus capt conflictului.
Sfâritul rzboiului în Germania înduraser chinuri groaznice:
nu era în avantajul Franei, tortur, foamete i boal.
deoarece continuarea lui o sleia Grupuri de oameni disperai
de puteri pe rivala acesteia, hoinresc prin Germania,
Casa de Habsburg. Cardinalul cerind i furând.
Richelieu (pag. 278) al Franei între anii 1644-1648,
continu s-i sprijine cu sume reprezentanii tuturor puterilor Documente marcate cu sigiliul
beligeranilor, prin care s-a stabilit

mari pe comandanii protestani iau parte la negocierile de pace de
acea din Westfalia, 1 648 -a
c
si-i îndeamn s continue la Miinster © i Osnabriick, care,
rzboiul. Dar, în pofida acestui Generalul Baner In btlia de la Witt- dup discuii lungi i dure, aveau m
stock, 1636, gravur în lemn, sec. XIX
Cântec de slav -a
sprijin, generalul suedez Johan s duc la Pacea din Westfalia ©. pentru pace, n
Baner înfrânge forele imperiale imperiul e devastat. Regiuni Bavaria pstreaz titlul de palatin de Paul Gerhard £
la Wittstock ©, în 1636, i la întregi din nordul Germaniei, elector, fiind creat al optulea D-
O
Slav lui Dumnezeul
Chemnitz, în 1639. Ducele i Brandenburg sunt
Palatinatul electorat pentru fiul reinstituit al 3
Un cuvânt nobil de pace
Bernhard de Saxa-Weimar depopulate i pustiite i vor „regelui iernii". Elveia i Olanda
i bucurie rsun,
triumf în faa trupelor imperiale rmâne aa pentru mult timp. se retrag oficial din Aliana Impe
încremenind de acum înainte
la Rheinfelden, în 1638. în 1645, în unele pri ale imperiului, rial, iar puterea împratului
Lncile, sbiile i crimele. C/5
suedezii ajung în Viena, în timp jumtate din populaie murise ©. era restricionat la Ungaria i n
ce trupele franceze sunt silite s Orae prospere fuseser reduse Boemia, teritoriile sale ereditare. F-i curaj i ia din nou coarda 0^
se retrag în Bavaria. la orele sau chiar sate mai mari. Prinii din imperiu îi sporesc i cânt: 0, Germanie i X
Dup trei decenii de rzboi, Locuitorii, mai ales ranii ©, considerabil puterea i creeaz fredoneaz cântece, <
T
ne propria alian de state suverane, într-un cor vesel <
în care împratul de aceast înal bucuria ctre Dumnezeu
—
dat are doar atribuii nominale i spune
de conductor. Adevraii
Doamne, mila i buntatea Ta
învingtori erau Frana i Suedia,
rmân venice.
care obin teritorii noi i îi
întresc statutul de mari puteri
europene. De asemenea, Olanda
profit de slbirea imperiului.
Pacea din Westfalia stabilete
principiul conform cruia un
stat nu are dreptul s intervin
în problemele altui stat sub Pacea de la Miinster este
anunat mulimii în piaa oraului
pretextul diferendelor religioase.
ranii fug din calea armatelor, cea 1 645 Negocierile de pace de la Miinster, 1 648
1635 începe etapa francez a rzboiului 1 636 I Btlia de la Wittstock 1639 Btlia de la Chemnitz
'0 mai 1 635 Pacea de la Praga Dup 1 636 Aliana franco-suedez Octombrie 1 648 Este încheiat Pacea din Westfalia
19
Sfântul Imperiu Roman sub

absolutismul luminat ,648-1806
Pacea din Westfalia aduce independena complet statelor germane, unele
dintre ele, în special Prusia, devenind puteri europene. Monarhiile absolu-
tiste încep s predomine ca form de conducere. Iluminismul i credina în
reform i progres se reflect în absolutismul luminat din Prusia i Austria.
Sub influena Revoluiei Franceze i a presiunii victoriilor militare ale lui
Napoleon, Sfântul Imperiu Roman se frâmieaz definitiv în 1806.
Castelul Nymfenburg din Miinchen

Persecutarea
„vrjitoarelor"
Absolutismul prinilor germani
> Ultimul proces al unei
Secolul XVIII aduce noi rzboaie care pun imperiul în dificultate. Dintre toi prinii germani,
> vrjitoare în Germania a avut
x electorii de Saxonia i Bavaria devin cei mai importani. loc în anul 1775 la abaia din
în 1700, imperiul îi revenise în Kempten. Povestea ei este
mare parte din distrugerea cauzat asemntoare multor altor
de Rzboiul de 30 de Ani, dar victime: servitoarea Mria

alte rivaliti sunt provocate de Anna Schwegelin îi pierduse
noi rzboaie: Rzboiul de 8 Ani slujba, dup ce logodnicul ei
(1689-1697), Rzboiul de rupsese logodna. Femeia a fost

-o
o Succesiune pentru Tronul Spaniei dus la un azil de sraci, unde
(1701-1714; pag. 280) i Rzboiul a fost supus unui tratament
o Nordului (1700-1721; pag. 305). inuman din partea unui îngri-
a.
Prinii germani din perioada stânga: August cel Puternic; centru: Maximilian II Emanuel, elector de Bavaria; jitor. Dup mai multe certuri i
dreapta: Clemens August, elector de Cologne
3 baroc doreau s domneasc proteste, îngrijitorul a acuzat-o
a-
precum regii. Cldirile dup model francez, transform faimos pentru numeroasele sale ca fiind de partea diavolului i
impuntoare O, construite marile curi în centre culturale, relaii amoroase. Face o încercare a înfierat-o ca „vrjitoare".
condamnându-i pe cei mai puin nereuit de a anexa teritorii

V bogai la datorii i ruin. Cea mai suedeze în timpul Marelui Rzboi
important curte german era cea Nordic i pierde temporar din
a electorului Frederic August II de Polonia. Maximilian II Emanuel al
Saxonia, care în 1 697 preia i tronul Bavariei © era guvernator al Olan-
Poloniei. Cunoscut drept „August dei spaniole. în 1683, se afl printre
cel Puternic" ©, acesta deruleaz cei care lupt împotriva turcilor

un numr mare de proiecte arhi- (pag. 310) la porile Vienei, iar mai
Btlia de la Hochstadt, 1 3 august
1704 tecturale ©, fiind, de asemenea, târziu se aliaz cu Frana în Rzbo-
iul de Succesiune la Tronul Spani-
ei. Dup înfrângerea francezilor la
Hochstadt © i ocuparea Bavariei
de ctre austrieci, este alungat i nu O vrjitoare se roag la un
demon, gravur în lemn, sec. XVI
i se permite s se întoarc pân în
anul 1714. Fiul lui Maximilian, August ©, prinul Soare, devine
Carol Albert (elector din 1726) elector de Cologne în 1723.
ocup Boemia în 1740, iar în 1742 în 1714, George Ludovic din Casa
este ales, la Frankfurt, Sfânt de Hanovra devine regele George I
împrat Roman, sub numele de al Marii Britanii i Irlandei, urmaii

Zwinger, Castelul în stil baroc din Dresda, pictur de Canaletto Carol VII. Fratele su, Clemens si domnind pân în 1901.
1 689-1 697 Rzboiul de 8 Ani 1 701 începe Rzboiul de Succesiune pentru Tronul Spaniei
1 683 Otomanii încep asediul Vienei 1700-1721 Rzboiul Nordului

20
1648-1806 Sfântul Imperiu Roman sub absolutismul luminat 271
m Sfâritul imperiului
Napoleon desfiineaz multe principate clericale mici. Eecul Austriei îi determin dup 1801
pe prinii germani importani s cear independena fa de Sfântul Imperiu Roman.
Principatele clericale ale Lothar Franz, cancelar sub numele de absolu-
imperiului se aflau i k imperial i, din 1694, tism luminat.
ele sub conducere A sk elector de Mainz, în timp ce prinii de
ibsolutist. acord cele mai impe Rin sunt îndeprtai
De obicei, I portante episcopii de armatele Revoluiei
conductorul era celor patru nepoi Franceze dup 1792, ali
un prin-episcop ai si: Johann Phi- prini germani se aliaz
care avea atât auto- lipp Franz, în Wurz- cu succes cu Napoleon
ritate spiritual, cât burg, Friedric Karl în pentru a slbi influena -o
c
si secular asupra Bamberg i Wiirz- austriac. Dup tratatul
1 inutului su. El Karl Theodor, baron burg, cardinalul Da- de la Luneville din anul m
de Dalberg c
Hpiscopii catolici i mian Hugo, în Spe- 1801 (pag. 360) dintre
protestani proveneau din casele yer i Konstanz, iar Franz Georg Frana i Austria, care Frederic Carol Schonborn
o
regale conductoare sau din elector, în Trier. Acetia îi con- desfiina Sfântul Imperiu
familii nobile importante i dei- struiesc reedine la Wurzburg © Roman, electorul de
neau mai multe dioceze. i Bamberg i ridic palatele Mainz i cancelarul im-
Zona catolic din sud-vestul Bruchsal O i Pommersfelden ©, perial, Karl Theodor ©,
Germaniei era controlat de conducând într-o manier care baron de Dalberg, des-
familia Schonborn ©. Dup 1719, avea s rmân cunoscut fiineaz Dieta la 25
februarie 1803. Partea
vestic a Rinului este X

anexat de Frana; multe
<
X
I
dintre principatele mici

Castelul Bruchsal, început în 1 722 <
dispar, îns prinii ger-
mani cei mai importani
primesc compensaii,
iar domeniile lor sunt
extinse pe cheltuiala
oraelor-stat i prin re-

vendicarea pmânturilor
Bisericii. Dup înfrânge-
rile ulterioare, Francisc II
al Austriei renun la
coroana Sfântului Impe-
riu Roman i îl declar
dizolvat.
Rzboaiele napoleoni-
ene au avut un impact pe
termen lung asupra hr-
ii politice a Germaniei,
consolidând ceea ce pâ-

n atunci fusese doar o
Reedina episcopului din Wurzburg; fresce pictate de Giovanni Battista Tiepolo

aduntur de state mici,
mai puine la numr, dar
mai mari i mai puterni-
ce (pag. 364-365).
HG
Sala Oglinzilor din castelul Weissenstein,
Pommersfelden, construit între 1711-1718
1 742 Carol VII este ales împrat 25 februarie 1803 Desfiinarea Dietei
704 Btlia de la Hochstadt 1801 Tratatul de la Luneville 6 august 1806 Sfâritul Sfântului Imperiu Roman
i Ascensiunea Austriei de la Leopold I la Carol VI

Sub Leopold I i fiii acestuia, puterea Austriei în Europa crete. Sub comanda talentatului general,
prinul Eugeniu de Savoia, forele austriece opresc înaintarea turcilor otomani, reuind chiar
s-i alunge. între timp, împraii reuesc s in Frana sub supraveghere.
Dac Ferdinand III (împrat din se încheie definitiv înaintarea
1637) conducea peste un imperiu Imperiului Otoman.

distrus de Rzboiul de 30 de Ani, în anul 1705, Leopold este
sub fiul su, Leopold ©, devenitI urmat la tron de fiul su mai
împrat în 1658, Austria începe mare, Iosif. Ca Iosif I ©, acesta
s se dezvolte. Mai întâi, Leopold reorganizeaz administraia i
este nevoit s înfrâng puternica înbu rscoalele din regatul
armat turc (pag. 310) care Ungariei (pag. 303), unde
înaintase din Balcani, iar în anul nobilimea maghiar încerca
> s-i pstreze autonomia i
x 1683 ajunsese la porile Vienei.
i
> Armata imperial condus de vechile privilegii. Dup

X Leopold costum de pictur
Carol V de Lorena i de regele moartea lui, în 1711, coroana I în teatru,
polonez Jan III Sobieski salveaz imperial este încredinat

oraul. Armata turc e împins fratelui su, Carol VI ©, care
înapoi, dup o victorie obinut pân atunci deinuse tronul
cu mult greu în btlia de la Btlia de la Kahlenberg Spaniei (pag. 300).
Kahlenberg O. Astfel, Leopold se din 12 septembrie 1683, Sub Carol VI, puterea econo-
detaliu de tapierie
proclam „învingtor al turcilor" mic i militar a Austriei crete.
o în 1696 va începe construcia Savoia O, îi dovedete calitile Deoarece nu avea motenitori fii,
2 reedinei imperiale, palatul i îi înfrânge pe turci la Senta, principala preocupare a acestuia
o Schonbrunn ©. pe râul Tisa, în anul 1697. Dup dup 1713 era s-i conving pe
c
în ciuda victoriei de la Viena, Pacea de la Karlowitz (1699), prinii germani s-i recunoasc
3 Leopold este înc obligat s dictat de împrat, Austria preia Sanciunea pragmatic © prin care
tx
lupte în rzboi pe dou fronturi, de la otomani toat Ungaria, schimba regulile succesiunii
înfrunt preteniile Franei la Transilvania i Croaia. în 1717, pentru a asigura coroana fiicei
hegemonie în vest i în nordul când izbucnete un nou rzboi, sale, Mria Tereza. Pentru a o
Italiei, iar în est continu s Eugeniu de Savoia cucerete obine, împratul face concesii,
lupte împotriva turcilor, care se Belgradul. Prin Pacea de la îns Prusia i Bavaria gsesc Interior din palatul Schonbrunn
aliaser cu Frana. Excelentul Passarowitz (1718) care a urmat, destule motive pentru a înclca
su general, prinul Eugeniu de Serbia revine Austriei i, astfel, acordul.

j£ .>.,;,•
+*f* •.. ».: .. '.^.. .
t:...i:/....
u/- »'-.», '-a'. u/Z .,/C~.i....,tf.-,. ...
/«.'._ «..„../..t. ,£/;;-.{...<*/;„. .._
/.yjL.. ~~3.i.' „± .*.„ j4u*4y£Lj
.-.. . :.. yi/.... C . r+/. *: *:.. ' /- .--
,y„./^.y, J.,-/ .
f/
£t./.Z.~.
.):... ,/.'.. ,
f/f,.-,
>-,"«- 6%e*^**tl
Prinul Eugeniu de Savoia Carol VI (tot el Carol III al Ungariei Sanciunea pragmatic, 1713
1683 Btlia de la Kahlenberg 1697 Btlia de la Senta pe râul Tisa 1 713 Sanciunea pragmatic
1696 începe construirea palatului Schonbrunn 1 699 Pacea de la Karlowitz 1718 Pacea de la Passarowitz
22
Austria sub Mria Tereza i losif II
Vlaria Tereza a aprat Imperiul Habsburgic de Prusia i a introdus reforme

iccelerate de fiul ei, losif II, în spiritul absolutismului luminat.
în 1740,Mria Tereza © de la Prusia, în Rzboiul

motenete tronul Boemiei i de 7 Ani (1756-1763).
Ungariei. Imediat începe s-i îns rzboiul este un

apere dreptul nativ împotriva eec, iar Tratatul de la
regelui Frederic III al Prusiei, Hubertusburg las ara

care anexeaz Silezia, i a lui în ruin financiar.
Carol Albert de Bavaria, care Dup moartea lui
ocup Boemia (pag. 270). în Francisc, fiul cel mai
Rzboiul de succesiune pentru mare al acestuia,
c
Tronul Austriei © (1740-1748), losif II €>, devine regent
aceasta îi alung pe bavarezi din al Austriei, îns preia m
Boemia. în anul cu adevrat puterea o
1745, Frederic II
recunoate alegerea soului abia în anul 1780. 2

o
Mriei Tereza, Francisc tefan de Puternic influenat
Mria Tereza a Austriei, portret, 1 750
rancisc tefan de Lorena, Sfântul Lorena O, drept Sfântul împrat de ideile iluministe,
nprat Roman Francisc I
Roman Francisc Perechea I. acesta întreprinde o serie de nu puteau fi nesocotite. Astfel,

regal, împreun cu cei 16 copii reforme cum ar fi
liberale, încercrile pripite ale lui losif
ai lor, înfiineaz Casa de abolirea torturii i a iobgiei, de a impune idei luminate prin
Habsburg-Lorena. libertatea complet a tiparului, mijloace despotice au întâmpinat
Mria Tereza urmrete s emanciparea evreilor i imediat opoziie, iar ambiiile
uniformizeze i s centralizeze diminuarea fastului de la sale radicale au suferit eec în
Austria prin reforme precaute. Curte. Prin Edictul de toleran scurt timp. Fratele i succesorul
Reorganizeaz sistemul juridic (1781), losif garanta libertatea su Leopold II este mai precaut,
i îmbuntete sistemul religioas absolut, iar mai târziu îns încearc s menin direcia
educaional prin reforma înfiineaz coli i orfelinate, general de reform. Cu toate
general a colilor din anul 1774. îns planurile sale ambiioase acestea, în anul 1806, fiul su,
împreun cu prinul Kaunitz, de reform se bazau prea mult Francisc II, este obligat s
cancelar de stat, i în alian cu pe autoritatea central, într-un renune la coroana imperial
Frana {pag. 281) i Rusia, încearc stat multietnic în care privilegiile a Sfântului Imperiu Roman
losif IIîmpreun cu fratele i succe-
orul su, Leopold II, portret de familie s recucereasc Silezia (pag. 275) speciale pentru regiuni i grupuri (pag. 364).
Edictul de toleran
al lui losif II din
21 decembrie 1781
Fragment
Fiind ferm convini c toate con-
strângerile care violeaz contiina
oamenilor sunt foarte duntoare

i c, dimpotriv, marele avan-
taj al religiei i al statului pro-
vine din toleran, aa cum este
propovduit de iubirea cretin,
am hotrât s aplicm neabtut

aceste valori în toate inuturile
noastre ereditare."
losif II, portret, 1785
Prusia înfrânge armata austriac i saxon la Hohenfriedberg
I 739 Tratatul de la Belgrad 1 745 Francisc tefan de Lorena este

I ales împrat 1 780 losif II devine regent unic
1 740 Mria Tereza urc pe tron 1 756-1 763 Rzboiul de 7 Ani 21 decembrie 1 781 Edictul de toleran al lui losif II
23
Ascensiunea Prusiei
Dup ce familia de Hohenzollern se stabilete în Brandenburg, Marele Elector Frederic Wilhelm
transform regiunea într-una dintre forele cele mai importante ale imperiului.
Fiul su, Frederic I, asigur statutul legal al conductorilor Prusiei.
în 1618 motenete ducatul Prusiei, Rugen. Edictul su de toleran

întemeiat în 1525 pe teritoriile de la Potsdam (1685) reprezint
deinute cândva de Ordinul teuton un punct de reper important i
(pag. 222). deschide drumul pentru primirea
Teritoriul Brandenburgului hughenoilor izgonii din
este devastat de Rzboiul de Frana {pag. 279). Conductorul
30 de Ani, trupele ambelor pri absolutist las succesorilor si
loachim Casa de Hohenzollern,

II din tranzitându-1 ctre câmpiile de un stat centralizat, cu o armat
elector de Brandenburg în 1535-1571, lupt. Dup ce Marele Elector puternic, pe cale s devin una
gravur în cupru, cea 1 570
Frederic Wilhelm O preia puterea dintre marile puteri europene.
în 1411, regele Sigismund numete în 1640, începe perioada de Fiul su Frederic III O, împre-
familia Margrave de Nurnberg, reconstrucie. Dup centralizarea un cu soia sa, prinesa guelf
din Casa de Hohenzollern, sistemului de impozitare, acesta Sofia Charlotte, transform ara Ioan Sigismund, elector
guvernatoare a provinciei îi extinde teritoriile (Pomerania într-un stat baroc strlucitor. de Brandenburg
Brandenburg. Patru ani mai târziu, de Est, Minden i Halberstadt), Promoveaz artele, construiesc
îi garanteaz titlul de elector. Primii i încearc s dezbine palate (cum ar fi palatul Char-
conductori i-au impus rapid Frana. în 1675 înfrânge lottenburg din Berlin) i
autoritatea în ora. loachim II O armata suedez la înfiineaz universiti,
se altur micrii de Reform Fehrbellin io în schimbul sprijinului
în anul 1539, îns, asemenea alung din militar acordat împra-
o succesorului su, rmâne de Germania, tului în timpul Rzboiului
a.
LU
partea împratului. Ascensiunea cucerind de Succesiune pentru Tronul
3 Brandenburgului începe odat cu Pomerania Spaniei, primete statutul regal

Ioan Sigismund ©, care în 1613 se suedez i pe care i-1 dorise. Frederic I ©,
convertete la calvinism. în 1614 este încoronat la 18 ianuarie
WSM Frederic
obine Cleves, Mark i Ravensberg Wilhelm, 1701, la Konigsberg, marcând
Mare elector
pe Rin, în timpul disputei asupra instaurarea unei noi dinastii
de Brandenburg, Frederic III, elector de Brandenburg,
succesiunii Jiilich-Cleves (pag. 259). portret, 1 649 puternice în Europa. ulterior Frederic I, regele Prusiei
Hughenoii
Când Marele Eleor Frederic Wil-
helm i-a invitat pe hughenoi s se

stabileasc în orae i în regiunile
nelocuite din Brandenburg-Prusia,
peste 20000 de oameni au rs-

puns la aceast invitaie. In anul
1700, reprezentau deja o treime din
populaia Berlinului. Printre ei se
aflau meteugari, care au adus
cu ei meserii noi din Frana, dar i

negustori bogai, care au dezvoltat
legturile comerciale internaionale

Alegorie a primirii protestanilor
ale oraului, contribuind la o cretere
din Salzburg, care ajung în Prusia
regelui Frederic Wilhelm I semnificativ a economiei prusace.
încoronarea lui Frederic I la 18 ianuarie 1701 în Konigsberg, pictur, sec. XIX
1 8 aprilie 1 525 I Teritoriile Ordinului teuton devin ducatul Prusiei 1640 |

Frederic Wilhelm devine mare elector 1675 Btlia de
|
la Fehrbellin
1 61 8 Ioan Sigismund motenete Prusia 1 660 Prusia obine suveranitatea 1 685 Edictul de tolerant de la Potsdam
±4
Prusia sub Regele-Sergent i Frederic cel Mare

Prin crearea unei administraii centralizate eficiente i a unei armate puternice, Regele-Sergent,
Frederic Wilhelm I i fiul su, despotul luminat Frederic cel Mare, transform
Prusia într-una dintre cele mai mari puteri ale Europei.
educaia primar timp, este un susintor

obligatorie ©i pasionat al iluminismului
interzice pedepsirea i al esteticii franceze.
fizic a iobagilor, Ca „filozoful de la
în politica extern, Sanssouci" © i ca flautist

Frederic Wilhelm era talentat ©, s-a înconjurat
pragmatic, meninând de cei mai importani

aliana cu Anglia gânditori i artiti, printre
hanovrian în ciuda care Voltaire ©. De asemenea,
antipatiei personale folosete armata pentru a extinde
Frederic Wilhelm I inspectând rezultatele reformei fa de conductorii teritoriul Prusiei, cucerind Silezia
sale educaionale, într-o coal din Prusia, pictur
ei i ocupând fosta de la Austria în timpul Rzboiului
In anul 1713, Frederic Wilhelm I, Pomeranie suedez de Succesiune pentru Tronul
..Regele-Sergent", urc pe în anul 1720 fr s întâmpine Austriei (1740-1748). în timpul
tron. Este hotrât s întreasc rezisten. în 1732 le permite Rzboiului de 7 Ani © (1756-1763),
motenirea lsat de tatl su, protestanilor din Slazburg, care Prusia ajunge în pragul distrugerii
continuând reformele care aveau fuseser alungai din Austria, prin aliana Austriei cu Frana,
s creasc puterea i prestigiul s se stabileasc în regiune, fapt Rusia i Saxonia, fiind salvat
dinastiei sale. Puritan rigid i care a dus la un salt al economiei doar de moartea împrtesei
cumptat, urmrea introducerea prusace. „Cel mai mare rege Elisaveta a Rusiei în 1762 (pag. 307).
disciplinei mariale în birocraie autohton al Prusiei" a determinat în 1772, Prusia particip,

Frederic cel Mare susine un concert
si în alte aspecte ale statului caracterul statului prusac pân în împreun cu Rusia i Austria,
de flaut, pictur de Adolf von Menzel,
prusac. Armata lui era cea mai sec. XIX. la prima împrire a Poloniei 1850/1852
mare din Europa, fiindu-i alocate Fiul su, Frederic II (cel Mare) ©, {pag. 303). Pe plan intern,
trei sferturi din bugetul statului. în ciuda conflictelor majore Frederic implic aristocraia în
Hconomia mercantil era obligat din tineree cu tatl su, pstreaz conducerea statului i a armatei
s serveasc interesele forelor sistemul de guvernare al lui i îmbuntete sistemul
militare. în anul 1717 introduce Frederic Wilhelm, îns, în acelai educaional. Costul rzboaielor
lui era suportat de supui, îns a
transformat Prusia într-o putere
dominant, dând natere
„mitului prusac". Palatul Sanssouci din Potsdam
Frederic cel Mare,

1743
fragment
în ceea ce m privete, sper
c posteritatea va ti s fac
diferena între filozof i prin,
între nobil i politician. Recu-

nosc: e greu pentru cel prins
în marea politic european s

îi pstreze caracterul sincer i
neprihnit. Frederic cel Mare în btlia de la
Regele Frederic II la cin în Sanssouci, cu oaspei printre care Voltaire i Zorndorf din 25 august 1 758, în timpul
!riedrich von Stille, pictur de Adolf von Menzel, 1 850 Rzboiului de 7 Ani
1 698 Este construit palatul din Berlin 1713 Frederic Wilhelm I urc pe tron 1 740-1 748 Cucerirea Sileziei
1 8 ianuarie 1 701 Frederic este încoronat ca primul rege al Prusiei 1717 Reformele în educaie 1 772 Prusia particip la prima împrire a Poloniei
2
I
A. W
Frana: de la rzboaiele religioase pana
în ajunul Revoluiei ,5621789
Ultimii regi ai Casei de Valois sunt copleii de Habsburgi în lupta

pentru supremaie din Italia. Pe plan intern, acetia se confrunt cu
schisma religioas i cu o aristocraie puternic i refractar. Regii
Casei de Bourbon conduceau pe fundalul conflictului dintre catolici
i protestani. Dup ce compromisurile eueaz, politica de repre-
siune duce la expulzarea hughenoilor protestani. O serie de regi i
preoi capabili construiesc monarhia absolutist i transform Frana
într-o mare putere european. Franceza devine limba universal a
diplomaiei europene i a societii aristocrate, iar Parisul este cen-
trul culturii europene. Sub succesori mai slabi, rzboaiele costisitoare
> seac trezoreria regal, iar criza politic i economic pregtete
X
>
I
drumul pentru revolta social i pentru revoluie.

X
Castelul Chambord. construit de Francisc I
Lupta împotriva Habsburgilor

Francisc I i succesorii acestuia încearc s slbeasc puterea Habsburgilor.
Rspândirea calvinismului duce la primele conflicte. în acelai timp,
în Frana predomin ideile i cultura Renaterii.
-o în anul 1515, Francisc I O, ©, curtea francez se transform care era cstorit cu Cate-
o
membru a unei ramuri secundare într-un centru al Renaterii rina de Medici. Aceasta era
o a Casei de Valois, urc pe tronul europene, atrgând artiti impor- nepoata Papei Clement VII,
O-
tu
Franei. în timpul domniei sale, tani, cum ar fi Leonardo da un aliat împotriva Habsbur
3 Vinci © i Andrea del Sarto. gilor (pag. 292). Henric se afla
O-
De asemenea, Francisc cheltuiete sub influena politic a amantei
sume mari pentru alctuirea sale Diana de Poitiers i, la sfatul
unei colecii considerabile de acesteia, cu toate c-i sprijinea WM Francisc I, medalion de bronz
creat de Benvenuto Cellini, sec. XVI
picturi italiene, inclusiv tablourile pe prinii protestani germani
lui Tiian i Rafael. cu bani i arme, ia msuri Ultimul încearc s fac fa
în politica extern, regele, la fel radicale împotriva protestanilor intrigilor mamei lui, Caterina,
ca predecesorii si, continu s francezi © care se revoltaser i ale ducelui de Guise, precum
rivalizeze cu Habsburgii pentru împotriva Habsburgilor. Henric i frmântrilor religioase care
Mormântul dublu al lui Henric
începuser s cuprind Frana.
II
dominaia în Europa Central i accept dominaia habsburgic
i al Caterinei de Medici din abaia
Sf. Denis de lâng Paris în Italia. Dup ce în 1519 Francisc în Italia doar dup un
pierde coroana de împrat în faa rzboi costisitor care se
lui Carol Quintul, este înfrânt sfârete prin semnarea
•4 mm Wll de acesta în timpul Rzboaielor

Italiene. în ciuda acestor lovituri,
Tratatului de la Cateau-
Cambresis din 1559.
Francisc îi pune adversarul în în acelai an, regele
mare dificultate, încheind o alian- este rnit din greeal

cu Imperiul Otoman i obligân- la un turnir i moare.
du-1 pe împrat s duc un rzboi Fiul su mai mare,
pe dou fronturi. în final, nici una Francisc II, moare la
dintre pri nu iese învingtoare. un an dup întronare.
JLM : """"""""Ti!! i i tBS" 1 ".S^7
Francisc I este urmat la tron în
Biserica protestant „Le paradis" » Francisc I la patul de moarte al lui Leonardo da
din Lyon, pictur, sec. XVII 1547 de ctre fiul su, Henric II ©, se dovedesc regi slabi. Vinci, pictur de Jean-Auguste D. Ingres, sec. XIX
1515 începe domnia lui Francisc I 1 547 Henric II urc pe tron 1562 Edictul de la St. Germain
1 51 9 Carol Quintul este ales Sfânt împrat Roman 1 559 Tratatul de la Cateau-Cambresis 1562 Ambuscada hughenoilor la Vassy
26
i
si 5-1789 Frana: de la rzboaiele religioase pân în ajunul revoluiei 277
Rzboaiele religioase franceze i Edictul de la Nantes

In timpul lui Henric III, ultimul rege de Valois, Frana este greu încercat de rzboaie
religioase crâncene. Succesorul acestuia, Henric IV din Casa de Bourbon,
este primul care restabilete pacea în ar prin Edictul de la Nantes.
Originar din cantoanele împotriva alteia, pentru a
elveiene, calvinismul pstra autoritatea coroanei,
se rspândete treptat Ca s-i uneasc pe Burboni, în
/ de Guise, conductorii faciunii catolice;
raii
de la stânga: ducele Carol de Mayenne, ducele în Frana i atrage 1572 îi mrit fiica, Margareta,
Henric I de Guise i cardinalul Ludovic de Lorena, din ce în ce mai muli cu Henric de Navarra. în acelai
iiortret din sec. XVI
adepi începând cu timp, plnuiete s îl elimine
a doua jumtate a pe conductorul hughenoilor,
Edictul de la Nantes, sec. XVI. Acetia au Gaspard de Coligny ©. Tentativa

C
emis de Henric IV: rmas cunoscui de asasinat eueaz, iar Caterina
Fragment sub denumirea de i Casa de Guise, de teama unei m
O
hughenoi, un cuvânt rzbunri, iniiaz masacrul a mii
Interzicem categoric tuturor supuilor din

francez derivat din de hughenoi care rmseser 2
o
acelai stat i cu aceeai calitate s rsco- germanul Eidgenossen în Paris dup nunta din noaptea Cu
(„partizan elveian"). Sf. Bartolomeu ©. Henric de Henric IV clare i în armur,

leasc în memorie cele întâmplate odinioa-
statuie, Paris
r, s se atace sau s se indiferent de

certe,
O mare parte dintre Navarra fuge în regatul su, iar
motiv, s intre în conflict sau s se jigneasc

nobili devin hughenoi, cstoria lui cu Margareta este Cinci ani mai târziu, un clugr
mai ales Burbonii, ulterior anulat. asasineaz pe Henric ©, iar
direct sau indirect; trebuie s se abin de
îl III
la
toate i s triasc în pace ca fraii, prietenii

care nu aveau doar în Frana, izbucnete rzboiul hughenotul de Bourbon, Henric
i compatrioii... proprieti mari în civil între faciunile religioase, de Navarra, îl urmeaz la tron
Frana, ci i domneau ca inclusiv între nobilime i familia ca Henric IV O, «D. Pentru a fi
X
regi suverani în inutul regal. Sfânta lig a catolicilor, recunoscut ca rege, în anul 1593
<
X
I
vecin, Navarra (pag. 199). înfiinat în anul 1576, sub se convertete la catolicism, <
Fiind înrudii cu Casa conducerea ducilor de Guise, prin faimoasa expresie: „Parisul
de Valois, acetia aveau se aliaz cu habsburgii, în timp merit o liturghie". în anul 1598,
pretenii ereditare ce hughenoii sunt sprijinii de semneaz Edictul de la Nantes,

asupra tronului Anglia. în 1574, Henric III, al prin care erau acordate drepturi
francez. Puternicii duci treilea fiu al Caterinei, care atunci minoritii protestante franceze.
catolici de Guise © le era rege al Poloniei,urc pe tronul Este asasinat în anul 1610.
erau ostili. Franei {pag. 302). Nu avea copii,

Caterina de Medici iar în anul 1584, când ultimul
Henric IV semneaz Edictul de Nantes,
gravur în lemn, sec. XIX
la
încearc s instige cele dintre fraii si moare, Henric de
dou faciuni una Navarra devine succesorul su.
Un clugr dominican îl ucide pe

Henric III, gravur în cupru, sec. XVII
EDBHH
lasacrul din Noaptea St. Bartolomeu, 23-24 august 1572 Gaspard de Coligny, portret, sec. XVI încoronarea lui Henric IV la Chartres, 1 594
1-24 august 1 572 Masacrul din Noaptea Sf. Bartolomeu 1 589 Asasinarea lui Henric 1 598 Edictul de la Nantes
1 576 înfiinarea Sfintei ligi 1593 Henric IV se convertete la catolicism

27
Ascensiunea Franei sub Henric IV i cardinalul Richelieu
Sub conducerea cardinalului Richelieu, un strateg viclean, Frana reuete s slbeasc puterea
Habsburgilor în Rzboiul de 30 de Ani i s centralizeze statul francez.
conduce politica sta- începe prin desfiinarea unor
tului în locul acestuia, privilegii speciale acordate nobi-
în 1616 îl aduce la curte limii i coordoneaz o campanie
pe viitorul cardinal Ri- militar pentru a zdrobi puterea
chelieu. Acesta câtig hughenoilor francezi. De ase-
încrederea rezervatului menea, suprim cu brutalitate
g/>^^
,
:\
Ludovic XIII O, iar în revoltele provinciilor împotriva
1624 devine cel mai majorrii impozitelor. în acelai

important ministru. timp, era un generos patron al
Ii3B
TI. Puterea lui era atât de artelor ©, înfiinând Academia
Ravaillac, asasinul lui Henric IV, este sfâiat în patru mare, încât cu ajutorul Francez. Cardinalul Mazarin, copie dup o
buci, gravur color în cupru, începutul sec. XVII pictur de Champaigne, sec. XVII
unei conspiraii o în politica extern, profit de
Dup frmântrile rzboaielor constrânge pe regina-mam s ansa oferit de Rzboiul de 30 de

religioase, Henric IV i ministrul fug din ar. Ani pentru a-1 slbi pe principalul
Sully încep reconstrucia Franei, Pe plan extern, Richelieu rival al Franei, Casa de Habsburg.
îns, în anul 1610, regele este ucis urmrea s transforme Frana Prin calcule riguroase, îi sprijin
de fanaticul catolic Ravaillac O. în puterea cea mai important a pe prinii protestani împotriva
Mria de Medici O, mama fiului Europei, în timp ce pe plan intern împratului catolic, atât cu bani,
înc minor al lui Henric, inteniona întrirea monarhiei. cât i cu arme. De asemenea, îl
convinge pe Gustav II Adolf al

o
2 m^ Suediei s lupte împotriva Habs-
c
1 burgilor. Richelieu moare în 1642,
o.
tu urmat un an mai târziu de Ludo- Regina Ana de Austria, regele
4£*
fti -tffk ,4 vic XIII, regele pe care 1-a servit. Ludovic XIII i cardinalul Richelieu,
3
cadru din filmul Ce; trei muchetari
Frana profit de pe urma politicii
i
agresive a cardinalului în Pacea italian Mazarin © devine prim-
din Westfalia, semnat în 1648 ministru al guvernului francez.
{pag. 269), obinând teritorii în Iniial, acesta guvernaîmpreun
Rfe^NI Alsacia i în Pirinei, în defavoarea cu Ana de Austria, vduva lui
Jrr$
Imperiului Habsburgic. Ludovic XIII, care era regent
Dup moartea sa, cardinalul pentru fiul ei, Ludovic XIV.
Im. 4 / ipt
,^^H^^ /f
Cei trei muchetari
Astzi Richelieu este mai puin cunoscut pentru realizrile sale politice
ipentru serviciile aduse artei i culturii (în anul 1622 afost ales director
al Sorbonei) i mai mult pentru rolul jucat în romanul Cei trei mu-
chetari al lui Alexandre Dumas. Aici, tânrul gardian d'Artagnan
lupt împreun cu cei trei muchetari nedesprii, Athos, Porthos
i Aramis, împotriva maleficului Richelieu. Cu ajutorul misterioasei
doamne de Winter, cardinalul gelos e hotrât s deconspire o legtur
amoroas între regina Ana de Austria i primul-ministru al Angliei,
Buckingham.
sus: Duel între muchetarii regelui i grzile cardinalului Richelieu, schi în O!

acuarel Triumful regentei Mria de Medici, Capela Sorbonei, finanat
pictur de Rubens, 1 623 de Richelieu
1 610 Ravaillac îl asasineaz pe Henric IV 1 631 Tratatul de la Barwalde 1642 Moare Richelieu
1 624 Richelieu devine conductorul de facto al Franei 1 635 Este înfiinat Academia Francez
28
IS62-1789 Frana: de la rzboaiele religioase pân în ajunul Revoluiei 279
Domnia „Regelui-Soare", Ludovic XIV

Filozoful
( ardinalul Mazarin continu politica lui Richelieu i pune bazele absolutismului lui Ludovic XIV. politic
In timpul domniei acestuia, Frana devine cea mai important putere a Europei, atât din punct de Volta re i
despre
vedere cultural, cât i politic. Fastuoasa curte regal de la Versailles devine un model pentru toi.
regele
mate a regelui, L'etat Ludovic XIV:
moi (Statul sunt eu).
c'est
A avut eecuri i
Pdurile i parcurile © cderi i a fcut
se întindeau pân la greeli, îns cei care
palat, al crui centru îl judec l-arfi egalat
era reprezentat de
dac arfi fost
Sala oglinzilor i de în locul lui?
Dormitorul regal O. Nimeni nu
Imensitatea palatului,
i-ar putea rosti
ncitarea unei mulimi împotriva lui Mazarin, pe în care încpeau numelefr m
-o
'undai palatul Luvru din Paris, gravur, sec. XVII o
aproape 20 000 de veneraie.
Cu toate c Pacea din Westfalia oameni, era reprezentarea fizic
sus: o
lin anul 1648 reprezint un a preteniei lui Ludovic XIV Regele Ludovic XIV al Franei, Q-
Ludovic XIV,
pictur de Rigaud, 1 701
ucces important pentru Mazarin, de a conduce prin „drept divin". bust de marmur
deBernini, 1665
puterea sa în Frana e slab. Palatul i curtea sa au fost imitate Rivalul su, ministrul de rzboi dreapta: Tânrul
In anii 1648-1653, într-o serie de prinii din toat Europa. Franois Michel Louvois, Ludovic XIV ca
„Soare-rsare",
Je revolte armate cunoscute La fel ca la Versailles, totul organizeaz una dintre cele mai
schi pentru un
sub numele de fronde, nobilii în stat trebuia s fie concentrat puternice armate ale Europei i costum de balet
I râncezi nemulumii © se ridic în jurul monarhului cunoscut îl îndeamn pe rege s adopte o

împotriva autoritii regelui i drept „Regele-Soare". Nu tolera politic extern expansionist, alung pe hughenoi din Frana. X
a A fost ultima
minitrilor si. minitrii prea arogani, ca în ciuda rzboaielor purtate Fuga hughenoilor a reprezentat
<
x
\
revolt a nobilimii franceze, dup Richelieu sau Mazarin, iar cei atât în Europa, cât i în Lumea o pierdere important pentru <
are aceasta se supune puterii mai muli se ocupau doar cu Nou, Frana are câtiguri economia francez, deoarece
nonarhului i curii sale. detaliile guvernrii. Ministrul de teritoriale mici. acetia jucaser un rol
în anul 1661, dup moartea finane, Jean-Baptiste Colbert, Protestanii francezi au avut semnificativ ca negustori i
ardinalului, Ludovic XIV O preia era responsabil de organizarea de suferit deoarece Ludovic XIV meteugari pricepui. Refugiaii
personal conducerea statului. Pa- flotei i de politica colonial urmrea s instituie supremaia se stabilesc în rile protestante
latul Versailles ©, noua reedin activ, concentrat pe America de bisericii catolice franceze, vecine, construind comuniti
i
egal, aflat în afara Parisului, Nord i India. Sub supravegherea bineîneles cu el Revoc
în frunte. prospere atât la Amsterdam,
levine simbolul preteniei asu- sa, trezoreria statului se umple. Edictul de la Nantes în 1685 i îi cât i la Londra.
)ormitorul regal decorat somptuos, Palatul Versailles, iniial reedin de vântoare, iar dup Vedere a palatului Versailles, cu grdini
i
'alatul Versailles, lâng Paris 1 682 reedina principal a lui Ludovic XIV pân la Grand Canal
1 648 Pacea din Westfalia 1661 începe domnia lui Ludovic XIV
1 643 Cardinalul Mazarin preia guvernarea 1 648-1 653 Rzboaiele civile ale Frondei 1 685 Revocarea Edictului de la Nantes
29
Rzboaiele lui Ludovic XIV

în tentativa de a extinde graniele Franei, Ludovic XIV atrage celelalte state europene într-o serie
de conflicte. Rzboiul Marii Aliane i Rzboiul de Succesiune pentru Tronul Spaniei

au artat oarecum c Frana nu-i poate menine hegemonia pe continent.
Ludovic XIV, cu ajutorul decât s readuc starea de fapt de
generalilor si Conde, Turenne O, dinainte de rzboi.
Vauban © i Vendome, duce în 1701 începe Rzboiul de

o serie de rzboaie de agresiune. Succesiune pentru Tronul
Cu toate c teritoriile sunt Spaniei €>, dup stingerea liniei

obinute în campaniile împotriva de Habsburgi spanioli (pag. 297), Henri de la Tour d'Auvergne, conte de
Turenne, pictur de Le Brun, sec. XVII
Spaniei i Olandei (Spania, de iar tronul este pretins atât de
exemplu, este obligat s cedeze Habsburgii austrieci, cât i de francez avea s fie înlocuit de un
Burgundia i pri din teritoriile Burbonii francezi. Ludovic dorete nou echilibru în Europa, regii
sale olandeze prin Pacea de s-1 urce pe tronul Spaniei pe Habsburgi i englezi reuind s
la Nijmegen din anul 1679), nepotul su, Filip, duce de Anjou, contrabalanseze raportul de fore.
expansionismul francez are ca Planul oraului Freiburg, înfiând în timp ce Habsburgii propun
urmare încheierea unei aliane întriturile stabilite de Vauban, un candidat care nu fcea parte
schi în tu, 1 685
între i mai muli
Habsburgi din dinastia de Bourbon. în ciuda
prini germani, Anglia i Olanda. duces de Orleans. în anul 1688 înfrângerii suferite de armata
Profitând de moartea electorului ocup Palatinatul i alte pri din francez în rzboiul care a urmat,
din Palatinat, Ludovic ridic Sfântul Imperiu Roman, armatele Filip este confirmat ca rege al
pretenii ereditare în numele sale jefuind numeroase orae, Spaniei în 1713 prin Pacea de la
-o
o cumnatei sale, Elisabeta Charlotte, printre care Heidelberg O. Aceast Utrecht. îns este înlturat din
agresiune asigur linia francez, pentru a împiedica
o unitatea Marii Aliane o uniune între Frana i Spania.

