Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectul Undelor Electromagnetice Asupra Sănătăţii Umane
Efectul Undelor Electromagnetice Asupra Sănătăţii Umane
sănătăţii umane
Vineri, 25 februarie 2011 г. / Vizionări: 60966
Tag-uri: Efectul undelor electromagnetice, sănătate umana
Aici ar trebui să facem distincţie între modificările biologice (care sunt dovedite prin
observaţii experimentale la nivel celular) şi efectele patologice (care provoacă sau agravează
maladiiу), dovedite prin studii epidemiologice.
Lista efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii, prezentată aici, este, de fapt, doar
un mic eşantion de studii pe scară largă, care sunt raportate în prezent în literatura de
specialitate.
Efectele biologice ale radiaţiilor electromagnetice
Zece femei au fost expuse radiaţiilor electromagnetice (900 MH) prin intermediul
telefoanelor mobile GSM timp de o oră. După experiment, oamenii de ştiinţă au confiscat
pentru investigare celulele lor de piele, în scopul de a identifica orice reacţie de stres. Ei au
studiat 580 de proteine diferite şi au găsit două, care au fost afectate în mod semnificativ.
(Unul a fost mărit cu 89%, în timp ce altul a scăzut cu 32%.
Deteriorarea ADN-ului
Grupul german de cercetare Verum a studiat efectul radiaţiilor asupra celulelor animalelor şi
omului. După ce celulele au fost plasate într-un câmp electromagnetic al telefonului mobil –
acestea au arătat o creştere a rupturilor AND, care nu în toate cazurile ar putea fi recuperate.
Aceste leziuni pot fi transferate celulelor viitoare, care, la rândul lor, ar putea degenera în
tumori maligne.
Hipertensiune arterială
Tumoare pe creier
Analiza mai multor studii anterioare a condus la concluzia că folosirea telefonului mobil mai
mult de 10 de ani duce la un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de tumori cerebrale (de
2,4 ori pentru neuroma acustică şi de 2 ori pentru gliomuri).
Boala Alzheimer
Cancerul creierului (adult şi copil)
Cancerul de sân (masculin şi feminin)
Depresia (cu tendinţe suicidare)
Boală de inimă
Leucemia (adult şi copil)
Avortul spontan
Alte stări:
Alergii
Autism
Hipertensiunea arterială
Electro-sensibilitatea
Dureri de cap
Schimbări hormonale
Deteriorarea sistemului imunitar
Deteriorarea sistemului nervos
Dereglări ale somnului
Mecanisme prin care radiaţiile electromagnetice pot declanşa boala, nu sunt încă pe deplin
studiate, dar în mod activ se efectuează experimente pe această temă.
Deteriorarea ADN-ului
Celulele noastre au mecanisme pentru a repara prejudiciul cauzat a ADN-ului limitat, dar,
aparent, radiaţiile electromagnetice pot interfera aceste mecanisme. ADN-ul deteriorat este
implicat direct în dezvoltarea mai multor maladii, inclusiv diferite tipuri de cancer.
Celulele noastre somatice comunică în plan intern şi extern prin intermediul semnalelor
electrice. Aceste semnale pot fi modificate prin radiaţii electromagnetice prin producerea
fluxurilor electrice în cadrul organismului, cauzând modificări în activitatea celulară şi
structuri celulare.
Undele electro magnetice, un pericol zilnic 7 noiembrie 2009, 21:21 de Andrada Floria
Devino fan Salvează în arhivă download pdf print article 0 (0 voturi) 1 comentariu 0 share
Aboneaza-te la newsletter Abonare Undele electro magnetice, un pericol zilnic Undele
electro magnetice, un pericol zilnic Studiile cu privire la efectele nefaste ale aparatelor
electrocasnice, ale telefoanelor mobile şi ale testelor medicale cu raze X sunt extrem de
controversate. Cu toate acestea, specialiştii spun că ne asumăm cu siguranţă un risc dacă le
folosim în exces şi, mai rău, dacă devenim dependenţi de ele. Îţi pregăteşti mâncarea la
microunde, îţi calci cămaşa cu fierul, vorbeşti mereu la telefonul mobil, munca ţi-o desfăşori
la calculator, iar seara nu poţi adormi decât cu televizorul deschis. Te regăseşti în descriere?
