PROIECT- Şcoala altfel…

STILUL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

A. FIŞA ACTIVITĂŢII

Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu“ Suceava

Nivel de învăţământ: Liceal
Numărul elevilor din şcoală: 560
Numărul cadrelor didactice din şcoală: 38
Coordonatorul activităţii: Pauliuc Niculina, profesor, npauliuc@yahoo.com

1. STILUL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

2. Activitate educativă
3. Scopul: Înţelegerea faptului că societatea de astăzi se confruntă cu alte dificultăţi decît cea
de ieri şi conştientizarea nevoii de implicare a fiecăruia dintre noi în schimbarea stilului de
viaţă.
Înţelegerea faptului că dezvoltarea armonioasă a individului uman în această societate se
poate realiza numai prin respectarea unor principii de viaţă sănătoasă.
4. Obiectivele urmărite:
- cunoaşterea felului în care oamenii , de-a lungul epocilor istorice, şi-au format şi dezvoltat un
stil de viaţă;
- înţelegerea şi acceptarea ideii că mintea şi trupul se dezvoltă armonios numai dacă stilul de
viaţă adoptat se bazează pe principii sănătoase;
- dezvoltarea capacităţii de percepţie a nevoilor societăţii de azi;
- dezvoltarea capacităţilor de lucru în echipă şi de cooperare;
- dezvoltarea potenţialului creativ şi a capacităţii de comunicare a rezultatelor muncii de
documentare;
- conştientizarea ideii că există un echilibru între sănătatea individului, sănătatea societăţii şi
cea a mediului, care trebuie menţinut atât prin efortul personal al fiecăruia, cât şi prin efort
colectiv.
5. Elevi participanţi: -17 elevi din clasa a XI-a A, specializarea ştiinţele naturii, realizatorii
proiectului;
-elevi din clasele a XII-a A, a XII-a C, a X-a D, aXI-a C, prin asistenţă interactivă.
- procent...
6. Durata şi locul desfăşurării: - trei ore;
- aula C.T. Samuil Isopescu;
7. Desfăşurarea activităţii
- Elevii au fost împărţiţi în două grupe, fiecare grupă având sarcini de lucru distincte:
o grupă s-a documentat despre alimentaţie şi odihnă, cealaltă - despre vestimentaţie şi
încălţăminte.
- Au folosit metoda studiului de caz în documentare; de asemenea, exemplul şi
problematizarea, căci prezentarea fiecărei grupe a fost urmată de o dezbatere interactivă(au
participat la discuţii şi elevii din sală, şi profesorii prezenţi).
- Au fost antrenate cunoştinţele de istorie ale elevilor(s-au parcurs mai multe epoci în
prezentare şi au fost amintite diferite evenimente istorice), cunoştinţele de geografie (s-a făcut
referire la diverse zone ale Terrei), de istoria religiilor (au fost date exemple şi citate din
Biblie şi din Coran), de artă plastică (au prezentat picturi celebre în care apar mâncăruri,
băuturi, piese vestimentare specifice unor epoci), de filosofie (s-a făcut trimitere la filosofi din
antichitate şi din perioada Renaşterii şi la sfaturile lor pline de înţelepciune).
8. Rezultatele obţinute:
- Asistenţa a intrat în jocul propunătorilor şi s-a realizat o dezbatere frumoasă şi
interesantă.
- Elevii care au realizat activitatea au înţeles care sunt principiile stilului de viaţă
sănătos şi au demonstrat că sunt capabili de a comunica rezultatele muncii de documentare şi
de a lucra în echipă eficient.
- Au fost realizate C.D.-uri şi prezentări power-point cu rezultatele căutării
materialelor referitoare la stilul de viaţă al oamenilor din diferite timpuri.
- S-au dat exemple concrete şi s-au tras concluzii pertinente cu privire la necesitatea
adoptării unui stil de viaţă sănătos.
 9. Atât elevii cât şi profesorii participanţi au fost de părere că activitatea ar trebui
continuată, căci proiectul a fost realizat pe o temă de actualitate şi sunt încă multe aspecte care
ar putea fi abordate.
S-ar putea realiza o astfel de activitate în colaborare cu o altă clasă din şcoală sau în
colaborare cu o clasă de aceeaşi specializare(ştiinţele naturii) de la un alt liceu.
 B. Mărturii elevi şi profesori

Activitatea „Stilul de viaţă sănătos”, realizată de către elevii clasei a XI-a A de la

Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” Suceava, coordonaţi de doamna Profesor Niculina

Pauliuc, s-a desfăşurat în săptămâna „Şcoala altfel” a anului şcolar 2013-2014. Elevii au

reuşit să descopere principii esenţiale pentru un stil de viaţă sănătos și au învățat să îmbine

știința cu spiritualitatea. Deşi expresia este relativ nouă, principiile sunt vechi, elevii folosind

în acest sens și argumente religioase ale Sfintei Scripturi. S-a prezentat o abordare sănătoasă a

alimentaţiei şi a stilului de viaţă pentru maximizarea energiei şi optimizarea stării de sănătate

trupești și sufletești , viața fiind mai mult decât hrană și trupul mai mult decât îmbră căminte.