Cl-
uj
împotriva Franei. De asemenea, Habsburgii câtig
3 Urmeaz un rzboi aproape toate fostele teritorii
Du
devastator, în care flota spaniole din rile de Jos i Italia Liselotte
francez e distrus (pag. 300). din Palatinat
de ctre cea anglo- în ciuda încercrilor lui Ludo-
în anul 1671, prinesa Elisabeta
olandez, îns Frana vic XIV de a-i extinde teritoriul
Charlotte, se mrit cu Filip I,
rezist în zona terestr. prin rzboi i diplomaie, o politic
duce de Orleans i fratele lui
Tratatul de la Ryswick ce a adus o povar grea pe umerii
Ludovic XIV. Ducesa, lipsit de
din anul 1697 nu face populaiei franceze ©, supremaia
orice pretenie, era cunoscut
sub numele de „Madame".
Avea un statut ingrat la curtea
Franei alturi de „Monsieur",

Colectarea taxelor: „Nobilul este pianjenul, soul ei, care nici nu încerca
iar ranul musca", caricatur, sec. XVII
s ascund numeroasele sale
relaii homosexuale. îi ex-
prima furia în multe scrisori,
adesea sarcastice, ctre rudele

ei germane: „Sfii o Madame e
o afacere nefericit."
sus: Elisabeta Charlotte din

Palatinat, duces de Orleans,
Castelul din Heidelberg, cucerit de armata francez a britanicilor, condui de prinul Eugeniu i de
Victoria austriecilor i portret, cea 1715
în timpul Rzboiului Marii Aliane ducele de Marlborough, asupra armatei franceze la Malplaquet, 1 709
1 667 Rzboiul de cedare în Olanda spaniol 1 688 începe Rzboiul Marii Aliane 1 701 începe Rzboiul de Succesiune pentru Tronul Spaniei
1679 Pacea de la Nijmegen 1 697 Tratatul de la Ryswick 1713 Pacea de la Utrecht

50
1562-1789 Frana: de la rzboaiele religioase pân în ajunul Revoluiei 281
Frana sub Ludovic XV i Ludovic XVI

Motenitorii lui Ludovic XIV nu aveau nici ambiia politic, nici abilitile sale, dar s-au confruntat
cu mari crize financiare. în acelai timp, instituia monarhiei absolutiste cade sub atacurile
ti in ce în ce mai vehemente ale scriitorilor radicali inspirai de ideile iluministe.
I udovic XIV a trit mai mult fusese înlturat i dorea s-i recapete unei societi dreptei luminate
decât fiul i nepotul su, fiind tronul, a fost singura complicaie, i atac despotismul monarhiei
urmat la tron în 1715 de ctre în loc de tron, Stanislaw primete absolutiste. Muli scriitori secun-
^rnepotul su, în vârst de în 1737 ducatul Lorenei, care dari popularizeaz aceste idei în
cinci ani, Ludovic XV ©, O. revine la Frana dup poeme satirice i pamflete care
Chiar i dup majorat, moartea sa în 1766. stârnesc dispreul fa de stilul
l .udovic XV las con- Dup moartea lui de via al regelui.
Jucerea guvernului Fleury în anul 1743, în anul 1774, succesorul lui
m seama regentului c
Ludovic se afl Ludovic XV este nepotul su,
su, cardinalul din ce în ce mai Ludovic XVI, care în 1770 se
-a
m
o
[•leury. Cardina- mult sub influena cstorise cu Mria Antoaneta ©,
lul ordoneaz amantelor sale. una dintre fiicele Mriei Tereza.
c
linanele statului Dintre acestea, cea Aceasta este aspru criticat de D-
i încearc pe cât k mai important presa radical, care o numea

ora posibil s in era marchiza de „târfa austriac". Deoarece situaia
Voltaire, sculptur de Houdon, 1 778
Frana departe de Pompadour ©. financiar se înrutea, Ludovic
conflicte internaionale. Cstoria Aceasta provenea din rândurile încearc s introduc unele
lui Ludovic cu Mria Leszczynska, burgheziei i avea o influen reforme, îns nu reuete s
t iica regelui polonez Stanislaw I, care major asupra politicii franceze, atrag de partea sa aristocraia,
chiar i dup încheierea relaiei ei urmrea s-i protejeze

«, ^ cu Ludovic XV, pentru aproape
care
privilegiile ©. în 1788, în încer- Ludovic XV, pictur de Maurice-

Quentin de La Tour, sec. XVIII
douzeci de ani, pân la moartea carea de a depi impasul, regele
jfai
sa în anul 1764. A avut un rol întrunete Strile Generale,
1 £3 m determinant în aliana Franei o adunare a clerului, nobilimii
cu Austria împotriva Prusiei i burgheziei, care nu se mai

$m\ \ i Angliei în timpul Rzboiului întâlniser din anul 1614.
de 7 Ani (1756-1763) ©, care Personalitile populiste radicale,
J^^n^^^n se termin prin înfrângerea susinute de mulimile flmânde
Quebecul francez în ruine, dup
^•ftjr/ !t! i umilirea Franei. Costurile ale Parisului, ajung s domine bombardamentul flotei britanice din
\ 1 imense ale rzboiului împotriva Adunarea, chemând la revoluie. 1 759, din timpul Rzboiului de 7 Ani
«4.1. .
-.': '" - Angliei în Lumea Nou, unde
1 Frana pierde ultima posesiune
ran crând în
r spate nobilimea i colonial, provoac o criz
Ierul, caricatur care satirizeaz
>rdinea social, sec. XVIII major finanelor regale.
Curtea se meninea în lux i
cu cheltuieli foarte mari, în timp
ce condiiile de via ale oame-
nilor simpli <D, pe carecdea
greutatea taxelor, rmâneau
foarte proaste. La sfâritul dom-
niei lui Ludovic, Frana era în

faliment. în acelai timp, ideile
iluminismului erau tot mai po-
Pereche de rani btrâni mâncând, P ukre V ° ltaire

- °
Montesquieu
Regina Mria Antoaneta, portret de Doamna de Pompadour, portret
inctur de Georges de la Tour, cea 1 620 i Rousseau dezvolt conceptul Elisabeth-Louise Vigee-Lebrun, 1 783 de Francois Boucher, 1 756-1 758
1715 Moartea lui Ludovic XIV 1 756-1 763 Rzboiul de 7 Ani 1 788 Adunarea Strilor Generale
1 71 5-1 743 Cardinalul Fleury este regentul lui Ludovic XV 1 774 Ludovic XVI urc pe tron
?'
Ascensiunea Angliei i 4 8 5 -ccai8oo
Istoria modern a Angliei începe odat cu domnia dinastiei Tudor, în anul 1485. Aceasta
transform înc o dat Anglia într-un juctor important în politica european. Dinastia
Stuart, care domnete din anul 1603, unete Anglia i Scoia într-un imperiu care în anul 1707
a luat denumirea de Marea Britanie, îns nu reuete s instituie absolutismul dup model
francez. Parlamentul izbutete s impun monarhia constituional în timpul rzboiului
civil din anii 1642-1649 i dup „Revoluia glorioas" din 1688-1689. Mai mult, prin Actul de
instalare, Parlamentul asigur protestantismul liniei regale a Angliei. în anul 1714, electorul
de Hanovra motenete tronul britanic. în sec. XVIII, în urma comerului maritim o i a

politicilor coloniale, Marea Britanie era deja o putere mondial.
Nava-amiral a Flotei Regale Britanice
>
xi
Anglia sub Henric VII i Henric VIII
>
X Primii doi conductori ai dinastiei Tudor extind prin for puterea monarhiei. Anglia e criticat
aspru de suveranitatea ecleziastic a papei, iar opoziia din ar este suprimat.
în anul 1485, Henric Tudor ©, de alternan între Habsburgi
motenitorul Lancastrian, îl i Frana. în anul 1528 Henric
înfrânge pe Richard III din casa decide s divoreze de soia sa,
rival de York la Bosworth Field Caterina de Aragon, mtua lui
i preia tronul ca Henric VII. Pune Carol Quintul, parial din cauza
C capt Rzboiului celor Dou Roze lipsei unui fiu motenitor, dar i Blazonul lui VII, cu trandafirul alb
Henric
(pag. 187) cstorindu-se cu Elisabeta din cauza iubirii sale pentru Anne i rou, simbolurile caselor
trandafirul
de Lancaster i York
O
CX
de York, nepoata lui Richard III. Boleyn, o doamn de curte. Sub
tu
Printr-o economie strict i presiunea Habsburgilor, papa nu ând biserica de stat anglican, în
3 creterea taxelor restabilete permite acest divor, iar procesul fruntea creia se afla el însui.
O-
echilibrul finanelor statului. se prelungete ani întregi. Proprietile Bisericii Catolice O
De asemenea, centralizeaz Domnia lui Henric VIII degene- sunt confiscate, iar mnstirile,
puterea la curtea suprem regal. reaz în tiranie. Cardinalul Wolsey desfiinate. Henric VIII se csto-
Urcarea pe tron a fiului su, Henric VIII, portret de Hans Holbein este destituit în anul 1529 i învinuit rete de cinci ori, executându-i
cel Tânr, 1 540
Henric VIII €>, în 1509, a fost de înalt trdare. Thomas More, dou dintre soii O. Nici un rege
întâmpinat iniial cu entuziasm. erau influenate de cardinalul succesorul lui Wolsey ca lord englez nu avusese o putere
La început, politicile sale Thomas Wolsey ©, care dezvolt cancelar, este executat. Cu ajutorul personal atât de mare. Henric
centralismul regal, lui Thomas Cromwell, noul lord o folosea pentru a înltura
iar pe plan extern cancelar, în anul 1534 regele separ nobilimea refractar i pe
urmeaz o politic biserica englez de papalitate, ere- adversarii politicii sale clericale.
stânga: Henric VIII i

soiile sale; Anne de
Cleves, Kathryn Howard,
Anne Boleyn, Caterina de
Aragon, Catherine Pan,
Jane Seymour,
litografie, sec.XIX;
B Palatul Hampton de
lâng Londra, reedina
cardinalului Wolsey,
confiscat
Henric VIII în
ulterior
timpul
reformelor bisericeti;
de
"Ti f
D Abaia Byland din
î:|| X |]|11
Yorkshire, fost abaie
cistercian, desfiinat
Henric VIII
de
H ^t3"?-3BtttaMftr
5 '
1485 începe domnia lui Henric VII 1516 Apare Utopia lui Thomas More 1 535 Thomas More este ucis 1 547 încoronarea lui Eduard VI
1 509 Cardinalul Wolsey domnete sub Henric VIII 1 529 Wolsey este destituit 1 534 Biserica Anglican se separ de Biserica Romano-Catolic
32
i485-ccai8oo Ascensiunea Angliei 283
Domnia dinastiei Tudor pân la Elisabeta I
1 11 timpul domniei copiilor lui Henric VIII, anglicanismul îi întrete poziia, cu o singur
întrerupere reprezentat de o etap scurt de politic revanard catolic. Politicile navale

ile Elisabetei I transform Anglia într-o mare putere european.
în 1547, Henric VIII este urmat ars pe rug în 1556, îi aduc beta captureaz corbii
la tron de fiul su mai mare, porecla de „Mria cea spaniole într-un
I duard VI, a crui regen era sângeroas". rzboi neoficial,
< ontestat de ducii de Somerset în 1558, sora vi- dus de corsari ca

i Northumberland. în timpul treg protestant a Francisc Drake 0.
lomniei sale, episcopul anglican Mriei, Elisabeta I © Era din ce în
de Canterbury, Thomas Cranmer, , fiica Annei Bole- ce mai clar c Regina catolic Mria Tudor,
pictur, sec. XVI
lormuleaz principiile credinei yn, preia puterea. Anglia devenea -a
c
inglicane, iar în 1553 cele 42 de Dei considerat o putere european
irticole ale acesteia i renumita copil nelegitim, a fost important.
( arte de rugciuni. în 1553, Eduard educat impecabil, U Sir Francis Drake,
miniatur, sec. XVI
Pe plan intern,
-a
o
este urmat la tron de sora sa mai dup „noile învturi regina celibatar a tiut 2
o
ale Renaterii. cum s-i foloseasc cu dibcie a.
La început acioneaz apropiaii i favoriii ©, unii

cu precauie în împotriva celorlali i s întreasc
problemele religioase, autoritatea monarhiei. Perioada
îns în 1564, prin cele elisabetan a adus o dezvoltare

Treizeci i nou de articole, important a comerului i
cimenteaz definitiv realizri culturale semnificative,
poziia Bisericii Angli- un exemplu fiind opera lui

Elisabeta cu Armada pe fundal,
cane de stat. Dup ce William Shakespeare ©.
pictur, 1
I,
588
respinge preteniile la în 1584, Elisabeta îi d lui
l-Jisabeta I înconjurat de suita sa, tron ale Mriei Stuart Sir Walter Raleigh per-
oictur, cea 1 580
{pag. 284), Elisabeta misiunea de a înfiina
nare, Mria ©, fiica de religie sprijin Olanda protestant în prima colonie în Ame-
catolic a lui Henric VIII i a pri- lupta pentru eliberare, fapt care rica de Nord. Aceasta ia
mei soii a acestuia, Caterina de provoac un rzboi cu Spania. denumirea de Virginia,
\ragon. în anul 1554 restabilete în 1588, flota englez anihileaz dup „regina virgin". în
mtoritatea papal în Anglia i se Armada spaniol <D mult 1600 este fondat Com-
storete cu vrul ei Filip II al superioar numeric, marcând pania Indiilor Orientale,
spaniei. Persecuia brutal asupra sfâritul supremaiei acesteia un factor important în
Confruntarea dintre flota englez (stânga)
protestanilor, printre care i pe mare i ascensiunea puterii politica de comer i în
i Armada spaniol (dreapta), gravur în cupru,
irhiepiscopul Cranmer, care este maritime engleze. Ulterior, Elisa- cea colonial. sec. XVIII
Thomas More
Thomas More, care în anul 1516 scria în lucrarea Utopia
despre un stat ideal, devine lord cancelar al Angliei în anul
1529, dup o lung experien ca membru în Parlament.

i Reforma, se retrage.
Deoarece respinge divorul regelui
Totui, este acuzat de Henric VIII de înalt trdare, pentru
refuzul su de a recunoate Actul de supremaie care îl
desemna pe rege drept capul Bisericii Anglicane. Este
decapitat în iulie 1535. In anul 1935, Biserica Catolic l-a

Arestarea i execuia lui Thomas More
canonizat ca martir. pictur, sec. XVI Globe Theatre din Londra, reconstruit fidel
ca în vremea lui Shakespeare
1 554-1 558 Persecuia protestanilor

|
1564 Cele|
Treizeci i nou de articole ale Elisabetei I 1 600 Se înfiineaz Compania
|
Indiilor Orientale
1 554 Recatolicizarea Angliei sub Mria I 1 558 Elisabeta I devine regin 1 584 Prima colonie englez în America de Nord
»
Domnia dinastiei Stuart
Uniunea personal a coroanelor Angliei i Scoiei este determinat în anul 1603

de ctre Iacob I, fiul Mriei Stuart. El i fiul su Carol nu reuesc s impun
monarhia absolut ist, iar Carol este executat.
Dup ce Casa de Tudor se stinge Iacob I. Mama lui Iacob, Mria modelul Bisericii de
odat cu moartea Elisabetei I, Stuart O, cunoscut drept Mria, Stat Anglicane, fapt
în anul 1603, regele Iacob VI regin a scoienilor, nepoat care-i dezamgete pe

al dinastiei Stuart © a Scoiei a lui Henric VII (pag. 189) i catolici. Regele insist
urc pe tronul Angliei ca regin scoian din natere, asupra principiului
ridic pretenii la tronul englez dreptului divin al
în anul 1558. Regina catolic regilor de a conduce. Carol II, regele din dinastia Stuart, din trei
perspective, pictur de Anthonis van Dyck, cea 1 635

vedea în Elisabeta doar pe fiica Carol I ©, al doilea
nelegitim a lui Henric VIII i nu fiul al lui Iacob, care

>
x un pretendent de drept la tron. preia tronul de la tatl
± su în anul 1625, tinde
> în timpul domniei sale în Scoia,
X
are loc o reform calvinist tot spre absolutism i
coordonat de John Knox ©, se apropie de Spania
care alterneaz cu rzboaie împotriva voinei

civile i acte de violen chiar Parlamentului. Pân în
i în anturajul reginei. în 1598, 1640 reacioneaz la
Mria este înlturat de o revolt rezistena membrilor

a nobililor protestani i închis. Parlamentului
O Reuete s fug în Anglia, îns dizolvându-1 în mod

John Knox, gravur în cupru
2 i aici e inut în captivitate. repetat sau refuzând
o Când prietenii ei intimi i s convoace sesiunile acestuia, izbucnete Rzboiul Civil, în care
catolicii Angliei încearc so fapt care aprinde spiritele în regele i minoritatea regalist se
3 elibereze, regina Elisabeta o ar. Politicile sale ecleziastice opuneau majoritii parlamentare
acuz de înalt trdare în 1587 i neinspirate duc la revolte în conduse de Oliver Cromwell.
ordon execuia ei ©. Scoia, iar criza financiar Dup mai multe înfrângeri, în
Iacob I © încearc s recon- permanent îl oblig s anii 1644-1645, regele fuge spre
cilieze credinele. Dorea s întruneasc Parlamentul cel Lung, Scoia, îns în 1646 este predat
stabileasc absolutismul regal care îi înltur pe favoriii si i Parlamentului englez. în 1647

dup uniunea celor
în Anglia pe minitrii cei mai importani i evadeaz, iar rzboiul izbucnete
dou regate, îns nu reuete din rmâne în sesiune pân în anul din nou. în 1648, Carol I este
cauza împotrivirii Parlamentului. 1653. Majoritatea parlamentar capturat, judecat i executat ©

Disputa asupra drepturilor regale condus de John Pym se aliaz (1649) la Londra sub acuzaia de
Iacob 1 i VI, pictur, sec.XVII continu, îns Ia cu scoienii, iar în anul 1642 înalt trdare.
n
.«l«Ei.33r::4Lv..lf» Iii
u mmmmmowmmmmmmmmma
Palatul Holyrood, reedina regilor scoieni, a crui Execuia Mriei Stuart, la 8 februarie Execuia lui Carol I în faa Casei de Banchete din Londra,
construcie a început în 1528, fotografie din sec. XIX 1 587, la Fotheringhay gravur în cupru, sec. XVII
1 587 Mria
|
Stuart este decapitat 1 625 Carol devine rege
|
I 1 642 Izbucnete Rzboiul
|
Civil 1646 Carol este predat
|
I parlamentarilor
1 603-1 625 I Domnia lui Iacob I 1 640 Adunarea Parlamentului

I cel Lung 1 644-1 645 Fuga lui Carol I 30 ianuarie 1 649 Decapitarea lui Carol I
14
i485-ccai8oo Ascensiunea Angliei 285
Revoluia glorioas
Oliver Cromwell desfiineaz monarhia i domnete ca lord protector în Anglia, dar în 1660
dinastia Stuart este restaurat pe tron. Catolicul Iacob II este înlturat de la putere
în timpul Revoluiei glorioase, în anii 1688-1689.
Oliver Cromwell © , conductor sa în anul 1658, oficial. Naterea

al puritanilor englezi, abolete fiul su Richard fiului su în 1688
monarhia în anul 1649 i nu reuete sporete teama
proclam Anglia drept „stat s menin de o monarhie
liber" protestant, în prima etap a puterea catolic
rzboiului civil englez. Urmeaz i abdic, absolutist
imediat o revolt a scoienilor i pregtind permanent
irlandezilor, în anii 1649-1650, drumul pentru în Anglia.
pe care Cromwell o reprim cu restaurarea Parlamentul,

cruzime. Dei aspira la republic, dinastiei Stuart. Ei Parlamentul sesiune,
armata i tn
Cromwell dizolv Parlamentul în anul 1660 verso

în
de stat creat
al sigiliului burghezia
Ol o
de Oliver Cromwell în 1 651 Carol II, pictur, sec. XVII
in anul 1653 i, deoarece revoltele Carol 11 ©, fiul ofer coroana 2
o
interne nu luaser sfârit, se lui Carol I, se întoarce din exil. Cu regentului protestant al Olandei, o-
proclam „lord protector" cu toate c noul monarh îi pedepsete Wilhelm de Orania ©. în timpul
puteri dictatoriale ©, refuzând pe republicani, acesta încearc o Revoluiei glorioase din anii 1688-
titlul de rege. în politica extern, reconciliere a tuturor partidelor, 1689, Wilhelm debarc în Anglia
Cromwell întrete supremaia în anul 1679, Parlamentul aprob i îl alung pe Iacob în Frana în
maritim a Angliei prin politici Habeas Corpus Act, o piatr de hotar decembrie 1688.
comerciale i coloniale foarte a drepturilor civile, care stipula William III i soia sa, Mria II,
bine coordonate, depind c nimeni nu poate fi reinut fr fiica protestant a lui Iacob II
Olanda în rivalitatea comercial o examinare legal i nu poate din prima cstorie, urc pe tron <
fi
Harta Londrei dup incendiul din T
a celor dou state. Dup moartea acuzat pe nedrept. drept co-suverani, dup ce accep- 1666, gravur
x
în cupru, sec. XVIII <
lui
în timpul
Carol II,
domniei
în anul 1666
1 Complotul prafului
izbucnete „Marele in-
de puc
cendiu din Londra" <5>. Nobilimea catolic loial lui
Acesta distruge cea mai Iacob I amenin s arunce

mare parte a oraului, Parlamentul în aer la redeschi-
care va necesita recon- derea acestuia în 1605. Acetia

strucii masive. ascund o cantitate mare de praf
Când Iacob II, de puc în pivniele Parlamen-
Wilhelm de Orania, viitorul rege William III,
fratele catolic al lui tului, îns conspiraia e trda-
navigheaz spre Anglia, pictur, 1 689 Carol, urc pe tron în t, iar conjuraii sunt prini
anul 1685, unii nobili Atrocitile comise de Iacob II de fa i executai. Evenimentul este
protestani în Irlanda, gravur în cupru,
protesteaz, îns vor sec. XVII celebrat la 5 noiembrie .
fi supui ©. Anulând
o interdicie dat de taser Declaraia dreptului care le
Carol II, Iacob acord fusese prezentat în Parlament.
catolicilor funcii în Ulterior aceasta avea s fie încor-

guvernare, iar în anii porat în Actul Parlamentului
1686-1687 proclam ca Declaraia drepturilor. Aceasta
libertate religioas stabilind drepturile Parlamentului
pentru catolici i în raport cu coroana i o monar- Execuia participanilor la

Complotul prafului de puc,
Puritanii sub ordinele Oliver Cromwell caut
pentru cei care nu hie constituional controlat
lui gravur în cupru, sec. XVII
i aresteaz nobili, pictur, sec. XIX împrteau credina de Parlament.
1 649-1650 Revolta scoienilor i irlandezilor 1 679 Aprobarea lui Habeas Corpus Act 1 688-1 689 Revoluia glorioas
1649 Oliver Cromwell proclam Anglia drept Commonwealth 1 686-1 687 Libertate religioas pentru catolici 1 689 Declaraia drepturilor
35
Domnia Casei de Hanovra

Anglia lupt împotriva supremaiei Franei în Europa i îi dezvolt teritoriile coloniale,
în 1714, Parlamentul stabilete succesiunea guelfîlor protestani.
Ca regent al ambelor ri, de Marlborough.

Wilhelm III O pune capt în 1704, englezii
conflictului dintre Anglia i ocup Gibraltarul i

Olanda. îi înfrânge pe irlandezi, Menorca. Dup victo-
care îl sprij insera pe Iacob II, riile lui Marlborough i
în btlia de la Boyne din anul ale prinului Eugeniu
1690, i pe scoieni, în masacrul de Savoia asupra fran-

de la Glencoe. Implicarea regelui cezilor în btliile
pe continent, unde lupta în de la Hochstadt ©i

alian cu Habsburgii împotriva Blenheim în 1704, de la
> Wilhelm timpul btliei de Boyne, Oudenaarde în 1708 i Memorialul reginei Anna Stuart din faa
x preteniilor lui Ludovic XIV, era III în la
i
pictur, sec. XVIII Catedralei Sf. Paul din Londra
> nepopular în Anglia, deoarece de la Malplaquet
el folosea trupele engleze pentru protestant Stuart, îi urmeaz la în 1709, Marea Britanie era cel care hotrte
_o
G a-i apra interesele în Olanda. tron. în timpul domniei sale, în era principalul bene- cine urmeaz s fie
Dup moartea regelui în anul 1707, Anglia i Scoia sunt ficiar al Pcii de la rege. Astfel, vduva
1702, la începutul Rzboiului unite în Marea Britanie, având Utrecht din anul electoare Sofia de
de Succesiune pentru Tronul un Parlament unic. îns Anna 1713, care încheia Hanovra, nepoata
Spaniei, cumnata lui, Anna © era un monarh slab, fiind sub Rzboiul de Suc- lui Iacob I, era
(1665-1714), ultima din dinastia influena ducelui O i ducesei cesiune pentru urmtorul
-o Tronul Spaniei. motenitor pro-
O
I se permite s-i testant. Dup
O pstreze cuceririle moartea Annei,
UJ
i primete o parte fiul Sofiei, electorul
dintre coloniile KLl George I, gravur color George Ludovic

3
Du în cupru, cea 1 730
franceze din de Hanovra, urc
America de Nord. pe tron ca George I €>. Marea
în Actul de instalare (1701), Britanie i Hanovra sunt conduse
Parlamentul exclusese catolicii, într-o uniune personal pân în
i pe oricine era cstorit cu 1837. Domnia Casei de Hanovra
acetia, de la succesiunea la tron continu pân la moartea reginei
i stabilise faptul c Parlamentul Victoria, în anul 1901.
John Churchill, duce de Marlborough
John Churchill a avut o carier strlucit în funcia de comandant mi-

litar al armatei sub îacoh II. Ulterior i-a oferit serviciile lui Wilhelm
de Orania, dei mai meninea legtura cu Iacob, fapt care i-a adus sus-
piciunea de trdare. Soia lui, Sarah Jennings, era prieten apropiat
a Annei Stuart, care, dup urcarea pe tron, îl numete pe Churchill
comandant-ef al trupelor engleze în Rzboiul de Succesiune pentru

Tronul Spaniei, iar în 1702 ti ridic la rangul de duce de Marlborough.
El îi i este considerat salvatorul patriei. Drept

înfrânge pe francezi
rsplat, Anna îi ofer pmânt i bani i construiete palatul Blenheim

pentru duce i soia lui. Sir Winston Churchill, descendent al primului
duce, se nate aici în anul 1874.
sus: Palatul Blenheim, Oxfordshire, construit

de John Vanbrugh i Nicholas Hawksmoore John Churchill, primul duce Btlia de la Hochstadt, gravur
de Marlborough, pictur, 1 705 în cupru, sec. XVIII
1 690 Btlia de la Boyne 1 704 Ocuparea Gibraltarului i a insulei Menorca 1714 George devine rege
I
1 701 Actul de instalare 1 707 Uniunea Angliei i Scoiei formeaz Marea Britanie
?6
l85-ccai8oo Ascensiunea Angliei 287
Regii de Hanovra i creterea puterii primului ministru
Parlamentul continu s-i sporeasc puterea sub regii Casei de Hanovra. Luptele pentru
upremaia comercial i colonial desfurat între Marea Britanie i Frana s-a încheiat
cu victoria primei, care acaparând întinse teritorii în Asia i în America de Nord, a pus
oazele imperiului su colonial.
Kobert Walpole© 1721 i 1742. încearc un eec iniial, el i susintorii lui
1
1 676-1745) este întâiul s asigure pacea în scoieni din clanurile locale sunt
nim-ministru politica extern, iar zdrobii la Culloden © în 1746.
modern" britanic, în 1742, când Marea Echilibrarea puterilor europene
prin faptul Britanie se implic rmâne unul dintre scopurile Compozitorul Handel i regele George I
la Tamisa, asistând la o reprezentaie a
stabilete în Rzboiul de politicii externe. La insistena lui „Muzicii apelor" de Handel, gravur în
: csponsabilitile Succesiune pentru William Pitt cel Btrân ©, Marea oel, sec. XIX
-a
1
abinetului. Tronul Austriei, Britanie intervine în Rzboiul
I ucreaz sub regii demisioneaz. de 7 Ani i, prin Tratatul de la m
-o
o
Ic Hanovra ca Pretendentul Paris din 1763, preia coloniile
ccretar de rzboi, El Sir Robert Walpole, catolic la tron, franceze din America de Nord i
conte de Oxford, gravur
poi prim-ministru. în cupru
Carol Eduard India. George II este urmat la tron
\vând încrederea Stuart, nepotul lui de nepotul su, George III ©, în
1 otal a regelui George I ©, apoi, Iacob II, cunoscut sub numele de anul 1760. Pentru a deveni inde-
lup 1727 a fiului su George II ©, Bonnie Prince Charlie, folosete pendent fa de faciunea Whig i
a i a majoritii Whig din înfrângerea suferit de englezi pentru a cpta mai mult greuta-
l'arlament, acesta coordoneaz în faa francezilor drept pretext te la guvernare, acesta se întreapt
politica Marii Britanii în anii pentru a debarca în Scoia. Dup ctre Partidul Tory. Politica sa William Pitt cel Btrân, conte
de Chatham, mezzo-tinto, sec. XVIII
duce la rzboiul pentru indepen-
Whig i Tory dena coloniilor americane (pag.
x
în Parlamentul britanic se con- 342). Factorul de decizie principal <
fruntau dou faciuni: Whig i în problemele politice devine Par-
Tory. Pân la jumtatea sec. XIX, lamentul. Boala mintal a regelui
acestea rmân singurele partide slbete coroana. Din anul 1811 i

politice din Marea Britanie. Ambii pân la moartea lui George III în
termeni erau iniial porecle ironice: 1820, fiul su, viitorul George IV,
Partidul Whig în campania electoral, tory însemna în irlandez haiduc, domnete ca regent. Cel mai im-
gravur în cupru de Hogarth, 1 755 portant premier sub George
iar whig era rebelul scoian pres- III,
biterian. Whig susineau liberalismul politic i economic, un Parlament William Tânr ©, dimi-
Pitt cel
puternic i tolerana religioas, în timp ce Tory, conservatori, aprau nueaz datoria statului i aduce
drepturile Bisericii Anglicane i ale Coroanei. Compania Indiilor Orientale sub
controlul guvernului. George III, pictur, sec. XVIII
ondra în timpul lui George II, goelet regal pe Tamisa Carol Eduard Stuart, denumit „ Tânrul pretendent" Caricatur la adresa lui William Pitt
1 Catedrala Sf. Paul pe fundal, pictur de Canaletto, sau Bonnie Prince Charlie, în Btlia de la Culloden, cel Tânr la o dezbatere în Parlament,
ec. XVIII gravur în oel, sec. XIX intitulat „Pitt cel fr coloan", 1 792
1 763 Tratatul de la Paris 1 784 Guvernul preia controlul asupra Companiei Indiilor Orientale
1 721 -1 742 Robert Walpole conduce guvernul 1775-1783 Rzboiul american pentru independen 1 793 Declaraia de rzboi adresat Franei
37
Olanda: de la lupta pentru independen

la ocupaia francez i 477 1795
Independena la care tind Habsburgii dup Reform duce la lupta Olandei pentru
eliberarea de sub dominaia regilor catolici ai Spaniei. Aceasta culmineaz în anul
1581 cu câtigarea independenei de ctre provinciile protestante din nord, sub Wil-
helm I de Orania, care devine primul guvernator (stadhouâer) al noului stat. Lupta
dintre nordul calvinist i sudul catolic, loial Habsburgilor, se întinde pân în anul
1621. în sec. XVII, Provinciile Unite ale Olandei, sub regena Casei de Orania, trec
printr-o perioad de înflorire maxim ca putere, naval, comercial i cultural ©,
fiind surclasate ulterior doar de Marea Britanic
Rondul de noapte, reprezentare a brigzii cetenilor

dinAmsterdam, pictur de Rembrandt, 1 642
>
x
i începutul luptei pentru eliberare
Olanda, ar prosper i încreztoare în puterile ei, sub influena Reformei i a calvinismului,
se implic în conflicte din ce în ce mai serioase ale regilor suverani,
Habsburgii catolici.
în anul 1477, Olanda, care Mria a Ungariei, retragerea Inchiziiei
aparinea ducilor de Burgundia, sora lui Carol i a Spaniei i

este transferat Habsburgilor prin Quintul, duce acordarea libertii
-o cstoria Mriei de Burgundia o politic de religioase.
o
cu viitorul sfânt împrat roman, compromis, îns Dup negocieri
o
o.
Maximilian I al Austriei. în Carol abdic © euate, Filip trece la
anul 1512, Maximilian unete în 1555, Olanda msuri drastice; în Execuii în mas în Olanda, gravur în
cupru, sec. XVI

3 majoritatea provinciilor în Cercul revenind fiului su, anul 1567 îl trimite
cu
burgund. Privilegiile cercului sunt Filip II al Spaniei. pe ducele de Alba decapiteaz în iunie 1568, la
sporite de nepotul acestuia, Carol Acesta respinge în Olanda ©, în Bruxelles. în acest moment
Caricatur înfiându-l pe
Quintul, care conduce Olanda orice împcare cu ducele de Alba i regimul fruntea armatelor toat Olanda era în revolt
dup 1506. protestanii. su sângeros din Olanda; spaniole, iar regen- fi; începe Rzboiul pentru
cadavrele lui Egmont i
începând cu anul 1540, O numete regent Hoorn zac la picioarele tul se retrage. Ajuns independen. Protestanii, care
sale, gravur în cupru, în Olanda, Alba erau poreclii Geusen („ceretori")
calvinismul este sprijinit din ce pe sora sa vitreg,
sec. XVI
în ce mai mult în Olanda. în 1542, Margareta de restaureaz prin de ctre spanioli, adopt numele
la Geneva, locul naterii lui Parma ©, care reintroduce for conducerea monarhic, i îi atrag pe spanioli într-un
Carol, are loc o revolt, iar politica de compromis a mtuii luându-i prizonieri în septembrie rzboi de gheril. Spaniolii,
radicalii calviniti organizeaz ei, îns nobilimea majoritar pe conductorii opoziiei, conii la rândul lor, rspund cu msuri
distrugerea bisericilor catolice O. calvinist a Olandei cere Egmont i Hoorn, pe care îi represive brutale ©.
Jefuirea i distrugerea unei biserici catolice de ctre Carol Quintul cedeaz conducerea Olandei fiului su Wilhelm de Orania protesteaz într-o audien
calviniti, gravur în cupru, sec. XVI Filip II, pictur, sec. XIX laMargareta de Parma, pictur, sec. XIX
1477 Olanda este preluat de Habsburgi 1 542 Revolta calvinist de la Geneva 1 559 Margareta de Parma devine regent a Olandei
|
1 51 2 Se înfiineaz Cercul burgund 1555 Filip II al Spaniei conduce Olanda

j8
'477-1795 Olanda: de la lupta pentru independen la ocupaia francez 289
Rzboiul olandez pentru independen