Fără doar şi poate îţi asumi un risc, pentru că toate aparatele electrocasnice aflate în priză
emit unde electromagnetice. Vestea bună este că, cu cât te afli mai departe de acestea, cu atât
efectul câmpului electromagnetic asupra corpului este mai mic. Şi corpul este un mic
«aparat» electric În organism există curenţi electrici de intensitate redusă în orice moment.
Aceştia apar în urma reacţiilor chimice necesare funcţiilor normale ale corpului. Un exemplu
ar fi impulsurile electrice transmise de nervi către creier pentru a putea vedea sau auzi. De
fapt, orice reacţie biochimică, de la digestie la activitatea cerebrală, atrage după sine
rearanjarea unor particule încărcate electric. Şi inima este activă din punct de vedere electric,
lucru evident mai ales la electrocardiogramă. Procesele biologice pot fi afectate Câmpurile
electromagnetice care se creează în jurul aparatelor electrocasnice influenţează corpul uman
la fel cum ar influenţa orice material alcătuit din particule încărcate electric. Mai precis,
aceste câmpuri determină circulaţia curenţilor de joasă frecvenţă prin corp. Forţa acestor
curenţi depinde în cea mai mare parte de intensitatea câmpului electromagnetic exterior. Poţi
reduce nivelul undelor electromagnetice dacă ţii laptopul pe birou şi nu pe genunchi Dacă
este suficient de puternic, acesta poate produce stimularea nervilor şi muşchilor sau poate
afecta anumite procese biologice din corp. Potrivit specialiştilor din cadrul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, este indiscutabil faptul că un nivel ridicat al câmpurilor
electromagnetice (şi totuşi sub limita la care acestea ne pun în pericol starea de sănătate) este
asociat cu o serie de reacţii biologice în corp (cum ar fi, spre exemplu, încălzirea acestuia).
Experimentele de până acum au fost realizate pe voluntari sănătoşi care au fost expuşi la un
nivel al câmpului electromagnetic prezent în mod normal în mediul înconjurător. Rezultatele
acestora nu au scos la iveală niciun efect evident asupra sănătăţii. Cu toate acestea, expunerile
au fost de scurtă durată. De aceea, în prezent, subiectul dezbătut de oamenii de ştiinţă este:
„Expunerea prelungită la câmpuri electromagnetice de joasă frecvenţă, cum sunt cele din
locuinţă, prezintă riscuri asupra sănătăţii?“. Atenţie! Aparatele conectate la priză emit unde
electromagnetice, fie că sunt pornite, fie că nu. Mobilele, un potenţial risc Despre telefoanele
mobile s-au făcut diferite studii şi supoziţii, dintre care cea mai alarmantă a fost ipoteza că
utilizarea pe termen lung a acestor aparate ar creşte riscul de a dezvolta tumori cerebrale
maligne. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a considerat însă aceste ipoteze şi studii
neconcludente. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă din domeniul oncologic atrag atenţia că
telefoanele mobile sunt totuşi un potenţial risc pentru sănătate, în special pentru copii.