Este un stil de viaţă, flexibil, care poate fi adaptat, iar elevii au înțeles că importanța sănătății

trupului cât și a sufletului vizează ceva mai mult: dobândirea mântuirii și a vieții veșnice.

Omul trebuie să se înțeleagă în totalitatea sa , având grijă, printr-un stil de viață sănătos, atât

de trup cât și de suflet.

Recomandăm tuturor elevilor să continue astfel de activități și îi încurajăm în acest

sens și pe profesori.

Preot Profesor Teodor T. Mera

 Despre proiect – rolul alimentaţiei

Orice proiect pe care un elev îl realizează în călătoria sa prin şcoală împreună cu

profesorii îndrumători, îl ajută pe acesta să devină mai bun, mai înţelept, mai creativ, mai

disciplinat şi cu un bagaj vast de cunoştinţe.

În ultimul proiect pe care l-am parcurs împreună cu doamna dirigintă şi colegii a fost

dezbătută tema “ Un stil de viaţă sănătos.”

Mi s-a părut interesant acest proiect şi am lucrat la o mare parte a materialelor în

realizarea lui, în primul rând pentru că am considerat că pot învăţa lucruri noi despre

alimentaţie, despre compoziţia alimentelor, chiar şi despre odihnă. Prin intermediul acestei

teme am fost motivaţi să căutăm cât mai multe surse de informare cu privire la stilul de viaţă

al societăţii actuale, în comparaţie cu oamenii din vremurile trecute; am apelat la internet,

cărţi, reviste, albume de artă; am prezentat chiar şi experienţe din viaţa noastră de zi cu zi.

Pornind de la citatul: “Hrana corespunzătoare este adevăratul tău

medicament.”,afirmaţie făcută de Hipocrate, putem spune că, dacă avem o alimentaţie

sănătoasă, avem şi o condiţie fizică bună, şi putere de învăţare, şi economisim banii pe care i-

am cheltui pe medicamente, dacă am fi bolnavi.

Şi părinţii ne-au ajutat în realizarea unor materiale, dîndu-ne ideea de a vedea ce se

recomanda în Biblie cu privire la mîncare.

Emilia Petronela Caliniuc

 Despre proiect

Am ales să particip la acest proiect deoarece, fiind vorba despre alimentaţie şi odihnă,

lucruri esenţiale pentru orice om, eram curios ce ar trebui să facem pentru a avea un stil de

viaţă sanătos şi echilibrat. Eu am condus echipa care s-a ocupat de strângerea materialelor

despre evoluţia sau mai bine- spus degradarea modului de hrană de-a lungul epocilor de

dezvoltare a societăţii omeneşti.

Lucrurile pe care le-am aflat pe parcurs au fost incredibile. Am observat că, în prezent,

lumea mănâncă în grabă şi nu mai ţine cont de cele trei mese zilnice, care în trecut erau

respectate cu stricteţe. Oamenii nu mai respectă orele de odihnă decât în puţine locuri de pe

glob.

A fost o experienţă plăcută şi chiar aş vrea să particip la cât mai multe proiecte de acest

gen. Eu şi echipa pe care am condus-o vom propune o continuare a activităţilor desfăşurate în

săptămâna Şcoala altfel... cu dezbateri şi cu prezentarea unor materiale pe care le-am găsit

mai târziu şi nu le-am mai putut integra în prezentările făcute atunci.

Andrei Gabriel Sofian

ÎNTREBĂRI PENTRU ASISTENŢĂ

-Despre vestimentaţie-

1. Care sunt hainele care împiedică eliminarea toxinelor din corp?

2. Cum se îmbracă tinerii din zilele noastre? De ce?

3. Ce rol au chimicalele folosite la fabricarea firelor sintetice?

4. Cum ne putem feri de îmbrăcămintea nesănătoasă? De unde ne cumpărăm hainele?

5. Cum ne îmbrăcăm sănătos dacă nu avem banii necesari cumpărării hainelor din fibre

naturale ?