Lupta pentru independen a Olandei fa de Spania se intensific sub domnia represiv a ducelui
de Alba, culminând cu independena în anul 1581. Conductorii luptei pentru independen
sunt Wilhelm I de Orania i familia sa.
duce de Nassau-Dillenburg, i compromisuri în
Ludovic, erau reprezentani de probleme religioase,
frunte ai calvinismului combatant în 1579, cele apte
din imperiu. Ludovic cltorete provincii nordice,
prin Boemia i Ungaria pentru Olanda, Friesland,

a stabili aliane cu protestanii Gelderland, Zeeland,
radicali. Dup 1567, peste Overijssel, Utrecht i

60 000 de calviniti persecutai în Groningen, formeaz -o
Wilhelm de Orania, pictur, sec. XVI imperiu ajung în Olanda i Uniunea de la Utrecht, cu
se altur cauzei libertii, Wilhelm guvernator m
Catolicii jefuiesc o ferm în provinciile O
in 1556, rscoalele în anul 1572, Wilhelm (stadhouder), iar în 1581
din sud, pictur, cea 1 600
calviniste îl ptrunde în Olanda cu se despart oficial de 2
o
determin pe Filip II trupele protestante Spania, pentru a crea
al Spaniei s îi elimine i cucerete de la Republica Unit a
pe disidenii religioi spanioli mai multe Olandei. în 1579, pro-
din Olanda. în 1568, orae. Dup vinciile sudice se unesc
Wilhelm I de Orania aceste succese, i formeaz Uniunea de
O, ©, din Casa de în 1573, Filip II la Arras, supunându-se
Nassau-Dillenburg, îl reinvestete pe guvernatorului general
iniial confident al El Statuie ecvestr ducele de Alba spaniol Alessandro X
lui Carol Quintul,
a lui Wilhelm de Orania
guvernator general. Farnese ©, duce de
<
T
preia conducerea protestanilor Dup negocierile pentru înce- Parma; ulterior aceste
x
<
olandezi. Republica olandez tarea focului, în 1576 începe faza regiuni formeaz
ii datoreaz existena final a revoltei. Wilhelm d legi Olanda spaniol ©, Mormântul lui Wilhelm de Orania de
Kerk" (Biserica nou) din Delft, pictur,
la „Nieuwe
cea 1 651
devotamentului artat de pentru provinciile nordice, îns condus de Habsburgi.
Wilhelm pentru cauza uniunea cu provinciile sudice nu îns rzboiul nu se în- de pace i continuarea luptelor,
independenei fa de Spania. se realizeaz din cauza împotrivi- cheie, deoarece Farnese în 1580, Filip II ofer o recompens
Wilhelm i fraii si, Ioan VI, rii geusen -ilor © catolici de a face oscila între negocierile pentru capul lui Wilhelm de
Orania ©, acesta fiind împucat
Declaraia de independen în anul 1584, la Delft, de un catolic
a provinciilor unite
fanatic.
Jurmântul abjurrii lui Filip II
din 1581
Un prin este ales de Dumnezeu pentru

a fi conductorul unui popor, pentru a-l
apra de opresiune i violen, precum

face pstorul cu oile sale; iar Dumnezeu
nu a creat oamenii ca sclavi pentru prin...
ci mai degrab l-a creat pe prin de dragul
supuilor... pentru a-i guverna... i pentru

a-i sprijini ca un tat pe copiii si... Iar ED
Armura lui Ales-
când nu se comport astfel... ci are preten-
sandro Farnese,
ia de a-i transforma în sclavi, atunci nu Documentul prin care Wilhelm I
primit cadou
de Orania cheam la revolt împotriva de la regele
mai e prin, ci tiran.
Grande Place
spaniolilor, cu semntura sa Filip II al din Bruxelles, capitala
Spaniei Olandei spaniole
1 568 Execuia conductorilor opoziiei, Egmont i Hoorn 1 579 Declaraia de independen a Uniunii de la Utrecht 1 584 Asasinarea lui Wilhelm de Orania
1 567 Filip II o înltur de la putere pe Margareta 1568 începe Rzboiul pentru independen 1 579 Formarea Olandei spaniole
39
i Olanda ca stat independent pân la jumtatea sec. XVII
Rzboiul Provinciilor Unite împotriva Olandei de Sud se încheie în anul 1609. Apare
un conflict pentru conducerea Provinciilor Unite între guvernatorul (stadhouder)
din Casa de Nassau-Orania i comercianii puternici.

ales în domeniul picturii. îns
relaiile politice din interiorul
Provinciilor Unite erau dificile,
deoarece în 1590 a fost respins

propunerea de a avea un
conductor unic.
în 1585, Mauriiu ©, fiul mai
mare al lui Wilhelm I de Orania,
îl înlocuiete ca stadhouder al
> mai Isabella Clara Eugenia a Spaniei,
x provinciilor. Olanda, cea
pictur de Rubens, cca1613/1615
I
> puternic din punct de vedere

X Flota Companiei olandeze a Indiilor Orientale, pictur, 1 675
financiar dintre Provinciile
Dup declararea independenei, guvernatorul general al Olandei Unite, era dominat de o elit
Provinciile Unite sunt nevoite spaniole, arhiducele Albrecht de bogat de negustori © i de
s continue lupta împotriva Austria, i soia sa Isabella Clara magistrai, al crei conductor,
invaziei forelor spaniole conduse Eugenia O, una dintre fiicele lui Johan van Oldenbarnevelt, era
de Alessandro Farnese; pe plan Filip II, încheie un armistiiu, din 1586 al doilea politician
intern, sunt întreprinse aciuni în anul 1621, Filip III al Spaniei ca importan dup Mauriiu.
O împotriva catolicilor. în 1584, recunoate independena Cu toate c Mauriiu dorea
2 stadhouder-u\ Wilhelm de Orania Provinciilor Unite. s continue rzboiul, în 1609
van Oldenbarnevelt accept „Mauritshuis" din Haga, reedina lui
o este asasinat de un fanatic catolic, Nordul Olandei îi revine
cx Mauriiu de Orania
PJ
în anul 1585, Farnese cucerete rapid dup rzboaie i, datorit armisitiiul cu Olanda spaniol,
3 Antwerp, iar Provinciile Unite burgheziei puternice O din orae, cu scopul de a continua afacerile fratele vitreg al lui Mauriiu,
accept sprijinul Elisabetei I a ajunge curând cea mai bogat comerciale. Izbucnete un îl urmeaz în funcia de
Angliei, care le trimite 8000 de naiune a Europei din sec. XVII. conflict de putere, iar Mauriiu guvernator în 1625, cucerete
soldai englezi sub comanda Pentru un timp este principala îl înltur pe van Oldenbarnevelt fortree spaniole din sud în
contelui de Leicester. Rzboiul for naval © i colonial, i execut în 1619. Conflictul e
îl timpul Rzboiului de 30 de Ani
continu cu intensitate variat, cu teritorii care se întindeau determinat de lupta permanent i transform curtea de la Haga
pân când Mauriiu de Nassau, între America de Nord (New pentru putere între guvernatorii într-un centru al artelor i culturii.
fiul lui Wilhelm de Orania, dup Amsterdam, mai târziu New York) de Orania i reprezen-
doi ani de campanii reuete în i Caraibe, pân în Indonezia i tanii municipalitii,
1607 s alunge forele spaniole Japonia. De asemenea, domina i continuând pân în

din Olanda protestant. în 1609, din punct de vedere cultural, mai 1786. Frederic Henric ©,
de nunt al unui negustor din Haarlem,

Portretul Reprezentani ai breslei postvarilor, Frederic Henric înfiat ca mesager al pcii
pictur de Frans Hals, cea 1 622 pictur de Rembrandt, 1 662 i independenei, pictur de Jordaens, 1 652
1 609 încetarea focului

|
1 652-1 654 Primul Rzboi Naval Anglo-Olandez
|
1 667 |
Actul de navigare 1 668 Aliana cu Anglia împotriva Franei
|
1 621 I Recunoaterea independenei 1 665-1 667 I Al Doilea Rzboi Naval Anglo-Olandez 1 667-1 668 Frana atac
I 1 672 Asasinarea
I lui de Witl
40
'477-1795 Olanda: de la lupta pentru independen la ocupaia francez 291
Olanda pân la ocupaia francez

In anul 1672, Casa de Orania se impune prin Wilhelm III. Urmaii acestuia sunt alungai
n 1795 de trupele Revoluiei Franceze, inutul fiind controlat ulterior de Napoleon.
Wilhelm II, fiul lui Frederic o alian cu Anglia în anul 1688, pentru colonii, fapt care slbete
lenric, încearc s ocupe obligându-1 pe Ludovic XIV s se Olanda ca putere colonial. Pentru
Amsterdamul © în anul 1650 i retrag. îns Anglia se întoarce a-i înfrânge pe francezi, Wilhelm
s se proclame rege, îns moare ctre Frana într-un atac împotriva îi sprijin pe „patrioi" © în 1785
; nainte de a-i realiza planul. Provinciilor Unite, în special a i 1787, care înlturaser din
îl
Olandei, pe uscat i pe mare. în funcia de stadhouder în unele

consecin, de Witt este sfâiat provincii.
în buci în timpul unei revolte Olanda Spaniol revine

în august 1672, iar Wilhelm III Habsburgilor în anul 1713, Wilhelm III de Orania, rege al Angliei,
-o
pictur, cea 1 700 c
de Orania ©, fiul lui Wilhelm II, prin Pacea de la Utrecht, care
este numit comandant suprem încheie Rzboiul de Succesiune din sud de ctre trupele revolu- t-n
i stadhouder. Acesta pune capt pentru Tronul Spaniei, i este o

ionare franceze, în 1792, acestea
rzboiului cu Anglia în 1674 i redenumit Olanda Austriac ©. sunt anexate la Frana în 1794. 2
O
celui cu Frana în 1678. Dup ocuparea provinciilor în anul urmtor, francezii ocup o-
în 1689 primete tronul Angliei ca i Provinciile Unite, alung îl
ginere al lui Iacob II. Prosperitatea pe Wilhelm V i proclam

rii era asigurat de Compania Republica Batavia. în anul 1806,
Palatul primarului din Damplatz, Indiilor Orientale, înfiinat în Napoleon Bonaparte transform
Amsterdam, pictur, cea 1 668
1602, i de teritoriile coloniale acest stat francez satelit în regat
Marele pensionar al Olandei, din Africa (Cape Colony), Americi i îl cedeaz fratelui su, Ludovic.
lan de Witt, care reprezenta (Guyana ©, Antilele Olandeze) i
mrghezia liberal a oraelor Asia (Indonezia).
ostile monarhiei centralizate, Dup moartea lui Wilhelm III
este atras în dou rzboaie în 1702, nu a existat o conducere

navale cu Anglia pentru Actele unic pân în 1747, când
de navigare. Acestea întrerup Wilhelm IV Friso, membru al
supremaia naval olandez. în Casei de Orania, devine stadhouder
anii 1667-1668, Frana cucerete al Olandei Unite. în 1780-1784, fiul na p^
pri din Olanda Spaniol, fapt de culoare în
Biciuirea unei sclave Caricatur: Suprimarea revoltei
i succesorul su, Wilhelm V, duce
Guyana Olandez, gravur în cupru, împotriva lui Wilhelm V de Orania,
:are-l determin pe de Witt s fac un rzboi împotriva Marii Britanii, sec. XVIII gravur, 1 787
Libertatea intelectual HVGONIS GROTII

în Provinciile Unite
IVRE°BELLI
In sec. XVII, Provinciile Unite AC PACIS
erau o fortrea a libertii inte- LIBRI TR.ES.
In «juibus iusNaturx &Gcntium: item
lectuale în Europa. între anii 1613 iuris publici prxcipua «plicantur.
i 1618, Hugo Grotius, renumitul
i jurist de drept in-

teolog, istoric
ternaional, este magistrat- ef al
Rotterdamului. Rene Descartes,

printele raionalismului mo-
dern, se refugiaz în Olanda, în
JlOINO-rtJXCOFI'JtT!.
anii 1628-1648. Filozoful evreu Typu !c fumptibusWc» hcli jnorum.Da-

mclu fcDwj& A.briotnm tVCIrmcnttl Schlachli.
A.«»oM.PCXXvE
Baruch de Spinoza locuia, de ase-
Lucrarea Despre dreptul rzboiului
Castelul Laeken de lâng 782-1 784 pentru guvernatorul menea, la Haga.
Bruxelles, construit în 1 i al pcii, de Grotius, 1 626
Olandei Austriece, Mria Cristina de Austria
1 672 Wilhelm III de Orania devine stadhouder 1 71 3 |

Pacea de la Utrecht 1 795 Proclamarea Republicii Batavia
1 689 Wilhelm devine motenitorul tronului Angliei 1 792 Frana ocup Olanda 1 806 Ludovic Bonaparte devine rege
41
Italia în perioada papilor

I A PRINILOR ccai 45 o -ccaiSoo
între secolele XV i XVIII, Italia a fost câmpul de btaie dintre Frana,

Spania i Sfântul Imperiu Roman. S-a frâmiat în structuri politice in-
terdependente aflate permanent în conflict, care unelteau pe lâng ma-
rile puteri. Pe papii i prinii din nordul Italiei îi uneau setea de putere i
politica de clan, în lupta pe care o duceau împotriva libertii oraelor.
Triau în lux i îi transformau curile în centre sclipitoare ale artei
i literaturii.
Podul Sant'Angelo i Biserica Sf. Petru din Roma
Papalitatea Renascentist
>
Papii renascentiti erau lipsii de scrupule în politici iubeau grandoarea i plcerile lumeti,
>
x îi îmbogeau familiile, fiind de asemenea patroni ai artelor.
în Statele Papale, Papalitatea în 1471. Papii au trdat Biserica Clement VII, erau patroni ai arte-
Renascentist a început la mijlocul în favoarea propriilor familii. lor. Clement VII s-a aliat cu Frana
sec. XV. în timp ce primii si Roma O devenise un ora mai {pag. 276) împotriva împratului
reprezentani, de la mijlocul degrab al srbtorilor frivole Sfântului Imperiu Roman i în
i chiar sfâritul anilor 1400, decât al pietii religioase. Papii 1527 mercenarii imperiului au je-
erau umaniti importani i i cardinalii, în majoritatea lor fuit Roma, eveniment numit sacco
-o
o respectai, ca Nicolae V i Pius II membri ai familiilor nobile i di Roma ©. Paul III (Alessandro
2 (odinioar renumitul poet Enea influente, totodat înrudite, Farnese) © i Iuliu III au fost papi
o Silvio Piccolomini ©), decderea s-au îmbogit însuindu-i de tranziie care, dei au continu- Enea Silvio Piccolomini, viitorul pap
Oh
Pius încoronat ca poet-laureat de
moral s-a instaurat odat patrimoniul bisericilor. Totui, at s duc un mod de via similar II,
împratul Frederic III, fresc de

3 cu pontificatul lui Sixtus IV, curtea papilor renascentiti era prinilor renascentiti, au iniiat Pinturicchio, cea 1 502
a.
totodat un centru al
culturii i al artelor,
locul în care importani
artiti precum Rafael
i Michelangelo © au
primit comenzi de la
prinii ecleziati s
creeze lucrri de art.
Integritatea papa-
litii a înregistrat un Congregaia Conciliului de la Trent,
DUS 5 punct critic în timpul pictur, sec. XVIII
Armata de mercenari a lui Carol Quintul
ridiculizându-l pe pap, gravur în cupru
lui Alexandru VI, care
i-a sporit autoritatea
în 1492-1503. Succeso- Papa Leon X, reproducere dup un
portret executat de Rafael
rul su, Iuliu II, a luptat
în fruntea armatei Reforma, convini de împratul

împotriva agresorilor Carol Quintul. Conciliul de la
Statelor Papale ia Trent ©, convocat în 1545, care a

oraelor rivale ita- durat pân în 1563, a introdus în
liene, pe când papii cele din urm, dup ani de dezba-
Crearea lui Adam, fresc de pe
provenii din familia teri, un program vast de reorgani-
tavanul Capelei Sixtine, pictat
Palatul Farnese din Roma al lui Paul Medici, Leon XO i zare ecleziastic pe plan intern. de Michelangelo, 1 51
1447 înfiinarea bibliotecii Vaticanului 1 527 Sacco di Roma 1542 Reintroducerea Inchiziiei
1506 începe construcia Bisericii Sfântul Petru din Roma 1536 începutul reformelor papale
42
( ca 1450-cca 1800 Italia în perioada papilor i a prinilor 293
Papalitatea în timpul Contrareformei

Sub influena Contrareformei a avut loc renaterea moral a papalitii, dar ea a adus totodat
o îngrdire a libertilor intelectuale i tiinifice, iar papalitatea a ignorat iluminismul
pentru o lung perioad de timp.
Dup ce planurile de reform ale Sub conducerea lui Paul V

papilor Adrian VI, Pius III i i a lui Urban VIII, Roma în
Marcel II au euat din cauza duratei sec. XVII a devenit din nou
prea scurte a pontificatelor, Paul IV, centrul mondial al artei ©i
în 1555, i Pius V, în 1566, au reuit al culturii, perioad umbrit
s fondeze o papalitate contra- totui de disputa cu Galileo
Cesare Borgia reformist ferm. Renaterea Galilei © privind viziunea

moral care s-a produs în timpul copernician asupra lumii. -o
In seara zilei de 31 octombrie
Grigore XV a fondat în 1622
1501, Cesare Borgia (fiul lui
Congregaia pentru Rspân- ti Papa Pius VI i împratul losif II, m
Alexandru) a gzduit în ca- gravur în cupru, sec. XVIII
direa Credinei (Propaganda Fide),
O
merele palatului su din Vatican
care a fost responsabil în urm- luminate, care se instalaser pân 2
o petrecere cu 50 de prostituate o
toarele secole de coordonarea în acea perioad în rile catolice. D-
onorabile, numite curtezane, ca-
rspândirii activitilor misionare Austria, Spania i Portugalia l-au
re dup mas au dansat cu ser-
catolice în întreaga lume. Inocen- forat pe reacionarul Clement XIV
vitorii i cu ceilali care erau de
iu XI s-a distins de ceilali succe- s dizolve puternicul Ordin al
fa, mai întâi îmbrcate, apoi
sori ai lui Urban VIII, formând o iezuiilor în 1773. Succesorul su,
goale. Dup mas, candela-
coaliie puternic între puterile Pius VI ©, cade victim acestor
brele cu lumânrile arzând
Europei împotriva otomanilor manifestri în 1782, când pleac
au fost aezate pe podea fiind
care asediaser Viena în 1683. spre Viena într-o încercare inutil
împrtiate castane în jurul lor.
Prostituatele dezbrcate le-au
Papalitatea a refuzat curentul de a-1 convinge pe losif II s ia
iluminist din sec. XVIII prin cen- msuri mai puin dure împotriva
adunat cu mâinile, târânâu-se
Mormântul Papei Alexandru VII în
zurarea i interzicerea crilor. Bisericii (pag. 273). în 1797, Pius
în genunchi, iar scena a fost
Biserica Sf. Petru din Vatican, Benedict XIV ©, liberal i ilumi- pierde Avignonul, o enclav din
urmrit de pap, Cesare i sora proiectat de Bernini, 1 676-1 678
nist, descris de Montesquieu ca un sudul Franei, iar în 1798, la
sa Lucreia (Borgia).
acestor papi este totui însoit pap al crturarilor, a remarcat ordinul lui Napoleon, este
de Inchiziie i regimul ei de necesitatea existenei iluminismu- capturat de armatele franceze
)ohan Burcardus,
teroare. Dintre membrii clerului lui ecleziastic pe plan intern, dar ce ocupaser Italia i deportat
maestru de ceremonii al lui
activ din acea perioad se remarc succesorii si au revocat aceste re- în Frana, cu o mare parte a
Alexandru VI
i Carlo Borromeo, canonizat forme, opunându-se monarhiilor patrimoniului Bisericii.
ulterior, care în calitate de cardi-

Sus: Cesare Borgia, pictur,
1
cea 1520 nal i arhiepiscop al Milanului
i-a concentrat eforturile în ./_» < 'Ev^HhmM *« :
i Iu
scopul reformrii multilaterale

a Bisericii dup 1560.
Printre papii care
principiile Contrareformei se
au aplicat
nu-
ET* mtrV •. ' JL
*<. .-.-Ai
1 r w ..
mr Grigore XIII, care a introdus
actualul calendar gregorian, i

Sixtus V, care a anihilat bandele WWf'Wj'- r "
\'
Yi
:
'
f V 1
de tâlhari din Statele Papale ia

consolidat centralizarea puterii fi J r
papale prin reorganizarea com-
plet a administraiei Bisericii, m *
_ _.
Papa Benedict XIV, pictur, sec. XVIII meninut pân în sec. XX. Galilei se apr în faa Curii Inchiziiei, pictur, sec. XVII
1 582 Reformarea calendarului gregorian 1633 Procesul lui Galileo 1 798 Capturarea
|
lui Pius VI
1 545-1563 Conciliul de la Trent 1 622 Propaganda Fide 1 723 Dizolvarea Ordinului Iezuit
43
I Nobilimea i Statele Papale din Nordul i Centrul Italiei
în pofida importanei lor politice minore, numeroasele palate princiare italiene au devenit
veritabile centre culturale i artistice ale Renaterii i ale barocului, fiind egalate în etalarea
grandorii doar de familiile nobile din oraele-republici.
înfrângerea francezilor la Pavia O nordul Italiei. Cosimo s-a auto-

în 1525, când împratul Carol proclamat conductor suprem, a
Quintul a declarat Milanul fief adunat celebra colecie de picturi Btlia de la Pavia, gravur în lemn,
cea 1 530
imperial. din Palatul Pitti i a cucerit Siena,
Istoria familiei Medici din Flo- pe care a inclus-o în Toscana în 1530. Dispariia liniei directe în
rena O este bogat în evenimen- în 1555. în 1569 a fost ridicat la 1627 a dus la începerea Rzboiul
te. Au devenit conductorii neo- rangul de mare duce al Toscanei. de Succesiune al Mantovei (1628-
ficiali ai oraului i s-au remarcat Când dinastia s-a stins în 1737, 1631). împratul
îndeosebi ca patroni ai artelor, marele ducat i-a fost oferit lui a capturat Mantova i a declarat-o
> XV, Cosimo Btrân 1-a Francisc tefan (numit mai târziu posesiune imperial în 1708.
xi
în sec. cel
> invitat pe sculptorul Donatello la împratul Francisc I)
X curtea sa. Michelangelo i Botti- în schimbul Lorenei

celli au lucrat în Florena pentru (pag. 281). Fiul su, Petru
Lorenzo de Medici, pictur de Vasari, nepotul su, Lorenzo Magnifi- Leopold, cunoscut ca
sec. XVI
cul €>. Dup moartea acestuia, împratul Leopold II, a
în timp ce Regatul Neapolelui i familia a fost condus de clug- transformat Toscana,
Siciliei era condus în sec. XVIII rul Savonarola O, care a organi- printr-o serie de re-
de Spania sau de familii spaniole zat în 1494 un tip de republic forme sociale, într-un
-a
o înrudite, dinastii locale cu diferite teocrat. Dinastia Medici a rein- model de monarhie lu-
origini {pag. 195) au stpânit trat în drepturi în 1513. Dup asa- minat i un centru al
o nordul i centrul Peninsulei sinarea lui Alessandro de Medici, tiinelor independente.
Italice. Familia milanez Sforza, care în calitate de ginere al lui Vechea Cas regal
Turnul cu clopot al catedralei din Florena, de Giotto
3 descins dintr-un mercenar (con- Carol Quintul câtigase în 1532 titlul d' Este a primit în 1452
di Bondone, i domul de Brunelleschi
dottiere), a fost exilat în momen- de duce al Florenei pentru familia aprobarea împratului
tul în care Francisc I al Franei, sa, Cosimo I, un vr îndeprtat, a pentru fiefurile Modenei i Papa Paul III © din Casa Farnese
dup victoria de la Marignano, a preluat puterea i ducatul a deve- Reggiei, iar în 1471 papa li-a dat 1-a fcut pe fiul su nelegitim, Pier
cucerit Lombardia. A urmat apoi nit din 1537, fora dominant din ducatul Ferrara ©. Ercole I a Luigi, duce al Parmei i al Piacenzei
dezvoltat Ferrara într-un ora în 1545. Cu toate acestea, ducele

modern cu strzi largi i drepte. fiind asasinat, domeniul a fost
Fiul su Alfonso I a fost cstorit ocupat de armatele imperiale. Fiul
cu fiica papei, Lucreia Borgia. su Octavian a reuit s recâtige

Când dinastia s-a stins odat cu
Alfonso II în 1597, papa a preluat
iar Ferrara în 1598 ca fief papal,
îns rudele familiei d' Este au

rmas conductoare în Modena
pân la ocupaia francez
din 1796.
Principala ramur a familiei
Gonzaga a domnit în Mantova.
Margraful Giovanni Francesco III,
cstorit cu Isabela d' Este O, a
transformat Mantova într-un

important centru cultural. Fiul lor Bl
Execuia lui Savonarola în Florena, cea 1 500 Frederic II a câtigat titlul de duce Castelul Estense din Ferrara
1 452 I Dinastia d' Este conduce Modena i Reggia 1 51 5 Capturar ea Lombardiei de ctre francezi 1 528 |
Sfâritul dominaiei franceze în Genova
Cea 1 500 I Dinastia Medici conduce Florena 1525 Carol Quintul declar
I Milanul fief imperial 1 545 Dinastia Farnese conduce Parma i Piacenza
44
( ca 1450-cca 1800 Italia în perioada papilor i a prinilor 295
Andrea Doria O, luptând

împotriva otomanilor ca amiral în
armata împratului Carol Quintul,
a pus punct dominaiei franceze
din Genova în 1528 i a reintrodus
vechea constituie a republicii
aristocratice prin alegerea unui
doge ca ef al statului la fiecare

doi ani. Compensând pierderea
controlului asupra comerului
în detrimentul veneienilor i al
turcilor, genovezii au devenit
principalii creditori ai Coroanei Niccolo Machiavelli -o
isabela d' Este, duces de Mantova, Papa Paul III i nepoii si, c
spaniole. Spre deosebire de Vene-
pictur de Rubens, cea 1 605/1 608 pictur de Tiian, 1 546 Diplomat i membru al guver-
ia ©, Genova s-i men- a reuit
-o
m
nului Republicii Florentine,
proprietile în 1538 prin mariajul familiei Farnese s-a stins în 1731, iar in o poziie dominant asupra o
Niccolo Machiavelli a dezvoltat,
cu Margareta, fiica nelegitim a Parma, iniial declarat de împrat comerului. Republica Veneian a
în prima sa lucrare îl Principe o
împratului Carol Quintul. Fiul lor fief imperial, a fost dobândit în pierdut pân în sec. XVIII aproape
(Principele) din 1513, princi-
Alexandru a devenit guvernator al cele din urm în 1748, prin mariaj, toate teritoriile deinute în estul
piul politicii pragmatice ca lege
Olandei în 1578. Linia dinastic a de dinastia spaniol a Bourboni- Mrii Mediterane în favoarea oto-
fundamental pentru statele eu-
lor (pag. 300), care stpâneau de manilor. Reorientarea comerului
ropene moderne: „Scopul scuz
asemenea Regatul Neapolelui i mondial ctre Oceanul Atlantic a
mijloacele."
Siciliei. dus la declinul treptat al oraului,
O alt dinastie papal, Della în 1797, francezii au ocupat
Sus: Niccolo Machiavelli,
pictur, sec. XVI
Rovere, stpânea regiunea Veneia i Genova, au desfiinat
Urbino. Aici, guvernatorul i legea dogilor i au transformat
condotierul Frederic de Monte- ambele orae în state-satelit ale
feltro a primit titlul ducal în 1474, Republicii Franceze.

fondând o dinastie. în cadrul ei, Cea mai important dinastie
nepotul papei Iuliu II i totodat din nordul Italiei a fost Casa de
strnepotul papei Sixtus IV, Savoia, care conducea Ducatul de
Francisc Mria della Rovere, Savoia i Piemontul din Torino ©.
s-a cstorit în 1508. Urbino S-a aliat cu francezii i apoi
i-a pstrat independena pân cu Habsburgii pentru a-i
Andrea Dona înfiat ca zeul mrii

în 1631, an în care a revenit menine independena i a-i
Neptun, de Bronzino, circa 1 530 Statelor Papale. extinde teritoriile. Dup
rzboaiele de succesiune
pentru Tronul Spaniei a câtigat
Bazilica Supergra, cu mausoleul
dominaia asupra Sardiniei ©. Casei de Savoia, în Torino
Alte state italiene
fiind conduse de
ramuri ale Casei de
Bourbon, respectiv de
Habsburgi, doar dinas-
tia de Savoia, singura
dinastie regal italian
autentic, s-a implicat
în micarea de inde-
penden a Italiei din încoronarea lui Victor Amadeus II, duce de Savoia,
Gondola dogelui Veneiei, pictur de Canaletto, cea 1 750 sec. XIX. relief în marmur, 1713
1 555 Cucerirea
|
Sienei 1 598 |
Ferrara devine fief papal 1 737 |
Sfâritul stpânirii dinastiei Medici
1578 Alexandru Farnese devine guvernator al Olandei

|
1628-1631 |
Rzboiul de Succesiune al Mantovei 1 797 Genova i Veneia sunt ocupate de
I francezi
45
Spania i Portugalia i5 oo isoo
în secolele XV-XVIII, cltoriile pentru descoperirea unor noi teritorii i

comerul naval au transformat Portugalia i Spania în principalele
puteri maritime ale Europei. Sub conducerea lui Filip II ©, Spania
a devenit principala putere care sprijinea Contrareforma. Dup
1580 în Portugalia i dup 1600 în Spania, a avut loc un declin economic i
politic rapid, accelerat adesea de guvernri slabe i conservatoare, care
a durat pân prin 1750, când ambele ri o au pus în practic reforme
asociate monarhiilor luminate de pretutindeni. în iureul Revoluiei
Franceze, ambele state au czut sub stpânirea napoleonian.
U Harta Peninsulei Iberice, 1 577 dreapta: Filip II al Spaniei Ei
>
x
i
m Spania: de la regii catolici la Filip II
>
X Unirea Regatelor Castiliei i Aragonului a deschis drumul pentru înfrângerea definitiv i
izgonirea arabilor musulmani, ducând la înflorirea Regatului Spaniol. Sub conducerea
lui Carol Quintul i a lui Filip II, Spania a devenit principala putere catolic a Europei.
Spania a fost unit în 1469 prin duc la îmbuntiri în

mariajul „monarhilor catolici" ceea ce privete starea
Ferdinand de Aragon ©i Isabela financiar a statului.
de Castilia O. în 1492, ultimul Când lipsea din ar, de

-o conductor iberic musulman a altfel destul de frecvent, Isabela I, portret, Ferdinand II, portret,
o cea 1 500 cea 1 500
2 fost alungat din Granada i Recon- Carol lsa regena soiei
o quista a fost desvârit odat cu sale Isabela a Portugaliei sau fiului contiincios, a administrat
o.
expulzarea sau cretinarea evrei- su Filip II. regatul direct din Palatul Esco-
înmânarea cheii Granadei de ctre
3 lor i a maurilor. în acelai an, ultimul conductor musulman, dup
Dup abdicarea lui Carol în rial © din Madrid fiind hotrât
O-
Cristofor Columb © debarc în capitularea oraului, gravur în piatr, 1556, fiul su Filip motenete
II s combat prin orice mijloace
cea 1 500
America i o revendic în numele posesiunile Spaniei de peste rspândirea protestantismului în
Spaniei. Motenitoarea regal Castilia. Dup decesul lui Filip ocean, rile de Jos i Italia. Europa. A dus un rzboi prelungit
a tronului spaniol, Ioana I de în 1506, Ferdinand de Aragon Carol este figura principal cu aceast micare, început în
Castilia, se cstorete în 1496 cu se proclam conductor peste a Contrareformei catolice 1568 (pag. 288), care a avut drept
Filip cel Frumos de Habsburg, fiul întreaga Spanie. europene. Monarh extrem de urmare separarea rilor de Jos.
împratului Maximilian I. Odat Numai dup moartea lui
cu moartea Isabelei în 1505, starea Ferdinand în anul 1516, nepo-
mintal deja afectat a Ioanei tul su Carol I, devenit în 1519
face imposibil guvernarea ei în împratul Sfântului Imperiu

Roman, sub numele
Carol Quintul, reuete
s-i ia motenirea
în stpânire. în 1520,
oraele spaniole se
rzvrtesc împotriva
consilierilor olandezi.
Cuceririle Spaniei din
Lumea Nou înseamn

intrarea unor enorme
Palatul Escorial, reedina i de înmormântare
locul
cantiti de aur în ar,
al regilor spanioli din 1 563, construit de Juan
Bautista de Toledo i Juan de Herrera dar pe termen lung nu Columb întorcându-se cu daruri din Lumea Nou, pictur de Delacroix, 1 839
1469 Unificarea Spaniei 1492 Columb ajunge în America 1 51 6 Carol I devine rege al Spaniei 1556 Filip II devine rege al Spaniei
1480 înfiinarea primei Curi a Inchiziiei în Sevilla 1506 Moartea lui Filip cel Frumos 1 520 Rscoale în oraele spaniole
46
,oo-i8oo Spania i Portugalia 297
Momentul de maxim înflorire i declinul puterii spaniole
l'oziia dominant pe care a obinut-o Spania în Europa i în Lumea Nou în timpul domniei
lui Filip II este pierdut sub conducerea succesorilor acestuia. în timpul ultimului Habsburg spaniol,
1 ara ajunge în pragul falimentului, iar influena sa politic este mult diminuat.
de Valois, fiica Caterinei de degenerrii. Carol II ©, fiul lui
Medici. în contextul Contrarefor- Filip, ultimul dintre Habsburgii

mei, a finanat Liga catolic spanioli, era impotent i totodat
(pag. 277) în Rzboaiele religioase bolnav mintal. Chiar i înainte
franceze, dar nu a reuit s-1 împie- de moartea sa, la curtea regal,
dice în 1589 pe Henric de Navarra disputa dintre pretendeni
s devin rege al Franei. în 1571, asupra succesiunii la tron era
flota spaniol papal sub comanda acerb. Dup decesul acestuia, Celebrarea victoriei de la Lepanto -a
lui Ioan de Austria a triumfat la în noiembrie 1700, începe repurtat împotriva otomanilor, cu papa
Pius V, Filip II, Dogele Alvise Mocenigo
Lepanto©, în btlia naval cu Rzboiul de Succesiune la Tronul m
al Veneiei i Ioan de Austria, -o
clare, portret de Velasquez, o
hilip III
otomanii. Totui, supremaia ma- Spaniei. pictur de El Greco, cea 1 577 n
ca 1 634 B:
ritim a Spaniei a fost întrerupt
o
I )intr-o poziie favorabil, Filip II în anul 1588, când Invincibila - .^.«*~~m~
1
i rspândit puterea spaniol în în- Armada a fost învins în apropie-
reaga Europ. A sprijinit Austro- rea coastei britanice {pag. 283).
:
I labsburgii împotriva protestan- în 1598, Filip II a fost succedat
I
ilor, a încheiat în 1559 rzboiul cu de fiul su Filip III O, care a czut •
.^K"?"%
I rana i s-a cstorit cu Elisabeta sub influena favoriilor regali, s'14
în plus, a irosit finanele statului £J) ^^^^^^^JMI
întreinând forele catolice
în Rzboiul de 30 de Ani. în
mi'ii
Palatul Buen Retiro i grdinile din Madrid,

NUM-
pictur, sec. XVII
X
X
I
aceeai perioad, arta i literatura

spaniol <D erau în plin înflorire
la curtea sa. în 1627, Filip IV ©
a fost forat s declare statul
falimentar i a acceptat în 1659,
dup grele înfrângeri suferite de

la francezi, pierderea unor
teritorii prin Tratatul Pirineilor.