Potrivit cercetătorilor de la Institutul Oncologic al Universităţii Pittsburgh din Pennsylvania,
câmpul de radiofrecvenţă emis de telefoanele mobile (situat între 800 şi 2.000 megahertzi) nu
are puterea de a rupe legăturile dintre molecule, aşa cum se întâmplă în cazul razelor X sau
gamma. Însă câmpul emis de celulare poate creşte permeabilitatea barierei dintre sânge şi
creier (care nu permite pătrunderea în creier a anumitor agenţi patogeni ce pot circula în
sânge). Staţiile electrice pot da leucemie Mai multe studii internaţionale au ajuns la o
concluzie comună: stâlpii-antenă de telefonie mobilă, dar şi staţiile electrice pun în pericol
sănătatea persoanelor care locuiesc în apropierea lor. Cele mai multe riscuri prezintă copiii,
care pot suferi de leucemie din cauza expunerii îndelungate la câmpurile electromagnetice
emise de aceste staţii şi de stâlpii-antenă, atrag atenţia specialiştii. Recomandările experţilor
sunt ca aceste antene să nu se afle la o distanţă mai mică de 100 m de clădirile rezidenţiale
sau de cele în care se află copii. Expunerea îndelungată la unde electromagnetice stresează
organismul şi poate produce modificări ireversibile în corp. Specialistul nostru Dr. Radu
Braga cercetător în neuroştiinţe Universitatea de Medicină „Carol Davila” Undele
electromagnetice acoperă un spectru foarte larg de radiaţii, fiind clasificate, în funcţie de
lungimea de undă, în categorii diferite şi având, în consecinţă, efecte foarte diferite asupra
organismului. Razele gamma şi razele X, cunoscute şi ca radiaţii ionizante, au capacitatea să
modifice structura atomică a moleculelor din organism, conducând la distrugeri grave ale
ţesuturilor. Radiaţiile ultraviolete pot avea efecte benefice în doze mici, însă în doze mari
produc arsuri ale pielii şi sunt procancerigene. Microundele, undele radio, câmpurile
electromagnetice ale liniilor de înaltă tensiune pot avea consecinţe asupra organismului,
dependente de timpul şi de nivelul de expunere. Numeroase studii asociază balizele (stâlpii-
antenă) de telefonie mobilă cu apariţia oboselii, durerilor de cap, tulburărilor de memorie şi
de somn la rezidenţii din proximitate. Analize care emit raze X Radiografia se realizează în
cazul în care nu există altă posibilitate de investigare medicală Radiografiile, mamografiile,
tomografiile computerizate... Toate aceste teste utilizează raze X pentru a observa eventualele
afecţiuni de care suferim. Cele mai noi generaţii de aparate medicale tind spre utilizarea unui
nivel tot mai mic de radiaţii X, însă excesul de astfel de analize este dăunător pentru
organism, în special pentru structura ADN. Dacă după o radiografie prezentăm pigmentări
sau depigmentări ale pielii ori conjunctivită (iritaţie a ochilor), este posibil să ne fi expus la
un nivel ridicat de radiaţii. Computerul tomograf, cel mai iradiant În cazul în care ne
expunem în mod constant la un nivel prea mare de raze X, există un risc crescut ca ADN-ul
celular să fie modificat şi să se formeze, prin urmare, tumori canceroase. Potrivit
specialiştilor de la Colegiul American de Radiologie şi de la Societatea de Radiologie din
America de Nord, doza maximă admisă de radiaţii X pe durata unui an nu trebuie să
depăşească 20 miliSievert (mSv). O persoană obişnuită nu poate atinge acest nivel de radiaţii,
deoarece acesta echivalează cu 1.000 de radiografii dentare sau cu 33 de radiografii
pulmonare. Cel mai mare nivel de radiaţii este emis de computerul tomograf (CT). Însă nici
atunci când facem o tomografie computerizată nu putem atinge limita maximă admisă de
radiaţii, deoarece o astfel de investigaţie medicală la nivelul toracelui ne expune la doar 4-8
mSv, iar una completă (pentru tot corpul), la 10-12 mSv. Tomografiile pentru tot corpul se
realizează numai în condiţiile în care persoana a suferit traumatisme multiple. Specialiştii
recomandă realizarea acestui tip de investigaţii doar în situaţiile în care nu există altă
posibilitate de depistare a anumitor afecţiuni. În plus, este de preferat ca radiografiile să fie
efectuate cu aparatură de ultimă generaţie. Constantă Ne expunem la o radiaţie de 3 mSv pe
an din cauza materialelor radioactive din mediul înconjurător. Cum limitezi pericolele -
Scoate din priză toate aparatele electrocasnice pe care nu le foloseşti, deoarece ele emit unde
electromagnetice şi atunci când sunt oprite. - Nu ţine televizorul sau calculatorul în camera în
care dormi. Sau nu adormi cu televizorul aprins. - Păstrează o distanţă de minimum 30 de
centimetri de aparatele electrice pe care le foloseşti, deoarece la această distanţă câmpul
electromagnetic nu mai este atât de puternic. - Nu-i da copilului tău propriul telefon mobil.