6. Ne caracterizează oamenii prin felul de a ne îmbrăca?

7. Ce boli putem face dacă nu ne îmbrăcăm sănătos?

8. Ce fel de încălţăminte este recomandat să purtăm?

9. Cea mai importantă întrebare este: respectăm tot ce am spus până acum că ar fi important

pentru sănătatea noastră? Sau considerăm că e mai bine să fim la modă, să fim acceptaţi
de

anumite grupuri şi atunci ne îmbrăcăm ca cei care conduc aceste grupuri şi nu mai ţinem
cont

de inconveniente şi dezavantaje ale plasticului, ale hainelor prea strâmte şi prea scurte, ale

încălţămintei din cauciuc şi din pînză de proastă calitate?

Emanuel Vrăbioru
 Despre activitatea STILUL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

-opinii-

Mi-a plăcut activitatea desfăşurată în aulă în săptămâna Şcoala altfel... deoarece am

avut de învăţat lucruri noi despre cum să mâncăm corect şi sănătos, cum să ne îmbrăcăm şi

cum să ne alegem hainele.

Iulian Chiriac

Clasa a XII-a C

Apreciez activitatea organizată de colegii din clasa a XI-a A şi consider că tema pusă

în discuţie de către aceştia este binevenită, deoarece vestimentaţia reprezintă un aspect destul

de important în viaţa fiecăruia. Alimentaţia şi odihna sunt nevoi stricte ale existenţei, deci

orice discuţie despre ele este mereu de actualitate şi mereu interesantă.

Ionuţ Grigoraş

Clasa a XII-a C
 Despre proiect
Sunt încântată de prezentarea colegilor mei din clasa a XI-a A intitulată ,, Un

stil de viaţă sănătos". Ei au adus informaţii utile pentru noi şi ne-au dat sfaturi legate despre

stilul vestimentar, cât şi despre alimentaţie.

Consider că cele prezentate de ei au avut impact asupra mea şi m-au facut să mă

gândesc mai bine cu ce să mă îmbrac şi ce anume e bine să mănânc.

In concluzie, informaţiile aduse de ei îmi sunt de ajutor atât mie, cât şi celorlalţi.

Lavinia Galan

cl. a XII-a A
 Despre stilul de viaţă sănătos

Când clasa noastră a propus realizarea unor activităţi cu caracter ecologic legate de

stilul de viaţă sănătos, nu m-am gândit că vom ajunge să facem un proiect atât de mare şi nici

foarte interesant. Lucrând la adunarea materialelor, am descoperit că, încă din cele mai vechi

timpuri,omul a fost interesat de felul cum arăta. Acest lucru s-a transmis până în prezent, când

oamenii doresc mai mult ca niciodată să fie la modă, nemaiţinând cont dacă îmbrăcămintea şi

încălţămintea pe care le poartă le afectează sănătatea.

Am realizat acest proiect, cu tema "Stilul de viaţă sănătos", deoarece am dorit să-i

informăm şi pe colegii din alte clase şi să aflăm noi, în primul rând, mai multe despre

pericolele la care ne expunem în mod inconştient; de asemenea, să tragem un semnal de

alarmă asupra degradării modului de viaţă.

Am condus echipa care a studiat felul în care oamenii s-au îmbrăcat şi s-au încălţat de-a

lungul timpului, până astăzi. Atunci, deoarece nu aveam prea mult timp şi nu ştiam foarte bine

ce materiale să mai căutăm, nu ne-am referit la toate zonele Terrei. Între timp, am mai găsit

informaţii interesante şi credem că ar fi frumos să continuăm proiectul.

Ne-ar plăcea să colaborăm şi cu elevi din alte clase!

Iuliana Loredana Bivol

 Omul a fost totdeauna preocupat de vestimentație și de aspectul exterior, începând

de la hainele fabricate din piele de animale și pâna la hainele din mătase, bumbac, fibre

sintetice și artificiale. Dar nu numai aspectul contează , ci și calitatea materialului din care

sunt fabricate; de exemplu, fibrele sintetice sunt dăunătoare deoarece nu permit pielii să

respire, pe când fibrele natural (in, mătase, bumbac) permit aerisirea pielii. De asemenea,

este important și cu ce anume ne încălțăm, deoarece încălțămintea neadecvată duce la boli

ale coloanei vertebrale şi la deformări ale picioarelor.

Acestea sunt informațiile pe care am dorit (eu și restul echipei) să le aflăm și să le

prezentăm si colegilor din liceul nostru deoarece sunt foarte importante pentru o viață

sănătoasă. Aceasta este şi motivaţia pentru care am ales ca proiectul nostru să fie depre

stilul de viață sănătos. Personal, mi-ar plăcea să-l continuăm.