Âorile de vânt din La Mancha, decorul înrudirile repetate ale austriecilor
elebrului roman din sec. XVII, Don
)uijote de Miguel de Cervantes,
i Habsburgilor spanioli au
ombatant la Lepanto început s dea semne clare ale
Filip II în timpul înfrângerii Armadei spaniole

trimise s invadeze Anglia:
Trebuie s-l slvim pe Dumnezeu pentru tot ce face. i îi mulumesc
pentru îngduina artat. în furtunile pe care Armada a trebuit s le
înfrunte, ar fi putut avea o soart mai rea, (i) faptul c nenorocirea lor
nu a fost mai mare se datoreaz rugciunilor noastre pioase ...
Fragment dintr-o scrisoare ctre episcopii spanioli, 1588
3 Sus: Victoria naval a Angliei asupra Armadei spaniole, gravur, sec. XVII
ilip IV, portret de Velasquez Carol II, portret de Velasquez
1 588 înfrângerea Armadei spaniole 1627 Statul Spaniol e declarat falimentar 1 700 Rzboiul de Succesiune la Tronul Spaniei
1 571 Btlia de la Lepanto 1 589 Henric de Navarra devine Rege al Fran{ei 1 659 Tratatul Pirineilor
-r
Portugalia la apogeul supremaiei sale maritime

Cltoriile de explorare a noilor teritorii, comerul naval i o flot bine condus au fcut
din Portugalia principala putere maritim de la sfâritul sec. XV. ara i-a pierdut poziia
dominant, odat cu preluarea conducerii de ctre dinastia Habsburgilor spanioli.
Din timpul lui Henric a antrenat explora- a atins apogeul
Navigatorul, în prima tori i militari. în anii supremaiei maritime.

jumtate a sec. XV, 1487-1488, Portughezii au construit
exploratorii portughezi Bartolomeo Diaz a de-a lungul coastelor
s-au consacrat navigat ctre Capul africane i indiene

descoperirii unei rute Bunei Sperane. Zece forturi i factorii, con- Vasco da Gama în faa unui suveran indian,
gravur în lemn, sec. XIX
maritime spre India, ani mai târziu, regele trolând astfel comerul
înconjurând Africa i Manuel I cel Norocos © mirodeniilor cu Europa.
întemeind astfel noi a finanat expediia lui Colaborând cu anumite cpetenii
baze de-a lungul Regele Manuel I cel Vasco da Gama ©, care de triburi africane, aduceau un
coastei acesteia. Norocos alturi de a fcut un ocol în jurul mare numr de sclavi pe pieele
Sf. Hieronim în Belem,
Ioan II (rege al Portuga- Mnstirea Hieronim, Africii, ajungând în europene. Caravelele portu-
liei în 1481-1495) a lansat sculptur donat de India © în mai 1498. gheze © dominau mrile.
rege, sec. XVI
un program important în 1500, Pedro Francisco de Almeida,
de construcie de nave, a ordonat Alvares Cabrai a revendicat devenit în 1505 primul
desenarea unor hri maritime ©, în numele Portugaliei o vicerege portughez din
parte din Brazilia de astzi, Indiile de Est, i Alfonso

consolidând astfel poziia de Albuquerque ©
-o Portugaliei în America de au consolidat domi-
o
Sud, confirmat de împr- naia portughez
o irea papal a Lumii Noi din Oceanul In- Biseric în stil baroc, datând din timpul
când portughezii dominau oraul Goa
între Spania i Portugalia dian i au preluat
3 prin Tratatul de la Torde puterea în oraele portughezii au crezut mult timp
sillas, din 1494. Alfonso de Albuquerque

corne rciale Goa c el se va întoarce victorios, zvon
Manuel a centralizat puterea i Malacca. Succesorii lor au alimentat de câiva aventurieri în
ca monarh absolut i a expulzat cucerit insulele Molucca (Insulele propriul avantaj. Fratele bunicului
în anul 1496 maurii i evreii condimentelor) i Ceylonul. su, cardinalul Henric, care deja
refugiai din Spania - în nordul Sebastian ©, nepotul lui Ioan, domnise ca regent pentru
Africii. în timpul domniei lui i a urcat la tron în 1557, aspirând la tânrul Sebastian, 1-a succedat
Sebastian, rege al Portugaliei,
pictur, 1571 a fiului su, Ioan III, Portugalia o renatere a cruciadelor. Susinut pe acesta la tron fiind nevoit s-i
de o mare armat, a invadat în 1578 rscumpere cu un pre uria pe
nordul Africii, dar a fost învins supravieuitorii rzboiului. Linia
de sultan la Ksar el-Kebir. Cum regal a Casei de Aviz s-a stins odat
trupul su nu a fost gsit niciodat, cu moartea lui Henric în 1580.
~ l
.
«
rMi»i-:RM)vzo *u- "
1 '
3L Lt^""'
C=3
• O MA
Vas cu pânze portughez, ilustraie de Harta portughez a lumii, 1 573
1 487 Navigarea în jurul Capului Bunei Sperane 1498 Descoperirea rutei maritime spre India 1 578 Btlia de la Ksar el-Kebir
1494 Tratatul de la Tordesillas Din 1 505 Vicerege portughez în Indiile de Est 1 578 Atacul asupra nordului Africii
48
isoo-i8oo Spania i Portugalia 299
Portugalia pân la ocupaia lui Napoleon

Nici sub conducerea spaniol, nici sub domnia Casei de Bragana, Portugalia
nu a reuit s-i recâtige importana de altdat. Dup reformele iniiate
de Pombal, ara a fost ocupat de Napoleon.
înc din timpuri strvechi, în 1759-1760, a expulzat
conductorii Portugaliei au iezuiii - conductorii

fcut aliane cu casele regale Inchiziiei ©-din
spaniole prin intermediul Portugalia, contribuind
cstoriilor. Filip II al Spaniei ©, totodat la dizolvarea Rscoal în Lisabona împotriva regelui spaniol,
gravur, sec. XVIII
unchiul regelui Sebastian, acestui ordin în 1773,
a respins în 1580 revendicrile prin presiuni asupra
dinastiilor înrudite, ocupând papei. Pombal a 13

c
Portugalia i alipind-o imperiului consolidat o form de
su. în plus, dup 1598, Portugalia monarhie luminat, a m
c
a fost subminat din cauza reformat universitile
slbiciunilor Habsburgilor i a adus Portugalia pe 2
c
spanioli. Olandezii au capturat aceeai linie cu cele mai
în 1663 insulele Molucca, iar în progresiste regimuri
1668 Ceylonul, devenind puterea ale Europei.

I ilip II, Rege al Spaniei i al Portugaliei, dominant în Oceanul Indian. Moartea lui Iosif
culpturîn bronz, cea 1570
Rscoala portughez © în 1777 a coincis cu Cutremurul din Lisabona
împotriva Spaniei, susinut de declinul lui Pombal, La 1 noiembrie 175% un cutremur devasta-
Anglia, 1-a instalat pe tron în deoarece sub influena tor i ulterior un val mareic uria au dis-
1640 pe Ioan IV (al dinastiei de Bisericii numeroi trus oraul Lisabona, omorând aproximativ
Bragana, o alt ramur a vechii conductori au revenit 60000 de oameni. Evenimentul a devenit un
case regale). în 1654, el i-a alungat la putere. întrucât subiect mult discutat în perioada iluminis-
pe olandezi de pe coasta Braziliei, Portugalia a rmas mului european. Optimismul susintorilor
consolidând-o ca posesiune a aliatul Marii Britanii,
iluminiti afost zguduit serios, Voltaire scriind
Portugaliei. în timpul domniei Napoleon a ocupat ara în 1756 un poem virulent pe care l-a intitulat
succesorului lui Ioan, Portugalia în 1807, expulzându-1 Poem despre dezastrul Lisabonei sau
a cutat susinerea Marii Britanii pe regentul Ioan VI, cel
O examinare a axiomei totul e tine.
împotriva Spaniei. Economia rii ce pusese bazele celei
urmare sus: Cutremurul din Lisabona, schi,

a suferit ca a emigrrii în de-a doua curi regale
sec. XVIII
mas ctre Brazilia, fapt cauzat în Brazilia.
de ierarhia social rigid, în care

) proprietate obinuit a nobilimii,
1 Villa Real, nordul Portugaliei, o mare parte a domeniilor © se
onstruit în sec. XVIII aflau în posesiunea nobilimii.
Schimbarea a venit în 1750, odat

cu instalarea la tron a lui Iosif I,
susintor al monarhiei luminate.

Prim-ministrul su, marchizul de
Pombal, s-a folosit de cutremurul
ce a zguduit Lisabona © în
1755 pentru a face schimbri
radicale: reconstrucia oraului,
îmbuntirea infrastructurii
i revitalizarea economiei,
EDI
între 1761 i 1763 a interzis
retici ari pe rug de iezuii, Corbii intrând în portul Lisabonei; pe fundal Piaa Comerului,
|t avur în cupru, 1 723 sclavia pe teritoriul Portugaliei. pictur, cea 1800
580 Filip II ocup Portugalia 1 654 Portugalia fondeaz o colonie în Brazilia 1 759-1 760 Iezuiii sunt expulzai 1 807 Napoleon invadeaz Portugalia
1 1
1
' L i
1
Decembrie 1 640 Rscoala portughez 1 noiembrie 1 755 Cutremurul din Lisabona 1 761 -1 763 Abolirea sclaviei
49
i Spania sub prima dinastie a Bourbonilor

Dinastia Habsburgilor s-a stins, iar noua linie a Bourbonilor a adus temporar Spania sub influena
Franei. Condus de monarhi bolnavi mintal, Spania a pierdut din teritorii i influen.
în 1700, Carol II, ultimul din în Rzboiul de Succesi- hic, Filip V O (rege
dinastia Habsburgilor, neavând une pentru Tronul în 1700-1746) a fost pu-
nici un motenitor, a lsat prin Spaniei, cele dou pri ternic influenat de cea
testament tronul Spaniei strne- combatante au luptat de-a doua soie, Isabella
potului su, ducele Filip de pentru teritoriile reven- Faraese O, prines

Anjou ©, nepot al lui Ludovic dicate. Totui, dup ce a Parmei i Piacenzei,
XIV al Franei. Austro-Habsburgii Iosif I a fost succedat care dorea s asigure
s-au opus acestei decizii, având de fratele su Carol III coroana pentru fiii
pretenii asupra tronului. Erau la tronul Sfântului si. Dup Rzboiul de

Filip V, portret
Regele Ludovic XIV îl declar rege
susinui de englezi, care se Imperiu Roman, aliaii Succesiune la Tronul
al Spaniei pe ducele de Anjou,
de Rigaud, sec. XVIII
temeau de hegemonia Franei. de odinioar ai acestuia Poloniei din 1734-1735, litografie color
au început s se team de puterea Habsburgii au fost forai prin

crescând a Habsburgilor. în cele i diplomatice
presiuni militare Farinelli
dinurm, succesiunea a fost îm- s renune la Napoli i Sicilia, iar Cântreul italian castrat Fa-
prit: nepotul lui Ludovic XIV dup încheierea Rzboiului de rinelli a inut spectacole la
a fost recunoscut prin Tratatele de Succesiune pentru Tronul Austriei Curtea spaniol înc din anul
la Utrecht i Rastatt din 1713-1714 din 1748 au pierdut Parma i 1737. Nscut în 1705 în Italia,
ca regele Filip V al Spaniei, fiind Piacenza. Crizele de depresie ale sub numele Carlo Broschi, a
forat îns s renune la preten- lui Filip s-au transformat curând interpretat public pentru pri-
iile lui i ale urmailor si asupra în cderi psihice i paranoia, ma dat în anul 1721, devenind
tronului Franei. De asemenea, acesta aflându-se mare parte a curând o vedet a operelor din
o Habsburgii au primit posesiunile timpului retras la reedinele €> Europa. A cântat iniial pentru
spaniole din rile de Jos i Italia, sale din afara Madridului. un cerc restrâns de persoane. în
3 în timp ce Marea Britanie a între timp, aristocraia, care sub timpul domniilor lui Filip Vi
O.
Grdinile de la Ganja de San lldefonso,

câtigat Minorca i Gibraltarul. conducerea ultimilor Habsburgi Ferdinand VI- se spune c era
reedina de var a lui Filip V Instabil din punct de vedere psi- îi asigurase anumite posesiuni singurul care-l putea satisface
independente în pro- pe depresivul Filip -a devenit
vincie, a blocat toate „maestru de ceremonii" i un
reformele sociale, consilier politic respectat la
pentru a uura situaia Curtea spaniol.

grav de foamete de
care suferea o mare
parte a populaiei,
în 1746, Filip a fost suc-
cedat la tron de fiul su

Ferdinand VI, ale crui
crize de depresie trans-
mise ereditar s-au agra-

vat, transformându-se
într-o boal mintal
cronic. Fiind incapabil
s guverneze, funciile
de conducere au fost
preluate de ctre prim-
Carlo Broschi, cunoscut mai ales
ministrul su, marchizul
drept Farinelli, pictur, sec. XVIII
Filip V împreun cu Isabela Farnese i familia, pictur de Van Loo, 1 743 de la Ensenada.
1 700 Rzboiul de Succesiune la Tronul Spaniei 1 71 3 Pacea de la Utrecht 1 734-35 Rzboiul de Succesiune la Tronul Poloniei
1 704 Britanicii ocup Gibraltarul 1714 Tratatul de la Rastatt 1 748 Rzboiul de Succesiune la Tronul Austriei
50
soo-i8oo Spania i Portugalia 301
Spania în timpul domniilor lui Carol III i Carol IV

;
arol III a adoptat reforme în spiritul monarhiei luminate. Sub conducerea fiului su Carol IV,
irim-ministrul Godoy a pledat pentru reconcilierea politic cu Republica Francez.
1
) schimbare radical a condiiilor monarhia luminat. A iniiat un care a lsat mare parte din
n Spania a avut loc în 1759, dup program extins de revalorificare problemele guvernrii energicei
e Ferdinand VI a fost succedat a regiunilor rurale care nu mai sale soii,Mria Luisa de Parma,
la tron de fratele su vitreg dduser recolt de secole, dis- i protejatului su, Manuel de
arol III ©. Rege în Napoli i tribuind ranilor noi soiuri de Godoy <E>, care în calitate de ef
>icilia înc din 1735, Carol iniiase plante însoite de tehnici moder- al guvernului din 1792 a continuat
leja în sudul Italiei o serie de ne. Odat cu palate © i case de politicile iniiate de Carol III.
eforme sociale i economice, vântoare, a construit orfelinate i Iniial, Godoy a fost un adversar al D Carol III clare, sec. XVIII
u ajutorul prim-ministrului aziluri pentru sraci i vagabonzi. Franei revoluionare, dar în 1796 a -o
c
I ânucci. Onestul i destoinicul A îmbuntit infrastructura, a semnat Tratatul de la San Ildefonso
rege aducea acum în Spania fondat bnci i a controlat cu grij prin care se alia cu Republica m
C
veniturile coloniale, Francez, obligând astfel Spania
.."? asumându-i chiar s ia parte la rzboiul împotriva 2
O
i controlul Bisericii Marii Britanii. în 1805, flota 5.
Catolice. A pus punct britanic sub conducerea ami-

monopolului Bisericii ralului Nelson a distrus flotele
în educaie i a abolit francez i spaniol în btlia

execuiile Inchiziiei ©. de la Trafalgar, având ca rezultat
Pe planul afacerilor reducerea rutelor comerciale
externe, Carol s-a aliat spaniole.
în 1761 cu Frana intrând în 1807, Godoy a încercat

'alatul regal din Madrid, proiectat de Juvara; astfel în Rzboiul de chiar s negocieze cu Napoleon
onstrucia a început sub domnia lui Filip V i a fost
erminat în timpul lui Carol III, fotografie, circa 1 890 7 Ani împotriva Marii condiiile împririi teritoriilor Carol III,
Britanii i a aliatului ocupate de Frana, în sperana adresându-se

ei, Prusia. în 1767 a alipirii sudului Portugaliei ca parte clerului:
expulzat iezuiii din a regatului spaniol. Totui, în 1808,

Episcopii nu au nimic de pier-
Spania i a confiscat Godoy a fost izgonit din Aranjuez dut; tot ce au aparine sracilor;
mare parte a averii în urma unei revolte populare. aadar ar trebui s-i vând
bisericeti, pe care a Pentru a împiedica Spania s averile i s le dea de poman.
distribuit-o ranilor ©. fie depit de tabra crescând
în anul 1788, Carol inamic, Napoleon i-a forat pe sus: Catedrala Santiago
de Compostela, construit
torida la ar, distracia tradiional a ranilor,
a fost succedat la tron Carol III i pe fiul su Ferdinand
în sec. XVIII
ictur de Goya, circa 1819 de fiul su Carol IV ©, s renune la tron, instalându-1
arol IV i Mria Luisa împreun cu copiii lor, Umilirea public a unui brbat condamnat Manuel de Godoy în timpul unei campanii militare împotriva
ortret de familie de Francisco Goya, 1 800 de Inchiziie, pictur, sec. XIX Portugaliei, pictur de Francisco Goya, 1 801
7 59
I
Carol III ajun ge la domnie 1 767 Expulzarea iezuiilor 1 805 Btlia de la Trafalgar
1 761 Aliana cu Frana 1 796 Aliana de la San Ildefonso 1 808 losif Bonaparte devine rege al Spaniei
51
Europa de Est i Scandinavia i 500 isoo
Polonia a trecut printr-o perioad frmântat din cauza slabei monarhii constituionale
care fcea mari eforturi pentru a-i pstra autoritatea în faa unei aristocraii se-
toase de putere. A i împrit între marile

fost apoi divizat puteri,
în Ungaria i Transilvania, Poarta Otoman i Habsburgii se

luptau pentru supremaie. Regii protestani © danezi i suedezi
încercau s întreasc autoritatea central i s-i extind sfera
de influen. Dup 1648, Suedia devine o mare putere european
sub domnia lui Gustav II Adolf, dar Rusia va întrerupe dominaia
suedez din nord dup moartea lui Carol XII.
Catedrala Wawel din Cracovia, loc al ceremoniilor de încoronare Ei Coroana danez a monarhilor
a regilor polonezi; construit în stil renascentist italian absolutiti, confecionat în 1 670-1 671
Polonia i Ungaria în secolele XVI i XVII

Dreptul aristocraiei la vot i disputele cu vecinii au slbit regatul polonez.
Ungaria a ajuns sub dominaia Porii Otomane i a Habsburgilor.
Ca în orice monarhie Renaterii Oi al umanismului. vasal arului. Când Ucraina a fost
constituional ©, în Polonia A încheiat în 1 51 5 disputele cu pierdut în favoarea Rusiei, regele
puterea regelui era limitat. Habsburgii i în 1525 a abdicat.
Nobilimea inea rnimea în pe cele cu Ordinul O ramur a Casei

-a robie extinzându-i la fiecare nou Teutonilor, asupra Iagello a domnit Adunarea general polonez pentru
o
2 alegere drepturile în Diet (Seim). Prusiei de Est. Fiul în Boemia i alegerea regelui, întrunit pe un câmp
în apropiere de Varovia, gravur
o Sigismund I din dinastia Iagello, su, Sigismund II Ungaria înc din în cupru, sec. XVII
a,
rege din 1506, era un promotor al August, a unificat sec. XV. în 1515 au
provinciile fcut un pact cu Boemia i Ungaria dup ce tânru
D.
lituaniene cu Habsburgii pentru rege Ludovic II a czut în lupta de
Polonia prin dubla cstorie © la Mohacs împotriva Imperiului
Uniunea de la a copiilor regelui Otoman. Dar Ferdinand nu a
Ei loan II Cazimir, sec. XVIII
Lublin© din 1569. Vladislav II, stpânit decât Boemia; Poarta
Odat cu stingerea dinastiei Ludovic i Anna, cu nepoii lui Otoman, susinându-i propriii
Iagello, aristocraia, obinuit cu Maximilian I, împratul Sfântului regi, a ocupat mare parte a
dreptul la libertatea religioas Imperiu Roman, Ferdinand i Ungariei pentru urmtorul secol
Unirea Poloniei cu Lituania la Lublin,
gravur în lemn i independen, a forat în 1572 Mria. Ferdinand I a revendicat i jumtate.
alegerea lui Henric de Valois
devenit mai târziu Henric III
rege al Franei {pag. 277). în 1587,
Sigismund III © a adus la domnie

linia catolic a Casei Vasa. Fiul
acestuia, Vladislav IV, a intrat
mult în teritoriul rus, dar loan II
Cazimir ©, fratele lui Vladislav,
a trebuit ulterior s fac fa

rscoalei cazacilor condui de
Bogdan Hmelniki. Susinut de
Ol Rusia i de ranii polonezi, acesta
Portretul lui Sigismund III Vasa, rege
i-a înfiinat în 1654 propriul stat
al Poloniei i pentru scurt timp rege
al Suediei, cea 1 600 pe teritoriul Ucrainei, devenind Nunt dubl între dinastiile de Habsburg i Iagello în 1 51
începând cu 1386 Domnia dinastiei Iagello în Boemia i Ungaria 1525 Secularizarea Prusiei 1541 Parte a Ungariei devine paalâc turcesc
1515 Polonia îi alipete Prusia 1 526 Btlia de la Mohacs 1 569 Uniunea de la Lublin
S2
soo-i8oo Europa de Est i Scandinavia 303
1 Ungaria i Polonia pân la finele secolului XVIII

upta pentru putere dintre Poarta Otoman i Habsburgi a trezit rebeliuni în Ungaria i în
Transilvania. La început, Polonia a luptat împotriva Suediei în Rzboiul Nordului, apoi
1 czut sub influena Rusiei, iar în final a încetat s mai existe din cauza celor trei împriri.
btlia pentru cucerirea Ungariei Totui, încercarea sa de a 1733, nobilimea polonez 1-a ales
si a Transilvaniei a slbit puterea întemeia o monarhie ereditar a la tron pe nobilul polonez Sta-
labsburgilor în Est. Poarta euat, din cauza rezistenei opuse nislav I Leszczynski ©, socrul lui
Otoman susinea de secole de nobilime. în schimb, principele Ludovic XV al Franei, care mai
;iobilimea local împotriva fusese instalat rege de Carol XII în
; labsburgilor, începând cu Ioan 1704-1709. Totui, temându-se de
/.apolya, voievod al Transilvaniei pierderea influenei, Rusia i Aus-
lin 1511, i rege al Ungariei de Est tria au forat în 1733-1734 alegerea
oc
din 1526. Alt exemplu este cel al lui August III, fiul lui August cel Ferenc II Racoczi, portret cea 1 700
protestantului Gabriel Bethlen, Puternic. îndelungatul Rzboi de m
prin al Transilvaniei în 1613 i Succesiune pentru Tronul Polo-
O
rege al Ungariei în 1620, care s-a niei s-a încheiat cu un schimb de

xtins spre Boemia i Austria. teritorii pe tot cuprinsul Europei.
Tabsburgii au reuit pentru prima Stanislav I Leszczynski a primit

dat s-i extind dominaia Lorena ca despgubire (pag. 281),
isupra întregii Ungarii, odat cu iar Francisc tefan de Lorena, Tos-

victoria prinului Eugeniu de Sa- cana (pag. 294). August III a conti-
.oia în 1697. în 1704 a avut loc ul- nuat s domneasc în Saxonia i
ima rscoal împotriva Habsbur- Polonia. Dup moartea acestuia,
îlor, condus de Ferenc II Rako- Ioan III Sobieski alturi de prizonieri arina Ecaterina II a Rusiei 1-a
otomani, schi, sec. XVIII
zi ©, prin al Transilvaniei i al instalat la tron în 1764 pe fostul ei
Ungariei, dar în 1711 acesta a fost elector saxon Frederic August I iubit Stanislav II Poniatowski ©.
îevoit s renune la toate titlurile (cel Puternic) © a fost ales rege în Regele a încercat s iniieze Stanislav I Leszczynski, gravur în oel,
sec. XVIII
deinute. Totui, Ungaria, din 1697 sub numele August II (pag. reforme, dar Rusia 1-a împiedicat,
dorina de a deveni independent, 270). în 1701, el a fost alungat din în schimb, Confederaia naional i Prusia au anexat mari pri
1 rmas un focar constant de con- Polonia de Carol XII al Suediei, în polonez de Bar s-a rzvrtit din teritoriu. în urmtoarele dou
ilicte pân la finalul monarhiei timpul Rzboiul Nordului (pag. i, în sprijinul acesteia, Poarta împriri, din 1793 i 1795, Polonia
! labsburgilor. Ioan III Sobieski ©, 305), dar a reuit s-i recâtige Otoman a pornit un rzboi cu a fost divizat în întregime.
des rege al Poloniei în 1674, a tronul dup înfrângerea acestuia Rusia. Ieind învingtoare, arina Regele Stanislav II a abdicat,
ijutat la despresurarea Vienei laPoltavaîni709. a iniiat în 1772 prima împrire a iar vechiul Imperiu Polonez
n timpul asediului otoman. Dup moartea lui August în Poloniei ©, în care Rusia, Austria a încetat s mai existe.
1 *> %! .1% f -"^j£-
jjjv
w^^K
ÎSI
i h-
>
s9s&uObV
4
7 mjttfk
"I
M*iT*\ -A ,•>
V
Carol XII al Suediei întâlninduse cu adversarul
yji*»W'J(2^^
Stanislav II August Reprezentare artistic a primei împriri a Poloniei, cu Ecaterina II a Rusiei,
iu în rzboi, Frederic I August (cel Puternic) Poniatowski, gravur Stanislav II al Poloniei, losif II al Austriei i Frederic II al Prusiei,
ii Saxoniei i Poloniei, gravur în lemn, cea 1 860 în cupru, sec. XIX gravur în cupru, sec. XVIII
1 572 Libertate religioas în Polonia 1 709 Btlia de la Poltava 1795 încheierea împririi Poloniei
1701 Rzboiul Nordiului 1 733-1 734 Rzboiul de Succesiune pentru Tronul Poloniei
53
Danemarca i Suedia pân în secolul XVII

Regii danezi i suedezi au adoptat Reforma, au câtigat lupta cu nobilimea i s-au implicat activ
în Rzboiul de 30 de Ani. Suedia a fost unul dintre principalii beneficiari ai Tratatelor de pace
de la Osnabrtick i Munster, semnate în 1648 (Pacea din Westfalia).
Totui, doar dup trei ani, el este protestante. De asemenea,

alungat de nobilul suedez Gustav Suedia a dobândit în 1645 teritorii
Eriksson, ales ca rege. Sub titlul de la Danemarca i s-a numrat

Gustav I Vasa O, a printre învingtorii
întemeiat Suedia ca Pcii din Westfalia

stat-naiune modern din 1648, câtigând
i a introdus Reforma arhiepiscopia
în 1527. Bremenului, dioceza

Poemul din 1616 de
Pe aceast temelie Verdenului i pri
Cristian IV, cea 1 640 Gustav II Adolf:
format în rzboaie, din Pomerania.
în mod tradiional, nobilimea aliane nestatornice Fiica i succesoarea într-o bun zi virtutea te va
danez i suedez a încercat s-i împotriva Danemarcei, lui Gustav II, rsplti, I Când vei fi devenit
Christian II, portret
pstreze independena, în timp Poloniei i a oraului de Lucas Cranach cel Cristina ©, © pentru Pulbere, / Cu glorie etern / Aa
Btrân, cea 1 523
ce regii au cutat s-i întreasc Liibeck - care fcea care cancelarul Axei cum i-a fost promis.
autoritatea, susinând puterea parte din Aliana Hanseatic, Oxenstierna a fost regent pân în Gustav II Adolf, sec. XVII
maritim a propriilor ri. controlând astfel comerul în 1644, a transformat curtea într-un
Cristian IV, rege al Danemarcei Marea Baltic - au cldit i succe- centru de cultur, dar a abdicat controlul efului statului. Cristi-
i Norvegiei din 1513, sorii si. Regele Gustav II Adolf a în 1654, convertindu-se în 1655 la an IV © a centralizat guvernarea
i-a instaurat brutal reuit astfel s câtige teritorii catolicism i decedând la Roma i în 1625 a intrat în Rzboiul de
suzeranitatea în zona Baltic, de la Rusia, în în 1689. Regii Casei Palatinat- 30 de Ani {pag. 267). în 1645 a fost
o asupra Suediei 1617, i de la Polonia, în 1629, Zweibrucken au motenit Suedia forat s recunoasc prin Pacea de
în 1520, prin fcând din Suedia principa de la dinastia Vasa în 1654 i au la Bromsebro hegemonia Suediei
3 Baia de Sânge de la putere nordic, continuat s-i extind puterea în regiunea baltic. Fiul su, Fre-
a.
la Stockholm - în 1630 s-a impli- i influena. deric III ©, a lipsit nobilimea de
execuia cat în Rzboiul în Danemarca, autoritatea putere printr-o alian semnat în

în mas a de 30 de Ani crescând a monarhilor a fost 1660 cu i clasa de mijloc, a
clerul
adversarilor si. (pag. 268) în stimulat de introducerea Re- introdus monarhia ereditar i a
calitate de formei (ca i Norvegia) în 1536, instalat absolutismul prin Legea

El Regina Cristina a Suediei, clare,
cea 1 652-1 654 lider al puterii deoarece a plasat Biserica sub Regal din 1665.
Gustav I Vasa, pictur din sec. XIX Frederic III, cea 1 648 Ceremonie pentru primirea Cristinei a Suediei la Roma
1 520 Baia de Sânge de la Stockholm 1 527 Adoptarea Reformei în Suedia 1 645 Tratatul de la Bromsebro
1 523 Gustav Vasa este

I ales rege 1 536 Adoptarea Reformei în Danemarca 1 654 Suedia invadeaz Polonia
54
isoo-i8oo Europa de Est i Scandinavia 305
1 Europa de Nord în secolul XVIII
Carol XII a transformat din nou Suedia în puterea dominant din nord-estul Europei,
Iar, odat cu moartea sa, tot ce fusese câtigat a fost pierdut. Monarhia luminat
a fost instalat cu greu în Danemarca i Suedia.
Carol X Gustav © din Casa Pala- capturând averea coroanei început în 1700 s-a încheiat
l inat-Zweibrucken, motenitor al i instalând legea absolutist prin Pacea de la Nystad din
i ionului Suediei de la verioara sa Danemarca, Rusia i 1721. Suedia a fost obligat
Cristina de Vasa în 1654, a extins Polonia s-au aliat s predea Rusiei posesi-
posesiunile suedeze prin rzboaie împotriva fiului su unile deinute în zona
împotriva Poloniei i Danemarcei, Carol XII, care 1-a baltic i sud-vestul
Jar a fost obligat prin Tratatul de succedat la tron în 1699, Finlandei. Pe plan
la Roskilde din 1658 s renune la pentru a recâtiga terito- intern, cstoriile i -o

Carol X Gustav, pictur, circa 1 652 C
tot sudul Suediei, inclusiv Skane riile pierdute de la Suedia, motenirea urmtoa- c_
i Halland. Cu toate c fiul su dar acesta a invadat relor domnii de ctre m
-a
o
Carol XI © a pierdut Pomerania Danemarca, forând-o Casele germane Hessen-
de la Brandenburg {pag. 274), a s accepte pacea, apoi, Kassel i Holstein-
c
reuit într-un final s zdrobeasc în 1700, în fruntea Gottorp au slbit
puterea aristocraiei suedeze, armatelor sale, a distrus puterea regal suedez.
armata rus la Narva ©. Gustav III Vasa ©a
în 1702, Carol XII 1-a restaurat puterea
expulzat pe August cel U Statuie repre-

zentându-l pe Carol XI
absolut a regelui în
Puternic al Saxoniei i 1772 printr-o lovitur

în Karlskrona, sec. XIX
Poloniei din Livonia, de stat i a abolit
în 1702 din Polonia, iar în 1706 privilegiile aristocrailor în 1789.
a invadat Saxonia. Totui, în 1709, A fondat în 1786 Academia

a suferit o înfrângere zdrobitoare Suedez. A fost asasinat în martie
în lupta cu arul Petru cel Mare pe 1792 de o conspiraie a nobililor
dealurile de la Poltava, fiind nevoit în timpul unui bal mascat. Fiul
Struensee condus ctre locul execuiei,
s se refugieze în Turcia; în final a su, Gustav IV Adolf, a finanat litografie în pan, sec. XIX
fost învins în Norvegia în noiem- rzboaie nereuite împotriva

Cristian VII, gravur în cupru brie 1718. Rzboiul Nordului lui Napoleon, fiind detronat de
ofierii si în 1809.
Absolutismul inflexibil al
Danemarcei a împiedicat iniierea

unor reforme necesare. Doi
prim-minitri, Johann Hartwig
Graf Bernstorff i nepotul su
Andreas Peter Graf Bernstorff,
au încercat s guverneze în
spiritul absolutismului luminat.
în 1771-1772, John Frederic ©

de Struensee, medicul regelui
bolnav mintal Christian VII ©,
tot el i iubitul Reginei Carolina
Mathilde, s-a implicat în politic,
iniiind reforme radicale, inclusiv
abolirea torturii i a cenzurii,

dar în 1772 a fost îndeprtat de la
Carol XII al Suediei cucerind fortreaa de la Narva, printr-o înfrângere Asasinarea lui Gustav III la Opera din
zdrobitoare a ruilor, gravur în cupru, cea 1 700 putere i executat. Stockholm, gravur în lemn, sec. XIX
1 658 Tratatul de la Roskilde 1 700 Btlia de la Narva 1 772 Lovitura de stat a lui Gustav III Vasa
1665 Adoptarea Legii Regale în Danemarca 1 721 Tratatul de la Nystad 1 809 Detronarea lui Gustav IV Adolf
55
Ascensiunea Rusiei ca mare putere i 6 ,3 ism
Dinastia Romanovilor a început odat cu alegerea ca ar a lui Mihail Romanov în 1613. Instau-
rarea sa a temperat starea de frmântare politic în Rusia, încheind aa-numita perioad Tim-
purile de restrite. Sprijinindu-se pe autoritatea sa absolut, arul Petru cel Mare a putut conduce
imperiul spre modernizare în toate domeniile © i extinderea teritoriului. Succesorii si au
continuat acest proces, mai ales sub domnia Ecaterinei cea Mare, care a dus politici de expan-
siune agresiv, în special împotriva Poloniei i a Imperiului Otoman. Ecaterina a domnit ca
unul dintre cei mai puternici monarhi luminai ai sec. XVIII.
Caricatur cu referire la reformele de modernizare ale lui Petru cel Mare:

unui boier i se reteaz barba, gravur în lemn, cea 1 700
Rusia sub Dinastia Romanov

Sub dinastia Romanov a fost reintrodus autocraia arilor rui
i a început recucerirea teritoriilor pierdute de predecesorii lor
în favoarea Poloniei i Suediei.
Alegerea lui Mihail Romanov © Iobgia ranilor a fost prevzut

ca ar în 1613 a încheiat perioada în lege. Ca urmare a sprijinului
Timpurilor de restrite (Smutd) {pag. 209). acordat de atamanul cazac Bog-
în spatele acestor alegeri a stat dan Hmelniki (pag. 302), Rusia a
tatl su Feodor, patriarhul orto-
dox al Moscovei. O alt rud a sa,
-o patriarhul Filaret, a condus Rusia
o
împreun cu arul pân în 1633.
o arul Mihail I a încheiat tratate
de pace cu Suedia i Polonia în
Alegerea lui Mihail Romanov ca ar, pictur în acuarel, sec. XIX
3 1617-1618, fapt ce a permis realipi-
rea Novgorodului la imperiu. recâtigat pri din Ucraina, maturitatea, Sofia a încercat s
Reformele Bisericii au condus spre împreun cu Kievul, vechea pstreze conducerea si s se de-
Marea Schism. Aleksei ©, fiul El Aleksei I împreun cu cea capital între 1654-1667, ceea baraseze de acesta. Totui Petru
de-a doua soie, medalie în cinstea
lui Mihail, a redus drepturile aris-
comemorrii naterii fiului lor,
ce a dus la conflicte cu Poarta a rezistat i a preluat puterea
tocraiei i mai ales ale Bisericii. Petru, în 1 672 Otoman i hanii din Crimeea. printr-o lovitur de stat în 1689,
Dup moartea lui Aleksei în exilând-o pe Sofia la mnstirea

1676, cei doi fii ai si provenii din Novodevicy O. în acel an, Petru,
cstorii diferite au luptat pentru ca unic conductor dup moartea

succesiune. Fiul su Feodor III lui Ivan, a reprimat în sânge rs-
a devenit ar, dar a decedat ase coala streleilor ©, cu ajutorul unei
ani mai târziu. Sofia, sora lui uniti militare credincioase lui.
Feodor, a domnit ca
regent pentru fratele ei
Ivan V, bolnav mintal,

i pentru fratele vitreg
Petru I ©, care nu
împlinise vârsta legal
de domnie; în 1686
s-a aliat cu Polonia i
s-a alturat Ligii Sfinte
împotriva otomanilor.
Sofia, exilat la mnstire, Petru I cel Mare, pictur de Jean Marc r Dup întoarcerea din vestul Europei, Petru I execut
pictur de llia 1 879
Repin, Nattier, 1717 Când Petru a atins streleii care se rzvrtiser
1613 Mihail I Romanov este ales tar 1 6 mai 1 703 întemeierea oraului Sankt Petersburg 1 721 Desfiinarea patriarhiei 1 725 încoronarea Ecaterinei I
Din 1 696 Reformele iniiate de Petru cel Mare 1 714 Introducerea unei linii succesoare a dinastiei
56
613-1801 Ascensiunea Rusiei ca mare putere 307
i De la Petru cel Mare la Ecaterina cea Mare

Reformele iniiate de Petru cel Mare au modernizat Rusia, transformând-o într-o mare putere
european. Succesorii si, în special Ecaterina cea Mare, au continuat expansiunea imperiului.
Fascinat de Occident, Petru I cel i din regiunea baltic, deschizând a oprit imediat rzboiul. Ca s-1
Mare © a întreprins în 1697-1698 astfel accesul Rusiei la Marea poat controla pe Petru, Frederic
o cltorie în Prusia, Anglia i Baltic (pag. 305). Aici, în estuarul a negociat în 1745 mariajul
Olanda, unde a fost instruit în râului Neva, i-a întemeiat noua acestuia cu Sofia von Anhalt-
tehnicile de artilerie i construcia capital, Sankt Petersburg©, Zerbst, fiica unui general prusac.
de nave 0. A desvârit extinderea proiectat dup model european. Domnia lui Petru a fost una
armatei i a flotei, apoi, în Rzbo- Pe plan intern, Petru a iniiat scurt totui, acesta fiind înlturat
iul Nordului, a cucerit teritoriile modernizri multilaterale. A slbit printr-un puci militar de soia sa,
suedeze din sud-vestul Finlandei puterea Bisericii prin desfiinarea care urc pe tron în acelai an sub -a
c
numele Ecaterina II ©. Ecaterina cea Mare, pictur, sec. XVIII
Influenat de conceptele ilu- m
o
ministe, Ecaterina II cea Mare a Rusia sub domnia lui Pavel ©, I
comunicat cu muli dintre gândi- fiul Ecaterinei, a fcut parte

o
Doua Coaliie a.
torii importani ai Europei, fapt ce din cea de-a
m
Si |
nu a împiedicat-o s ofere mii Antinapoleonian, devenind,
de erbi i sate întregi în dar în urma Congresului de la
numeroilor si amani i favorii Viena (1814-1815), unul dintre
petru I învând cum se construiesc na-
vele în rile de Jos, gravur, sec. XIX
i s participe la aciuni armate promotorii Sfintei Aliane,
împotriva Revoluiei Franceze. stâlp al conservatorismului i

Ecaterina a urmat politicile „jandarmul" Europei.
Fortreaa Petru i Pavel din Sankt imperialiste ale predecesorilor si,

Petersburg, în catedrala creia au fost transformând Rusia într-o mare
înmormântai Romanovii
putere. Rusia a distrus în 1770
patriarhiei i a numit un sfânt flota turc, cucerind apoi nordul

sinod dup modelul luteran. Caucazului i asigurând accesul
A instituit reforme economice la mult râvnita Mare Neagr.
i sociale prin înfiinarea de Crimeea, care era independent
bresle, a dezvoltat infrastructura, de mai puin de un deceniu, a fost
a recrutat artiti i muncitori anexat. în cele trei împriri ale
strini, a înfiinat instituii Poloniei din 1772, 1793 i 1795

Petru I întemeind Sankt Petersburgul,
de învmânt i a regularizat (pag. 303), imperiul i-a extins Cneazul Potemkin
pictur, sec. XIX aristocraia i administraia. treptat graniele ctre vest.
Potemkin era favoritul i toto-
Fiindc Petru îi omorâse dat consilierul Ecaterinei cea
fiul, vduva lui, Ecaterina 1, 1-a
Mare. Administrator iscusit,
succedat la tron în 1725. în 1741, a iniiat proiecte ambiioase
Elisabeta ©, fiica lui cea mai în sudul Rusiei, pentru con-
mic, a ajuns la domnie. Aceasta strucia de noi orae. Rivalii
s-a aliat în 1756 cu Mria Tereza si îl ridiculizau, spunând c
a Austriei în Rzboiul de 7 Ani punea la cale falsuri - Satele
împotriva Prusiei, forele lor Potemkin - care mimau traiul
aducând Prusia la marginea îmbelugat al ranilor pentru

colapsului în 1762, când moare a o impresiona pe împrteas
Elisabeta. Acest fapt 1-a salvat pe în timpul inspeciilor acesteia
Frederic cel Mare, cci Petru III, prin Rusia.
succesorul Elisabetei, fiind un EQI sus: Cneazul Potemkin

Elisabeta, fiica lui Petru I, pictur,
cea 1744-1 751 mare admirator al regelui prusac, Pavel I, sfâritul sec. XVIII
1 755 înfiinarea Universitii din Moscova 1 762 încoronarea Ecaterinei cea Mare 1801 Asasinarea lui Pavell I
1 756 Sfâritul Rzboiului de 7 Ani 1 768-1 774 Primul Rzboi Ruso-Turc