Riscurile utilizării în exces a acestor aparate este mai mare în cazul celor mici decât în cazul
adulţilor. - Limitează pe cât posibil convorbirile la telefonul mobil. Iar dacă acest lucru nu
este posibil, foloseşte accesoriile hands free. Cu cât ţii celularul mai departe de corp, cu atât
câmpul electromagnetic este mai puţin puternic. De exemplu, dacă ţii mobilul la 5 cm de
corp, intensitatea câmpului scade cu 75 la sută, iar dacă îl ţii la o distanţă de un metru, scade
cu 98 la sută. - Nu adormi cu telefonul mobil în pat sau pe noptieră. - Evită să foloseşti
telefonul mobil atunci când semnalul este slab, deoarece acesta va folosi mai multă energie
pentru a încerca să se conecteze la reţea. - Nu ţine laptopul pe genunchi, mai ales dacă
foloseşti internet Wi-fi (fără cablu). Câmpul de radiofrecvenţă emis de astfel de aparate este
aproximativ egal cu cel emis de cuptoarele cu microunde (2.400 Mhz), dar undele sunt scurte
şi puternice. Efectele cele mai dezastruoase ale radiaţiilor X se înregistrează la embrion. De
aceea, femeilor însărcinate le sunt interzise radiografiile. Specialistul nostru Dr. Rareş
Nechifor specialist în radiologie intervenţională Spitalul Universitar de Urgenţă București
Expunerea la radiaţiile X cu care se fac radiografiile şi tomografiile computerizate trebuie
redusă la minimum. Radiografiile şi CT-ul trebuie efectuate numai dacă este absolută nevoie
şi numai la indicaţia medicului. Ele sunt interzise femeilor însărcinate, în mod absolut, în
primele trei luni de sarcină. Copiii mici aflaţi în perioada de creştere trebuie protejaţi mai
mult decât adulţii. Unele structuri, cum sunt ochii sau gonadele, sunt cele mai vulnerabile
părţi ale corpului la razele X şi trebuie protejate în timpul investigaţiilor. Cel mai mare risc al
expunerii la raze X îl reprezintă efectul mutagen, adică apariţia cancerului. Acest risc creşte
cu doza la care suntem expuşi, dar nu există o limită inferioară de siguranţă documentată
ştiinţific.
În fiecare an, se publică tot mai multe cercetări despre pericole de poluare
electromagnetică a mediul înconjurător şi se acumulează tot mai multe dovezi.
Acum, este cunoscut, absolut sigur, că câmpurile electromagnetice pot exercita un impact
negativ asupra sănătăţii dumneavoastră.
Această regulă este cea mai importantă pentru a se proteja împotriva radiaţiilor, şi de obicei,
cea mai uşoară în utilizare.
Pentru mulţi, probabil, a devenit un lucru banal: să urmăriţi tehnica la locul de muncă, să
treceţi pe alături şi să staţi de vorbă cu colegii în jurul imprimantelor şi copiatoarelor de birou
sau să staţi lângă un cuptor în timpul de gătit.
În toate aceste cazuri, ca şi în multe altele, pentru sănătatea dvs. ar fi mai bine să urmăriţi
Regula nr. 2.
Dacă nu există nici o necesitate reală să includeţi aparatul - opriţi-l (sau nu-l porniţi).
Radiaţii electromagnetice provin de la mai multe dispozitive, pe care oamenii, plecând, lasă
în funcţionare, cum ar fi încărcătoare pentru baterii, telefoane mobile, laptop-uri, etc.),
precum şi computere în regimul sleep şi imprimante.
Dvs. ar trebui să ştiţi şi să ţineţi minte de toate sursele de radiaţii electromagnetice în jurul
dvs., acasă sau la birou. Acest lucru este unicul comportament responsabil al persoanei
mature şi competente.
Mai multe studii au legat indicele crescute de cancer şi de leucemie cu apropierea antenelor
de televiziune, mai ales cele foarte mari şi puternice, care măresc îmbolnăvirea cu cancer,
fiind situate la o distanţă de 3-5 kilometri.