Ionela Aruştei
 Activitatea care s-a desfăşurat în aulă, în data de 07.04.2014, a avut ca temă:

"Stilul de viaþă sănătos" şi a fost realizată de colegii mei din clasa a XI-a A.

A cuprins o varietate de aspecte ale vieþii cotidiene. Aspectele abordate în această activitate
au fost: îmbrăcămintea, încălþămintea, alimentaþia si odihna.

Mi-au plăcut exemplele ce au fost date din viaþa reală a unor colegi.

Un prim exemplu: unul dintre colegi a slăbit 28 de kg în 6 luni, deci a ales un regim de viaþă
care chiar a dat un rezultat magnific!

A ales să aibă un regim de viaþă sănătos, deci are multă voinþă! În concluzie, trebuie să
avem grijă ce mâncăm, cât mâncam şi cum mâncăm!

Un al doilea exemplu: un alt coleg şi-a cumpărat o pereche de blugi dintr-un magazin cu
preþuri acceptabile şi a avut o mare surpriză, neplăcută: pantalonii au fost vopsiþi o vopsea de
proastă calitate.

Culoarea s-a îmbibat în piele şi, după mai multe spălări cu apă şi săpun, culoarea albastră
încă apărea pe pielea acestuia!

Această prezentare, am înþeles că a avut un scop e ducativ şi eu chiar am învăþat ceva!

De aceea, eu le recomand colegilor să mai facă astfel de prezentări, şi-- de ce nu?-- să mă

invite şi pe mine .

ANDREEA ROŞU

Clasa a XII-a A
 Despre proiect

Proiectul numit “Un stil de viaţă sănătos” realizat de colegii mei din clasa a 11- a A în

săptămâna Şcola altfel a fost destul de interesant. Eu am aflat anumite lucruri despre care

credeam că nu sunt importante, mai ales în privinţa alimentaţiei. Nu am mai asistat la nici un

proiect de genul acesta! Probabil nu sunt prea mulţi oameni care au un stil de viaţă sănătos. A

fost, de asemnea, interesant că au venit şi cu exemple din viaţa de zi cu zi, chiar din viaţa

personală; m-a impresionat colegul acela care a spus că a slabit 28 de kilograme în 6 luni!

Au fost organizaţi şi mi s-a părut că sunt destul de implicaţi în ceea ce au făcut. Un

asemenea proiect merită lăudat şi repetat.

Claudia David

Clasa a 12-a A
 Activitatea desfăşurată în ziua de 7aprilie 2014, în săptămâna „Şcoala altfel. Să ştii mai

multe, să fii mai bun”, cu tema „Stilul de viaţă sănătos”, a fost realizată de către elevii clasei a

XI-a A şi coordonată de profesor Niculina Pauliuc.

Tema aleasă este de actualitate şi a stârnit interesul elevilor şi admiraţia cadrelor

didactice. Elevii care au realizat materialele şi prezentarea au demonstrat că au înţeles care

sunt principiile unui stil de viaţă sănătos, dar, mai ales, au dovedit măiestrie în a exprima

propriile păreri sprijinindu-se pe informaţiile de specialitate din diferite domenii. Aceştia au

demonstrat, de asemenea, că pot comunica uşor, pot interacţiona cu alte grupuri, pot lucra în

echipă şi că sunt preocupaţi de ceea ce se întâmplă în societatea contemporană din punctul de

vedere al alimentaţiei, vestimentaţiei şi nu numai.

Activitatea a fost una de succes deoarece a stârnit un real interes şi a reuşit să implice un

număr foarte mare de elevi şi cadre didactice, toţi considerând că rezultatele activităţii au avut

un impact pozitiv asupra participanţilor.

Coordonator pentru proiecte şi programe educative,

Prof. Aurica Petrache

C. DOVEZI ALE ACTIVITĂŢII

FOTOGRAFII
 DOCUMENTE

Viaţa este mai mult decât

hrana, şi trupul este mai mult
decât îmbrăcămintea.
(Luca 12:13)

Ne aducem aminte de peştii

pe care-i mâncam în Egipt şi
care nu ne costau nimic, de
castraveţi, de pepeni, de praz,
de ceapă şi de usturoi.
(Numerii 11:5)
 Mana era ca grăunţele de
coriandru, iar la vedere era ca
înfăţişarea cristalului.
(Numerii 11:7)

24. Dacă intri în via

aproapelui tău, vei putea să
mănânci struguri, după bunul
plac, până te vei sătura, dar în
vas să nu iei.
(Deuteronomul 23:24,25a)
Când va aduce cineva
Domnului un dar ca jertfă de
mâncare, darul lui să fie de
pâine din făină bună de grâu,
să toarne untdelemn peste ea şi
să adauge şi tămâie.
(Leviticul 2:1)

Aduceţi viţelul cel îngrăşat

şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne
veselim.
(Luca 15:23)
La vremea prânzului, Boaz a zis către
Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine şi
înmoaie-ţi bucata în oţet.” Ea a şezut
lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite,
a mâncat şi s-a săturat şi ce a rămas a
strâns.