57
Imperiul Otoman, marea putere

din Orient ccai ooi 92 3 7
Gruprile turkmene ale otomanilor, situate în nord-vestul Anatoliei, i-au extins

tribale
graniele ctre vest. Dup cderea Constantinopolului în 1453, sultanul Selim I a transformat
în 1516-1517 Imperiul Otoman într-o mare putere, prin cucerirea Orientului Apropiat i a
unor teritorii importante din Africa. Sub conducerea succesorilor si, în special a lui Soliman
Magnificul ©, au început invazia în Europa. Dup câteva victorii izbutite asupra Imperiului
Habsburgic, otomanii au fost forai dup 1697 de austrieci i rui s se retrag. Pe plan intern,
reformele politice au fost slabe.
Tugra sultanului Soliman Magnificul, reprezentând sigiliul i semntura sa oficial
Ascensiunea otomanilor
>
Primii sultani otomani i-au consolidat puterea în Anatolia i au început campaniile de cucerire ale
>
x Balcanilor. In 1453, Mehmet II a cucerit Constantinopolul, punând astfel capt Imperiului Bizantin.
Orhan, fiul lui Osman, i-a luat mare parte a Balcanilor. Asediul
titlul de sultan, a stabilit asupra Constantinopolului
capital la Bursa i ^^ a început în 1422 sub
a cucerit Anatolia conducerea lui Murad II,
Oriental. în 1354 care subjugase toat

a câtigat controlul Anatolia. în 1439, Mu-
-o asupra peninsulei rad a anexat Serbia
o
2 Galipoli, pe care a imperiului su,
Ienicer
c Osman I alturi de comandanii si, folosit-o ulterior zdrobindu-i
litografie color
ca un cap de pod armata în cea reuit s cucereasc Constantino-
3 Osman I O , fondatorul dinastiei pentru cucerirea de-a doua btlie polul, punând astfel capt Impe-
(X
creia i-a dat i denumirea, a fost Balcanilor. Murad I de la Kosovo. A riului Bizantin, dar a fost învins
în jurul anului 1300 conductorul a cucerit Bulgaria respins totodat de domnitorul român tefan cel
unui grup tribal din nord-vestul în 1385-1386 ia la Varna în 1444 Mare la Vaslui (1475). A prefcut
Anatoliei. Lupttorii tribului triumfat în btlia ultima cruciad numeroase biserici în moschei,
se dedicaser unui jihad (rzboi de la Kosovo Polje *
cretin. La inclusiv Hagia Sofia €>, i a con-
sfânt) împotriva Bizanului. din 1389 în faa 29 mai 1453, struit palatul Topkapi, reedina
sârbilor. Mehmet II Mehmet II O a sultanilor de atunci înainte.
Pe parcursul sec. XIV, federaia

tribal otoman a devenit o Critobulus de Imbros
structur statal solid. Sultanii

Mehmet Cuceritorul, sec. XV
Istoria lui
i-au înarmat bine armatele i au
Despre cucerirea
creat un corp de elit format din
Constantinopolului
cretini balcanici islamizai -
mult temuii ieniceri ©. în 1393, ... dar atunci Sultanul Mehmet a vzut cpali-
Baiazid I a subjugat definitiv sada i restulpereilor (Constantinopolului) au
Bulgaria, dar în 1402 a suferit o fost distruse, i nu era nici un lupttor care s
grea înfrângere lâng Ankara, în le apere... a strigat îndat cât îl ineau bojocii:
btlia cu mongolul Timur Lenk. Avem oraul, prietenii mei, îl avem deja. înc o
Expansiunea a fost întrerupt mic sforare, i oraul e cucerit. Nu fii slabi,
de reorganizarea statal, pân avntai-v cu curaj în lupt i dovedii-v
ci Baza armatei
otomane de lâng
când Mehmet I Cuceritorul a vitejia, iar eu voi fi cu voi.
Interior din Hagia Sofia, construit în Constantinopol
sec. VI, transformat în moschee în 1 453 readus sub control Asia Mic i o
Cea 1 280-1 324 Domnia lui Osman 1 389 Btlia de la Kosovo Polje 1 396 Btlia de la Nicopole 1 451 -1 481 Domnia lui Mehmet II
1354 Cucerirea peninsulei Galipoli 1393-1396 Cucerirea Bulgariei 1 402 Btlia de la Ankara
sS
1
xa 1300-1792 Imperiul Otoman, marea putere din Orient 309
Apogeul Imperiului Otoman

Selim I, succesorul lui Mehmet II, a reuit s transforme Imperiul Otoman într-o putere mondial.
în timpul domniei lui Soliman Magnificul, imperiul a atins apogeul su politic
i cultural.
Mehmet II se considera urmtorul Selim s-a proclamat suveranul

cuceritor al lumii. în timp ce lumii i succesorul lui Alexandru
încerca s evite tulburrile cel Mare. A fost creatorul Impe-
interne prin acordarea de liberti riului Otoman. în 1514 i-a învins la
culturale cretinilor i evreilor Chaldiran © {pag. 314) pe ahii

în schimbul plii unui impozit, Safavizi ai Persiei, a ocupat
armatele sale invadau Serbia, Azerbaidjanul, estul Anato-
Bosnia i Albania, ocupând pân liei i a subjugat Kurdistanul,

i ultimul teritoriu cretin din obinând astfel controlul XS
C
Pelopones în 1458-1462. Serbia asupra rutelor comerciale
Ol Sultanul Soliman Magnificu
a fost anexat în 1459 (pag. 217). ctre Persia. A ocupat Siria în m
-a
o
în curând, otomanii controlau 1516 i a cucerit Egiptul în 1517, principala lor baz din Balcani,
partea estic a Mediteranei i profitând de cererea de ajutor a iar în 1526 i-au învins pe unguri în 2
o
Sultanul Baiazid II
Marea Neagr prin cucerirea mamelucilor egipteni împotriva btlia de la Mohacs. er-
Imperiului Trapezunt din Asia portughezilor i dublând astfel în 1529, otomanii s-au apropiat
Mic i subjugarea hanilor din teritoriul Imperiului Otoman. pentru prima dat de Viena ©, pe
Crimeea în 1475 i obligarea L-a detronat pe ultimul calif al care au asediat-o fr succes, fiind
acestora la plata haraciului. în oraului Cairo, asumându-i acest nevoii s se retrag. Sec. XVI
f^ -3» I J
1480, Mehmet a ajuns în sudul titlu, i a preluat protectoratul a fost marcat de numeroasele
f
Italiei pregtindu-se s avanseze asupra aezrilor sfinte din Mecca btlii otomane purtate împotriva
^^
spre Roma, centru! cretintii, i Medina. Pe plan intern, ca s Habsburgilor i a spaniolilor
dar a murit în primvara anului poat asigura poziia sultanului în în Balcani, de controlul asupra
urmtor. faa rivalilor i pentru a evita lup- Africii de Nord i de dominaia

A urmat o perioad de inactivi- tele pentru succesiune, a introdus asupra Mediteranei.
tate militar sub piosul sultan practica prin care sulta-
Baiazid II 0, încheiat în aprilie nul îi ucidea toi fraii

1512 printr-o lovitur de stat care aveau pretenii la
ui condus de fiul su Selim I (cel tron. Soliman I (Magni-

Arhitectul Sinan Cumplit). La urcarea sa pe tron, ficul) ©, fiul lui Selim,
a condus Imperiul
Otoman ctre punctul
de maxim grandoare
cultural. Acesta s-a
consacrat modernizrii
guvernului, a sistemu- Btlia împotriva perilor de pe câmpia Chaldiran
lui judiciar i a celui din23 august 1514
financiar. Moschei ©
încânttoare au fost
construite de strluci-
tul arhitect Sinan O.

Armatele lui Soliman
au extins graniele
imperiului spre vest.
în 1521 au cucerit Bel-

gradul, care a devenit
otomanii asediind Viena între 8 septembrie i
Moscheea Soliman din Istanbul, sec. XVI în urmtoarea perioad 1 5 octombrie 1 529 sub conducerea lui Soliman I
1514 Btlia de la Chaldiran 1517 Cucerirea Egiptului 1521 Cucerirea Belgradului 1529 Primul asediu al Vienei
1453 Cderea Constantinopolului 1516 Cucerirea Siriei 1 520-1 565 Domnia lui Soliman I 1 526 Btlia de la Mohacs
59
3io Marea istorie ilustrat a lumii începutul Epocii Moderne
m Domniile marilor viziri
Succesorii lui Soliman I au fost în general conductori slabi, marii viziri guvernând
în locul lor. Cu toate acestea, în 1683, otomanii au ajuns înc o dat la porile Vienei.
imperiul a rmas stabil guvernarea a trecut
fc;,^SP f din punct de vedere în mâinile familiei
r ,
-' E>- 'h
politic, chiar i dup albaneze de mari viziri
înfrângerea suferit Koprulu, care a declarat

din partea flotei aliate rzboi împotriva
cretine în btlia de corupiei i a întrit
la Lepanto din 1571 0. puterea central, Parada triumftoare a armatei otomane în afara ora-
ului Tbilisi din Georgia, dup abandonarea acestuia
au reuit s
^m Turcii au stabilit noi în 1669
H
Btlia naval de la
-
Lepanto din 7 octombrie 1 571

relaii diplomatice
comerciale cu Anglia,
în 1580, i cu rile de
i smulg veneienilor
Creta i în 1672, de la
polonezi, Podolia.
de ctre peri în august 1 578, ilustraie de carte
La mijlocul sec. XVI, Selim II Jos, în 1603. în rzboiul împotriva în 1676, Kara
i Murad III au avut domnii lipsite perilor din 1579-1590, Caucazul Mustafa Oa
de importan în timpul crora împreun cu Tbilisi O i Tabriz devenit mare vizir,
sultanii i-au pierdut interesul fa au ajuns sub control otoman, conducându-i
de problemele statului. Perioadele dar au fost pierdute în 1603 în armatele ctre
de guvernare ale marilor viziri au favoarea ahului Abbas cel Mare. Ungaria. în 1683 a
început odat cu mania pentru Rebeliunile din Anatolia i asediat Viena, dar
lux i opulen a sultanilor i Kurdistan erau semne clare ale armatele mixte i aliaii Cucerirea Bagdadului de ctre otomani
C numeroasele intrigi domestice dezbinrii interne a imperiului. polonezi i-au înfrânt
C
O,
3
Mulumit
în care s-au implicat.
marelui vizir Mehmed Sokollu,

Ienicerii
1622,
sultanul
deveniser un puternic
stat în interiorul statului,
dup ce l-au asasinat pe

Osman II, care încercase
s le limiteze puterea, fratele
dar în
pe
de
turci
la
obligându-i
Carol
pe câmpiile
Kahlenberg ©,
s se retrag;
V de Lorena
i Ludovic-Wilhelm
:
-l ,.
^
acestuia, Murad IV, a înfrânt de Baden-Baden i-au
dominaia lor prin pedepse izgonit pe otomani din ^Bt '"^ ¥* ^ W\ iB
aplicate cu cruzime. Murad Ungaria ©. Veneienii ... S%t. — -. .
a reuit s potoleasc revoltele au ocupat în 1687
kurzilor i ale druizilor din teritorii din Pelopones,

Siria, iar în 1638 a recucerit inclusiv Atena. Nici Haremul
Bagdadul de la Safavizi. în aceast reîntoarcerea marilor
Soiile sultanului, concubinele sale i ne-
perioad, numeroi albanezi, viziri din familia
numratele servitoare triau în harem,
bosniaci i bulgari au fost Koprulu nu a pus capt
separate de lumea de afar i pzite cu
convertii la islam. pierderilor suferite de
strnicie de eunuci. In fruntea hare-
Marele vizir Kara Mustafa De la mijlocul sec. XVII, turci în Balcani.
mului se afla mama sultanului, cu care
concurau, pentru putere i influen asu-

pra lui, toate femeile care-i nscuser fii.
Acetia erau crescui tot aici, în aceast
„cuc de aur". Nu e de mirare c muli
dintre ei erau rupi de realitate sau chiar
aveau dereglri psihice în momentul când
preluau puterea.
Sus: Femei din haremul sultanului jucându-se,

pictur, Francesco Guardi, sec. XVIII
Btlia de pe câmpia Kahlenberg, 1 2 septembrie 1 683 Trupele imperiale austriece atacând tabra otoman
1 571 |
Btlia de la Lepanto 1 579-1 590 Rzboiul împotriva
|
Persiei 1 669 Cucerirea
|
Cretei 1 676-1 683 Guvernarea marelui
|
vizir Kara Mustafa
1566-1579 Guvernarea marelui vizir Mehmed Sokollu 1 656-1 676 Guvernarea marilor viziri Mehmed i Fasil Ahmed Koprulu 1 683 Asediul Vienei
60
I ca 1300-1792 Imperiul Otoman, marea putere din Orient 311
Imperiul între declin i reform

Imperiul Otoman a fost forat s intre în defensiv în Balcani în urma victoriilor prinului
Eugeniu de Savoia i a presiunilor fcute de Rusia. Pe plan intern s-au pus piedici reformelor,
si aa mult întârziate.
în 1700, Azovul a fost cedat între 1774 i 1783, otomanii
Rusiei. Sultanul Ahmed III i-a au cedat ruilor Crimeea ©i
oferit azil lui Carol XII al Suediei, austriecilor Bucovina. Ecaterina
apoi a provocat un rzboi cu cea Mare a uzurpat în 1784

Rusia în 1710-1711, câtigat de protectoratul principatelor
otomani. Totui, în 1717, Belgra- cretine din Georgia. Turcii au

dul © ©, a fost cedat Imperiului intrat înc o dat în rzboi cu
Austriac, care, prin Tratatul de la Rusia i Austria între 1787 i X3
Passarowitz din 1718, a recâtigat 1792. Rusia a continuat s câtige
Banatul, nordul Serbiei i Oltenia. teritorii, devenind astfel puterea m
Otomanii predau în 1717 Belgradul
o
Aceste eecuri militare au dominant din jurul Mrii Negre. pictur
austriecilor,
condus în 1730 la detronarea 2

o
lui Ahmed III i reinstaurarea Perioada Lalelei o-
domniei ienicerilor, care au Perioad dintre 1718 i 1730 din timpul domniei sultanului Ahmed III
recâtigat nordul Sebiei i este cunoscut ca Perioada Lalelei. în urma Tratatului de la Passa-
Oltenia între 1736 i 1739. Odat rowitz, interesul otomanilor pentru cultura baroc european a crescut,
Sultanul Ahmed III întruna din grdinile cu semnarea pactului militar cu
palatului Topkapi, pictur, sec. XVIII
la el i interesul Occidentului în ceea ce privete Orientul. Aceasta
Austria, dup 1741, principalul este o perioad a înfloririi artelor. Laleaua, un produs de exportfoarte
în urma înfrângerii suferite la inamic al Imperiului Otoman popular i valoros al Turciei - bulbii fiind vândui contra greutii lor
Zenta în 1697 din partea generalu- devine Rusia, cu ambiiile
în aur -, a devenit simbolul acestei perioade.
lui austriac Eugeiu de Savoia, ei expansioniste. Aliana
Plac de
Imperiul Otoman, prin preve- otomanilor cu Prusia din 1761 ceramic
derile tratatului de la Karlowitz, a continuat pân în Primul ornat cu
motive flo-
a pierdut Ungaria, Transilvania i Rzboi Mondial. în timpul rale: lalea,
Slavonia în favoarea Austriei, Primului Rzboi Ruso-Turc garoaf

i rozet,
i
Podolia în favoarea Poloniei (1768-1774), ruii au înaintat
produs la
Peloponesul împreun cu pri în Moldova i Transcaucazia Iznik, Turcia
din Dalmaia în favoarea Veneiei. distrugând în 1770 flota otoman.
Btlia pentru Belgrad, în centru prinul Eugeniu de Savoia, 1 8 august 1717 Solul suveranului rus în timpul negocierilor cu marele vizir în 1 775
1 689-91 |
Guvernarea marelui vizir Fasil Mustafa Koprulu 1 699 Pacea de
|
la Karlowitz 1 768-74 |
Primul Rzboi Ruso-Turc 1 787-9 2 |
Al Doilea Rzboi Ruso-Turc
1 697 Btlia de la Zenta 1 71 8 Pacea de la Passarowitz 1 770 Distrugerea flotei otomane
61
I
Africa de Nord secolele xvixvm
Algeria, Tunisia i Libia au fost aprig disputate pe parcursul sec. XVI. în final, otomanii
!
au triumfat, îns elita local a reuit s-i sporeasc libertatea politic i cultural, de-
venind de fapt independent pân în sec. XVII. Marocul a întâmpinat dificulti deo-
sebite în a se apra împotriva încercrilor de cucerire portugheze. Sub conducerea
dinastiilor locale, prosperitatea i stabilitatea erau asigurate, de altfel întreg Maghrebul
a început s atrag interesul colonial al Europei în jurul anului 1800.
/*\
.'\,r^ *^
Harta maritim a Mediteranei i a Mrii Negre, 1 551
Algeria i Tunisia în secolele XVI-XVIII

Partea estic a Maghrebului a fost iniial disputat între Imperiul Otoman i Spania.
> Otomanii erau capabili s-i menin dominaia pentru o lung period, dar, graie
x
i
unei suzeraniti formale, aceste regiuni i-au mrit gradul de autonomie.
Din (Barbarossa) l-au determinat republicii în 1957. în Tripolitania,
pe împratul Carol Quintul s dinastia Karamanli a domnit

atace principalele centre din în 1711-1832. Armatele navale
nordul Africii, asediind ale acestora erau
WM Corsarul Khayr ad-Din
Algerul © i ocupând recunoscute ca fiind
Barbarossa
Tunisul O, O în 1535. nite pirai de temut.
Pe termen lung, Chiar i înaintea anului
^3 supremaia, cel puin de 1800, aceast regiune era
Cretini eliberai în Tunis exprimându-i iure, asupra prii estice vzut de Frana ca un
recunotina împratului Carol Quintul
C a Maghrebului eventual teritoriu
D-
în timp ce Siria-Palestina i Egipt era deinut colonial.
3 au
din
fost
1517,
ferm dominate de otomani
coasta Algeriei, Libiei i
de otomani,
acetia cucerind
DBei
Mohamedlll,
al Tunisului
Tunisiei a început s fie disputat Cirenaica în 1521, (1859-1882)

Asediul Maltei
pe parcursul sec. XVI. Spaniolii Tripolitania (Libia)
i otomanii concurau pentru în 1551, Algeria în 1556 i Tunisia Dupâ ce turcii au capturat
în 1522 comandamentul Ordi-
supremaia militar i comercial în 1574. în 1587-1671, Algeria a fost
nului Sfântul loan de Ierusalim
din Mediterana O. Piraii administrat de un guvernator
din Rodos, împratul Carol
berberi, corsarii, reprezentau o turc (paa), pân când ienicerii
Quintul a oferit acestuia în
ameninare permanent deoarece locali au preluat puterea, acetia
1530 insula Malta drept feud.
erau neloiali i prdau oraele fiind oficial dependeni de sultan;
de-a lungul coastei. Cei mai dominaia lor a inut pân la De aici adepii ordinului au
cunoscui din aceast perioad au ocupaia francez din 1830. în

continuat s înfrunte lumea is-
lamic. flot de corsari tur-

fost cei doi frai Khayr ad-Din O. 1591, paa a fost de asemenea
Atacurile asupra galeoanelor înlturat din Tunisia în favoarea
ceasc a încercat s cucereasc
Malta în 1565, dar cavalerii,
spaniole conduse de Khayr ad- unui conductor mult mai
ajutai de spanioli, au respins
autonom. în 1640, Hammud
ibn Murad a preluat puterea, atacul, dup un asediu ce a
durat patru luni. Eroul acestei

întemeind dinastia Muradid-
bei, care a domnit pân în 1702. btlii a fost marele maestru
al ordinului, Jean Parisot de
Ei au fost succedai în 1705 de
punând La Valette.
Husein ibn Aii, acesta
sus: Forele turceti asediind
începutul dinastiei Huseinizilor
Vedere asupra Algerului, ora important Pia din Tunis, pictur, Malta, mai 1 565
pe coasta Mediteranei care a condus pân la declararea sec. XIX
1 472 începe domnia

I dinastiei Wattaside 1517 Otomanii ocup Siria-Palestina i Egiptul 1 524 începe conducerea
|
dinastiei Saadide în Maroc
1515 Portughezii asediaz oraul marocan Marrakech 1521 Otomanii cuceresc Cirenaica 1 556 Otomanii cuceresc Algeria
bl
Secolele XVI-XVIII Africa de Nord 313
Marocul sub domnia dinastiilor Wattasid i Alaoulit

Independena Marocului a fost aprat de dinastiile Wattasid, Saadit i Alaoulit.
Sub conducerea lui Maoulay Ismail i a succesorilor si, Marocul a avut parte de
stabilitate i prosperitate, ca urmare a poziiei sale comerciale strategice.
în colaborare cu otomanii,
a cucerit în 1669 Marrakech-ul,
apoi în final întregul Maroc.

în 1672 a fost succedat de fiul su
Ismail as-Samin ©, principala
personalitate guvernant a
Maghrebului din sec. XVIII. Figur
politic abil, curajoas i brutal,
c
a înfrânt rezistena eicilor locali
i a confreriilor religioase, i-a m

-o
Detaliude pe mormântul Sadier din o
creat un corp de elit format
Capitala Marrakech, aezat într-o oaz de curmali Marrakech, construit sub conducerea
din 150 000 de sclavi negri i a Sultanului Ahmad al-Mansur
o
Cu toate c Marocul © nu a islamului. în 1578, la Ksar el-Kebir, construit magnificul ora imperial Cu
ajuns sub dominaie otoman, a Ahmad al-Mansur © a zdrobit de la Meknes. A întreinut relaii
tost nevoit s lupte cu Portugalia invadatorii portughezi condui comerciale cu puterile europene.
pentru a-i apra independena. de regele Sebastian i s-a situat în Tot ce câtigase Ismail as-Samin
Suverani Marocului din 1472, fruntea unei guvernri puternice era în pericol de a se pierde în
Wattasizii au pierdut Melilla în ce a dus ara spre prosperitate. rzboaiele celor apte frai ai si.
favoarea Spaniei în 1497, apoi Aplicând politica makhzan, o Totui, nepotul su, Mohamed III
Agadirul i întinderi vaste ale metod de împroprietrire ibn Abdallah (1757-1790), a readus
regiunii costale în favoarea cu pmânt, a reuit s pun stabilitatea prin restructurarea
Portugaliei, care a asediat în nobilimea în dificultate sistemului administrativ i finan-

1515 Marrakech-ul O. în 1524, financiar. Fiii si au împrit ciar i prin creterea economic
dinastia Saadit s-a rzvrtit în ara în dou: guvernarea de la Fes realizat prin acordarea de licene
sudul Marocului, iar în 1554 1-a (pân în 1626) i guvernarea de comerciale unor state. în secolele
detronat pe ultimul conductor la Marrakech (pân în 1659). XVIII-XIX, sultanii Marocului au
Grajdurile lui Mawlay Ismail din Meknes
Wattasid. întemeietorul dinastiei erifii dinastiei Saadite au fost fost nevoii s încheie acorduri cu
Saadite, Mohamed al-Mahdi, a succedai de dinastia Alaoulit, unele ri: Frana i Spania (1767), vederile religioase, iniial liberale,
pretins titlul de sultan, a încheiat care domnete pân astzi în Imperiul Austriac (1805), Statele persecutând confreriile de alt
alian cu otomanii i s-a Maroc. Primul conductor Unite ale Americii (1836). Dup credin i interzicând obiceiurile
declarat descendent al Profetului Alaoulit, Moulay ar-Rashid, s-a 1810, Maoulay Suleiman, fiul locale, ceea ce a generat
Mahomed - erif- i chiar calif al instalat ca sultan în 1666 la Fes i, lui Mohamed III, i-a schimbat tulburri.
Peisaj marocan, mic aezare la poalele munilor Atlas care se întind în zare pân în nordul Marocului
Mai-septembrie 1 565 Asediul Maltei 578 Btlia de la Ksar el-Kebir Din 666 Domnia dinastiei Alaoulite în Maroc 71 Domnia dinastiei Karamanli în Libia
1
j
1
1 _
1
—i 1 1
1
1 574 Otomanii ocup Tunisia 1 640 începe domnia lui Muradid-bei în Tunisia 1
1
705 Domnia dinastiei Huseinizilor în Tunisia

63
PERSIA SUB SEFEVIZI SI KAJARI CCA1450 -1921
Dup 1500, sub domnia Sefevizilor iii, Persia intr într-o perioad de dezvol-
tare cultural i independen religioas. Un rol major 1-a avut ahul Abbas I
cel Mare, care, datorit politicilor sale militare i economice, a transformat
ara într-o mare putere a Orientului Apropiat. Din acest motiv, s-a aflat în
permanent rivalitate cu Imperiul Otoman. Dup Imperiul Sefevizilor, Nadir-

Shah a ridicat un imperiu efemer, care s-a destrmat sub conducerea succe-
sorului su. Kajarii, venii la putere în 1796, au fost prima dinastie capabil
s restabileasc unitatea Persiei. în acelai timp, sub domnia aibanizilor,
înflorea Imperiul Uzbec din Asia Central.
Harta Persiei, 1681
m începuturile Imperiului Sefevizilor i primii si ahi

ahul Ismail a instituit domnia Sefevizilor în Persia în 1501, punând bazele identitii
iite a rii, dezvoltat ulterior de succesorii si.
în golul de putere lsat de din partea otomanilor condui de naionale persane ah-Name i
dinastiile locale, motenitorii sultanul Selim I (pag. 309). Khamsa de Nizami O, €>. De-a
Imperiului Timurid au întemeiat ahul Ismail s-a dedicat lungul întregii sale domnii,
Ordinul Sufi al Sefevizilor, dezvoltrii interne. A unificat Tahmasp a fost nevoit s duc
transformat în Al Doisprezecelea autoritatea religioas cu rzboaie cu uzbecii de dincolo de KM Pagini din ah-Name sau Cronica
ahilor, de Firdousi, 1 567
-o
c iism în sec. XV. eicii ordinului, cea laic i a transformat Al Khorasan, la est, i cu otomanii de
titlu transmis ereditar, au cultivat Doisprezecelea iism în religie dincolo de Azerbaidjan, la vest. în Ismail II (1576-1577) i Mohamad
o o disciplin de tip militar în de stat, influenând covâritor 1548, a mutat capitala de la Tabriz Khudabanda (1578-1587), au fost
rândurile adepilor i s-au dovedit dezvoltarea Iranului ca stat- la Quazvin. în 1554 a ocupat cât pe ce s conduc la prbuirea
3 capabilis-i extind puterea. naiune. Domnia lui Ismail, Georgia, unde a intensificat recru- structurii de stat. Abbas, fiul lui
Oh
Fondatorul dinastiei i primul bazat pe charisma sa personal, tarea caucazienilor în serviciul Mohamed, declarat ah la Herat
ah a fost Ismail I (1499-1524), a fost urmat de conducerea militar, iar în 1555 a dat Iraqul în 1581, a intrat în Kazvin în 1587 i
conductorul oraului Ardavil i nehotrât a fiului su Tahmasp I, în schimbul Azerbaidjanului, 1-a forat pe tatl su s abdice. în
descendent al dinastiei Sasanide. care 1-a urmat în 1524. Noul ah, în cadrul unui acord de pace cu 1592 a mutat capitala de la Qazvin
Acest iit a cucerit Iranul i Iraqul, înzestrat cu talent artistic, a otomanii. Domniile fiilor si, la Esfahan.
silindu-i pe uzbeci s se retrag promovat pictura i caligrafia.

spre est în jurul anului 1507. în 1514, în timpul domniei sale s-au Sefevizii
la Chaldiran, a suferit o înfrângere creat ediiile magnifice ale epicii Sefevizii provin din Ordinul Su-
fiilor, fondat pe la 1300 de eicul
Safi ad-Din Ishak (1252-1334)

în Ardabil, astzi Azerbaidjan.
Din cauza orientrii sale revolu-
ionare sociale i a prozelitismului

activ desfurat în rile vecine, a
devenit curând foarte popular.
S-a susinut din punct de vedere

militar prin propriile trupe, de-
numite kizilba (rocaii), dup

turbanele roii. Ordinul a fondat
Dansul derviilor, miniatur de carte
dinastia musulman iit a Sefe-
dinKhamsa, de Dschami, începutul
Din cartea ah name sau Cronica ahilor, de Firdousi, lupta lui Ardair împotriva vizilor în 1501. sec. XVI
lui Arduwan, ilustraie, sec. XVI
1 501 Domnia ahilor Sefevizi în Persia 1514 Btlia de la Chaldiran 1581 ahul Abbas I cel Mare
1507 Cucerirea Iranului i Iraqului de ctre Ismail I 1554 Ocupaia Georgiei 1 590 Otomanii obin Azerbaidjanul i Kîrgîzstanul
64
ca 1450-1921 Persia sub Sefevizi si Kajari 315
1 Imperiul Sefevizilor sub Abbas cel Mare

ahul Abbas I cel Mare a condus Imperiul Sefevizilor ctre culmile sale politice i economice.
Primii dintre succesorii si au guvernat folosind structurile pe care acesta le crease,
încurajarea imigrrii i a comerului a îmbogit ara. A reconstruit capitala, Esfahan.
\bbas I (cel Mare; 1571-1629) a i vistieriei bogii

fost ahul cel mai remarcabil enorme. Esfahanul O,
al dinastiei Sefevizilor. A supra- noua sa capital, a
vegheat ferm reorganizarea fost reconstruit din
statului. în 1590, a fcut pace cu temelii ©. Sub Abbas,

otomanii, cedându-le la început împrumuturile i
Georgia, Armenia, Azerbaidjan i sistemele de dri
Esfahan, gravur în bronz, 1 681
Kîrgîzstan, teritorii pe care avea s-au simplificat i -a
c
s le recupereze ulterior. A creat s-au meninut relaii de nego a fost ultimul conductor Sefevid
o armat puternic, format din strânse ©, © cu Marii Moguli puternic, care a securizat rutele de m
-o
o
caucazieni cretini, din armeni i din India. Abbas a cucerit de la comer i a meninut un schimb
din cerchezi, cu ofieri britanici pe portughezi centrul de comer economic intens cu unele colonii
o
care i-a organizat dup modelul Ormuz în 1622, de unde a europene. în lupta sa împotriva a.
ienicerilor otomani. în 1598, controlat negoul din Golful corupiei i a abuzurilor de putere,
Abbas a recuperat Khorasanul de Persic. în aceeai perioad, a reformat sistemul legal.
la uzbeci, apoi a anexat Bahreinul europenii au descoperit

la rândul lor Persia
Sefevizilor; delegaii
Zid din moscheea Lutfallah, Esfahan, de negustori, artiti
începutul sec. XVII
i aventurieri veneau x
în 1601, a cucerit Azerbaidjanul, ar în roiuri, unii <
în T
Armenia i Georgia, în 1603-1608.
x
dintre acetia fiind <
Covoarele persane în 1623-1624 a redobândit primii personal de
Caravana ahului persan, pictur
Covoarele persane, au devenit
Kîrgîzstanul i Iraqul de la ctre ah©. în 1629,
de Alberto Pasini, 1 867
otomani, transformând Persia Abbas cel Mare a murit,
cunoscute în lume în timpul
în cea mai mare putere a Persia se afla pe
domniei lui Abbas I cel Mare,
Orientului Apropiat. culmile sale politice
acestea bucurndu-se de un
meritat renume i în ziua de as- Cele mai mari realizri ale i economice, fiind
lui Abbas in de domeniul un imperiu modern
tzi. Covoarele se eseau deja de
mult vreme în Persia, dar abia
politicii interne. A angajat care avea legturi
atunci începuse vânzarea lor în

meteri caucazieni ia
în Iran diplomatice cu toat
invitat negustori cretini i evrei, lumea.
Europa. Aici, acestea nu aveau
aducând poporului prosperitate Domnia lui Safi I,
rolul de a acoperi podeaua, aa
nepotul lui Abbas, care
cum se întâmpla în Orient, unde
i-a omorât familia în
oamenii se roag întinzându-se
timpul unei crize de
pe jos, ci erau acoperminte de
paranoia, nu a fost îns
lux pentru mese i paturi. Mo-
la fel de strlucitoare,
delele s-au modificat în aceast
imperiul pierzând
perioad, de la reprezentri ale
Iraqul în favoarea
unor persoane la arabescuri i
turcilor în 1638. Numai
motive florale.
datorit marelui vizir
sus: Covor cu psri, copaci, un Mirza Taqi nu a fost
cerb i un lac cu rae în centru,
pierdut i Armenia.
sec. XVI Caravan pe podul ahrestan, Recepie oferit de un ah persan, miniatur,
Esfahan Abbas II, fiul lui Safi, sfâritul sec. XVI
1 598 Cucerirea Khorasanului

I
1603-1608 Cucerirea Azerbaidjanului, Armeniei i Georgiei 1 629 Moartea lui Abbas cel Mare
1 601 Anexarea Bahreinului 1623-1624 Cucerirea Kîrgîzstanului i Iraqului 1 638 Otomanii cuceresc Iraqul
65
De la ultimul Sefevid la Kajari Afghanistanul, Azerbaidjanul io

mare parte din Persia i-au procla-
în timpul ultimilor conductori Sefevizi, imperiul a cunoscut declinul i cderea.
mat independena. Conductorul
Numai cuceritorul Nadir-Shah a fost capabil, în 1736, s creeze din nou un mare
militar kurd Karim Han Zand
imperiu. Dup o scurt domnie a lui Karim-Han Zand, la putere au venit Kajarii.
(1750-1779) s-a impus împreun
ah în 1722, doi conductori cu dinastia care-i poart numele
din umbr ai Casei Sefevizilor în centrul i sudul Iranului, stabi-
au continuat s dein puterea lind capitala la iraz. Dup moartea
pân în 1736. în timpul domniei sa în 1779, fiii acestuia s-au luptat
ultimului Sefevid, Abbas III, a între ei, pân când au fost înlocu-
venit la putere generalul Nadir ii de Kajari O în 1794.
al Afarului, un trib turcesc. Kajarii erau nomazi turci din
Nadir i-a alungat pe afghani O nord-vestul Iranului. Conduc-

din Esfahan în 1726 i pe la 1730 to-rul lor, aga Mohamad-Han,
din toat Persia, a cucerit a stabilit capitala la Teheran în
Azerbaidjanul i Caucazul de 1786, l-a detronat pe ultimul
la otomani, apoi a urcat pe tron conductor Zand în 1794 ia

în 1736 ca Nadir-Shah. A mutat luat titlul de ah al Persiei în
capitala de la Esfahan la Mahad, 1796. Dinastia Kajar pe care a
în drumul ctre India, a reocupat fondat-o a domnit pân în 1925.