În case sursele de radiaţii electromagnetice sunt cabluri interne de la aparate de toate tipuri.
Opriţi pături electrice, dacă nu aveţi nevoie de ele sau folosiţi cel mai scăzut nivel al ajustării.
Păstraţi ceasul electric / radio cât mai departe de omul, care doarme, de preferinţă, la o
distanţă de 60 cm sau mai mult pentru dispozitive de reţea. Chiar şi ceasul alimentat cu
baterii şi radioul cu timer nu ar trebui să fie aproape de capul dvs.
Telefoanele mobile devin o ameninţare biologică majoră, aproape o armă, care poate fi la fel
de mortală ca şi fumatul. În scopul de a reduce impactul negativ al acestora folosiţi metode
alternative de comunicare la orice oportunitate.
Nu utilizaţi telefoane mobile pentru conversaţii lungi, gândiţi-vă la alţii - nu le ţineţi lângă
tubul mai mult, decât este necesar.
Experţii recomandă ca copii sub 10 ani să nu folosească telefoane celulare. Copiii mai mari,
de asemenea, trebuie să respecte reguli stricte cu privire la utilizarea telefoanelor.
Dacă petreceţi mult timp, lucrând la birou sau la locul de muncă, încercaţi să fiţi cel puţin la
1,5 metri de orice echipament electric, cum ar fi încălzitoare, climatizoare, servere de fişiere
şi imprimante. Păstraţi aceeaşi distanţă de la lumini de neon sau noduri de cabluri de
conectare.
Dacă lucraţi mult timp la un calculator - puneţi-l cât mai departe de capul dvs., în cazul în
care vă permit cablurile.
Dacă este posibil, alegeţi monitorul LCD în loc de CRT. De asemenea, ţineţi-vă la o distanţă,
care permite lungimea cablului.
Nu am wireless, nici tabletă, am doar telefon mobil, pe care de obicei nu îl ţin la mine, îl
ţin într-o poşetă, pungă, ceva, nu ţin în jurul meu nimic, nici măcar telecomenzile de la
radio şi de la televizor. Normal că şi eu voi muri la un moment dat dar încerc să mă feresc
de ceea ce ştiu că îmi face rău.
Nu ştiu prea multe, să-mi spuneţi dumneavoastră. Nu ştiu dacă există metode de protecţie,
dar mă gândesc că ar trebui să fie. Oricum, eu nu folosesc telefonul mobil în exces.
Dr. Dana Dăbală: Mai ales tinerilor li se prezintă foarte frumos device-urile astea, despre
care ei cred că au doar funcţii de comunicat, de jucat jocuri, de chat, mai ales vorbind
despre telefoanele mobile, tablete, de tehnologia wireless, în special, şi atunci ei nici nu se
gândesc că le-ar putea face ceva rău. Trebuie două vorbe să vorbim despre standarde,
pentru că ele sunt făcute în 1998 de către ICNIRP, aceasta fiind Comisia Internaţională de
Protecţie Împotriva Radiaţiilor Nonionizante, care a aşezat foarte sus standardele acestea,
referitoare la datele tehnice ale acestor dispozitive, deoarece pe plan internaţional încă se
recunosc numai de efectele de tip termic, care se produc prin supraîncălzire. Acum ne
referim numai la radiaţiile de radiofrecvenţă caracteristice device-urilor despre care am
vorbit. Ei spun că doar prin supraîncălzire apar efecte ca arsurile şi aşa mai departe, dar eu
vreau ca lumea să ştie că dintre aceste efecte termice face parte cataracta. De exemplu, era
o doamnă, bucătăreasă, care lucra într-un restaurant la un cuptor cu microunde mare, în
care ea doar introducea produsul şi apoi îl scotea. Ei bine, doamna aceea a făcut o
cataractă, care a trebuit operată ulterior. Încă un efect termic se referă la ţesuturile
reproducătoare şi la celulele seminale, care sunt foarte sensibile. Dacă ajung în contact cu
acest tip de radiaţii, se inhibă spermatogeneza. Bine, situaţia e reversibilă, dacă nu mai
foloseşti în exces, dar dacă tot timpul îţi bombardezi organele de reproducere cu felul acesta
de unde, credeţi-mă că nu e în regulă. Alt efect termic ar fi faptul că perturbă pacemaker-
urile, deci persoanele care au stimulator cardiac, nu prea ar avea voie să aibă telefon mobil.