Era un om bogat care se îmbrăca în

porfiră şi în vison, şi în fiecare zi ducea
o viaţă plină de veselie şi strălucire.
(Luca 16:19)

Şase zile să lucrezi, iar în ziua a

şaptea să te odihneşti; să te odihneşti
chiar in vremea aratului şi seceratului.
(Exodul 34:21)
 Să nu mâncaţi: cămila, iepurele,
porcul, vulturul, gripsorul, vulturul de
mare, şorecarul, şoimul, corbul, struţul,
bufniţa, barza, pescăruşul, huhurezul,
eretele, cocostârcul, lebăda, pelicanul,
corbul de mare, bâtlanul.
Să mâncaţi: din toate cele ce au aripi
(înotătoare) şi solzi şi care sunt în ape,
fie în mări, fie în râuri.
(Leviticul 11:4,5,6,7)

,,Femeia să nu poarte îmbrăcăminte

bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu
haine femeieşti; căci oricine face lucrurile
acestea este o urâciune înaintea Domnului
Dumnezeului tău.’’
Deuteronom, capitoul 22,versetul 5
,,Vreau, de asemenea, ca femeile să se
roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu
ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr,
nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu
haine scumpe…’’
1 Timotei, capitolul 2, versetul 9

,,Podoaba voastră să nu fie podoaba de

afară, care stă în împletitura părului, în
purtarea de scule din aur sau în
îmbrăcarea hainelor...’’
1 Petru,capitolul 1,versetul 3

,,făceau negoţ cu tine de haine scumpe, de

mantale de purpură albastră şi cusături la
gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de
funii, sucite şi bine împletite, aduse la târgul
tău. ‘’
Ezechiel, capitolul 27, versetul 24
,,Să nu porţi o haină ţesută din felurite fire,
din lână şi in unite împreună.’’
Deuteronom, capitolul 22, versetul 11
Alimentaţia în Antichitate
Grecii
• Grecii consumau produse care puteau fi cultivate cu
uşurinţă pe pământul stâncos al Greciei. Dieta grecilor se
baza foarte mult pe consumul de fructe, legume, peşte,
pâine, vin şi ulei de măsline.
• Uleiul nu era consumat la prăjit, pentru că mâncarea era
preparată prin fierbere sau la grătar. Pâinea se prepara
din orz, pentru că grâul era importat, însă nu avea un gust
foarte bun. Poate şi de aceea pâinea din orz era
consumată la supe, terci şi mâncăruri scăzute.
• Grecii bogaţi se răsfăţau cu diverse sortimente culinare în
timpul banchetelor. Cu această ocazie se serveau
varietăţi de peşte sau din carne de vită, viţel, porc, miel,
animale sălbatice.
• Mâncărurile erau condimentate cu diverse mirodenii:
coriandru, mărar, mentă, piper, oregano, sare, şofran,
cimbru. Carnea se servea la grătar.
Romanii
• La inceputurile Romei, alimentele erau si ele mai simple;
se mancau turte din faina de cereale, impreuna cu miere,
fructe, lapte si oua, legume si terci de cereale, la care se
adaugau carne si peste, dar in cantitati modeste.
• Romanii mancau o multime de pasari, nu numai rate,
gaste, gaini, bibilici, potarnichi si porumbei, ci si cocori,
flamingo, papagali, sturzi si chiar pitulici.
• Retetele din De Re Coquinaria, zisa si Apicius (o
compilatie de retete romane alcatuita in sec. al IV-lea sau
al V-lea d.Hr.) pomenesc despre multe fructe - mere,
pere, struguri, prune, cirese, pepeni, nuci, gutui,
smochine, curmale si rodii; despre legume si zarzavaturi
ca varza, nalba si praz, castraveti, naut, bob, linte si
mazare; contin sfaturi despre ingrasarea melcilor (!),
despre conservarea carnii in miere, despre felul de a gati
o gramada de specii de pesti dintre care unii nici n-au
putut fi identificati.
• Mancarurilor li se dadea gust cu miere, vin, otet,
garum (un sos de peste, cu gust intens, care se punea in
toate si peste toate - era un fel de "potentiator de gust",
precum glutamatul monosodic de azi), cu cimbru si izma,
coriandru si piper, ceapa si seminte de pin coconar si cu
alte plante din specii care ne-au ramas necunoscute.
Alimentaţia în Evul Mediu
• In Evul Mediu, regimul alimentar a variat in functie de
statutul social. Cum majoritatea “importurilor” insemnau
transport costisitor, cei bogati isi permiteau sa-si
asezoneze mancarea cu diverse ierburi aromate si
condimente aduse de departe, pe cand cei saraci se
limitau la ce aveau in gradina.
• Ca normă generală, oamenii consumau cereale, napi,
varză, năut şi bob, ouă, peşte, carne de tot soiul de
animale, domestice ori sălbatice, ciuperci, brânzeturi şi
miere, fructe, bere, vin… Pâinea era un aliment de bază:
expresia "pâinea cea de toate zilele" se aplica vieţii cum
nu se poate mai concret.
• La mare preţ erau plăcintele umplute cu tot felul de
cărneturi amestecate; pare un mod ingenios de a
valorifica tot felul de bucăţele mărunte, prefăcându-le într-
o tocătură gustoasă, căreia i se dădea un aspect atrăgător
prin învelirea într-o coajă rumenă de aluat. Dar era mai
mult decât atât: era un mijloc de conservare ingenios şi
eficient.
• Dacă mierea era oarecum mai la îndemână, zahărul era
rar şi scump; adesea, era utilizat mai degrabă ca o
doctorie decât ca aliment.
Alimentaţia în prezent
• Descoperirea Americii a avut un impact uriaş asupra
universului culinar al continentului nostru. În doar câteva
decenii, o grămadă de ingrediente noi au sosit în Europa
şi s-au amestecat cu cele deja existente, într-o sinteză
gustoasă şi durabilă. Cacaoa este unul dintre importurile
istorice în materie de hrană, sosite în Europa din America
descoperită de Cristofor Columb.
• Azi ne e greu să ne imaginăm dieta noastră fără cartofi,
fără roşii, fără ardei - or, toate acestea n-au existat în
Europa înainte de Columb. Ce să mai spunem de
porumb? El a înlocuit, într-o mare parte a Bătrânului
Continent, alte cereale tradiţionale. În România, tranziţia
s-a petrecut în secolul al XVII-lea, iar mămăligii de mei i-
a luat locul, în doar câteva decenii, mămăliga de porumb.
 Grupele de alimente