Brbat afghan Femeie kajar
Afghanistanul în 1738, a intrat Când acesta a fost asasinat în
Dup domnia lui Abbas II în India, cucerind Peshawarul i iunie 1797, dinastia era atât de
(1642-1667), semnele declinului ajungând la Delhi în 1739. Apoi bine consolidat, încât nepotul
O încep s devin tot mai evidente. i-a concentrat forele în Asia acestuia, ahul Fath Aii
2 Acesta a cerut ajutorul francezilor Central, cucerind Chiva i Buha- (1797-1834), a preluat
O
a.
împotriva Constantinopolului, ra. în iunie 1747, Nadir puterea fr s i se
tu
în schimbul unor avantaje Shah a fost asasinat opun cineva.
3 comerciale. Fiul su, Safi II, a de propriii emiri. Sub domnia sa,
lsat conducerea guvernului în Dinastia Afar nu Iranul a început
mare parte eunucilor palatului, a durat mult dup o colaborare €>

în 1668 a preluat pentru a doua moartea lui Nadir. strâns cu marile
oar tronul, sub numele ahul Nepotul su puteri ale Europei,
Suleiman, în timp ce vecinii si a pierdut îndeosebi cu Marea

ostili invadau teritoriul iranian imperiul Britanie, preocupat
fr a întâni piedici în cale. în 1749 de expansiunea Rusiei.
Sultanul Husein (1694-1722),
Tronul Pun
fiul lui Safi, s-a suspus total
Când Nadir-ah l-a înfrânt pe
dominaiei clericilor iii. Când
Marele Mogul al Indiei, acesta
a iniiat convertirea forat a
i-a însuit comorile Mogulilor,
sunniilor afghani, care fuseser
pe care le-a adus în Persia. Tro-
subjugai în 1648, a provocat
nul Pun i faimosul diamant rscoala acestora. în 1709, afghanii
Koh-i-noor, care în prezent
i-au ucis pe demnitarii i soldaii
face parte din bijuteriile Co-
persani, declarând independena
roanei Britanice din Turnul
Afghanistanului. în 1719, afghanii
Londrei, au devenit un simbol
au mrluit în Persia sub
al ahilor.
conducerea lui Mir Mahmud i
au cucerit ara. Sultanul Husein a
sus: Marele Mogul ajahan pe
Tronul Pun, miniatur persan fost executat în 1726.
Dei Mahmud s-a declarat Asker-Han, legatul Persiei în Frana, pictur de Josef Franque
1648 Subjugarea Afghanistanului 1719 Afghanii cuceresc Persia 1 736 Nadir-Shah vine la putere 1739 Persia se extinde pân în Delhi
1 709 Rscoala afghan i declaraia de independen 1 730 Afghanii sunt alungai din Persia 1 736-1 738 Cuceririle lui Nadir-Shah din Asia Central
66
'ca 1450-1921 Persia sub Sefevizi si Kajari 317
i Asia Central
Sub dinastiile uzbece care au urmat Timurizilor, Asia Central, îndeosebi capitalele Buhara
>i Samarkand, a rmas centrul cultural al islamului oriental. In sec. XVIII, îns, aceasta
1 intrat sub suzeranitate persan, apoi rus.
A fost ucis în 1510, la Merv, aibanizi, a reuit s reunifice

de ctre Sefevizii care imperiul în jurul Buharei în
încercau s cucereasc 1583 i s-i extind cu

Khorasanul, îns succes dominaia spre
s*\ dominaia sa vest, est
în 1599, Baqi
i nord.
asupra Buharei
i a capitalei Mohammad,
Samarkand conductorul altei ac
era deja Confederaii tribale
consolidat. \ uzbece, Djanizii Comandantul uzbec Mohammad m
-o
aybani-Han, pictur, 1873 o
Ubaydallah i (sau Astrakhanizii),
Chanaka Nadir Diwan-Begi, han pentru succesorii si au El Said Alim Han, ultimul a preluat controlul 2
oelerinii din Buhara, construit în 1 620 emir al Buharei o
Cu
construit mai asupra Asiei Centrale.
înflorirea cultural din vremea târziu în ambele orae numeroase Au mutat capitala la Buhara i
rimurizilor a continuat i moschei, medrese © i hanuri © au dezvoltat-o splendid, domnind
sub succesoarea acestora, pentru pelerini. Rzboinicii aici pân în 1785. în sec. XVIII,
Confederaia tribal uzbec, tribali au adoptat rapid cultura mai muli cuceritori i-au
ncepând cu 1500, conductorul de curte a oraelor i au sprijinit îndreptat atenia ctre Buhara.
uzbec Mohammad aybani- ordinul Naqshbandi ©, regiunea Nadir-Shah al Persiei a ocupat
Han © a cucerit teritoriile devenind astfel un centru al mari regiuni din imperiu dup
Timurizilor, ocupând Heratul misticismului islamic. Din 1540, 1737, între care Balkh, Chiva
in 1507 i stabilind stpânirea în Buhara a domnit o singur i Buhara. Chiva a rmas sub
aibanid, o inie dinastic, i dominaie persan i turc pân
linastie cu Abdallah II, în 1770. Rusia arist, care se
rdcini ultimul extindea în Orient, a cutat s

nongole. dintre influeneze politicile hanatului, Membri ai unui ordin islamic
I
din Takent, pictur
pentru ca în final s controleze
acest spaiu în sec. XIX. regiuni s-au detaat de regimul
Dup ce Kokandul i alte central începând cu 1732, puterea
lor a deczut i s-a produs un
r vj
rzboi
1747.
civil între Djanizi în
ahii au czut sub regena

Mangiilor în jurul lui 1753, pân
când Amir-i-Masum-Shah,
Vledresa Mir-i-Arab din Buhara, construit în 1 535-1 536 care era regent în Buhara
începând cu 1770, i-a asumat

titlul de „han al credincioilor",
— B»g—BT. întemeind hanatul Mangiilor în

A fost capabil s se impun
1785.
f\ f™*lf .^nK în regiunea Buhara © la începutul

i™lî Jk.^1* XIX, îns, în urma conflictelor
WM''i sec.
^p•r
interne, spaiul a intrat sub
ifcf**x i m x
4 -
m
\.
dominaia rus între 1868 i 1873.
&«* i-
*«i3i Setareje Mahe Caje, reedina
Ultimul emir Mangit, Said Alim
de var a ultimului emir al Buharei,
Cucerirea Samarkandului de ctre emirul Buharei, pictur, 1 868 Said Alim-Han Han ©, © a fost detronat în 1921.
1 747 Asasinarea lui Nadir-Shah 1 779 Dinastia Kajar din Iran 1 868-1 873 Rusia preia supremaia în Asia Central
1 749 Independena Azerbaidjanului i Afghanistanului 1 796 Aga Mohamed-Han devine ah al Persiei

67
India Marilor Moguli i companiile

COMERCIALE EUROPENE 1526 ccaiSoo
Imperiul Indian al Marilor Moguli a fost fondat în 1526, înflorind dup 1556 sub I
domnia lui Akbar. Splendoarea i luxul care i-au fcut faimoi pe Marii Moguli se
dezvolt sub succesorii acestuia. Dup moartea lui Aurangzeb, ultimul conductor
Mogul o important, imperiul intr în declin, în timp ce companiile comerciale euro-
pene care se stabiliser înc din 1500 pe coastele Indiei încep se implice din ce în ss
ce mai mult în activitatea statului. Portughezii, iniial statul european cel mai infiltrat
îndeprtai ulterior de olandezi i de britanici. în final, britanicii ajung
în India, sunt
Un conductor Mogul în regiunea Agra, miniatur
indian, cea 1 650 s domine subcontinentul din punct de vedere politic i economic.
m De la primii Mari Moguli la Akbar cel Mare

Babur, întemeietorul Imperiului Mogul, îi impune autoritatea asupra unor regiuni întinse
> domnia lui Humayun. Imperiul consolideaz
x din India, care ulterior sunt pierdute sub se
definitiv abia sub domnia lui Akbar cel Mare.
Pân în 1526, Babur O cucerise Dup victoria asupra ultimului Humayun se întoarce din exilul
India Mijlocie i de Nord, conductor Lodi la Panipat, în din Persia, îns la scurt timp dup
întemeind Imperiul Mogul. 1526, Babur controleaz cea mai aceea este accidentat mortal,
în secolele XV1-XVII, acesta mare parte a Indiei i stabilete în 1556, fiul su, Akbar cel
atinge culmi neînchipuite ale capitala la Agra. Mare ©, urc pe tron la vârsta
splendorii i bogiei. Numele Instabilitatea imperiului de 13 ani. Acesta structureaz

O
dinastiei lui Babur, Marii Moguli se accentueaz sub domnia Imperiul Mogul i duce cultura
O (mongolii), reflect motenirea fiului su, Humayun, care este indo-islamic spre o nou epoc
Cu
Asiei Centrale: acesta este izgonit din India în Persia de înflorire. General i politician
3 legat direct de Timur Lenk pe de comandantul Shir Shah Han, iscusit, extinde imperiul în toate
linie patern i de Genghis- care în 1540 cucerete Agra, direciile i controleaz zona
i Lahore. Shir Shah Han dintre Kabul i Camir, în vest, Akbar trece Gangele, miniatur indian,
Han pe linie matern. în 1497, Delhi
cea 1 600
Babur devine conductorul îi înfiineaz propria dinastie, i din Bengal, în est. Regiunea
Samarkandului. în 1504 cucerete consolidând Imperiul Mogul Deccanului de Nord i statele
Kabulul i înainteaz spre India în prin instituii solide, îns acesta rajputiene Rajasthan i Gurajat
sud, din Afghanistan prin pasul se prbuete dup asasinarea lui din sud fceau parte de asemenea
Khyber, cucerind Lahore în 1524. în 1545, disprând pân în 1555. din imperiu. Akbar ridic
oraul Fatehpur Sikri O, ©i i Ir»
îi stabilete capitala aici.
Creeaz o clas loial nou de

nobili din rândurile aristocraiei
militare a diverselor clanuri,
introduce o form modern de

guvernare i sprijin economia,
în acelai timp, intensific
legturile comerciale cu
companiile europene. Akbar
permite libertatea de expresie
pentru toate religiile - chiar i
pentru cretinismi iudaism -
i organizeaz colocvii i Reedina Fatehpur Sikri, ilustraie
Babur, întemeietorul dinastiei Marilor Sala privat de recepii din Fatehpur
Moguli în India, miniatur, sec. XVII Sikri a împratului dezbateri. din Akbar-name, cea 1 590
1 504 Babur cucerete Kabulul 1540 Marii Moguli sunt izgonii din India 1 545 Asasinarea lui Shir Shah-Han
1526 întemeierea Imperiului Mogul Cea 1 542 Shir Shah-Han întemeiaz propriul regat 1555 Dizolvarea dinastiei lui Shir Shah-Han
68
1526- cea 1800 India Marilor Moguli i companiile comerciale europene 319
Imperiul în culmea splendorii

lahangir i Shah-Jahan, succesorii lui Akbar, sunt slabi din punct de vedere politic,
dar se manifest ca mari patroni ai artelor i arhitecturii. înclinaia lor pentru
extravagan pune statul în mare dificultate financiar.
Akbar - studiouri de slbit de revoltele

la curte în care se care încep în 1620 în
creau cri minunat interiorul familiei i

ilustrate, covoare © în Deccan. în timpul
i bijuterii - aveau domniei fiului su,
atât funcii politice, Shah-Jahan©,©,
cât i simbolice. splendoarea i
Akbar © las luxul de la curte
Mausoleul lui Akbar din Sikandra c
urmailor si un ating apogeul. Acesta
Akbar, conductor tolerant imperiu stabil intern, colecioneaz zeci de m

O
i deschis, încearc s rezolve îns curând încep s apar mii de bijuterii, export în
disensiunile dintre musulmani i primele semne ale disfunciei întreaga lume produse ale colii
O
nou, ©, su, de pictur indiene i comand Covor indian din Madras a.
lindui, înfiinând o religie politice. Jahangir fiul
cu trsturi puternice de cult al care îi urmeaz în 1605, este construirea palatului Taj Mahal © Ca musulman devotat, atac
conductorului. Credina divin dependent de opiu, neglijeaz lâng Agra. Shah-Jahan coloniile portugheze
[Din-i-Ilahi) era o combinaie afacerile statului i cade nu este doar un din India i îi las
.ntre islam, hinduism i alte sub influena clicilor rivale. constructor entuziast, s moar în
religii, îns nu are succes din Grandoarea operelor de art i ci i o personalitate închisoare pe
cauza opoziiei puternice administraia imens de la curte suspicioas prizonierii cretini
1 dogmaticilor de la curtea care se dezvolt sub conducerea care ia msuri care refuzaser
slamic. Marile cldiri ale lui sa îi fascineaz pe solii strini. drastice împotriva convertirea la islam.
Mai ales Marea Britanie încercase adversarilor si, Marele Mogul se

s stabileasc relaii diplomatice închipuii sau reali. retrage în palatele
i economice înc din 1609, sale, izolat de lumea

sus: Shah-Jahan
obinând mari privilegii. exterioar, lsând treptat
dreapta: Mumtaz-i-Mahal, soia
Domnia lui jahangir este preferat a lui Shah-Jahan guvernarea imperiului pe mâna
minitrilor i a si. întreinerea
curii începe s coste mai mult
decât se obinea din dri. în iunie
1658, Shah-Jahan este detronat
Curtea Marelui Mogul, gravur de fiii si.

de Jan Caspar Philips, sec.XVIII
Taj Mahal
în 1632-1648, Shah-Jahan construiete palatul Taj Mahal; acesta este
realizat din marmur alb de 20 000 de mii de muncitori, ca mausoleu

pentru Mumtaz-i-Mahal (perla palatului), soia sa preferat, care mu-
rise în 1631 în timpul naterii. Un alt mausoleu, din marmur neagr,
plnuit pentru el însui, nu a fost construit niciodat. Taj Mahal, al
crui interior este minunat realizat i unde este înmormântat i Shah-

Jahan, mai este denumit a opta minune a lumii.
sus: Palatul Taj Mahal din Agra. Cldirea central, cu 22 de cupole

i minarete (cea 40 m înlime), din marmur alb i gresie roie,
Jahangir cu o icoan este renovat în permanen din cauza porozitii pereilor. Ornamente cu motive florale
a Fecioarei Mria în Taj Mahal
1 556 Akbar cel Mare preia puterea 1 609 Stabilirea relaiilor diplomatice cu Marea Britanie 1 658 Detronarea lui Shah-Jahan
1 605 Domnia lui Jahangir 1 631 Atacul asupra coloniilor portugheze din India
69
Aurangzeb i declinul Marilor Moguli în India Sir William Norris,
în timpul domniei lui Aurangzeb, imperiul recâtig putere politic, îns conservatorismul ambasadorul Marii
Britanii în India
i intolerana religioas clatin stabilitatea societii. Urmaii si nu mai sunt
în 1701, descrie
decât cârmuitori de parad.
întâlnirea sa cu
Conflictul care se prefigura micrile „neortodoxe", cu împratul Aurangzeb

înc din 1644 între cei patru fii ajutorul poliiei secrete, Era alb ca neaua, de la haine
ai lui Shah-Jahan i Mumtaz-i- încercrile nemiloase de a-i
i turban pân la barb, fiind
Mahal izbucnete imediat dup converti pe hindui i pe mult grij i dra-
purtat cu
detronarea lui. La început se prea credincioii sikh - inclusiv
goste de o mulime de oameni.
c prinul cel mai mare, Dara execuia gurului sikh Tegh
Dar el nu vedea pe nimeni,
Shukoh ©, promotor al artelor Bahadur - stau la baza declinului
eznâ cu ochii aintii într-o
i al dialogului între politic al Imperiului Mogul.
carte pe care o inea în mâini
religii, va iei Aurangzeb drâm
treptat toate templele
i pe care a citit-o tot drumul,
învingtor. îns al
> treilea fiu, Aurangzeb hinduse i în locul fr s dea nici cea mai mic
x O, se aliaz cu acestora ridic atenie la tot ce se întâmpla în
dogmaticii islamici moschei O, ©. în 1679 jurul su.

împotriva fratelui reintroduce impozitul
su i urc pe tronul pentru nemusulmani, Persiei invadeaz India i jefuiete

Mogul în iunie care fusese abolit sub comorile palatelor {pag. 316).
1658, sub numele O Akbar. în martie 1707, Mogulii care urmeaz domnesc
Alamgir (Cuceritorul Dara Shukoh clare când Aurangzeb, doar de form i nu prsesc
pe un elefant
lumii). în 1659 îl ultimul Mogul niciodat palatele, unde britanicii
O
înfrânge pe Dara Shukoh i puternic, moare, în multe regiuni îi gsesc vegetând în condiii
o îl execut. Aurangzeb era ale imperiului izbucnesc rscoale. indescriptibile. Dup o rscoal
Cl-
uj un musulman îndoctrinat, Bahadur Shah I, fiul lui fr succes care are loc în
3 cunoscut pentru aplicarea legii Aurangzeb, reuete s încheie 1857-1858, Bahadur Shah II,
Sharia. Comandant militar din nou contracte avantajoase ultimul Mogul, este înlturat
talentat, dubleaz teritoriul cu prinii Bengalului i cu de britanici, care preiau controlul
imperiului, acesta ajungând companiile comerciale britanice, Indiei.
la cea mai mare expansiune s reformeze sistemul fiscal i

dup cucerirea Deccanului, a s anuleze politicile dure ale
Kandaharului O i a Kabulului, tatlui su. îns, în 1712, dup
în 1687 cucerete Regatul moartea sa, dinastia Mogulilor se
Golkonda, cel mai important stat scufund în haos i în conflicte
al subcontinentului indian. familiale violente. Doar în 1719,
Pe plan intern, Aurangzeb s-au succedat la tron patru

Cucerirea Kandaharului de ctre
Aurangzeb suprim cu brutalitate toate Moguli. în 1739, Nadir-Shah al
1). VASCO DA GAMA VI
a —
Navigatorul portughez Vasco da Gama,
care descoper drumul pe mare
Moscheea de la Gyanvapi, construit de Aurangzeb Moscheea de la Gyanvapi i ghat- urile vecine în Benares, spre India, ilustraie dintr-o carte
în Benares pe Gange, acuarel de R. Smith, 1 833 gravur în oel, cea 1 850 portughez, 1 683
1497-1498 Descoperirea drumului pe mare spre India 1612 Btlia naval de la Suali 1675 Execuia lui Tegh Bahadur
1 531 -1 558 I Cucerirea britanic a coastei indiene de vest 1658 Aurangzeb

I preia puterea 1 679 Reintroducerea impozitului pentru nemusulmani
|
-o
1526- cea i8oo India Marilor Moguli i companiile comerciale europene 321
1 De la companiile comerciale europene la dominaia britanica
in sec. XVI, portughezii controlau comerul european cu India, dup 1600, îns, fiind
nlturai de olandezi, britanici i francezi. în final, britanicii sunt cei care obin
ontrolul politic al regiunii.
In timpul ascensiunii i decderii comerului cu India. Britanicii, poriunea sudic a Regatului

I mperiului Mogul, companiile care în 1608 stabiliser deja o Hyderabad. Joseph Franois
comerciale europene © se factorie în Agra, îi înving în Dupleix, guvernator general al
stabilesc pe coastele Indiei. Dup anul 1612 pe portughezi într-o companiei în 1742-1754, reuete
descoperirea drumului pe mare confruntare naval lâng Surat s rspândeasc influena
spre India de ctre Vasco da i stabilesc avanposturi atât pe francez în toate principatele
Cama © în 1497-1498 (pag.298), coasta de est, cât i pe cea de indiene din sud. în 1746-1763
portughezii, învingând flotele vest a Indiei. în 1658, Chennai au loc câteva confruntri între -a
c
diate ale Egiptului i Gujaratului (Madras) devine sediul Companiei francezi i britanici în India de
la Diu în 1509, ajung în Goa ©, Indiilor Orientale «D, care fusese Sud, câtigate de englezi sub m
-a
Biserica Sf. Alexandru din Calangute, c
reprezentat diplomatic comanda lui Robert
Goa, construit în 1 51
la Curtea Mogulilor Clive. în 1765, lordul
o
înc din 1603. în Clive devine Ou
1668, britanicii mai guvernator al
cuceresc Mumbay Indiei de Est, iar
(Bombay) de la Compania Indiilor
portughezi. între Orientale primete

timp, Compania regiunile Bengal, Bihar
EI Warren Hastings
olandez a Indiilor i Orissa (Kalinga),
) fregat de tipul celor utilizate de
Compania Indiilor Orientale pe coa- Orientale se stabilete la Surat, instituind dominaia britanic
iele Indiei, vzut din dou perspec- în 1618, i în Bengal, în 1627, i îi pe subcontinent.
tive, pictur de Thomas Whitcombe
alung pe portughezi din Ceylon, Warren Hastings ©, primul
fn 1510. De acolo, cuceresc coasta în 1638, fapt care duce la un guvernator general al Bengalului
le vest a Indiei i instituie un conflict sângeros © între britanici în 1772-1785, înltur definitiv
nonopol comercial © pentru i olandezi, din care primii ies influena francez i deschide
bunurile indiene i indoneziene învingtori. calea spre dominaia politic a Vase comerciale europene,
m Europa, în 1664, francezii sub ministrul Marii Britanii în India. în 1784, probabil portugheze, pe coasta indian,
miniatur indian, sfâritul sec. XVI
în sec. XVII, olandezii i de finane Jean-Baptiste Colbert Compania Indiilor Orientale
nglezii intr în competiie intr în competiie pentru trece sub controlul guvernului detronarea ultimului Mare
cu portughezii, dup ce în comerul cu India. Compania britanic, care înfiineaz Mogul, India este guvernat
; 600 regina Elisabeta acord francez a Indiilor Orientale se universiti engleze în India de un vicerege britanic sau rajah,
bmpaniei britanice a Indiilor stabilete în 1668 pe coastele de i anglicizeaz pe o scar i pân în 1947, când
din 1858
Orientale © monopolul asupra vest i de est, iar în 1739 câtig larg societatea indian. Dup îi câtig independena.
Doi administratori britanici ai Companiei Indiilor European fumând narghilea, miniatur Vase de rzboi britanice pe o insul din India Oriental Olandez,
Orientale se delecteaz cu muzic i dans indian, cea 1 760 pictur de Dominic Serres cel Btrân
1 687 Cucerirea Golkondei 1 707 Moare Aurangzeb 1 746-1 763 |

Rzboiul Anglo-Francez în India de Sud 1 858 Desfiinarea Companiei
|
Indiilor Orientale
1 690 întemeierea Calcuttei 1 739 Invazia persan 1 784 Compania Indiilor Orientale trece sub controlul guvernului britanic
71
China sub împraii Ming

I MANCHU 1368-CCA1800
Dinastia autohton Ming vine la putere în China în 1368, îns puterea central;
a împratului o intr în declin începând cu sec. XV. ara se afla sub presiun
constant din partea triburilor mongole i, de asemenea, trebuia s se aperi
împotriva avansrii europenilor. Prosperitatea economic duce la o creter
exploziv a populaiei. ara se extinde în Asia Central sub împraii Manchu
îns se caracterizeaz prin stagnare intern din cauza tradiionalismului s
birocratic i intelectual.
Oraul Interzis, reedina împrailor începând cu perioada Ming
începuturile dinastiei Ming

>
xi
în 1368, dinastia Ming îi alung pe mongoli din China, îns se vede obligat s-i apere
>
X în permanen domnia de dumanii interni i externi. Puterea ajunge s fie deinut
cu adevrat de eunucii de la curte.
Zhu Yuanzhang O, fost pmânt, face drile împratul

clugr budist, alung dinastia mai echitabile Chengzu, care
mongol Yuan din sudul Chinei i înfiineaz o urc pe tron în

i fondeaz dinastia Ming, sub colonie de lucru 1402, alctuiete
numele împratul Hung-Wu. pentru nevoiai. o flot, intensi-

-a E un despot crud; minitrii Aprarea ficând comerul
o
i ali demnitari ©, O sunt împotriva exterior. Treptat, a
eunucii Zhu Yuanzhang, împrat Taizu
o limitai la funcia de sfetnici, iar invaziilor îi
Cl-
uj
administrarea celor 13 provincii mongole i înlocuiesc pe
3 este coordonat direct de japoneze de pe demnitari în

D-
împrat - în acest caz, unul coaste rmâne administraia
care sanciona cele mai mici o problem intern, pân

infraciuni prin pedepse aspre. militar El Un funcionar public (dreapta) când devin,
i un militar (stânga) din perioada
Ca mulumire pentru c ranii apstoare, pe Ming
sub succesorul
îl ajutaser s vin la putere, toat perioada lui Chengzhu,

împratul instituie o retribuie cu Ming. înc din 1387, China instrumentul real al puterii.
începe s construiasc fortificaii Eunucul principal Zheng face

Wang Yangming pe coastele de est i sud-est i cltorii pe mare spre Africa i
Wang Yangming (1472-1529), continu ridicarea Marelui Zid dezvolt o pia pentru produsele
mai mare filozof Ming, Chinezesc ©. africane în China; o încercare

cel
încearc s trezeasc China pe care nu a mai
din somnolena intelectual. continuat-o. Dup

Chengzu, urmeaz o Instruirea demnitarilor în perioada
Combin neoconfucianismul Ming
cu budismul chinez i întrete serie de împrai slabi
fuziunea intelectual dintre ce-

sau prea tineri, care de la curte i controlul birocraiei
le dou sisteme. Mai mult, dez- erau controlai de erau deja în mâinile clicilor i ale
volt ideea de intuitiv ca opus clicile de la curte i de favoriilor curii. Prin predarea
ideii de cunoatere raional eunuci, în timp ce învturilor lui Confucius în
i ru, conductorii mongoli academii i coli de servicii publice,

a ceea ce este bun prin
care se justificau multe decizii

înaintau pân la structura intern a statului reuete
politice.
'
Nanjing i Beijing, s rmân stabil, în ciuda unor
Marele Zid Chinezesc în 1550, toate funciile rebeliuni izolate în provincii.
1368 întemeierea dinastiei Ming 1421 Extinderea Marelui Zid Chinezesc 1563 Anihilarea pirailor japonezi
1402 împratul Chengzu 1 51 6 Prima baz portughez în Canton

72
}68-ccai8oo China sub împraii Ming i Manchu 323
m Sfâritul dinastiei Ming i începutul influenei cretine

In sec. XVI, puterea dinastiei Ming scade, pân când, în 1644, aceasta este înlturat de dinastia
Manchu. în acelai timp, europenii, în special iezuiii, reuesc s ptrund în China.
I
)eoarece împraii Ming fuseser Wan Li, ara care lucreaz
•bligai s mobilizeze armate este zguduit la elaborarea
:nari pe coaste i la grania de numeroase I acestuia, devine
i sudic a imperiului
îordic rscoale. Mai mult, curând directorul
pentru a se apra împotriva încercrii Japoniei ; Observatorului
namicilor externi, la frontiere de a cuceri statul imperial ©, i se
c stabilesc colonii, ducând la vasal Coreea în atribuie rangul de
popularea unor zone pân atunci 1592 i se rspunde : înalt funcionar

pustii. Din cauza ameninrii printr-o btlie I i, începând cu -o
c
mongole, capitala se mut de la de aprare foarte '
1651, este numit
O fabric de ceai din China: ceaiul
Nanjing la Beijing. costisitoare regent al tânrului este presat, împachetat i vândut
comercianilor europeni, sec. XVIII O
Ming, economia se împrat. Iezuiii
I
în perioada
>aza în primul rând pe comerul

în 1593-1598.
în 1594-1604,
B Vas de filde pent
pstrarea tutunului
îi însuesc stilul
o
extins i pe agricultur; în anii China încearc fr de via chinez,
1 600 are loc o cretere economic succes s diminueze influena îmbrcmintea i manierele lor
> rin cultivarea unor Companiei Indiilor Orientale i consider confucianismul
plante noi, folositoare, prin rzboaie în Annam, o doctrin compatibil cu
cum ar fi cartoful, tutunul Birmania i Siam. Dup ce în cretinismul.
O, porumbul i alunele. 1516 portughezii înfiineaz o în timpul domniei ultimului
< â rezultat al colonie comercial în împrat Ming, în ciuda slbirii
prosperitii Canton © - mai ales politice a imperiului, China trece

enerale, pentru comerul printr-o perioad de înflorire a lite-
ii umrul cu ceai © -, cu raturii, a tiinei i a artelor i, mai
nopulaiei este baza comercial ales, a produciei de porelan ©.
din ce în ce mai la Macao, din 1567, începând cu sfâritul sec. XVI,
nare. în orae, cretinii încep s slbirea politic este exploatat
i are se dezvolt Iii Vaz de porelan trimit misionari de triburile Jurchen din Man-
ipid, apare o clas cu modelul unui dragon în China. Iezuitul ciuria, care, sub conducerea lui
Johann Adam Schall von Bell
le negustori i bancheri, care îi Matteo Ricci © triete în Beijing Nurhachi, se ridic împotriva ad-
tace loc în administraie, în timp începând din 1601 i, ca învat, ministraiei chineze i se aliaz cu dinastie imperial cu numele
e împraii pierd din putere are acces la cercurile înaltei Curi, mongolii. în 1621 cuceriser deja Da Qing (Marea Puritate).
lin cauza stilului lor de via în 1613, împratul încredineaz Manciuria i, conduse de Abahai, în 1644, când Chongzhen,
extravagant i a eunucilor, iezuiilor reforma calendarului, iar se îndreapt spre Beijing. în 1636, ultimul împrat Ming, se sinucide,
în timpul domniei împratului Johann Adam Schall von Bell €>, Manchu (Jurchen) se proclam dinastia Manchu intr în Beijing.
iiiflhijrt'iijM
'•-'* " v irîut" .,••
b 4 «A-
zuitul italian Matteo Ricci Rute comerciale europene în Canton Observatorul regal din Beijing
din 1591 Misiunea iezuitîn China 1593-1598 Rzboiul împotriva Japoniei 1644 Manchu cucerete Beijingul
i
567 Colonie comercial portughez în Macao 1 592 Coreea este atacat de japonezi 1 636 Fondarea dinastiei Qing
73
Domnia dinastiei Manchu

Conductorii strini Manchu îi însuesc curând obiceiurile chineze, promoveaz
tiina i artele i extind influena chinez în Asia Central. Aceast ultim
dinastie imperial dureaz peste 250 de ani.
Dinastia Manchu sau Qing O se obinuiete repede cu imperiului, acioneaz

a reprezentat ultima dinastie dominaia politic i cultural împotriva marii
imperial chinez, conducând a strinilor. Domniile lungi ale corupii i integreaz
în 1644-1911. La început, pentru celor trei împrai Manchu dintre Taiwanul în imperiu,
a-i consolida puterea, a trebuit 1661-1796 reprezint apogeul dup ce îi înltur pe
s înbue rebeliunile triburilor Chinei din punct de vedere olandezi în 1662.
rivale i s anihileze pe cei din
îi politic, economic i cultural, în 1681 reuise deja s
urm reprezentani ai dinastiei împraii promoveaz publicarea impun autoritatea
Ming din partea de sud. îi enciclopediilor i a operelor guvernului central împratul Schi-tsu, fondatorul dinastiei Manchu
(Qing)
asigur influena în politic i în literare, iar demnitarii educai asupra întregului
administraie i cer adoptarea i clasa superioar practic teritoriu. în 1689, K'ang-Hsi
propriilor obiceiuri, inclusiv prul literatura i pictura. Cretinismul încheie un tratat cu Rusia -
prins în coad i haina Manchu era tolerat dac reprezentanii si primul tratat al Chinei cu o putere
tradiional. Mii de demnitari © erau învai cu vederi largi. european - oprind invazia rus
chinezi nativi se sinucid, îns împratul K'ang-Hsi O reuete în regiunea râului Amur.
majoritatea populaiei chineze s împace diversele popoare ale în 1696 îi alung pe jungari,
care avansaser în
Turkmenistanul de Est i în
-o Mongolia Exterioar începând Pedestrai escortând doi demnitari
o
clare
din 1678. Când jungarii ocup
o Tibetul în 1717-1718, K'ang-Hsi Conform recensmântului,
cx
tu
intensific implicarea în Asia populaia Chinei crete de la
3 Central ©. Tibetul este recucerit 60 de milioane în 1578 la peste
de chinezi în 1720 i este integrat 100 de milioane în 1796 i la

în imperiu ca protectorat 374 de milioane pân în 1814.
administrat cu autoritate, de Utilizarea terenurilor agricole
comisari rezideni sau ambani. nu inea pasul cu expansiunea

Cu toate c prosperitatea teritorial i cu populaia în
economic relativ continu, cretere. De asemenea, metodele
creterea exploziv a populaiei de exploatare agricol rmâneau
>rovoac o criz a alimentelor. subdezvoltate.
Panchen Lama a locuit în acest templu de lâng Beijing în timpul vizitei sale A doua cltorie a împratului K'ang-Hsi în sud, imagine laminat, de Wang Hui,
laCurtea Qing în 1 780 pictur pe pânz, cea. 1 700
1 662 Anexarea Taiwanului 1 689 Tratatul cu Rusia 1705 Interzicerea cretinismului
1681 Domnia asupra întregului imperiu 1696 Jungarii sunt alungai 1 71 7-1 71 8 Jungarii ocup Tibetul
74
?68-ccai8oo China sub împraii Ming i Manchu 325
China sub Yung-Cheng i Hung-Li

Tratamentul preferenial al cretinilor se încheie brusc sub Yung-Cheng. Hung-Li readuce
mperiul la splendoarea i respectul pe care le avea în întreaga lume, îns, pe plan intern,
fuseser sdite seminele osificrii intelectuale i ale corupiei.
i o poliie secret. Crete salariile conineau mai multe întrebri

funcionarilor civili pentru a des- despre neoconfucianismul
curaja veniturile i integrea-
ilicite ortodox decât despre cunotinele
z noi sistem financiare i fiscale. practice. Reformele politice
De asemenea, în timpul domniei i economice necesare nu se
lui Yung-Cheng, influena deschi- aplic, iar administraia de stat
s a cretinilor în China ia sfârit. devine foarte conservatoare.

în 1705,
tibilitatea
papa declar incompa-
confucianismului cu
Folosirea arbitrar a puterii
de ctre demnitari provoac

a X3
împratul Hung-Li
cretinismul, iar misionarii cato- revolte ale maselor, iar societile
O
lici încep s predice împotriva lui secrete de tip mafiot controleaz
Confucius O. împratul interzice frecvent regiuni întregi. în 2
C
cretinismul, îi alung pe misi- 1793-1803, guvernul este
onari i îi persecut pe cretinii obligat s susin o campanie

autohtoni. împotriva celei mai puternice
1 în timpul domniei lungi a lui dintre acestea, societatea Lotusul
npratul Yung-Cheng
Hung-Li © (1735-1796), China Alb. în 1793, britanicii trimit
Yung-Cheng ©, fiul lui K'ang-Hsi, atinge gradul cel mai înalt al misiuni diplomatice © la Curtea
tduce o schimbare radical a expansiunii. în acelai timp, Imperial, iar din 1816 obin
Un palat de var din Beijing, construit
politicii i culturii în China. în este obligat s poarte rzboaie concesii comerciale. Totui, Curtea
sub împratul Qianlong, 1711-1 796, X
<
1729 instituionalizeaz puterea coloniale timp de muli ani, îi menine cu strictee politica pictur chinezeasc pe mtase T
i abandoneaz
x
imperial, înlocuind „cabinetul aducându-i pe uiguri, kazahi, izolaionist <
utern" greoi cu un consiliu de stat kîrghîzi i mongoli sub dominaie Marea Britanic Cu toate acestea,
nodern drept corp consultativ. chinez. Beijingul avea construcii începând din 1816, Compania
)e asemenea, pune capt influen- magnifice, palate ©i temple ©, britanic a Indiilor Orientale
i rudelor imperiale, îi exclude pe îns imperiul ddea semne de aduce treptat opiu în ar,
unuci din funciile înalte i înfi- osificare intelectual: examenele fumatul acestuia devenind un
neaz un serviciu de informaii pentru funciile publice chineze obicei rspândit printre chinezi.
âS6! Societile secrete

Societile i sectele secrete sunt
4wr
rspândite în toat istoria Chinei.
Cele mai multe dintre ele îi au ori-

ginea în societile locale de cult,
Credincioi la o statuie a lui Confucius
fondate de conductori charisma-
tici. Acetia atrgeau membri
prin utopii religioase i sociale de
salvare i îi instruiau pe lupttorii
fanatici. Rscoala de la Taiping
din 1850-1864, care costase 20 de
milioane de viei, i Rebeliunea bo-

xerilor din 1900 împotriva influen-
ei occidentale îi au rdcinile în
Proclamaia oficial împotriva Misiunea diplomatic a lordului
aceste societi secrete.
societii secrete Cuitele Lungi Macartney pentru a facilita comerul
Templul cerului din Beijing cu China, caricatur din 1 792-1 793
720 Recâtigarea Tibetului 1 793-1 803 Rscoala societii secrete Lotusul Alb 1900 Rebeliunea boxerilor
1 729 Abolirea „cabinetului intern" 1850-1864 Rebeliunea Taiping

7S
Japonia în perioada Muromachi

i shogunatul tokugawa 1338-1868
în timpul perioadei Muromachi a shogunatului Ashikaga, care începe în 1338, pu-

terea politic în japonia este transferat aristocraiei militare i comandanilor re-
gionali. Rivalitatea dintre acetia duce la dezvoltarea centrelor locale, a comerului
european i a cretinismului. începând cu 1560, cei trei mai unificatori ai rii
centralizeaz puterea politic i militar. Shogunatul Tokugawa din perioada Edo
urmeaz o politic de izolaionism, care aduce stabilitate intern, dar i perse-
cutarea cretinilor i închiderea rii în faa influenei europene pân în sec. XIX.
Spectacol de teatru, detaliu de pe o tapiserie color, perioada Muromachi
m Perioada Muromachi 1338-1573

Shogunatul Ashikaga aduce permanent la putere în Japonia aristocraia militar. Deoarece puterea
>
x central devenea din ce în ce mai slab, începe ascensiunea comandanilor militari locali.
în perioada Muromachi, (pag. 245), cu reedina în 1379, sub

puterea guvernamental trece la Kyoto, încearc s Yoshimitsu, al
de la guvernul imperial la restabileasc puterea treilea shogun,

aristocraia militar - samuraii împratului, care centrul puterii se
sau bushi. Bushi erau lupttori cu fusese pierdut în faa mut de la Kyoto €>
sabia O, O care dispreuiau viaa shogunilorînn8. înapoi la Kamakura.
-o
o de la i triau pe domeniile
curte Astfel, comandantul Yoshinori, al aselea
2 lor din provincie. Jurau credin militar Ashikaga shogun (1428-1441),
c unui prin local i aveau propriii Takauji instaureaz este ultimul care
discipoli. Codul etic al samurailor o nou linie imperial, Ei Masc de teatru intervine puternic în Actor în rolul unui samurai, gravur
No, cea 1 500 color în lemn, începutul sec. XIX
3 le cerea s lupte pentru onoare i loial lui. în 1338, soarta politic a rii,
O.
familie i, atunci când era necesar, Ashikaga câtig shogunatul succesorii si dedicându-se în provinciale devenind capabile s
s îndeplineasc ritualul de pentru el i familia sa. Shogunul primul rând artelor. Izbucnete concureze cu centrele principale
sinucidere (hara-kiri). Faptele lor devine conductor unic, Rzboiul de la Onin (1467-1477) ale curii. Dezvoltarea flotei cu
eroice sunt imortalizate în piesele împratul rmânând în funcie pentru succesiunea shogunatului, ajutorul prinilor din provinciile
de cult ale teatrului No O, ©. doar de form. Conductorii devastând multe provincii. situate pe coast duce la
Perioada Muromachi începe militari ai provinciilor, denumii Puterea shugo aduce o cretere dezvoltarea comerului cu
cu o lupt pentru putere, shugo, îi însuesc treptat economic substanial i mari China, dar i la atacuri asupra
în 1334, împratul Go-Daigo administraia civil i drile. realizri culturale, multe curi litoralului acesteia.
,
Samuraii
Cavalerii japonezi, samuraii, triau dup codul

bushiâo, care îmbina trei tradiii. De la budismul
Zen vine idealul de pace interioar i linite fr
fric, iar din intoism - onorarea familiei i a
strmoilor i loialitatea necondiionat fa
de prin. în sfârit, confucianismul le impune
obligativitatea serviciului pentru binele so-
cietii i al rii i aprarea celor slabi. De

asemenea, samuraii se bucurau de o educa-
ie bun. Casta samurailor a fost desfiinat
de lupt al
Sabie de samurai japonez, cu teac din Templul Kinkakuji sau Pavilionul de aur dup Revoluia din 1867-1868 sec. XVI-XVII
filde, sec.XVIII din Kyoto, construit în 1397
1 336 Ashikaga Takauji numete un împrat 1 379 Shogunii mut capitala înapoi la Kamakura 1467-1477 Rzboiul de la Onin
1 338 Ashikaga Takauji câtig shogunatul 1428-1441 Shogunul Ashikaga Yoshinori

-6
1338-1868 Japonia în perioada Muromachi i shogunatul Tokugawa 327
1 Domnia daimyo
Domnia prinilor locali rivali, daimyo, favorizeaz apariia cretinismului în Japonia. începând
trei mari unificatori ai rii formeaz o putere nou, centralizat.
cu 1560, cei
Slbirea politic a ultimilor european, ofer negustorilor deja 200 de biserici i 150 000 de
shoguni Ashikaga dup concesii favorabile. în 1571, portul cretini.
Rzboiul de la Onin duce la Nagasaki devine baz portughez în 1560 începe o nou
rsturnarea puterii de ctre în Japonia, iar în 1579, acestora perioad politic, sub cei trei
prinii provinciilor, cunoscui ca li se transfer chiar autoritatea mari unificatori - shogunii Oda
sengoku-daimyo sau mari seniori municipal. Negustorii erau Nobunaga, Toyotomi Hideyoshi
teudali. Cei mai puternici întotdeauna însoii de misionari i Tokugawa Ieyasu. i acetia
daimyo - în Japonia erau între cretini. Cofondatorul Ordinului fuseser la început daimyo locali,
^00 i 300- reuesc s strâng Iezuit, spaniolul Francis Xavier ©, îns reuesc s-i consolideze T3
armate de peste 10 000 de oameni debarcase deja în Kyushu în puterea i influena prin aliane
i înlocuiesc lupta individual 1549 i fusese primit cu cinste i politici de rzboi iscusite. m
c
a samurailor © cu asedierea de daimyo-u\ local. Activitatea Recunosc nevoia de consolidare a
oraelor i devastarea fortreelor lui Gaspar Vilela în Kyoto autoritii centrale i promoveaz Casc japonez decorat cu un evantai 2
o
de ctre trupe de infanterie transform oraul, în 1560, într-un politici care duc la extinderea de rzboi, sec.XVI
regulate. îi urmau propriile centru al misionarismului cretin. comerului i la importul de arme
iliane politice schimbtoare. Pân în 1582, în Japonia erau de foc din Europa.
Rivalitatea dintre âaimyo în 1560, Oda Nobunaga
favorizeaz rspândirea » V începe s-i elimine pe cei-
\*>
influenei europene i î lali daimyo rivali. Cucere-

a cretinismului © în te Kyoto în 1568, înfrânge
laponia. opoziia mnstirilor bu-
în 1543, negustorii diste, iar în 1573 sfârete
portughezi ©, ©, <D \\t domnia shogunilor Ashi-
lin Macao debarc în 7 kaga, a cror autoritate
laponia pentru prima
lat, la sud de Kyushu,

I u% 'mi pân atunci existase doar
cu numele. De asemenea,
deoarece daimyo-u\ din în timpul domniei sale
Kyushu - i curând i ali este dezvoltat ceremonia

laimyo -, sperând s câtige Ei Carte de religie catolic, scris de mân 1
ceaiului i înflorete teatrul
puterea prin comerul limba japonez, sec.XVII naional Kabuki. Misionarul Francis Xavier
s
^m ^r\
Mm m -•
^HHr
%. mm
1
**i£* Ar P*SjB
l
J
m.
;
\ J* •ricb
iJ' £m
L
m m
Corabie comercial portughez în portul Nagasaki, Un iezuit i un negustor portughez in Japonia, Negustori portughezi, detaliu de pe un paravan
detaliu de pe un paravan glisant japonez, sec. XVII detaliu de pe un paravan glisant japonez, sec. XVII glisant japonez, sec. XVII
1 549 Misiunea iezuiilor sub Francisco Xavier 1 568 Kyoto este cucerit
: 543 Negustori portughezi debarc în Kyushu 1560 începe noua politic a lui Oda Nobunaga 1573 Ultimul shogun Ashikaga
77
ai Domnia unificatorilor
Reorganizarea politic sub Oda Nobunaga, Toyotomi Hideyoshi i Tokugawa Ieyasu

modific fundamental structura Japoniei. Ieyasu este primul care reuete
s instituie o dinastie, cea a familiei sale.