Cercetări, chiar dacă se fac, nu se prea publică în mass media. Sunt mai multe motive: e mai
bine ca lumea să nu ştie, ca să…
Rep.: Dacă nu spuneţi dumneavoastră, lăsaţi că spun eu: deci din motive financiare, legate,
fireşte, de profiturile companiilor producătoare de astfel de dispozitive.
Dr. Dana Dăbală: Efecte legate de expunerea cronică, adică folosirea îndelungată, la puteri
mai mici, au fost descrise încă din anii ’70 de către ruşi, bineînţeles, pentru că ei sunt
avansaţi în cercetare. Sindromul de microunde cuprinde o patologie atât de diversă:
sindromul astenic, cardiovascular, o patologie imună, o patologie dermatologică, tumorală,
psihică, pînă la afectarea comportamentului socio-profesional. Mai nou, în cercetările din
ultimii ani, aceste radiaţii de radiofrecvenţă sunt considerate un factor de tip stresor.
Gândiţi-vă: pui celularul la ureche, iar el bate exact în raza hipotalamusului şi de-acolo pe
hipofiză, pe tiroidă, pe suprarenale, deci stresul acesta merge pe axul neuro-endocrino-
imun. În prima fază, organismul, care e foarte deştept, creierul, sistemul limbic încearcă să
compare stresul acesta cu ce are în baza de date, adică dacă există un arhetip de reacţie. Şi
nu-l găseşte, pentru că noxa asta e nouă, şi-atunci începe să facă reacţii de inflamaţie,
reacţii endocrine, iar dacă stresul continuă, nu ştie cum să acţioneze, iar la persoanele
vulnerabile: copii, batrâni sau bolnavi, au efecte şi mai puternice şi mai rapide.
Rep.: Din această cauză există aceasta mare varietate de boli? Şi aici citez din documentaţia
mea: boala Alzheimer, cancerul creierului, cancer de sân, depresie, boli de inimă, leucemie,
avort spontan, şi alte stări ca: alergiile, autismul, hipertensiunea, deteriorarea ADN-ului…
Dr. Dana Dăbală: Vorbind despre patologia imună, mai ales în ţările nordice sunt persoane
care au ajuns la o stare de electrohipersensibilitate, aşa încât s-au creat nişte zone albe de
câmp, unde pot să stea. Spre exemplu, în spitale, în jurul acestor persoane nu e voie să existe
nici măcar defribilatoare, deci nici un fel de câmp electromagnetic. Dar asta e o extremă.
Dr. Dana Dăbală: Există o serie de cercetări care arată că se rup benzile acelea duble de
ADN sau, dacă nu se rup, atunci îl afectează ca funcţie, adică îi modifică expresia genetică.
De exemplu, s-au făcut nişte studii asupra celulelor canceroase expuse la un anumit tip de
radiaţii şi s-a observat că aceste radiaţii inhibă apoptoza, adică inhibă moartea celulară.
Păi atunci celulele canceroase nu mai mor şi se dezvoltă în continuare. De exemplu la copii:
la un copil de 5 ani, radiaţia asta a telefonului mobil este absorbită de două treimi din
creier, la un copil de 10 ani, mai mult de jumătate şi de-abia la un adult ajunge la o treime.
Deci din aceasă cauză se spune în unele ţări că copiii nici nu ar trebui să aibă mobile,
pentru că şi statura e mai mică şi oasele craniului sunt mai subţiri şi creierul e în dezvoltare.
Rep.: Sunteţi primul medic specializat pe acest domeniu despre care eu am auzit, spuneţi-mi
dacă mai sunt şi alţii în ţară.