• Grupa 1:Paine, cereale si cartofi

• Grupa 2: Fructe si legume

• Grupa 3: Lapte si produse lactate

• Grupa 4:Carne, peste

Mai departe, încotro?
• Uite încă o întrebare, care ar putea fi şi ea una dintre
Marile Întrebări: cum vom mânca peste 100 de ani? După
părerea unor oameni serioşi, profesionişti în domeniu, în
viitor vom depăşi sistemul celor 5 gusturi. Deja oamenii de
ştiinţă au identificat pe limbă 21 de tipuri de receptori
diferiţi doar pentru gustul amar! Se vorbeşte tot mai mult
despre gustul grăsimii ca fiind unul distinct, aşa că, în
viitor, gastronomia ar putea avea nevoie şi de un nou
limbaj, dovadă a faptului că ea e legată de multe alte
domenii ale cunoaşterii umane.
Şi vom mai avea nevoie de noi concepţii în privinţa hranei.
Poate o îmbinare între noile informaţii şi vechile tradiţii?
În civilizaţiile străvechi,
hainele aveau scopul
de a acoperi parţile
"rusinoase" ale
corpului şi de a ţine cât
de cât de cald. În unele
culturi, hainele aveau
rolul de a-i apăra de
farmece pe cei ce le
purtau, pe când in
altele serveau ca
simple podoabe.
Egiptenii purtau doar una sau două piese mari
de îmbrăcaminte înfăşurate pe corp în diferite
moduri. Atât bărbaţii cât şi femeile din Egipt
purtau tunici cusute pe masură potrivită, care
semanau cu un tricou lung care ajungea pana la
genunchi (pentru barbati) sau pana la glezne (pentru femei)
Toga, o haina distinctivă a Romei antice,
era fabricată din lână, iar tunica de sub ea
era, de cele mai multe ori, făcută din
pânză.
Diversitatea hainelor în
Grecia Antică poate fi
redusă la trei tipuri de
îmbrăcaminte: tunică,
mantie, hlamidă.
În Europa Evului Mediu au fost la modă tot felul de
podoabe pentru cap, ciudate şi minunate.
Femeile începuseră să poarte nişte pălării
înalte, numite “hennin", care semănau cu turlele
de biserică. Probabil că era destul de greu să intre
pe usi, deoarece unele
pălarii aveau aproape un metru înaltime.
Alte palarii aveau formă de coarne de animale.
Altele erau ca nişte aripi de fluture. În jurul anului
1700 erau la modă perucile pudrate, aluniţele false
şi rochiile cu crinolină, acestea din urma uneori
incredibil de largi.
Empire purtate de femei - la începutul
secolului al XIX-lea - erau adesea la fel
de diafane ca toaletele de seara de
acum, iar femeile le purtau cu un fel de
pantalon din ceva asemanator cu
bumbacul care ajungea pana la gambe
sau ceva mai jos de genunchi.
 La începutul anului 1800, femeile nu erau
singurele
interesate să arate bine.
În aceeaşi perioadă a apărut dandy-ul, construit
dupa modelul lui George 'Beau' Brummell, un domn
care insista că pantalonii săi să se potrivească la fel
de bine ca un al doilea rând de piele şi care nu
suporta ca vesta sa faca nici macar o cuta. Gulerul
unui dandy era aşa de inalt şi de ţeapan, ca nu-şi
putea mişca gâtul.
Cand se vorbeşte despre începutul
secolului al XX-lea, lumea foloseşte mai
mereu termenul de “La Belle Epoque",
adica "Epoca frumoasa". Moda a fost cu
siguranţa una frumoasa - păr lung,
decolteuri largi şi tone de dantela.
Coco Chanel s-a impus în
moda folosind accesorii
feminine precum brăţările,
lanţurile, perlele, pălăriile în
combinaţie cu tinute simple,
precum little black dress şi
chiar de inspiraţie masculină
cum ar fi taiorul. Aceasta din
urma piesă vestimentară a
cucerit treptat gusturile,
devenind un "must have", o
"uniformă" a femeilor bogate,
de afaceri.