Nobunaga îi impune puterea tradiional de partea sa, cu valoarea impozitelor
în teritoriu transformându-i scopul de a consolida o politic pentru tot satul.
pe daimyo locali în vasali sau de pace. împarte proprieti Aceast msur este
luptând împotriva acestora cu chiar i fotilor si rivali, dup însoit de o separare
armate mari i tehnici de asediu. ce acetia îi dovedesc loialitatea, a ranilor © de clasa Castelul Osaka, construit în 1583-1587
de Toyotomi Hideyoshi
în btlia de la Nagashino din îi adun pe toi daimyo într-o rzboinic, meseriai
1575, trupele sale folosesc pentru uniune i devine senior feudal i negustori €>, acetia
prima dat armele de foc la scar suprem. Pentru a-i controla, dovedindu-se figuri decisive în
larg. în 1582, cea mai mare parte adesea le inea familiile la curte viitor. ranii sunt obligai s
a Japoniei trecuse în calitate de „ostatici predea armele, în timp ce bushi
deja sub controlul de onoare", sunt inui departe de sate, fiind
lui Nobunaga. începând din repartizai prinilor lor prin jur-
Acesta decreteaz 1583, Hideyoshi minte de supunere. în 1590, dup

standardizarea construiete ultima victorie asupra familiei
unitilor de castelul Osaka O Hojo (pag. 245), Hideyoshi devine
msur, elaboreaz drept capital, stpânul absolut al Japoniei, îns
legi fiscale i El Cutie înfiând prepa- iar în 1591 se eueaz în încercarea de a înfiina
rarea ceaiului, lucrare în lac
comerciale, proclam regent un shogunat pentru familia sa.
diminueaz puterea breslelor al împratului. în 1592 ocup dup moartea lui

în 1598,
locale i îi sprijin pe negustori. Coreea, îns doi ani mai târziu Hideyoshi, puternicul su aliat Sala de recepii a lui Hideyoshi în Kyoto,
vedere parial a interiorului, sec. XVI
c Dup asasinarea lui Nobunaga este obligat s se retrag de pe Ieyasu O preia puterea dup
cx
în 1582, Toyotomi Hideyoshi ©, continent. victoria decisiv în btlia de la oniste care, de altfel, duce la pace
3 generalul su, preia controlul; în politica intern, Hideyoshi Sekigahara, iar în 1603 înfiineaz i stabilitate intern pe termen
D.
în 1584 ocup Kyoto i se deruleaz reforme radicale. Face shogunatul Tokugawa pe care lung. De asemenea, centralizeaz
aliaz cu puternicul Tokugawa o topografie a întregii ri, cu sco- familia sa îl deine pân în 1867. întreaga politic economic i
Ieyasu. în 1585, Hideyoshi îl pul de a reorganiza satele i ree- Ieyasu continu realizrile prede- comercial a Japoniei, împiedi-
elimin pe ultimul daimyo prin dinele de familie. Unete satele în cesorului su i pune bazele unei cându-i pe daimyo locali s fac
for i încearc s atrag elita uniti de producie i calculeaz politici conservatoare i izolai- nego cu europenii.
Crizantema, stema naional a Japoniei, în templul Negustori la pia i oameni scldânduse în râul Shijo Gawa din Kyoto,
Higashi-Honganji, întemeiat în 1 602 de Ieyasu detaliu de pe un paravan color glisant, cea 1 550
1 575 Btlia de la Nagashiro 1 585 Noi planuri topografice ale rii 1 590 Victoria asupra familiei Hojo 1603-1867 Shogunatul Tokugawa
1 584 Ocuparea oraului Kyoto 1 586 Construirea castelului din Osaka 1 592 Ocuparea Coreei 1614-1615 Ocuparea oraului Osaka
78
: 338-1868 Japonia în perioada Muromachi i shogunatul Tokugawa 329
1 Shogunatul Tokugawa 1603-1868
Dup ce instaureaz pacea în ar prin for, shogunii Tokugawa duc o politic de meninere
a rânduielilor feudale, interzic cretinismul i închid ara în faa influenelor europene,
proces care va continua pân în sec. XIX.
I Jrmându-l la putere pe crui rol rmâne în umbr pân Dup Iemitsu, Tokugawa
Hideyoshi, Ieyasu trebuie întâi la moartea tatlui în 1616. între renun treptat la politicile
s fac fa unei noi revolte a timp, Ieyasu îi învinge pe ultimii active, lsând guvernarea
familiilor daimyo. în 1600 înfrânge daimyo rebeli, cucerind Osaka © pe mâna conductorilor
pe Ishida, cel mai mare rival al între 1614-1615. militari. Yoshimune, al optulea
su, i Aliana Vestic a acestuia, Iemitsu, al treilea shogun shogun, a crei domnie începe
în 1603, când în sfârit preia total Tokugawa, desvârete sistemul în 1716, restabilete puterea
controlul, 87 de familii daimyo de conducere al lui Ieyasu i aduce shogunatului prin reforme -o
c
fuseser eliminate. Centrele pacea în imperiu prin controale guvernamentale i economice.
Un japonez îi arat unui european o
puterii Tokugawa devin Kyoto © militare stricte. Iemitsu, care încurajeaz ameliorarea solului pasre mare, gravur color în lemn, T3
C
i, mai ales, Edo (actualul Tokyo). legifereaz cstoriile numai între i cultivarea de plante cum ar sec. XVIII
in 1605, Ieyasu transfer oficial japonezi i face reglementri fi cartofii dulci i duzii pentru 2
o
O-
shogunatul fiului su Hidetada, al în privina vestimentaiei, îi creterea viermilor de mtase.
oblig pe daimyo s-1 recunoasc De asemenea, standardizeaz
Revolta cretinilor drept unic legislator, iar în 1635 sistemul juridic i anuleaz
în 1637-1638, msurile reli- trece toate instituiile religioase datoriile ranilor. Yoshimune
gioase i politice ale primului sub supravegherea shogunilor. slbete restriciile asupra
shogun Tokugawa provoac Sistemul loialitii personale se importului de publicaii din
revolta cretinilor âe la Shima- înrdcineaz la toate nivelele, Europa, pentru a se familiariza

Martiriul iezuiilor în Japonia,
bara. Shogunul reprim brutal în 1639 se proclam politica cu noile metode administrative i pictur, 1622
<
rscoala i iniiaz extermina- de închidere a rii, care izoleaz agricole. începând cu BH
rea cretinismului în Japonia. Japonia de lumea exterioar 1787, politicile sale sunt <
Nici chiar dup slbirea re- pentru o perioad de 200 de ani. continuate activ de
striciilor asupra importurilor în 1622 începe persecuia Ienari, al unsprezecelea
de cri occidentale în 1720 nu sistematic a cretinilor ©, shogun. Japonia
sunt permise scrieri cu caracter acetia fiind considerai intrui. cunoate o nou etap
cretin. Politicile religioase i culturale de dezvoltare, îns
capt un caracter naionalist politica izolaionist
extrem de pronunat dup rmâne neschimbat

expulzarea strinilor ©i pân la deschiderea
execuia japonezilor convertii forat © a rii de
Castelul Nijo-jo din Kyoto, reedina dinastiei
la cretinism. ctre SUA în 1853-1854- Tokugawa, construit în 1 603-1 626
Reprezentare a Fecioarei Mria, în
ghips. Persecutorii cretinismului

recunoteau pe catolici dup
îi
de a profana imaginea
refuzul
clcând pe ea.
Cucerirea oraului Osaka din 1615, înmânarea unei scrisori din partea preedintelui SUA Fillmore, împratului Japoniei,
detaliu de pe un paravan, sec. XVII de o delegaie, la 14 iunie 1853, litografie, sec. XIX
1622-1623 Persecutarea cretinilor 1639 Politica de închidere a rii 1853-1854 Deschiderea Japoniei
1637-1639 Revolta cretinilor din Shimabara Din 1720 Sistarea interdiciei la importul de cri europene 1868 Ultimul shogun abdic
79
Asia de Sud-Est 1500-1800
în secolele XVI-XVIII, Birmania i Siamul erau regate importante. Portughezii, olan-

dezii, francezii i englezii încheiaser aici relaii i acorduri comerciale, mai ales în
Siam, înfiinând pe litoral primele factorii. în timp ce francezii se impun în Annam
în sec. XVIII, portughezii reuesc s controleze la început Arhipelagul Malaysian
i astfel s monopolizeze comerul de condimente, îns în sec. XVII pierd treptat din
influen în favoarea olandezilor. Multe regate sud-asiatice cunosc o renatere prin
comerul cu europenii.
Barc birmanez cu vâsle
1
Birmania i Siam
Regatul Birmania îi extinde temporar influena în Siam. Portughezii, mai târziu i alte puteri
> europene, încheie acorduri comerciale avantajoase cu Siamul (Ayutthaya).
X
> Dup cderea regatului Pagan în i olandeze încep s îi stabileasc în 1549. înc din sec. XVI, regii
X
1287, triburile Shan înfiineaz un bazele în acest imperiu. Dup utilizau împotriva birmanilor
alt
în sud
regat în Birmania Superioar,
domnea familia Mon,

fondase principate în
înainte de sosirea birmanilor
sec. IX-X,
care
O, ©.
atacuri din partea chinezilor
a siamezilor, în 1752, dinastia
Toungoo se prbuete.
Conductorul birman
i arme europene,
crora le
în
acorduri comerciale avantajoase

cu Siamul - un centru comercial
schimbul
ofereau europenilor
.1
în 1531, dinastia Toungoo din Alaungpaya unific 'caia*. P entru produse chinezeti U ~- '"-' '*•*»
w0&0LA*Mj
Birmania Inferioar unific ara. Birmania © (actualul i japoneze. Tolerana Brbat i femeie din Annan, îmbrcai
p$ (
elegant, gravur color în lemn
-o Regele Tabinshwehti îi subjug Myanmar) în 1753. religioas din
a
pe Moni i, cu ajutorul armelor Hsinbyushin, Siam permitea, i Cambodgia în state vasale;
o
ca,
de foc portugheze, cucerete fiul su, care de asemenea, dup moartea lui, regatul era
UJ
Birmania Central, stabilind aduce muli influena culturii mai puternic ca oricând. în 1782,
3 capitala la Pegu în 1559 i la Ava învai la curte, europene. în 1662, urc pe

generalul Phraya Chakri
în 1635. în 1559, succesorul su reconstruiete Frana trimite tron sub numele Rama i I
cucerise deja principatele din capitala Ava misionari iezuii în fondeaz dinastia Chakri, care
nord i satele Shan. Se ntea în 1765, iar în Siamul budist ©, iar domnete i astzi în Thailanda.
un imperiu, în care se ridicau 1764-1767 înainteaz Compania francez
cldiri spectaculoase. în sec. XVII, mult în Siam. în 1785, a Indiilor Orientale
companiile comerciale britanice Birmania ocupase o lai Cap al unui Buddha, intr în Ayutthaya în
mare parte din Siam, sculptur siamez în stil 1680. îns intervenia
Ayutthaya
pân când britanicii, politic a francezilor O
atacând dinspre India, preiau se dovedete excesiv, iar în 1688
controlul asupra Siamului dup regele Phetracha îi izgonete. Doi
Primul Rzboi Anglo-Birman ani mai târziu, olandezii îl oblig
(1824-1826). pe rege s le acorde monopolul Ambasadorul Franei sosete la palatul
regelui siamez
Regatul Ayutthaya din Siam în comerul cu piei de animale,
(actuala Thailanda), care existase blocând râul Menam. Dup 1700,
înc din sec. XIV i se întindea acest comer aduce Siamului
de la Peninsula Malaysian pân o prosperitate considerabil.
la Malacca, distruge Imperiul Literatura i arta thai ating
Khmer în 1431. în 1516, regele apogeul în timpul domniei
Ramathibodi II le permite regelui Boromokot.
portughezilor s înfiineze începând cu 1770, generalul
factorii. Succesorul si îi respinge Phraya Taksin reconstituie regatul
Pagoda Shwe Dagon din Ranguri, Templul budist That Luang, lâng Vien-
Birmania, restaurat între 1 768-1 773 pe birmani i asediaz Ayutthaya Siamului i transform Laosul © tiane, Laos, 1 566, reconstruit în 1 930
1431 |
Ayutthaya distruge Imperiul Khmer 1521 |
Europenii descoper Filipinele 1544 Cucerirea
|
Birmaniei Centrale 1 662 |
Iezuiii în Siam
151 6 Factorii portugheze în Asia de Sud-Est 1531 Dinastia Toungoo în Birmania 1 549 Birmania cucerete Ayutthaya
80
soo-i8oo Asia de Sud-Est 331
1 Indochina i Indonezia
i impun influena în Indochina, în timp ce portughezii i olandezii
râncezii îi
e lupt pentru a-i întemeia factorii în Arhipelagul Indonezian.
In 1428, Annamul din Indochina, este condus pân în sec. XVII centrul lor administrativ.
ub împratul Le Loi (Le-Thaito), de dou mari familii, Trinh i Preiau de la portughezi
:ondatorul dinastiei Le, se Nguyen, care resping pentru o prin for Malacca
lesparte de China. Printr-o lung perioad de timp încercrile în 1641, Sulawesi
idministraie eficient sub de debarcare ale europenilor. (Celebes) în 1666,
mpratul Le-Thanh-Tong, în 1471, Frana negociaz în 1787, pentru i Ternate în 1683,

\nnam ocup restul Imperiului prima dat drepturile de înfiinare controlând astfel toat
hampa. în sec. XVI, puterea a unei baze în regiune cu Nguyen regiunea, îns în 1784
entral intr în declin, iar ara Anh O din Indochina, care în sunt obligai s accepte
1802 se declar împratul Gia comerul britanic în
Long în Vietnam. regiune. în 1798, m

-o
o
Negustorii musulmani i Compania olandez
portughezii se lupt pentru a Indiilor Orientale se 2
c
a-
influen în Indonezia i declar falimentar i
Arhipelagul Malaysian O. în 1511, este desfiinat de
portughezii cuceresc Malacca © Guvernul Olandei, care
i o transform în baz principal; preia administrarea Wm Nguyen Anh la vârstade opt ani, în timpul
de aici, înfiineaz factorii în teritoriilor companiei. vizitei sale la Versailles, 1 787
java ©, Ambon, Banda, Ternate

i în alte zone i monopolizeaz
comerul de condimente, X
<
în sec. XVI, o mare parte a
X
l
teritoriului indonezian fost <

budist se convertete la
islamism.
în 1602, venirea Companiei

olandeze a Indiilor Orientale
duce la lupte aprige. Olandezii
Hart a Arhipelagului Malaysian,
se stabilesc în Jakarta în 1610, iar
detaliu dintr-o hart a lumii de Pierre
Desceliers, 1 550 în 1619 transform Batavia în
Filipine
Portul i capitala Malacci, fondat de prinul Srivijayan Parameswara,
La sfâritul sec. XV, islamul se rspândea din Borneo i Sulawesi spre harta oraului ca baz comercial portughez
Filipine. în 1521, în timpul cltoriei sale în jurul lumii, Magellan
ajunge într-un arhipelag, debarc pe insule i se lupt cu btinaii.

în 1543, Spania revendic insulele i x ^j^^^B^^M'^
le redenumete Filipine, dup regele
Filip II. Structurile de conducere ale
triburilor locale erau considerate
primitive, iar insulele din nord sunt
cretinate i dezvoltate economic de
ctre preoii catolici, dup modelul

sud-american. Insulele din sud au Magellan luptând împotriva
A „ „ btinailor de pe insula Cebu
rmas islamice pana m prezent. djn pj|j
p ne
j
Factorie olandez în Bantam, Java
1 688 Izgonirea francezilor din Siam 1753 întemeierea noului Imperiu Birmanez 1 782 întemeierea dinastiei Chakri în Siam
|
688 Compania francez a Indiilor Orientale în Siam 1 752 Cderea dinastiei Toungoo 1 770 Paya Tak reconstituie Siamul 1 785 Ocuparea unor pri din Siam
1 I | |
Si
Africa 1500-1800
Dezvoltarea politic i social a Africii cunoate diversitatea doar într-o anumit msur. în se-
colele XVI-XIX, Africa devine un centru de interes al comerului european. Regiunile de coast
atrag atenia portughezilor i a altor puteri europene, care organizeaz un comer complex, cu
sclavi i marf, cu cpeteniile de triburi africane, provocând conflicte între clanurile rivale. în re-
gatele nord-africane existau în permanen disensiuni între adepii islamului i ai cretinismului
din rândurile aristocraiei, în timp ce oamenii obinuii îi pstrau religiile tradiionale. Ethiopia
avea o poziie special în Africa de Nord.
-« Hart a Oceanului Indian înfiând estul Africii, sec. XVI
Africa de Est, Regatul Congo i Imperiul Songhai

Portughezii controlau comerul pe coasta de est a Africii, aa c în Congo se instituie un regat
cretin. Imperiul musulman Songhai opune rezisten cretinrii.
Venirea portughezilor pe conti- timpul atacurilor triburilor vecine

nentul african în 1498, la un an necretine.
dup ce Vasco da Gama descope- Cel mai important stat Yoruba,
rise India, schimb mersul Africii, Regatul Benin ©, întreine legturi
îndeosebi pe coasta de est O. Ini- comerciale cu portughezii, din
iativele de comer ale Portugaliei 1486, permiându-le o baz
nu aveau s cunoasc limite. Por- comercial în ar. Expediiile
-a
c tughezii se folosesc de rivalitile britanice începute din 1530
U Portughez cu coif i trident,
sculptur din Benin, sec.XVII
2 dintre cpeteniile de triburi de pe în Benin conduc la conflicte
o
Cu
coast © i oraele-stat pentru a constante cu portughezii, îns
tu
distruge comerul de aici, pentru regatul avea de câtigat de pe
3 a-i elimina pe negustorii musul- urma comerului cu sclavi.

o.
mani i pentru a aduce treptat Interzicerea sclaviei în 1691 aduce
întreaga coast sub controlul lor. fcl Cap de bronz al unui Oba, la prbuirea Beninului.
rege al Beninului
între timp, regatele din Africa în 1484, Portugalia stabilete de
Central reuesc s supravieu- misionari i se convertete la asemenea relaii diplomatice i

iasc, în vreme ce Zanzibarul de- cretinism în 1491, sub numele comerciale cu Imperiul Mali, care Ctue ale negustorilor de sclavi din
Africa subsaharian
venea noul centru al negustorilor Ioan împreun cu fiul su
I. se destram în sec. XVI odat cu
arabi sub dominaie otoman, Afonso (Nzinga Mbemba I),
I expansiunea Imperiului musul- Ture © înfiineaz în Imperiul
în Regatul Congo ©, regele construiete biserici i man Songhai. Songhaiul deve- Songhai dinastia Askia, care devi-
Nzinga Nkuwu îl roag în 1482 mnstiri cretine. Regatu nise înc din sec.XI un regat ne puterea conductoare a Africii
pe regele Portugaliei s trimit Congo se bucur de prosper, prin intermediul superioare, cu o armat bine
prosperitate în urma contactelor comerciale organizat. Dinastia este înfrânt
influxului de negu- intense cu lumea arab. îns de Maroc în 1590-1591.
stori i artizani cretini, Prin 1464, Sonni Aii cel
îns aristocraia cretinat Mare transform deja

a regatului particip de imperiul în puterea
asemenea la comerul major a Sudanului,
cu sclavi © din pturile prin expansiune, iar
srace. Regatul cretin în 1476 cucerete
Congo se prbuete Djenne. în 1493,
în sec. XVII, iar în 1668, Muhammad
Regele congolez primete o delegaie,
gravur în cupru, 686
capitala So Salvador do
Congo este devastat i prdat în
U Monomotapa
Bantu, gravur
din Imperiul Mormântul lui Muhammad Ture al
1 în cupru, sec. XVII dinastiei Askia, la Gao, Mali
1 476 Djenne este

|
cucerit 1493 Dinastia Askia din Africa Superioar 1543 Victoria Ethiopiei sub Negus Claudius
Din 1482 Cretinarea Regatului Congo 1 527 Imperiul Somalez atac Ethiopia
82
soo-i8oo Africa 333
Bornu, coastele de vest i Ethiopia

rtornu devine un puternic imperiu musulman, în timp ce coasta de vest intr sub
.ontrolul comercial al puterilor europene. Ethiopia reuete în mare parte
s-i menin forma sa independent de cretinism.
cu sec. XVI, acetia sunt
sprijinii de portughezi în
lupta împotriva islamului.
Atacat din 1527 de raidurile

Imperiului Musulman
Somalez al lui Adel, Negus
Claudius câtig în final btlia
ti Scut de piele din Ethiopia
cu ajutorul portughezilor, în "O
c
1543. Dei Claudius i succesorii Iasus I (cel Mare), la începutul
si subliniau independena sec.XVIH, Ethiopia ajunge din m

O
cretinismului ethiopian, nou pe culmile sale politice i
iezuiilor li se permite s culturale, îns cade prad apoi 2
O
desfoare activiti misionare anarhiei, din cauza intrigilor de
în ar înc din 1557. Convertirea la palat i a invaziei triburilor

Castel de pe Coasta de Aur, Ghana de astzi, gravur în cupru, cea 1 750
la catolicism înfptuit de vecine ostile, destrmându-se în
Imperiul Bornu, aflat în ascensi- yoruba se aflau pe atunci sub Negus Za Dengel în 1607 i de final în mici regate. Situaia se
une, este condus din 1472 de Aii influena Bornului, dar suprema- Negus Susneus în 1622 conduce menine pân în 1855, când pe
Dunamani. El se formeaz în ia acestuia dispare în sec. XVII. la rscoale sângeroase, pân tron urc Teodor II, un btina
locul Imperiului Kanem de lâng Islamul avansase înc din anii când Negus Fasilidas alung toi din Amhara, care se cstorete
lacul Ciad, pe cale de prbuire. 1500 în statele Hausa i Fulbe, catolicii. în timpul domniei lui cu fiica regelui precedent.
Cu ajutorul cavaleriei sale armate, care reuiser pân atunci s-i

Aii îi extinde imperiul în toate menin independena. Vechile imperii africane i cucerirea lor de ctre
direciile i stabilete relaii Marile puteri europene intr
Portugalia i Olanda
comerciale cu Africa de Nord i în competiie pentru produsele La fel ca în Asia de Sud-Est, portughezii sunt izgonii din Africa dup
de Vest. Idris II continu expan- comerciale vest-africane, care se 1600, de ctre olandezi. în 1673, Compania olandez a Indiilor Occiden-
siunea i comerul, iar imperiul încheie cu triumful britanicilor i tale îi alungpe portughezi din Elmina, Coasta de Aur, preia conducerea
atinge apogeul dezvoltrii în al francezilor. în sec. XVIII, Marea comerului cu sclavi de aici i stabilete relaii cu cpeteniile tribului
timpul domniei lui Idris Alooma, Britanie controla comerul în fani de pe coast. în 1641, olandezii ocup insula Luanda din Angola;
in 1580-1617. Nordul Camerunului, Gambia, Sierra Leone i Coasta de acetia reuesc în final s îi înlture pe portughezi din Angola, pe cale
nordul Nigeriei i populaia Aur (Ghana de astzi) ©, în timp armat, în 1648. între portughezi i olandezi se stabilete apoi o recon-
ce francezii dominau ciliere de durat în domeniul comerului.
în Senegal, Guineea
Francez i pe Coasta
de Filde. Ghana,
Togo, Nigeria, Congo
i Angola erau centre
de comer cu abanos.
împraii cretini din
Ethiopia © se luptau
cu avansarea islamului
în Africa înc din
sec. XIV. Dei erau
hotrâi s îi menin
Dirck Wilre, director general al Companiei Indiilor Occidentale, pe coasta
independena
r politic
r $
Petrecere la care vinul este servit in urcioare sudic a Africii, pictur de Peter de Wit, cea 1 669
rotunde din lut, ilustraie ethiopian, sec. XVII i cultural, începând
1 590-1 591 Victoria Marocului asupra Songhaiului 1 641 Olandezii ocup insula Luanda
1 557 Misiunea iezuit în Ethiopia 1637 Olandezii îi alung pe portughezi din Elmina 1648 Olandezii sunt izgonii de portughezi din Angola
83
Vechile imperii americane i cucerirea

LOR DE CTRE SPANIA I PORTUGALIA ccai oo i8oo 5
Culturile Maya © târzii, scindate în regiuni, precum i popoarele aztec i inca construiesc în
sec. XV mari America Central i de Sud. Prbuirea lor rapid
imperii, bine administrate, în
în faa cuceririi spaniole din sec. determinat posibil i de capacitatea conchista-
XVI a fost
dorilor de a exploata uriaa concentrare de putere religioas aflat în mâinile conductorilor
autohtoni. Sub dominaie spaniol i portughez, convertirea aborigenilor revine îndeosebi
misionarilor, dei o parte a acestora lupt i pentru drepturile lor. Africanii erau i ei dui la
New York ca sclavi i exploatai. Sub îndrumarea iezuiilor, se instituie rezervaii de amerin-
dieni semiautonome.
UI Tmâielni maya, în forma zeului ploii, Chac, argil pictat
>
x
i
Imperiul Maya târziu
>
X Cultura Maya târzie este împrit într-un numr de state separate. Acestea sunt slbite
în sec. XV de conflictele politice i cucerite un secol mai târziu de spanioli.
Vechiul Imperiu Maya i Alte orae-stat se altur noii cauz a slbirii statelor înaintea
oraele-templu dateaz din 300. entiti. în 1204, cocomul din invaziei spaniolilor.
în secolele V i VI, cultura Maya Mayapân, care se poate s fi în inuturile înalte ale
cunoate o larg rspândire. provenit din Mexico, îi asum Guatemalei de astzi se aflau D
Sistemul eficient din agricultur conducerea imperiului. Câteva statele dominate de tolteci - Fermieri din Uxmâl
-o
o conduce la o cretere substanial triburi maya, conduse de Xiu Quiche €*, Cachiquel i Tzutuhil,
2 a populaiei. în 987, în Yucatân de Uxmâl ©, se rscoal având capitalele la Utatlân,
o ia natere Noul Imperiu Maya, împotriva domniei sale severe Iximche i Atitlân. Triburile
Ci.
sub conducerea toltecilor, care în 1441. Unificarea politic toltecilor s-au aezat i în
3 emigraser din Campeche i se a exclus Yucatânul, în timp ce teritoriile actualei Nicaragua,
amestecaser cu vechii 18 orae-stat mici se luptau în nord-vestul Hondurasului

între ele. Epidemiile i i în El Salvador.
catastrofele în ciuda prbuirii sale politice,
naturale sunt cultura Maya era deosebit

alt de dezvoltat în perioada
precolumbian. Mayaii utilizau Vemânt tradiional Quiche decorat cu
motive animaliere
scrierea hieroglific ©, un sistem
numeric i un calendar mai exact Profitând de aceast scindare
decât cel gregorian folosit în politic, spaniolii reuesc s

Europa în sec. XVI. Populaia tria cucereasc inuturile înalte ale
în orae mari, cu case de piatr i Guatemalei © în 1525 i Yucatâ-
drumuri pavate. Surplusurile din nul pân în 1541, îns inuturile
Templu maya din Yucatan, construit prin sec. XII
cultivarea de porumb sprijineau de jos ale Guatemalei scap de
activitile artistice i comerul. cucerirea spaniol pân în 1697.
''
s-'-i ;
Societatea era structurat ierarhic,
<d iSfe-f? QO
00 OO OO nobilimea i preoii formând
OO .ou L-&' IL^.
OO OO
CO
00
OO
00
iOO
©O fc*~ ' w Wk nr
mie
*•
casta conductoare. Sclavii erau
^-fj. OO 00 %
de fapt prizonierii de rzboi sau
x OO
OO 00 •
persoanele datornice. Mayaii

OO l
30-
oif* fceau comer pe distane foarte
Ei Calendar maya de prezicere a viitorului, denumit codex Tro-Cortes,

mari, îns nu cunoteau metalele
Colier cu mrgele în form de jaguar,
realizat probabil în Yucatân cu ajutorul scrierii hieroglifice, sec. XIV i roata. Guatemala, cea 1 200-1 500
987 Naterea Noului Imperiu Maya 1204 începutul domniei lui Cocom de Mayapân 1441 Rcoala triburilor mayae conduse de Xiu
1 00 Aztecii migreaz în Mexic 1 375 înfiinarea capitalei aztece Tenochtitlân

ca 1500-1800 Vechile imperii americane i cucerirea lor de ctre Spania i Portugalia 335
Imperiul Aztec
In alian cu alte orae, aztecii conduc un imperiu puternic din capitala Tenochtitlân,
ins în sec. XVI sunt subjugai rapid de cuceritorii spanioli.
Vztecii migreaz pentru prima o alian cu oraele-stat Tetzoco religioase de la curte îi asigurau
dat în Mexic prin anul 1100. La i Tlatelolco. Conductorii conductorului o poziie foarte
început sunt vasali ai tepanecilor, azteci Moctezuma I, Axayacatl înalt. Nobilimea era ereditar,
ins capt tot mai mult putere. i Ahuitzotl O extind imperiul îns rzboinicii cu rezultate
In 1375, aztecii înfiineaz ctre nord-est în a doua jumtate excepionale puteau de asemenea
capitala Tenochtitlân ©, apoi, a sec. XV, astfel c populaii aflate s aspire s intre în casta nobililor,
Sacrificiile umane
in 1428, se rscoal împotriva foarte la sud, precum Guatemala, în 1519, Moctezuma îi primete
dominaiei tepanecilor, al cror le plteau tribut. Acetia se cordial pe spaniolii condui Zeului aztec al rzboiului i al
imperiu îl distrug în 1430, dup declar motenitorii toltecilor Soarelui, Huitzilopochtli - în-
C
i îi identific zeul rzboiului, semnând colibri albastru al
pe Huitzilopochtli ©, cu zeul sudului - i se ofereau în mod

C
soarelui, legitimându-i astfel regulat sacrificii umane pe al-
religios © politica de cucerire. tarul din templul su de piatr. 2

o
Imperiul Aztec menine alianele Victimele erau de obicei aneste-
cu oraele-stat partenere, i ziate cu buturi toxice înainte ca
toate trei profit de pe urma înaltul preot s le smulg inima

tributurilor enorme i a sclavilor din corpul înc viu. Potrivit unor
pe care populaiile subjugate estimri ale timpului, în ultimii
erau obligate s îi furnizeze, ani ai Imperiului Aztec au fost
în momentul cuceririi spaniole, Podoab pentru cap a unui preot aztec, sacrificai anual cea 20 000 de
începutul sec. XVI
Rzboinici azteci, desen imperiul era compus din 38 de oameni, iar în zilele noastre se X
amerindian preluat din Historia descoper tot mai multe rm- <
provincii-stat.
de las cosa de Nueva x
în 1502 urc pe tron iele umane care s confirme
Moctezuma II Xocoyotzin ©, care aceast statistic morbid.
avea s duc imperiul pe culmile sus: Sacrificii umane pe altarul
sale i apoi la o prbuire rapid. Soarelui din Tenochtitlân
Acesta îi supune pe miztecii

din inuturile înalte ale Oaxaci a-i supune poporul. în 1520,
i anexeaz aliaii tetzoco în Zeul aztec al rzboiului, Huitzilopochtli, spaniolii organizeaz o rscoal a
litografie
1516. Moctezuma transform btinailor împotriva distrugerii
Tenochtitlânul în cel mai mare i de Hernân Cortes, deoarece aezrilor lor religioase ©, iar în
mai strlucitor ora din America, o profeie anunase revenirea decursul acesteia, Moctezuma
cu o populaie de 300 000 de zeului Quetzalcoâtl. îns Cortes este ucis cu o piatr. Pân în
locuitori. Societatea urma o îl pclete pe conductor i îl 1521, spaniolii cuceresc întregul
Moctezuma li ierarhie strict, iar obiceiurile ia prizonier, folosindu-1 pentru Imperiu Aztec.
Capitala aztec Tenochtitlân (stânga) i capitala inca Cuzco Hernân Cortes conducându-i soldaii ctre Hernân Cortes distruge aezrile religioase ale
(dreapta) conductorul aztec Moctezuma aztecilor, 1 520
1 520 Moartea lui Moctezuma 1525 Spaniolii cuceresc regiunile muntoase din Guatemala
1 51 9 Hernân Cortes ajunge în Tenochtitlân 1521 Spaniolii ocup Imperiul Aztec 1541 Spaniolii cuceresc Yucatanul
S5
Ascensiunea Imperiului Inca

Pornind din capitala Cuzco, astzi în Peru, incaii construiesc în sec. XV cel mai mare imperiu din
America de Sud i stabilesc un guvern centralizat care reglementeaz aproape toate aspectele vieii.
Dup prbuirea culturii Tiahua- Galapagos. La începutul sec. XVI,
naco din Anzii Centrali (astzi sub Huayna Capac, imperiul

în Peru i Bolivia) în jurul anului continu s se extind, cuprinzând
1100, culturile locale de coast se cea mai mare parte a Columbiei
dezvolt i formeaz numeroase de astzi, i atinge apogeul su
state mici. Incaii care populau politici cultural O. Imperiul Celor
Valea Cuzco câtig treptat Patru Pri a fost cel mai puternic
supremaia sub conducerea din America, conducând
lui Manco Capac, care, potrivit Podoab pentru cap realizat din pr popoarele din vecintatea sa.
de lam împletit i decorat cu pene,
tradiiilor incae, migrase dinspre secolele XV-XVI Statul inca avea o adminis-
lacul Titicaca în jurul anului 1200. traie puternic centralizat i
c Inca a fost numele
i
> Se pare cum ar fi Machu Picchu ©, ca o structur economic bine

x
familiei conductoare, apoi cel edificii de cult monumentale O. planificat. în fruntea sa se afla
al împratului i, în final, cel al Fiul lui Pachacutec, Topa Yupan- conductorul ©, Incaul Sapai
întregului popor. Al noulea qui O, cucerete regiunile mun- (cel mai puternic), venerat ca fiu
conductor inca, Pachacutec toase din Bolivia i ajunge pân în al Soarelui ©. în ierarhia strict
Yupanqui, care vine la putere nord-vestul Argentinei de astzi, a imperiului, populaia inca
prin 1438, conduce o serie de supunând inuturile de coast ale era constituit din nobilime, în
cuceriri militare care pun bazele Imperiului Chimii i extinzând timp ce popoarele subjugate
guvernrii Imperiului teritoriul inca la sud. Acesta serveau drept sclavi. Toate Topa Yupanqui pe tron, alturi de soia
Inca. Capitala Cuzco trimite expediii cu plute în regiunile erau adunate în uniti sa, reconstrucie artistic dup
descrieri scrise, 1 870
c se dezvolt rapid i se Oceanul Pacific, care proba- administrative i li se impunea
o.
fondeaz alte orae, bil au ajuns pân în insulele îndeplinirea unor anumite sarcini metalurgia sau roata. Pentru
3 i servicii militare pentru binele simplificarea administraiei
statului. Totul era contabilizat o limb

în imperiu, se utiliza
cu ajutorul unor sfori înnodate, comun, quechua. Pentru fiecare

denumite auipu O. Reeaua zece mii de locuitori ai Imperiului
excelent de drumuri prin muni Inca existau 1330 de demnitari
permitea transportul rapid al de stat, selectai în funcie de
otilor, al informaiilor i al unor abilitile lor i instruii pentru

produse între orae. La fel ca responsabiliti i poziii
Ceas solar din piatr pentru ceremoniile de cult, Machu Picchu, Peru mayaii, incaii nu cunoteau specifice.
Sacrificiu inca dedicat zeului Soare, gravur color în cupru, sec. XVII Conductor inca, gravur, sec. XVI Quipu inca, 1 430-1 532
1 438 începutul expansiunii militare incae 1 527 Conflictul pentru succesiunea la tron 1 533 Asasinarea
I lui Atahualpa
1 527 Moartea lui Huayna Capac 1 533-1 539 Cucerirea spaniol a Imperiului Inca
86
Structura Imperiului Inca i cucerirea populaiei

Vdministraia Imperiului Inca supraveghea colectivismul agrar, îns pasivitatea maselor
>i rzboiul fratricid faciliteaz cucerirea rapid a acestei civilizaii de ctre spanioli.
!
n societatea inca, pmântul semnificativ la dezvoltarea eco- tronul, dând natere unui rzboi
1 prtinea comunitii satului, nomiei incae. Conductorul se fratricid care slbete puternic
care aloca anumite arii de teren bucura de o autoritate absolut imperiul. Spaniolii condui de
irabil fiecrei familii, în funcie care nu putea fi pus la îndoial, Francisco Pizarro profit de lupta
le dimensiunea acesteia. Fiecare considerându-se de provenien dintre ei pentru a cuceri Imperiul
familie putea tri din producie, divin, i aceasta poate fi o cauz Inca. La început, acetia îl susin
ms comunitii i se cerea s pe Atahualpa ©, care iese victo-

plteasc dri pentru sprijinul rios dup ce otirile sale îl captu-
onductorului, al preoilor i al reaz i în ucid pe Huâscar în 1532. T3
onstruciilor locale. De asemenea, îns Pizarro îl întemnieaz apoi

fiecare persoan trebuia s pe Atahualpa © în 1553 i îl execu- m
Irigarea câmpurilor terasate incae, o
cultive câmpurile comunitii t prin spânzurare, lsând statul gravur în lemn, cea 1 560
pentru susinerea btrânilor, fr nici un inca sapai i, astfel, 2
o
bolnavilor i celor care nu puteau la voia întâmplrii. Pân în 1539, Rscoala antispaniol o.
mai mare din 1780-1781

munci. Pdurile i punile erau spaniolii cuceresc cea
folosite în comun de membrii parte a Imperiului Inca. încercrile reprezentanilor

comunitii, îns casele i fermele Rezistena continu dup 1535 în guvernului spaniol (corregi-
erau proprietile private ale provinciile de grani Vilcabamba, dores) de a-i obliga pe indigeni
familiilor. Surplusurile din recolte conduse de un membru al fostei s adopte stilul de via spaniol
erau trimise silozurilor centrale, familii conductoare, Manco provoac în 1780-1781 o rscoa-
unde erau depozitate pentru tim- Capac II, pe care spaniolii înii l în Peru, condus de un des-
Atahualpa, fiul lui Huayna Capac
puri de foamete. Productivitatea îl instalaser în 1533. Acesta este cendent al uneifamilii nobiliare
X
agricol se dezvolt cu ajutorul a slbirii structurii de stat, înlesn- asasinat în 1544, îns regiunea incae, lupac Amaru. Rscoa-
sistemelor de terasare i de iriga- ind cucerirea spaniol. Vilcabamba continu s reziste la este reprimat violent, îns
re © i prin utilizarea de fertili- în 1527, Huayna Capac moare spaniolilor pân în 1572. Ultima corregidores în cauz sunt
zatori, mai ales guano. Creterea fr s desemneze un succesor. rebeliune a incailor, care încerca- înlocuii de noi demnitari, care
animalelor, îndeosebi a lamelor, Atât su mai mare Huâscar, de ser s restabileasc religia, euea-
fiul acord o mai mare independen
sj pescuitul de-a lungul coastelor la Cuzco, cât i fiul su preferat, z în 1565. în ciuda reprimrii ei, btinailor.
contribuie de asemenea în mod Atahualpa, de la Quito, pretind cultura inca © supravieuiete.
Atahualpa este luat prizonier de conchistadorii condui de Pizarro, 1 532 Vas de but combinând stilurile inca i spaniol, cea 1 650
1 544 Manco Capac

I II este asasinat 1 780-1 781 |
Tupac Amaru conduce o rscoal care eueaz
1 535 Revolta incailor din Vilcabamba, condui de Manco Capac II 1 572 Sfâritul rebeliunii din Vilcabamba o
Dominaia spaniol i portughez în America

Spanioliii portughezii colonizeaz Lumea Nou dup 1500. Din Africa sunt adui sclavi
de culoare pentru a lucra pe plantaiile i fermele colonitilor.
La scurt timp dup invazia în de Sud spaniol i Panama.