Dr. Dana Dăbală: Mai erau, aşa, nişte mici grupuleţe, pe la Iaşi, la Bucureşti, pe la
Institutul de Sănătate Publică nişte doamne, dar eu n-am văzut să fi scris nişte lucrări în
domeniu. Institutele noastre s-au cam schimbat… Deci Institutul de Sănătate Publică din
Cluj, unde se făcea mai demult o cercetare destul de intensă şi serioasă, a devenit Centrul de
Sănătate Publică şi nu se mai face cercetare. Singurul institut e cel din Bucureşti, dar nici
acolo nu se fac cercetări. Ceva cu finanţările… Acuma… nu ştiu ce să zic de ce nu se mai fac
cercetări în domeniul acesta, dar ştiu că eu sunt destul de nemulţumită că nu am cu cine să
discut pe partea medicală. Mai am nişte colegi, medici de medicină a muncii, care mă mai
întreabă cum e aia, cum e aialaltă, şi de obicei îi întreb: bine, măi, dar voi?….
Bună întrebare a pus doamna doctor, dar haideţi să vedem ce soluţii avem la îndemână,
împreună cu inginerul Emanoil Surducan, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj.
Ing. Emanoil Surducan: Am urmărit care este ponderea telefoanelor celulare în societatea
umană. Şi este foarte mare. Se vând cam 1 miliard 500 de mii de telefoane anual. Asta
înseamnă că oamenii, mai ales cei din marile centre urbane, se află în permanenţă în câmp
electromagnetic şi că organismul lor se află în permanenţă într-o stare de atenţie şi într-o
stare în care încearcă să repare agresiunea, adică este vorba despre ceea ce, în termeni
medicali, se numeste stres biologic, care e un stres de lungă durată, timp în care organismul
încearcă să se adapteze. Şi exemplul cel mai bun este Cernobâlul. De fapt, radiaţiile
nucleare sunt radiaţii electromagnetice de mare energie. Ei bine, s-a constatat că mediul
biologic, animalele şi oamenii care au rămas în zonă se adaptează. Dar s-a mai constatat
ceva: că dacă pleacă de acolo au probleme, pentru că adaptarea aceasta înseamnă o
autoreparare, o autoregenerare a organismului, în ritmul în care este distrus de către
radiaţia nucleară locală. Deci dacă pleacă de acolo, riscul să dezvolte o tumoră este foarte
mare. Dar asta spune ceva foarte interesant: că organismele lor s-au adaptat pe o durată
mai mică de o generaţie. Deci cred că este o soluţie generală, anume aceea în care specia
noastră se adaptează. Nu ştiu cum se poate manifesta efectiv asta în modelele sociale pe care
le dezvoltăm, dar e foarte probabil ca, copiii care se nasc acum să vadă ceea ce noi nu
vedem, să înceapă să vadă câmpurile electromagnetice, de exemplu. Procesele prin care
funcţionăm ţin cont de nişte semnale care, de fapt, sunt emoţiile. Ele ne declanşează
procesele chimice care au loc în organism, în principiu. Ele ne construiesc sănătatea, boala,
modul în care ne mişcăm, cum ne regenerăm, şi aşa mai departe. În momentul în care partea
noastră de conştiinţă, pe care eu o asociez cu ego-ul nostru, începe să facă programe în care
să folosească emoţiile în absenţa unor senzori, fiind suficient să ne amintim de o situaţie,
trăim emoţia respectivă. Deci suntem diferiţi. Iar asta însamnă că nu există o metodă
general-valabilă de protecţie şi că ar trebui să o găsim fiecare dintre noi.
Rep.: Acest pachet de emoţii interacţionează cu existenţa sau inexistenţa unui câmp
electromagnetic?
Ing. Emanoil Surducan: Nu, dar el este determinat. Organismul nostru, în faza în care
detectează câmpul, el nu lucreză la nivelul ego-ului. Este ca un calculator care are Bios care
zice: am o informaţie, trebuie să rezolv cu ea, adică trebuie să pun organismul să plece de
acolo. Este, cumva, starea primară. Acuma, eu vin şi-mi spun că nu am de ce să fug, deci, în
fapt, eu nici măcar nu înţeleg ce vrea să facă organismul meu şi, bineînţeles, dacă am o
convorbire de o jumătate de oră la telefonul mobil, o vorbesc până la capăt. Însă organismul
nostru ştie foarte bine ce are de făcut ca să ne menţină într-o stare de bună funcţionare şi o
va face întotdeauna pe baza unor programe înscrise în codul nostru genetic. Dar există o
contradicţie între mine şi organismul meu, care s-ar traduce cam aşa: sunt eu capabil să
anticipez nevoia organismului meu? De obicei, într-o societate foarte complexă, cum este
cea de astăzi, răspunsul este: nu am timp de aşa ceva.