In 1923, Coco Chanel declară

pentru Harper`s Bazaar ca
"simplitatea este cheia
adevaratei elegante".
In linii mari, o ţinuta
specifică anilor '30
trebuia sa conţina cel
puţin un element din:
umeri bufanţi, încreţiţi,
corset sau croială
stransă în talie, fustă
lungă, largă şi evazată
sau - la ocazii speciale
- o treă lungă.
Se pune un mare
accent pe şoldurile
femeilor care, în
contextul păstrarii
ideii de siluetă "trasă
prin inel" sunt
considerate apanaje
ale feminitaţii.
Umerii goi, şoldurile
scoase în evidenţă
şi talie de “viespe “ au
reprezentat pentru
perioada respectiva
adevarate must have-
uri. Fustele largi şi
vaporoase care se
opreau imediat sub
genunchi şi curelele
late din talie erau la
mare cautare.
Pentru seară, rochiile
păstrau cam aceleaşi
linii mari, diferenta
fiind facută de
accesorii: gentuţe plic,
pălării sau manuşi de
lungime medie din
dantelă.
Anii '60 sunt consideraţi a fi
începutul "revoluţiei" modei
feminine pentru ca ţinutele
încep să fie tot mai simple,
apropiindu-se de imaginea
femeii moderne, de carieră.
Anii '70 au reprezentat o perioadă
de transformări majore ce au
stat sub semnul mişcarii “hippi” .De
aceea, cele mai multe influenţe în
modă au avut ca punct de plecare
acelaşi "curent": pantaloni foarte
evazaţi, jeansi, camaşi lungi, cu
ciucuri sau franjuri, modele de
inspiraţie etnica, imprimeuri florale,
împletituri din piele şi bentiţe
colorate. În privinţa culorilor, paleta
cromatică este nelimitată.
Moda anilor '80 şi `90 a fost
guvernată de curentul disco.
Piesele de rezistenţă erau
fustele foarte scurte,
colanţii, tricourile cu un
umăr liber, mânecile "trei
sferturi", topurile în culori vii
şi aplicaţiile stralucitoare.
Umerii supradimensionali
erau elementul cheie al
anilor ’80- ’90.
 Ultimii 10-14ani s-au
caracterizat printr-o
explozie de culoare şi
inventivitate, dar şi
prin revenirea la câteva
tendinţe ale anilor ‘90
sau chiar mai vechi.
Dacă în trecut,
vestimentatia era mai
conservatoare, în
prezent fiecare individ
poate avea propriul stil
de a se îmbraca.
 Pe glob sunt popoare, precum indienii şi arabii, care au un stil vestimentar
foarte strict.

În ţările arabe, femeile poarta: 1. hijab

2. Chandor
3. Niqab
4. Burqua
De asemenea, în India, femeile poarta sariuri
Încă din cele mai vechi
timpuri, oamenii au utilizat
diverse tipuri de
incaltaminte. Acestea diferă
în funcţie de secol, statutul
social, nevoile, dorinţele
purtătorilor, dar şi de moda.
În prezent se poartă atât
sandale, ghete, cât şi pantofi
inalţi sau nu, in funcţie de
dorinţa fiecăruia.
 Conteaza cum ne îmbrăcăm?

Nu doar în sensul aspectului, ci şi al

sănătăţii! Hainele contează pentru
fiecare dintre noi, mai mult sau mai
puţin. Fiecare are un stil, anumite
preferinţe, anumite concepţii, uneori
greu de schimbat, legate de
imbracamintea cea de zi cu zi.
Ne petrecem mult timp cautandu-ne
acele haine care să ne vina bine
insă, de multe ori, uităm că ele trebuie
sa ne şi protejeze sănătatea. Astfel,
concentraţi fiind pe cum ne imbracam,
rar ne mai întrebam şi ce efect are
imbracamintea aleasă asupra sănătăţii
noastre!
 Este important cum ne îmbracam?
Pentru că şi imbracamintea poate provoca
boli, de la cele mai neînsemnate la cele mai grave,
iar noi, orbiţi de modă sau de propriile gusturi, ne
dăm seama prea târziu uneori.
Vremurile se schimbă, la propriu şi la
figurat, atât în sensul modei cât şi al climei iar noi
trebuie să ne adaptăm şi să ne protejam, chiar
dacă, uneori, asta înseamnă să punem sănătatea
mai presus de moda şi capricii.

Spre exemplu, acum ca vara-i dupa colţ, tu

cum iţi alegi imbracamintea? Stiai ca unele haine
sunt adevaraţi bureţi ce absorb radiaţiile
ultravilolete, care pot duce chiar şi la cancer de
piele, în timp ce altele acţionează ca un scut
împotriva lor? Factorul de protecţie minim al
unui articol de îmbrăcăminte, pentru a-ţi proteja
pielea, trebuie sa fie 15, insă indicat este ca
acesta să depaşeasca pragul de 30.
 Nu este de ajuns ca o haina sa fie
subţire şi în culori deschise; dacă o ţii
indreptată spre lumina şi razele îi
străpung ţesătura, înseamna că nu iţi
poate apara pielea! Materiale eficiente,
din acest punct de vedere, sunt
bumbacul nealbit şi mătasea.
Este importanta incaltamintea? Ne incaltam in functie de Imbracaminte?

Există astazi o moda a blugilor skinny, atat de frumosi, dar la fel de nesănătoşi.
Hainele strâmpte împiedică circulaţia sângelui şi funcţionarea normală a organelor
interne. Problemele pe care le pot cauza sunt nenumarate, de la fire de păr
crescute sub piele (datorită transpiraţiei abundente ce astupa porii), la celulită
sau foliculită, si totul in numele modei…
Sutienele push-up au un efect uimitor…de daunator! Ele afecteaza coloana
vertebrala, restrictioneaza circulaţia sângelui şi pot conduce chiar la cancer de
san. Atenţie şi la sârma de susţinere a cupei sutienului, aceasta poate provoca
rani sau apariţia nodulilor atât de periculoşi!
Important este si cum ne incălţăm, nu doar cum ne imbracam: tocurile înalte sau
platformele deformează coloana vertebrală, conducand la scolioză (ca şi genţile
grele purtate pe un umăr) sau varice.
 Cat de importanta este odihna pentru organismul nostru?
• Odihna este cea care ne ajuta organismul sa se regenereze, ne ofera conditii
pentru a ne incarca bateriile. Odihna inseamna mai mult decat somn,
aceasta poate fi reprezentata si de schimbarea activitatilor zilnice, de
scaparea stresului cauzat de probleme de la locul de munca, de o plimbare in
aer liber, de a face ceea ce ne face cu adevarat placere, de a citi o cartea, de
a rasfoi o revista sau de a face orice altceva ce ne poate relaxa si ne poate
limpezi mintea.
• Un somn odihnitor si sanatos ne improspateaza chipul, ne relaxeaza muschii
si constituie puntea de legatura intre frumusetea si sanatatea chipului,
corpului nostru.
• Repausul intareste sistemul imunitar si prelungeste durata vietii de aceea
este important sa luam pauze cat mai dese in timpul lucrului pentru a face
miscare.Sunt institutii care acorda salariatilor in timpul lucrului o pauza de o
ora pentru a servi masa si pentru a face miscare in aer liber ,intrucat
institutia respectiva se afla in apropierea unui parc acestia mergeau cu rolele
si cu bicicletele prin parc si mi se pare minunat.Ceea ce este important este
Stilul de viata sanatos.