America, spaniolii i portughezii Cuceritorilor li se acordau în mod
încep s pretind hegemonia repetat titlul legal de misionari,
asupra teritoriilor. în 1492, îns activitatea lor a stârnit mult

Cristofor Columb O timp o controvers în
ajunge pentru prima rândul teologilor.
dat pe continent Portughezii ©
(în Venezuela condui de Pedro
de astzi), iar în Alvarez Cabrai
anul urmtor, vin în Brazilia în
> Columb debarc în America, 1 492
X Amerigo 1500 i întemeiaz Hernân Cortes, pictur, sec.XVI
Vespucci debarc aici centre de

pe coastele comer. Coroana
Columbiei. portughez pretinde
Europenii încep pentru prima dat
explorarea i cucerirea *
gravur
Francisco Pizarro,
în cupru, 1 673
hegemonia asupra
celei mai mari pri a Braziliei în 1534. Din
continentului: spaiul din Mexic 1549, Brazilia era administrat
de ctre Hernân Cortes ©, O, în de un guvernator general al
-o
o 1519-1521; Peru de ctre Francisco regalitii. Madridul încearc
Cortes cucerete Mexicul, litografie

Pizarro ©, în 1531-1534; Chile, în s controleze evenimentele din
o color 1535; Paraguay, în 1536 i Bolivia, teritoriile spaniole i impune
restricii colonitilor europeni.
3 Coroana considera comerul

Antonio de Mendoza, pictur, 1 786
i resursele coloniei o surs
de venit pentru ara-mam. numai în Brazilia fuseser
Mnstirile © converteau transportai între patru i zece
indigenii la cretinism, dar îi i milioane de africani.
protejau de aciunile arbitrare La început, triburi întregi

ale cuceritorilor ©. în 1542, de aborigeni pier din cauza
misionarii reuesc s impun infeciilor aduse de europeni,
interzicerea legal a sclaviei cu îns, în timp, europenii nscui în

Btlie dintre amerindieni i portughezi, cea 1 500, Un clugr franciscan amerindieni, iar în acelai an, America de Sud (creoles), indienii
gravur în cupru color ine predici btinailor
printele dominican Bartolome (mestizos) i africanii (mulattos)
în 1538. în 1535, regele de Las Casas, apostolul nscui în Lumea Nou încep s
Spaniei Carol Quintul amerindienilor, redacteaz Leyes creeze familii mixte.
îl numete pe Antonio Nuevas (noile legi). Acestea
Mendoza © vicerege stabileau egalitatea amerindienilor
în Noua Spanie, care i eliberarea lor de munca forat.

cuprindea Mexicul de Cu toate acestea, Biserica nu avea
astzi i cea mai mare reineri cu privire la sclavia cu
parte din America negri, astfel c foarte curând sunt
Central. în 1543 se adui africani ©pentru a lucra
instituie viceregatul pe plantaiile Americii de Sud i
în Peru, cuprinzând ale insulelor din Marea Caraibilor.
Asuprirea amerndienilor de ctre spanioli, gravur Sclavi africani într-o pia din Brazilia,
încupru color, 1596 întreaga Americ Pân la abolirea sclaviei din 1850, cea 1 768
1492 Columb debarc pe coasta Venezuelei 1 51 9 Cortes ajunge în Mexic 1535 Francisco Pizarro fondeaz oraul Lima
1499 Vespucci debarc pe coasta Columbiei 1 529 Francisco Pizarro devine guvernator în Peru
Rezervaiile de amerindieni
sub îndrumarea iezuiilor, în sec. XVII se înfiineaz rezervaii autonome
le amerindieni. în sec. XVIII, creolii capt contiin politic
i doresc s obin independena fa de ara-mam.
->ub Las Casas, episcop de Chiapas autoritile locale. în 1601, biserici. în celelalte
lin 1544, dominicanii ©, apoi i printr-un decret, legile devin zile din sptmân,
ezuiii, purced la convertirea © obligatorii pentru toi, îns amerindienii îi
ndigenilor. Acetia încep din indigenii continu s le ignore. cultivau terenul
unglele Guatemalei i înfiineaz în 1604, iezuiii reuesc s preia propriu, pentru familie.
Clugri dominicani boteaz indigeni, cea 1 600
ezervaii misionare, în care controlul provinciei Paraguay, Toi copiii beneficiau
peteniile de trib îi pstrau iar în 1609 înfiineaz o reduccion de educaie, o parte din
poziia dac-1 recunoteau pe (rezervaie) pentru guarani ca aceasta reprezentând -o

c
regele Spaniei. Rezervaii similare aezare colonial semiautonom. instruirea în negustoria
sunt fondate mai târziu i Indigenii locuiau în colonii calificat. Iezuiii

C
în Mexic. Reglementrile de supravegheate i cultivau terenul aveau o miliie ©
protecie pentru indigeni, cum ar comun dou sau trei zile pe proprie, pentru a se 2
o
o,
1 plata pentru serviciile primite sptmân, iar producia servea apra de raidurile
;i orele prescrise pentru munc i pentru plata drilor ctre comercianilor cu
>dihn, erau adesea ignorate de spanioli i pentru construcia de sclavi din Brazilia
vecin. Rezervaii
Fragment dintr-o scriere cretin, ilustrat de
Fraii Pizarro asemntoare se misionarii iezuii cu scopul de a-i converti pe
fondeaz i în Ecuador, aborigenii din Paraguay, sec. XVII
Fraii Pizarro sunt exemple reprezentative al spiritului de conchistador.
i fondase Lima în nordul Boliviei i în posturilor. Cu toate acestea,
Francisco se autodeclarase guvernator în Peru în 1529
si nord-vestul Mexicului, îns deinerea celor mai bune terenuri X
în 1535. în 1537-1538, e luat prizonier împreun cu fraii la Cuzco
<
s acestea se degradeaz dup i accesul la funcii reveneau elitei T
i se ceart cu generalul spaniol Diego de Almagro, care venise îl
x
alungarea iezuiilor din Paraguay creole. Aceast cast privelegiat
salveze. Francisco îl execut pe Almagro în 1538, dar este la rândul lui
revolt în 1759-1767. afl treptat de conceptele iluminis-

ucis de fiul acestuia, în 1541. Gonzalo, fratele lui Francisco, se
împotriva viceregelui spaniol în 1546; este întemniat i executat. Fratele

Guvernul luminat al lui Carol III mului i ale Revoluiei Franceze.
s explice execuia al Spaniei desfoar o serie de America spaniol vede ocupaia
lor cel mai mic, Hernando, merge în Spania în 1539
reforme în a doua jumtate a lui Napoleon i înlturarea de
lui Almagro, îns este întemniat pân în 1560.
sec. XVIII. Acestea cuprindeau facto a Coroanei spaniole din
msuri de îmbuntire a strii 1808 ca pe o oportunitate de a-i

legale a indigenilor i egalitatea dobândi autodeterminarea. Venise
I
prin lege a creolilor i imigranilor
hispanici în privina prelurii

timpul luptei pentru eliberare, sub
conducerea lui Simon Bolîvar.
Arestul lui Gonzalo Pizarro Amerindieni împiedicându-l pe un ofier spaniol s intre în rezervaia lor,
incrustaie în lemn, sec. XVII
1 604 Iezuiii preiau controlul Paraguayului 1 71 0-1 71 7 |

Francezii colonizeaz Louisiana 1 759-1 767 Iezuiii sunt alungai din Paraguay
1 609 Se înfiineaz Reducciones („rezervaii") 1718 Este întemeiat New Orleans

S9
«^NE.IvPESLIlIlbVj
3> America de Nord pana la formarea
Canadei i a Statelor Unite ,497-1789
Pentru colonizarea Americii de Nord © se duce o lupt acerb între britanici i

francezi. Aceasta se încheie cu victoria Marii Britanii în estul Statelor Unite ale
Americii de astzi i cu cea a Franei la nord. i Canada este împrit în final între
francezi i britanici. în nord-estul Statelor Unite ale Americii de astzi, imigranii
puritani, proprietarii i companiile private fondeaz coloniile Noii Anglii. în se-
colele XVII i XVIII, acestea îi câtig independena cultural i încrederea c pot
duce o politic proprie, refuzând urm s mai plteasc impozitele
în cele din
impuse de Marea declaneaz un rzboi între 1775 i 1783,
Britanie. Conflictul
marcat de Declaraia de Independen din 1776 a Statelor Unite ale Americii i de
Harta Americii Centrale i de Nord,
litografie color, sec. XIX redactarea unei noi constituii federale.
Lupta pentru zonele de coast i prima colonizare a Americii de Nord

Pe coastele Americii, Marea Britanie i Spania poart btlii pentru supremaia naval. în sec. XVI,
britanicii i francezii încep explorarea Americii de Nord.
în timp ce Spania i Portugalia zona Mississippi în 1716-1717, iar
cucereau America Central i de în 1718, francezii fondeaz oraul

Sud, pe coastele nord-americane New Orleans.
se instaleaz pentru prima în conflictul dintre puterile
-D dat britanicii i francezii. în navale Anglia i Spania, corsarii
C
1497, la numai cinci ani dup britanici confisc multe
O prima cltorie a lui Columb, transporturi de aur i de bunuri
Cl-
John Cabot, aflat în serviciul din coloniile spaniole aflate

regelui Angliei, ajunge pe coasta în drum spre cas. Insulele Prima colonie britanic în Virginia,
3
D- 1 584, gravur în cupru, 1 590
nord-american din Labrador. Caraibe O, Antilele i pri din
Explorarea francez începe cu coastele Americii Centrale rmân ocup i jefuiete vasele de
care
Jacques Cartier, care navigase spaii de competiie, în cadrul comer din jurul regiunii spaniole
pe golful St. Lawrence, pân la Sir Henry Morgan, corsar i viceguver- creia piraii, independent sau Panama, cu aventurierele sale
nator al Jamaici, gravur în cupru
râul St. Lawrence între 1534-1541. la comanda puterilor navale sprijinite de britanici. în 1674,
Corsarul Walter Raleigh debarc Virginia O, în cinstea reginei europene, capturau corbii acesta este numit cavaler, pentru
la capul Hatteras din Carolina virgine Elisabeta I. în 1607, spaiul i instaurau state ale corsarilor, ca în anul urmtor s devin
de Nord în 1584, reclamând devine oficial colonie britanic uneori bine organizate. Cel mai guvernator britanic al coloniei
pentru Anglia întreaga coast a (iar în 1624 colonie a Coroanei). faimos pirat e Henry Morgan ©, Jamaica.
Atlanticului, între paralelele 35 i Henry Hudson investigase în
45. Acesta denumete regiunea 1609 coasta de est a Americii de 1
Nord pentru Marea

Britanie, în timp ce
«£
misionarul francez
Jacques Marquette i
negustorul de blnuri
Louis Jolliet descoper
valea râului Mississippi
Si*
de la Wisconsin pân
'
-ir .jief*î
în Arkansas. Louisiana irWit ' -^Mj
devine centrul
Btlia naval a flotei britanice împotriva flotei Ei Harta naval a Atlanticului de Sud, cuprinzând continentele America de Sud
lâng Dominica, în Caraibe, 1 782
franceze colonizrii franceze în i Africa, desen, cea 1519
1497 John Cabot debarc în Labrador 1608 Fondarea Quebecului 1623 Fondarea oraului New Hampshire
1607 Virginia devine colonie britanic 1620 Fondarea Plymouthului 1626 Fondarea Salemului
90
1497-1789 America de Nord pân la formarea Canadei i a Statelor Unite 34i
.* întemeierea coloniilor Noii Anglii secolele xvii-xvm
Primele colonii britanice sunt întemeiate fie de puritanii alungai din Anglia, fie de antreprenori
privai. Acestea aveau s cunoasc foarte repede prosperitatea economic dar i cultural,
dezvoltându-i structuri sociale i politice proprii.
se îmbarc pe vasul deschise sau cri de
Mayflower © colonizare. Astfel
ctre Lumea iau natere coloniile Peisaj din Noua Anglie, pictur de
Frederick Edwin Church, 1 851
Nou, ajungând Maryland (1634)
în Noua Anglie O. i Carolina (1663),
Pentru c aveau împrit în Carolina

oficial dreptul de a de Nord i Carolina
coloniza regiunea, de Sud în 1729. Primii -a
Btlie dintre triburi indiene rivale
puritanii semneaz sclavi de culoare sunt
La începutul sec. XVII, grupurile o cart pe care ei adui în America de m

Sat indian din Carolina de
Ol O
numeroase de puritani britanici înii o redacteaz, Nord în 1619.
Nord de astzi Pelerinii sosesc în America
oprimai de Biserica statului i de înelegerea Mayflower Olandezii erau preocupai 3
o
guvern vedeau America de Nord prin care fgduiesc s formeze mai puin de colonizare. Acetia O-
ca pe un Trâm al Fgduinei. o comunitate autonom, i, în se stabilesc în New Yorkul de

Dorina acestora de a consecin, înfiineaz astzi, înfiinând în 1624 colonia
tri în conformitate colonia Plymouth. Noua Oland, cu capitala la

cu principiile Urmeaz fondarea Noul Amsterdam. îns britanicii
cretinismului puritan altor colonii: New cuceresc regiunea de la olandezi
contureaz identitatea Hampshire (1623), Golful în 1664; Carol III i-o atribuie Vedere a oraului New York, gravur în
cupru, 1 776
Americii i, mai târziu, Massachusetts (1630), fratelui su Iacob, duce de York, X
Georgia, în cinstea regelui George
<
a Statelor Unite. în [Q Gravur de la
Connecticut (1634) i iar teritoriul este redenumit New T
intrarea principal
x
1620, preoii pelerini ©, Rhode Island (1636). York. Ducele vinde regiunea al Angliei. <
în Universitatea
1 o 2 puritani care doreau Harvard Dup 1630, întregul din New Jersey de astzi unei Dup începuturile marcate
s se rup de Biserica Massachusetts era persoane private. O parte din de srcie, statele Noii Anglii
din Anglia pentru c erau de colonizat de Marea Migraiune a acest inut a fost dobândit în 1674 înfloresc la sfâritul sec. XVII
prere c nu se îndepliniser puritanilor. Prinii fondatori de William Penn, conductorul datorit spiritului de iniiativ al
obiectivele propuse de Reform, încearc la început s triasc în Albatroilor Negri. Penn anexeaz colonitilor i activitilor etice
btinai ©,
pace cu amerindienii apoi i Pennsylvania, creia i-a ale protestanilor. Se fondeaz
i reuesc cât vreme coloniile dat numele, în 1 681, i Delaware, primele universiti americane,
sunt înc mici. în timp îns, în 1682. în 1733 se înfiineaz între care Harvard © (1636), Yale
colonitii îi extind constant ultima colonie privat, denumit (1701) i Princeton (1746).
teritoriul i încep s intervin în

mod repetat în luptele dintre William Penn
triburile de amerindieni ©. în calitate de quaker, William Penn afost
Guvernul britanic persecutat în Anglia i exclus din Biserica
atribuie dezvoltarea lui Hristos, un colegiu de la Oxford, din
regiunii unor cauza ideilor sale. Totui, ca fiu al ami-
întreprinderi corporative ralului Sir William Penn, acesta avea, de
sau persoane, prin scrisori asemenea, o oarecare influen la Curte.
Penn reuete s conving guvernul s-i

UfcJ Corabia Mayflower în William Penn
atribuie teritorii în Lumea Nou, unde
timpul cltoriei pe mare
fondeaz colonii cu comuniti panice de quakeri. Acesta redacteaz
primul plan de unificare a tuturor coloniilor nord-americane (1696) i

de înfiinare a unei ligi a naiunilor pentru Europa (1693).
Din 1630 Marea Migraiune 1 637 Se înfiineaz colonia Maryland 1 634 Se înfiineaz colonia Rhode Island
1 630 Se înfiineaz colonia Golful Massachusetts 1 634 Se întemeiaz colonia Connecticut 1 663 Colonia Carolina este împrit în dou în 1 729
9i
m Canada i rezistena coloniilor Noii Anglii împotriva Coroanei Britanice

In lupta pentru teritoriile coloniale, exploratorii francezi ajung i mai la nord, pân în Canada.
Statele Noii Anglii se unesc dup 1765, ca o reacie împotriva paternalismului britanic.
Francezii erau concentrai în nor- francez (Quebecul).
dul continentului nord-american. în rzboiul din 1754-1763
în 1603, oficialul francez O pentru coloniile americane,
Samuel de Champlain, care cunoscut drept Rzboiul Franco-
plecase iniial ctre Canada în Indian, coloniile Noii Anglii ©
cadrul unei expediii decomer rmân loiale britanicilor. Cu toate
cu blnuri, începe exploatarea i acestea, puterea economic le
colonizarea regiunii canadiene. sporise încrederea în forele pro-
Acesta înfiineaz oraul Quebec prii, iar legturile cu ara-mam Harta N°" An9Hi< gravur în lemn, 1 677
în 1608. Spaiul din jurul golfului slbiser cu fiecare nou generaie un grup de coloniti
>
x St. Lawrence © purta numele n de coloniti nscui în America.
a protestului,
din Boston, Massachusetts, însce-

i
Samuel de Champlain
> Noua Fran. înfrângerea Franei în Pentru a plti datoria înregistrat neaz Partida de ceai de la Boston ©
X
Rrzboiul de Succesiune pentru Pacea de la Paris din 1763, care dup lupta cu Frana din America în 1773. îmbrcai în amerindieni,
Tronul Spaniei conduce în 1713 la încheie Rzboiul de 7 Ani, Frana de Nord, regele George III încear- acetia iau cu asalt navele
Pacea de la Utrecht, prin care Ma- este s cedeze restul

obligat c - în pofida sfaturilor consilie- britanice care intr în portul
rii Britanii i se transmit teritoriile Canadei, care avea s cunoasc rilor si - s sporeasc finanele Boston i arunc peste bord
mai târziu un aflux de prin mrirea impozitelor în cele încrctura cu ceai. în replic,
britanici loiali regelui. 13 colonii americane. Coloniile Coroana suspend constituia

Motenirea acestui cereau îns în schimb s fie re- coloniei Massachusetts.
eveniment transpare prezentate de delegai proprii în Conflictul armat nu era departe.
astzi în natura Parlamentul britanic,

o bilingv a Canadei. drept pe care Londra
cx
Ui
Actul de la Quebec nu era pregtit s îl
3 (1774) recunoate acorde. Coloniilor li se
O.
validitatea legilor limita libertatea i în
Navigatorul francez Jacques Cartier cltorete
de-a lungul râului St. Lawrence, 1 534-1 542 franceze i a celor alte domenii. Taxele de
britanice din spaiul import ridicate pentru
Newfoundland, Acadia i golful câtigat recent, iar Legea Canada toate bunurile din Ma-
Hudson. încercarea britanicilor (1791) împarte apoi teritoriul în rea Britanie erau con-
de a-i extinde controlul în vest, Canada Superioar, predominant siderate ofensatoare i

în Ohio, d natere unui rzboi britanic (mai târziu Ontario), conduc la boicoturi de
Moartea generalului Wolfe în btlia de la Quebec
colonial cu Frana O, ©. Prin i Canada Inferioar, predominant proporii. Ca o expresie 1 3 septembrie 1 759
împotriva francezilor,
Cucerirea fortreei franceze Louisbourg de ctre britanici, 1 758 Partida de ceai de la Boston din 1 6 decembrie 1773, litografie color, 1 846
1 71 3 |
Pacea de la Utrecht 1 3 septembrie 1 759 I Btlia de la Quebec 1 773 Partida de ceai de la Boston
1 756-1 763 Rzboiul de 7 Ani 1 763 Pacea de la Paris 1 774 Actul de la Quebec
92
1497-1789 America de Nord pân la formarea Canadei i a Statelor Unite 343
m Rzboiul de independen împotriva britanicilor
Conflictele dintre Londra i colonii conduc în 1775 la izbucnirea Rzboiului de independen i în 1776
la Declaraia de Independen. Americanii câtig rzboiul cu ajutorul francezilor, în 1783.
în septembrie-octombrie 1774, franceze, Washington înfrânge

Ia Congresul Continental din în final armata britanic din sud,
Philadelphia, delegaii celor victorioas înainte, obligând-o s
13 s nu
colonii americane decid capituleze ® în octombrie 1781.
mai accepte nici o tax fr a avea La 3 august 1783, francezii
reprezentare direct în Parlament, redacteaz Tratatul de la Paris
i solicit reinstituirea constituiei care încheie rzboiul, acordând
de la Massachusetts. în replic, colonitilor condiii avantajoase.

Washington trece podul Delaware Declaraia de Independen a Statelor
Londra trimite trupe pentru a Btliei de la Trenton, 1 776
înaintea Londra era obligat s recunoasc Unite ale Americii de la 4 iulie 1 776
c
restabili ordinea în colonii. Dup independena Statelor
primele ostiliti, cel de-al Doilea Unite. întregul Declaraia m

-a
de de
de Independen, o
Congres al colonitilor decide în teritoriu la est
adoptat 4 iulie 1776
la
mai 1775 s înfiineze o armat râul Mississippi, de la
la Philadelphia
2
o
mixt, sub comanda suprem a sud de Marile Lacuri
fragment
lui George Washington O, ©, i din nordul Floridei
Considerm ca adevruri gr-
sprijinit apoi de marchizul revin naiunii proaspt
de Lafayette CD al Franei i de fondate. Prin Articolele
c toi oamenii
itoare faptul
s-au nscut egali, c sunt în-

baronul prusac von Steuben, Confederaiei, ratificate
zestrai de Creator cu anumite
care contribuie la organizarea în 1781, statele se unesc
George Washington Benjamin Franklin Drepturi inalienabile, cprin-
profesionist a armatei. într-o lig relaxat, în
Independena era Maryland, Virginia, Carolina de care statele individuale beneficiau tre acestea se numr dreptul
implementat între timp la Nord, Carolina de Sud i Georgia) de o larg autonomie. Situaia se la Via, la Libertate i la
nivel politic: la 4 iulie 1776, adopt la Philadelphia Declaraia schimb în 1787, dup adoptarea cutarea Fericirii. C, pentru
cele 13 colonii (Massachusetts, de Independen a Congresului © constituiei (în vigoare pân a asigura aceste drepturi, Oa-
New Hampshire, Rhode Island, sub forma unui acord între popor astzi), care întrea guvernul menii instituie Guverne care
Connecticut, New York, New i guvern, subliniind libertatea federal. Dup aceasta, în 1789, îi deriv dreptele lor puteri
(ersey, Pennsylvania, Delaware, i egalitatea tuturor oamenilor. George Washington devine din consimmântul celor gu-
5 Dup aceasta, noile primul preedinte al Statelor vernai.

state ratific o serie de Unite ale Americii.
constituii republicane.
Trupele americane
slab înarmate i prost
organizate, îns
entuziaste, obin o
victorie important
Washington în primete pe marchizul de Lafayette în octombrie 1777,
forând capitularea
trupelor britanice la
Saratoga. Dup aceasta,

ambasadorul american
la Paris Benjamin
Franklin © reuete
s negocieze o alian
cu Frana în februarie
1778. Cu ajutorul
Capitularea de la Yorktown din 1 9 octombrie 1 781 unitilor navale Semnarea Declaraiei de Independen de cele 13 colonii ale Americii, 1 776
4 iulie 1776 Declaraia de Independen 1 777-1 781 Articolele Confederaiei 1 791 Legea Canada
1 777 I Britanicii se predau la Saratoga 1 789 George Washington este ales ca primul preedinte 1 81 2-1 81 4 Rzboiul pentru Canada
93
Oceania i Australia pana

LA VENIREA EUROPENILOR secolele xvi-xvm
Locuitorii btinai ai Australiei, Noii Zeelande i insulelor Oceaniei o reuesc
s-i dezvolte o cultur veche pentru o lung perioad de timp. în secolele XVI i
XVII, naiunile navigatoare europene sosesc pe insule i pe continentul australian,
îns explorarea propriu-zis are loc abia în sec. XVIII. Exploratorii îi considerau pe
locuitorii insulelor Mrii Sudului nite slbatici nobili, din cauza stilului lor armo-
nios de via i a lipsei proprietii private. Dup pierderea coloniilor americane,
britanicii fac din Australia o colonie de deinui.
Moai, statui monolitice de piatr de pe Insula Patelui
Oceania
Diversele culturi ale insulelor Pacificului sunt create de comuniti locale, rspândite
pe teritorii extinse. Din sec. XVI, acestea sunt descoperite i colonizate
treptat de naiunile europene.
Pe insulele Noua Guinee, Mela- aezare rural, utilizarea uneltelor deschizând dou secole
nezia, Micronezia i Polinezia se de piatr ©, agricultura, creterea de explorri europene.
dezvoltaser culturi variate. animalelor i pescuitul. Majoritatea Magellan trecuse prin
,. „ r . Matavae, un sat din insula Tahiti
comun modul de 1 .
Acestea aveau în societilor se bazau pe anumite câteva insule din Pacific

ierarhii i erau conduse de un rege în timpul navigrii sale în jurul unii melaneziene. în 1722, com-
C sau de o cpetenie de trib i de o lumii din anii 1519-1521. în 1526, patriotul su Jacob Roggeveen o
cast de preoi. portughezul ]orge de Menezes numete Insula Patelui, fiindc
C Colonizarea are pretinde insula Noua o descoperise în timpul acestei
loc pentru un timp Guinee, iar na- srbtori. în cele trei cltorii
- îndelungat, în vigatorii spani- întreprinse în 1764-1780, James
O-
diverse valuri de Ei Lam de topor ceremonial G li exploraser Cook, trimis de societatea regal
al cpeteniilor maori
migrare, între care deja majorita- britanic, ajunge în Tahiti ©i
se remarc cel al austronezienilor tea insulelor din Arhipelagul Mi- navigheaz pentru prima dat în
început în 750 Î.Hr. i cel al cronezian în 1524-1564. Olandezul jurul Noii Zeelande. în 1772-1775,
James Cook malao-polinezienilor din jurul Abel Tasman, care ajunge în Noua acesta ajunge în Noua Caledonie
în cele trei cltorii în sudul anului 500 î.Hr. Prin 700 d.Hr., Zeeland în 1642, este primul care i pune pe hart insulele Noile
Pacificului, cpitanul James Raiateia, una dintre insule, era face o explorare în detaliu a regi- Hebride ©, Marchize i Tonga.
Cook, unul dintre ultimii mari centrul lumii polineziene. între
navigatori exploratori, cercetea- 900 i 1000, polinezienii © ajung

z Oceania, Australia i Noua în Insula Patelui, în Hawaii i în
Zeeland. în 1773, acesta devine Noua Zeeland, teritorii pe care
primul navigator care trece de le colonizeaz i în care stabilesc
Cercul Antarcticii, în cutarea Cultura Maori. La începutul
misterioasei Terra Australis (i- sec. XVI, navigatorii spanioli
nutul de Sud). în cea de-a treia i portughezi vin în Oceania,

cltorie a sa, caut în van un
culoar la nord din Pacific pân
în Atlantic. în februarie 1779,
este ucis în Hawaii de un grup

de btinai.
sus: James Cook James Cook în Noile Hebride în 1774, Femeie cu fruct, pictur inspirat Polinezian din insulele Tonga,
pictur de William Hodges de Paul Gauguin, 1 893
din Tahiti 1895
Cea 24 350 î. Hr. Dovezi ale primelor aezri 1 605 Willem Jansz vede Australia 1642 Tasman d numele su insulei Tasmania
1 526 Jorge de Menezes ajunge în Noua Guinee 1 642-1 644 Prima cltorie de explorare a lui Abel Tasman 1 643 Tasman ajunge în Noua Zeeland
I
94
Secolele XVI-XVIII Oceania i Australia pân la venirea europenilor 345
Australia pân la colonizarea britanic

Locuitorii btinai din Australia constituiau o societate cultural independent.
Europenii ajung pentru prima dat în Australia în sec. XVII, îns colonizarea
britanic începe abia în a doua jumtate a sec. XVIII.
Populaia autohton ©a iMoluce, în 1699, i

Australiei practica vântoarea, este primul care descrie
ucigând animale slbatice cu populaia autohton
sulie sau cu bâte de lemn. Acetia i cultura acesteia,
fceau vase i unelte din lemn, în aprilie 1770, dup
os i scoici. Conceptele extinse ce strbate Oceanul
inuturi aride din Australia
ale cultului religios © orbitau Pacific, cpitanul Cook
în jurul relaiei dintre cei în debarc pe coasta de sud-est a în Australia continu s fie
C
via i animalele totemice i Australiei, în golful Botany din deportai prizonieri pân în
strmoii lor, descrii adesea în sudul Sydney-ului de astzi, i anul 1868. Ultima colonie m
X)
o
picturi colorate pe piatr. Cele revendic inutul pentru Coroana penitenciar, aflat pe insula
mai vechi descoperiri de aezri Britanic, numindu-1 Noua Tasmania, este închis în 1877.
o
din Australia dateaz înc din Jar a Galilor din Sud. Tovarul
24 350 î.Hr. Primii imigrani su, naturalistul Joseph Banks,
Portretul unei aborigene
au venit probabil prin Asia de aduce Coroanei o descriere
Sud-Est i Melanezia. Lipsa van Diemen, Abel Tasman © a inutului, trezind un mare
dovezilor scrise i forma puternic pornete într-o cltorie de interes al acesteia, mai ales dup
explorare în jurul Australiei în pierderea coloniilor americane
1642-1644. Acesta ia în stpânire (pag- 343)- Londra decide s

insula Tasmania (care îi poart utilizeze Australia drept colonie X
numele) în 1642, insula Noua penitenciar © pentru prizonierii <
Zeeland din sud i insulele britanici, care urmau s cultive
Tonga i Fiji în 1643. Australia se inutul sub supraveghere strict,

numea atunci Noua Oland, cu toate în ianuarie 1788, la nordul golfului
c olandezii nu-i atinseser nici Botany ancoreaz prima nav,

pe departe obiectivele coloniale. transportând 730 de prizonieri.
Grup de deinui deportai din Anglia în

William Dampier ©, un cpitan Aici se stabilete colonia
colonia penitenciar, lucrând pmântul, de vas din Marea Britanie, ajunge penitenciar Noua Jar a Galilor
gravur în oel, 1 835
pe coastele de nord-vest ale din Sud; Sydney se fondeaz în
Trei fantome, pictur a unui aborigen
mitologizat a istoriilor orale fac Australiei prin Insulele Mariane apropiere, pentru autoriti. pe scoarfa unui copac
extrem de dificil datarea exact.

Aborigenii reprezint i astzi o
societate cultural independent
în Australia.
Cpitanul olandez Willem

fansz este primul european tfiJsch; lnsi:!ii>j*?.
care ajunge pentru prima dat

îfrmmdsth msairofe
în Australia în 1605. inutul
neroditor, arid, © i atitudinea
adesea ostil a aborigenilor îi fac
pe olandezi s-i retrag intenia

de colonizare, dei ancoraser
pe coastele de nord în mai multe
rânduri. Trimis de guvernatorul
Exploratorul i navigatorul britanic Distana strbtut de exploratorul olandez Abel Tasman, care în sec. XVII
Indiilor Olandeze, Anthony William Dampier caut în Oceanul Pacific noi rute de comer pentru Olanda
1 699 William Dampier ajunge în Australia 1 770 James Cook ajunge în golful Botany 1 788 în Australia sunt adui primii deinui britanici
1 722 Descoperirea Insulei Patelui 1 768-1 771 Prima navigare în jurul Noii Zeelande 1877 închiderea ultimei colonii penitenciare din Tasmania
95
Cuprins Schimbarea viziunii medievale asupra lumii conform creia Pmântul
reprezenta centrul Universului (vezi pag. 4)
4 Moderne
începutul Epocii
Secolele XVÎ-XVW
6 Imperiul German: Reforma i consecinele ei 62 Africa de Nord
8 Studiu de caz - Reforma 64 Persia sub Sefevizi si Kajari
16 Rzboul de 30 de Ani 68 India Marilor Moguli i companiile comerciale

20 Sfântul Imperiu Roman sub absolutismul luminat europene
26 Frana: de la rzboaiele religioase pân în ajunul 72 China sub împraii Ming i Manchu
Revoluiei 76 Japonia în perioada Muromachi i shogunatul
32 Ascensiunea Angliei Tokugawa
38 Olanda: de la lupta pentru independen 80 Asia de Sud-Est
la ocupaia francez 82 Africa
42 Italia în perioada papilor i a prinilor 84 Vechile imperii americane i cucerirea lor

46 Spania i Portugalia de ctre Spania i Portugalia
52 Europa de Est i Scandinavia 9o America de Nord pân la formarea Canadei
56 Ascensiunea Rusiei ca mare putere i Statelor Unite
58 Imperiul Otoman, marea putere din Orient 94 Oceania i Australia pân la venirea europenilor
Copyright © 2005 Peter Delius Verlag, Berlin Editor: Vidracu i fiii

Coperta: Vladimir Zmeev
Tehnoredactare i prepress: Vlad Panfilov
L I T E R A Traducere i adaptare din limba englez:

Graal Soft - Integrated Translation Services
Editura „Litera Internaional" Redactori: Mariana Bdescu, Cristina Marin,
O. P. 53; CP. 212, sector 4, Anatol Vidracu
Bucureti, România
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
tel./fax (021) 3196390;
e-mail: comenzi@litera.ro
a României
Marea istorie ilustrat a lumii. -
Copyright © 2008, Litera Internaional
Bucureti Litera Internaional, 2008
:
pentru versiunea în limba român

7 voi.
Toate drepturile rezervate
Cap al unui Buddha, sculptur siamez ISBN 978-973-675-470-8
în stil Ayutthaya (vezi pag. 80) Ne putei vizita pe - ISBN 978-973-675-511-8
Voi. 4.
A www.litera.ro
94(ioo)(o84)
Tiprit la G Canale, Bucureti

MAREA
LUMII IN 7 VOLUME
PREISTORIA • PRIMELE IMPERII
LUMEA ANTIC
EVUL MEDIU
DEI MODERNE
EPOCA MODERNA
RZBOAIELE MONDIALE §1 PERIOADA INTERBELIC
LUMEA CONTEMPORAN
colecia Financiarul

Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 4 - Inceputul Perioadei Moderne - Text

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 4 - Inceputul Perioadei Moderne - Text

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAREA s C

PREISTORIA • PRIMELE IMPERII

ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

Epoca Modern este perioada de dup Renatere care cuprinde trei

Începutul Epocii Moderne

tate misionar i a combtut micrile eretice.

perioada Renaissance (din limba francez: Renatere) se construiesc

tatea absolut a conductorului. Instru-

1 545-1 563 Conciliul de la Trent 1 776 Declaraia de Independen a Americii

Imperiul German: Reforma

împratul Carol Quintul, pictur de Jakob Seisenegger, 1 532

Reforma i Rzboiul rnesc

Dup moartea lui Maximilian I, Micarea se dezvolt rapid, odat

Habsburgii strâng aceti bani în limba german a Bibliei.

prin împrumut la casa de Curând, Reforma va fi legat

o comercial cuprindea aproape în anii 1522-1523 are loc o rscoal

toat lumea. între timp, a cavalerilor imperiali, condus

pmântl Nu se poate, atâta vre-

tiu s-i spun nimic despre

31 octombrie 1 51 7 I Luther îi public tezele 5 ianuarie 1 521 |

Organizaia protestanilor i pacea religioas conducerea Saxoniei i a regiunii

de la Augsburg din 1555 Hesse, îl ia prizonier pe contele

Ferdinand pacea de la Passau, 13

Augsburg dintre împrat i

la Schmalkalden. în 1539, când 1514. El rmâne un catolic dog-

(cu excepia zonei Brunswick- lor protestante Brunswick i

mâna împratului i punând la în anul 154 2 provoac rzboaiele

încercare domnia acestuia în nu- religioase ale Ligii de la Schma-

în rzboiul dus de Liga de la 1568, fiul sujulius se conver-

împratul Carol Quintul triumf în faa armatei saxone în btlia de la Muehlberg,

sericii, prin Actul de supremaie.

Jean Calvin (1509-1564)

Martin Bucer (1 491 -1 551 )

Erasm din Rotterdam John Knox (1514-1572)

divine i nu faptelor sale. Mecklenburg i în

13 octombrie 1517: A Aprilie 151 8: Tetzel

Opiniile sale despre pap i avuia

12-14 octombrie 1518: Luther este somat apar în s

Ianuarie 1519: Luther stârnete polemici între Luther i Eck.

acestuia, prile se amenin pe Luther cu excomunicarea 23 octombrie 1520:

numeroase tratate Thomas Miinzer s

17-18 aprilie 1521: Luther îi apr poziia

8 mai 1521: Edictul de la Worms declar pe îl

Luther i pe adepii si în afara legii în imperiu.

Noiembrie 1521: Miinzer

3 mai 1521: Frederic redacteaz Manifestul de la Praga.

în limba german. revoluionare în liturghie.

condamnând îns violena i sale, în concordan se solicit s

1529: Disputa la Coburg, îi susine adepii,

pe episcopul de Munster i instaureaz

Sâritul lui februarie, 1525:

Trent, întrunit de Papa Paul III,

1546-1547: ©Carol Quintul

1563: Dup Conciliul de la Trent, ducele

burghezimii protestante. întregime catolic.

Frederic cel Mrinimos al Saxoniei i pe Filip

de pap, de împrat, de Bavaria i de

1609: Sub conducerea lui

9 septembrie 1552: Carol Quintul ©

8 noiembrie 1620: Liga Catolic sub

25 septembrie 1555: Prin Pacea de la Augsburg

asigur pstrarea condiiilor impuse. Prinilor se li

confer statutul dejus reformandi. Este recunoscut