Dar sunt programe care îmi spun: o stare de relaxare ajută să vă autoreparaţi organismul.
Deci organismul nostru este o fabrică de inginerie genetică pe care încă nu o înţelegem.
Vedeţi? S-a luat Premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de autoreparare şi asta e
o bucăţică mică, mică. Am ajuns, vrând-nevrând, într-o zonă interdisciplinară foarte tabu
pentru ştiinţă, pentru că se referă la mintea noastră şi cum gândim. Ştiţi bine că medicina, la
începuturile ei era axată pe profilaxie, iar dacă nu putea să facă profilaxie, medicul alina în
primul rând durerea sufletească. În aceste condiţii, ori de câte ori vrei să reproduci un
fenomen şi să-l oferi tuturor, trebuie să găseşti nişte metode prin intermediul cărora să înveţi
reproductibilitatea fenomenului. Ori şi medicina a căzut în păcatul de a ajunge să trateze
omul ca pe o maşină şi tratează numai simptomul, nu şi cauza. Părerea mea este că efectele
câmpurilor electromagnetice nu sunt legate strict de telefonul celular, etc., ci de modul
nostru de viaţă. Asiaticii, de exemplu, pun problema aşa: din moment ce este o problemă de
scădere a imunităţii, să îmbunătăţim imunitatea şi, pentru că în Asia s-a născut acupunctura,
se fac şedinţe de acupunctură săptămânal, dar creşterea imunităţii nu se face doar prin
acupunctură, ci şi printr-un stil de viaţă. Albert Einstein spunea: „nu ştiu cu cine vom lupta
în al treilea război mondial, dar ştiu sigur că în al patrulea vom folosi bâte şi pietre”. Deci
totul conduce spre o dezvoltare spirituală a noastră, spre o dezvoltare a înţelegerii unor
mecanisme diferite de cele materiale; ca să nu zic, totuşi, spiritual, ca să nu aibă o conotaţie
religioasă, deşi spiritualul este dincolo de religie, e ceva foarte profund. Până la urmă acolo
trebuie să ajungem. Ştiţi cum este? Schimbarea realităţii nostre este la un gând distanţă. Tot
ceea ce nu ne place poate fi schimbat din modul în care gândim. A, nu ştim cum trebuie să
gândim? Dar sunt foarte multe lucruri care încearcă să ne înveţe: religia, diverse metode de
relaxare, care, toate, spun acelaşi lucru: te fac să conştientizezi că, da, lumea materială e
lumea în care ne jucăm, în care trăim, dar în care ai nevoie de foarte puţin. Aşa că trebuie
să-l laşi şi pe cel de lângă tine să aibă jucăriile lui, ajută-l, joacă-te împreună, nu-l distruge.
Concluzia specialiştilor, deşi pare-se că nu prea există încă specialişti în acest domeniu este
că: da, câmpurile electromagnetice de anume frecvenţe şi puteri produc daune uneori
ireparabile organismului uman, nu există o metodă standard de minimizare a efectelor lor şi,
de fapt, acţiunea lor asupra omului este cu atât mai distrugătoare, cu cât respectivul este mai
expus stresului.
Ce putem face fiecare dintre noi? E foarte simplu: să bem multă apă, să ne înconjurăm de cât
mai multe plante(acestea folosesc acest tip de radiaţii pentru creştere), există şi materiale
speciale de protecţie, există chiar şi aparatură, există cristale care creează câmpuri
protectoare, dar mai ales, trebuie să ne schimbăm modul de a gândi. Iar pentru a se întâmpla
acest lucru, de exemplu puteţi începe cu asta: