FEBRUARIE 2021

AC TIVITATE D
ECERCETARE
I
M a st er C l ad ir i V er zi

Studiu privind identificarea si

elabo rarea unor co nce pte ge ner al
e privind reduce rea amprentei de
carbo n l a nivelul unei locali tati
urb ane, pri n reconsider ar ea
functi unil or de baza al e acoperi suril or

Intocmit: Ing Aszalos Tibor Albert

Coordonator activitate de cercetare: Conf.dr.ing. Ligia Moga

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea de constructii – Master Cladiri Verzi
CUPRINS
►
Cuprinsul lucrarii:

- Pagina de titlu 1
- Cuprins 2
- Rezumat 3
- Introducere (motivatia cercetarii, alte informatii 4
relevante privind tema de cercetare abordata)
- Motivatie, context global, european si national 5
- Obiectul cercetarii 6
- Emisiile de carbon 7
- Ce este amprenta de carbon 8
- Principalii factori si principalele surse de gaze cu efect 9
de sera (GES) identificate la nivel urban
- Identificare concepte si solutii rezolvante 10
- Identificarea conceptelor generale privind reducerea 11
amprentei de carbon la nivelul localitati urbane, cu
aplicabilitate directa in reconsiderarea functiunilor de
baza ale acoperisurilor (nu vor fi tratate sau studiate
masurile generale sectoriale privind reducerea
amprentei de carbon in transporturi, energie, etc,
decat cele legate de tema cercetarii)
- Acoperisurile verzi si influenta lor privind reducerea 12
amprentei de carbon la nivelul localitati urbane
- Acoperisurile reci si influenta lor privind reducerea 13
amprentei de carbon la nivelul localitati urbane
- Acoperisurile active/productive si influenta lor privind 14
reducerea amprentei de carbon la nivelul localitati
urbane
- Concluzii si observatii 17
- Bibliografie 18
REZUMAT
►
Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă
pentru a evidentia contributia acestor gaze emise natural sau artificial la
încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitătii atmosferei la
radiatiile solare reflectate de suprafata terestră.

In cadrul prezentului studiu vor fi atinse (chiar daca doar la nivel de enunt si
identificare notiuni) o serie de aspecte legate de emisiile de gaze cu efect
de sera, aspecte legate de amprenta de carbon la nivel global si la
nivel european sau local.

De asemenea vor fi amintite si eforturile internationale cu privire la

contracararea efectelor negative datorate schimbărilor climatice, la nivel
mondial, resimțite nu doar in plan economic, ci și in plan social. Luand in
considerare aceste schimbari, si fortati de amploarea acestor fenomene, la
nivel modial au fost demarate o serie de negocieri, in vederea stabilirii
obligațiilor fiecărei țări, în vederea reducerii impactului global al schimbărilor
climatice. In acest context vor fi amintite principalele Conventii si Protocoale
incheiate la nivel modial si european, la care a aderat si tara noastra.

In baza acestor informatii precum si in contextul local si global prezentat, au

fost identificate atat obiectul prezentei activitati de cercetare cat si
obiectivele propuse pentru a fi atinse in cadrul acesteia.

Obiectul activitatii de cercetare propuse consta in identificarea si

elaborarea unor concepte generale privind reducerea amprentei de
carbon la nivelul unei localitati urbane, prin reconsiderarea functiunilor
de baza ale acoperisurilor.

Afost aleasa aceasta unitate teritoriala de referinta deoarece reflecta intr-

un mod destul de complex efectele schimbarilor climatice asupra
vietii cotidiene, avand in vedere ca majoritatea populatiei la nivel global
este concentrata in zonele urbane.

In cadrul acestei teme vor fi identificate si studiate, atat din punct de vedere
tehnic cat si din punct de vedere al impactului posibil-probabil, acele solutii
care reconsidera functiunea de baza a acoperisului si ii confera o noua
destinatie fie ea de spatiu verde sau gradina urbana, fie element actic in
reducerea emisiilor sau producerea de energie regenerabila.
In etapele urmatoare de cercetare concluziile vor fi ponderate in baza
suprafetei totale ale acoperisurilor, pentru centrele urbane studiate,
iar rezultatele vor fi prezentate atat din prisma eficientei energetice,
economice dar si sociale cu impact direct asupra comunitatii locale.

Ca si concluzii conexe vor fi emise o serie de recomandari privind directiile

de dezvoltare si actiune sustenabila din partea autoritatilor locale.
INTRO DUC ERE ►(m o tiva ti
acercetarii, alte info rma
tii
rele vante privind tem a d
e ce rce tare abo rda t
a)
Motivatie, context global, european si national

Schimbările climatice la nivel mondial, din ce in ce mai evidente datorita

emisiilor de carbon si a efectului de sera aferent acestora, au ajuns sa
reprezinte o componentă importanta a vieții planetei noastre, a caror efecte
negative sunt resimțite nu doar in plan economic, ci și in plan social. Luand in
considerare aceste schimbari, si fortati de amploarea acestor fenomene, la
nivel modial au fost demarate o serie de negocieri, in vederea stabilirii
obligațiilor fiecărei țări, în vederea reducerii impactului global al schimbărilor
climatice.

Ameninţarea schimbărilor climatice a fost abordată la nivel global de către

Convenţia - cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările
climatice (UNFCCC) prin Protocolul de la Kyoto al acesteia, care stabileşte
obiective obligatorii de emisie pentru acele ţări dezvoltate care l-au ratificat,
printre care se numara si ţările membre ale UE. Acesta este doar primul pas
„de a stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosferă la un
nivel care să prevină interferenţele antropice periculoase cu sistemul
climatic” (1)

La nivelul Uniunii Europene, România in calitate de Stat Membru, prin

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, a elaborat un document cadru
prin care sunt conturate principalele componente strategice si
masurile aferente avand un rol important în îndeplinirea obligațiilor
asumate. Documentul a fost aprobat si promovat prin HG nr. 529/2013 și
publicat în Monitorul Oficial din Iulie 2013, sub denumirea de Strategia
Națională privind Schimbările Climatice.

In acelasi context in anul 2020, la nivelul Comisiei Uniunii Europene, ca o

continuare a Pachetului “Energie – Schimbări Climatice - 2020” si bazându-se
pe experienţa acumulată la nivel UE din implementarea acestui program, a
fost lansat “Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor
climatice” care imprimă perspectiva pe termen lung a politicii UE cu orizont
2050, fiind în concordanta cu perspectiva prezentată de Comisie în „Foaia de
parcurs privind tranziţia până în 2050 către o economie cu un conţinut scăzut
de carbon”, „Foaia de parcurs privind energia în orizont 2050” şi “Cartea
Albă
în domeniul transporturilor” (2)

Aceste documente oglindesc obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze

cu efect de sera (GES) cu 80 - 95% până în 2050. Cadrul 2030 propus de
Comisia Europeană stabileste o serie de obiective generale pentru politicile
din domeniul energiei şi schimbărilor climatice pentru perioada 2020 - 2030
si cuprinde:
- ţinta minimă de reducere la nivel UE a emisiilor de gaze cu efect de
seră
de 40% faţă de nivelul din 1990
- un nivel minim obligatoriu la nivel UE de 32% pentru ponderea
energiei din surse regenerabile în totalul consumului de energie
- ţinta minima de imbunatatire a eficientei energetice de 32.5% la nivel
UE

Pachetul legislativ elaborat la nivelul Romaniei include atat strategiile cat si

scenariile de referinta propuse pentru atingerea acestor tinte, la
nivel sectorial.

Prezentul studiu urmareste o abordare punctuala a obiectivelor cu referire la

sectorul Energie si Dezvoltare urbana, celelalte sectoare
Transpotul, Industria, Agricultura si dezvoltarea rurala, Gestionarea
deseurilor, Sectorul
apa si Silvicultura nu constituie obiectul prezentului studiu. Studiul va analiza
solutii si masuri concrete posibile si plauzibile de adoptat in vederea
atingerii tintelor stabilite, considerand ca tinta directa spatiul urban.
O B IEC TUL C ERC ETARII
►
As incepe acest studiu printr-o simpla intrebare: Care este imaginea aeriana
dominanta a unui spatiu urban, si cum se vede pamantul din aer? Raspunsul
este pe masura de simplu: Imaginea aeriana urbana este un camp de
acoperisuri brazdat de culoare de circulatie si de eventuale insule, insulite
verzi cu sau fara lucii de apa. Aceasta este imaginea care ne confera atat
obiectul cat si motivatia cercetarii, si anume campul de acoperisuri.

Obiectul activitatii de cercetare propuse consta in identificarea si

elaborarea unor concepte generale privind reducerea amprentei de
carbon la nivelul unei localitati urbane, prin reconsiderarea functiunilor
de baza ale acoperisurilor.
Intr-o conceptie clasica functiunea de baza a acoperisurilor este de a
acoperii și o apăra constructiile împotriva fenomenelor atmosferice
dăunătoare. De la inceputurile existentei sale la fel si omul a avut nevoie de
adapost si protectie impotriva acelorasi intemperii, de unde si vorba ‘’un
acoperis deasupra capului”.

De-a lungul istoriei, acoperișurile au fost realizate din materiale si resurse

disponibile pentru regiunea respectiva. Oamenii cavernelor au ales pesterile
ca adapost sau și-au acoperit colibele cu acoperișuri din pământ și plante.
Aceste adăposturi timpurii ofereau siguranta si izolare bună, dar din păcate
nu erau impermeabile.

Cercetările au arătat că primele țigle din lut glazurat au fost folosite în China
acum 5.000 de ani, iar in Grecia și Babilon au fost folosite faianța plată
ca invelitoare inca de acum 4.000 - 5.000 de ani în urmă. Romanii au adus
placi similare plăcilor de lut grecesc în Anglia încă din anul 100 î.Hr. În jurul
anilor
700 d.Hr, cercetarile arata ca au fost utilizate primele acoperișuri cu
invelitoare de stuf. Șindrilele din lemn au fost descoperite doar 300 de ani
mai târziu. Desi foarte practice si ieftine de utilizat au constituit principala
sursa de incendii in Londra secolului al XII-lea, motiv pentru care regele Ioan
din a emis o lege conform căreia cetățenii Londrei să înlocuiască invelitorile
din stuf și sindrile cu plăci de lut.

Invelitoarele pe baza de bitum au devenit disponibile doar în secolul al 19-

lea, dar dupa aparitie au devenit rapid un produs popular datorită
posibilitatilor de productie la scara larga si la un cost rezonabil.

Comercializarea primelor sisteme de acoperiș verde, apare la începutul

anilor
1970 in Germania.

Cele mai multe si mai variate materiale pentru acoperișuri s-au dezvoltat
în ultimii 200 de ani, dar si acum oamenii folosesc, în general, încă cele
mai disponibile materiale pentru regiune. Atat materialele traditionale ca
lemnul, metalul, tigla, materialele ceramice, materialele bituminoase,
ardezia cat si cele mai noi materiale ca rezultat al progresului tehnologic
sticla, polimeri,
gresii absorbante de smog si multe alte materiale moderne
constituie componente cotidiene ale invelitorilor moderne.

Indiferent care vor fi tendintele de viitor în tehnica si tehnologia sistemelor

de sarpanta si invelitoare, cu siguranta vor fi orientate spre economiile
de energie, iar imaginea perceputa a campului de acoperisuri va fi cea
de pământ prietenos acoperit cu plante si materiale de top.

Emisiile de carbon

Emisiile de gaze cu efect de seră (GES), denumite generic emisii de carbon

sau emisii de CO2, reprezintă gazele din atmosferă care absorb și emit
radiatii infraroșii. Existenta unui echilibru între radiatiile infraroșii absorbite
si cele emise este un element de importantă majoră pentru climă și mediul
global.

Procesul emiterii necontrolate a gazelor cu efect de seră reprezintă cauza

fundamentală a controversatului efect de seră din atmosferă, ce generează
fenomenul de încălzire globală.

Principalele gaze cu efect de seră din atmosfera Pământului sunt vaporii de

apă, dioxidul de carbon, metanul, oxidul de metan și ozonul. Gazele de cu
efect de seră cuprinse in Protocolul de la Kyoto sunt:
- dioxidul de carbon (CO2)
- metanul (CH4)
- oxidul de azot (N2O)
- hidrofluorocarburile (HFCs)
- perfluorocarburile (PFCs)
- hexafluorura de sulf (SF6).

Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă
pentru a evidentia contributia acestor gaze emise natural sau artificial la
încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitătii atmosferei la
radiatiile solare reflectate de suprafata terestră
Ce este amprenta de
carbon

Amprentă de carbon, denumita si amprenta CO2, reprezinta emisiile totale

de gaze cu efect de seră pe care o organizație, un eveniment, produs sau o
persoană le produce intr-un anumit interval de timp. Gazele cu efect de seră
(GES), generic denumite emisii de CO2, sunt rezultatele diverselor activitati
pe care omul le intreprinde ca urmare a dezvoltarii si progresului: transport,
consumul de combustibili, alimente, produse fabricate, materiale, lemn,
drumuri, clădiri, servicii etc.

Amprenta de carbon se poate calcula atat la nivel de gospodarie sau individ,

cat si la nivelul unor evenimente (team-building, conferinte, forumuri,
spectacole etc), zboruri cu avionul sau la nivelul unei afaceri – companie sau
organizatie. De asemenea amprenta de carbon poate fi evidentiata pe
componente locale, zonale, regionale sau dupa caz teritoriale si globale
in functie de cerintele studiilor in care se evidentiaza.
Amprenta emisiilor de carbon la nivel global, evidentiaza zonele puternic
poluante si cu efect major in schimbarile climatice, respectiv raspandirea
acestora pe glob.

Amprenta de gaze cu efect de sera la nivelul UE, evidentiaza regiunile

puternic poluante, care contribuie substantial la aceste emisii.

Rezultatul acestor emisii poluante sunt schimbarile climatice necontrolate

care au potentialul de a transforma Pamantul intr-o “sauna’ si de a mari
posibilitatea de a inregistra efecte ireversibile de mare amploare.

Teritoriul Romaniei va fi afectat, in aceasta ipoteza, atat ca zona continentala

cat si ca zona montana. Avand la baza aceste schimbari climatice majore,
trebuie definite si solutiile de contracarare a acestora.
In cadrul prezentului studiu ca obiect al cercetarii il constituie componenta
locala a amprentei de carbon masurata la nivelul localitatilor urbane.
Gestiunea acestei componente este in mare masura legata si de abordarea
autoritatilor locale privind strategiile generale, precum si viziunea acestora
de reducere a emisiilor de CO2, prin alocarea de personal, resurse
financiare si nu in ultimul rand masuri fiscale locale care sa stimuleze
si sa sustina implementarea masuri specifice.

Trebuie specificat si faptul ca aceste strategii sunt elaborate pe termen scurt

(masuri immediate), masuri pe termen mediu si lung (masuri de anvergura
care necesita atat alocari financiare programate cat si sustinere prin masuri
de finantare intracomunitara), dar care au la baza o serie de pasi obligatorii,
si anume:
- Stabilirea strategiei locale si a obiectivului global de reducere a
emisiilor de CO2, viziunea, coordonarea si structurile desmnate, capacitatile
financiare si de personal alocate, modul de cointeresare a cetatenilor,
monitorizarea
- Inventarieirea emisiilor, stabilirea indicatorilor de cuantificare privind
consumul final de de energie, aprovizionarea cu energie si emisiile de CO2,
grupate pe sectoare si subsectoare specifice economiei locale
- Planul de actiune privind energia durabila

Principalii factori si principalele surse de gaze cu efect de sera

(GES)
identificate la nivel urban

In urma unor analize sectoriale la nivelul unei localitati urbane, au fost

identificate principalele sectoare sursa de gaze cu efect de sera (GES),
respectiv principalele sectoare vulnerabile la schimbarile climatice dupa
cum urmeaza:
Sectoare generatoare de gaze cu efect de sera:
- Industria - platformele de productie industriala si/sau servicii
- Transporturi – transportul public local si mijloacele de transport ca unul
din elementele majore de generare a gazelor cu efect de sera (cu exceptia
celor ecologice – hibride/eco
- Energie – centrale de cartier sau zonale (CET-uri), centrale individuale
de apartament sau de imobil, respectiv toate sursele generatoare de gaze
de ardere
- Sanatate publica - tratarea apelor uzate in cadrulstatiilor de epurare,
depozitele de deseuri menajere solide, incinerarea deseurilor
- Ifrastructura si urbanismul - schimbarea categoriei de folosinta a
terenurilor din teren agricol in teren construibil urbanizat, reducerea
suprafetei spatiilor verzi si edificarea sau mineralizarea acestora, urbanizarea
excesiva
- Populatia – nu in ultimul rand cresterea densitatii populatiei este un
generator de gaze cu efect de sera deloc de neglijat
Indirect aceste vulnerabilitati sunt transmise si unor sectoare transversale
cum ar fi educatia, turismul, activitatile sportive si recreative si nu in ultimul
rand starii de “well being” a populatiei.
 IDENTIFIC ARE C O NC EPT
E
SI SO LUTII REZO LVANTE
►
Identificarea conceptelor generale privind reducerea amprentei
de carbon la nivelul localitati urbane, cu aplicabilitate directa in
reconsiderarea functiunilor de baza ale acoperisurilor (nu vor fi
tratate sau studiate masurile generale sectoriale privind reducerea
amprentei de carbon in transporturi, energie, etc, decat cele
legate de tema cercetarii)

Având în vedere că peste jumătate din întreaga populația umană trăiește în

orașe, este important să înțelegem modul în care orașele pot fi afectate de
schimbările climatice și să concepem strategii de a utiliza strategii de
adaptare pentru a face față posibilelor impacturi. (3)

Conceptele generale privind reducerea amprentei de carbon la

nivelul localitatilor urbane, vizeaza atat masuri si interventii directe cat si
masuri indirecte compensatoare. Aceste masuri, pe langa cele
enumerate pana acum, vor urmari reducerea sau inlaturarea efectelor
negative datorate intensificarii insulei de caldura urbana, respectiv
imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

De asemenea vor fi tratate separat interventiile si reabilitarea acoperisurilor

existente, respectiv solutiile tehnice avute in vedere la acoperisurile noilor
constructii.

Din punct de vedere al rezultatului urmarit identificam urmatoarele categorii

de acoperisuri:
- acoperisuri verzi – inclusiv spatii publice
- acoperisuri reci
- acoperisuri active
- acoperisuri productive
Acoperisurile verzi si influenta lor privind reducerea amprentei de
carbon la nivelul localitati urbane

Având în vedere că peste jumătate din populația globului trăiește în orașe,

este important să înțelegem modul în care orașele pot fi afectate de
schimbările climatice și să concepem modele de utilizare a strategiilor
de adaptare pentru a face față acetor schimbari.

NASA joacă un rol din ce în ce mai important în cercetarea schimbărilor

climatice și a potentialului impact al acestora asupra calității vieții pe
pământ. Acest proces include mai multe obiective de cercetare printre care
si o serie de studii privind posibilitatea utilizarii vegetatiei in reabilitarea
acoperisurilor.

Cercetările NASA arată că acoperisurile cu vegetație oferă un mediu mai

curat, economii de energie și o izolare sporită. În plus, utilizarea
acoperișurilor
verzi poate reduce dramatic temperatura de suprafață, contribuind activ la
reducerea efectului de - insula de caldura urbana.

NASA utilizează senzorii de pe sateliții de observare a Pământului pentru a

furniza imagini termice, pentru a măsura temperatura suprafețelor de pe
pământ, aceste imagini termice fiind folosite pentru a crea modele
computerizate, pentru a prognoza cauzele și efectele schimbărilor climatice.

Modelele rezultate includ analiza imaginilor termice care arată suprafețele

urbane și zonele geografice înconjurătoare. Temperaturile acestora
sunt utilizate pentru a produce hărți în zonele urbane, harti ale
suprafețelor mineralizate, suprafețelor impermeabile, fie ele asfalt stradal,
beton, terase și acoperișuri de culoare închisă. Dintr-o analiza amanuntita
a imaginilor de satelit se poate determina suprafata efectiva a
acoperisurilor.

Avand ca rezultat fenomenul de insula de caldura urbana, vara,

temperaturile de suprafață în zonele urbane s-au dovedit a fi în medie cu 7 -
9 grade Celsius mai calde decât zonele rurale din jur, care au mai mult
zone împădurite și acoperite cu vegetatie. Acest lucru rezultă din absorbția
energiei soarelui de
către suprafețele străzilor din beton și asfalt, precum și de acoperișurile
clădirilor de culoare închisă pe timp de zi și de clădiri înalte care împiedică
căldura să se ridice pe timp de noapte.

Aceasta metodologie se dovedeste a fi extrem de eficienta in monitorizarea

globala, la scara “macro”, a influentei suprafetelor verzi asupra zonelor
urbane si totodata poate furniza indicatori masurabili de performanta sau
proces, furnizand in permanenta un feedback asupra rezultatelor obtinute
prin implementarea masurilor si solutiilor tehnice la scara “micro” la nivel de
element de acoperis sau sarpanta.

Solutiile tehnice de detaliu si masurile de reabilitare sau “inverzire” a teraselor

sau acoperisurilor vor constitui obiectul viitoarelor cercetari in acest domeniu.
Acoperisurile reci si influenta lor privind reducerea amprentei de
carbon la nivelul localitati urbane

La fel ca si in cazul acoperisurilor verzi, acoperisurile reci pot intra in aceeasi

metodologie de analiza cu ajutorul imaginilor din satelit, amprenta lor
termica fiind mai scazuta decat in cazul acoperisurilor calde.

In cazul acoperisurilor reci putem defini mai multe categorii de acoperisuri in

functie de structura sarpantei si realizarea stratificatiilor la nivelul invelitorii,
precum si in functie de materialele din care sunt confectionate invelitorile.
Astfel din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile
clădirilor încălzite se clasifică în: acoperişuri cu alcătuire compactă,
neventilate și acoperişuri cu alcătuire ventilată.

Acoperisurile compacte (straturile componente se afla in contact direct unul

cu altul) nu sunt interesante din punct de vedere higrotermic si fac obiectul
prezentului studiu, in schimb acoperisurile reci ventilate sunt interesante din
punct de vedere al reducerii efectului de insula de caldura urbana, si al
economiei de energie generata.

Acoperisuri reci ventilate

Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care

stratul termoizolant: este prevăzut cu canale de ventilare (care
comunică cu atmosfera), canale dispuse în structura sa; este amplasat
distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie
(astereală, învelitoare, hidroizolație, etc.), astfel încât să formeze un strat
de aer ventilat. Din categoria acoperişurilor cu alcătuire ventilată fac
parte si acoperişurile terasă la care stratul termoizolant este prevăzut cu
canale sau straturi de ventilare precum şi acoperişurile cu pod ventilat.

Acoperișurile reci ventilate se caracterizează prin existența între învelitoare și

izolația termică a unui spațiu intermediar denumit pod, care comunică cu
atmosfera sau a unei învelitori discontinue permeabilă la aer [4]. Vântul
și
diferențele de temperatură determină ventilarea naturală intensă a întregului
acoperiș, peste izolarea termică, ceea ce se reflectă favorabil în comportarea
higrotermică a acestuia. În general aceste acoperișuri sunt înclinate, cu
pantă mare, corespunzător tipurilor clasice de alcătuire cu învelitori
de țiglă, tablă etc. și cu pod utilizabil în scopuri gospodărești. Se mai
pot realiza și acoperișuri reci, ventilate care au numai pod tehnic de
înălțime redusă, dispus între învelitoare și izolație termică, precum și fără
pod, dar cu învelitoare permeabilă la aer.

Sub influența diferențelor de presiune atmosferică și de presiune relativă,

vaporii de apă migrează de la ultimul nivel al clădirii spre acoperiș în
cadrul unui proces complex de filtrare și difuziune. Ajungând în zona
rece de sub învelitoare și neavând posibilitatea de a se răspândii în
atmosferă, vaporii ating presiunea de saturație și condensează ,
fenomen care se evită prin folosirea unor acoperișuri reci, ventilate. În
acest caz, curenții de aer, care vin din exterior și se încălzesc în pod
cu câteva grade, antrenează apa sub formă de vapori astfel încât
fenomenul de condens poate fi împiedicat.

Podul ventilat mai are si avantajul că permite controlul învelitorii astfel că la

infiltrațiile accidentale, defecțiunile pot fi imediat localizate și se pot lua
cu ușurință măsurile necesare pentru limitarea degradărilor.

Suprafețele expuse radiației solare devin mai calde decât aerul

înconjurător, mai ales dacă au culoare închisă. Datorită acestui fenomen
ultimul nivel se supraîncălzește, ceea ce dăunează confortului în timp de
vară, iar structura de rezistență se încarcă cu eforturi mari, care se
suprapun peste cele provenite din încărcările verticale și orizontale.
Acest efect este cu atât mai important cu cât structura ultimului nivel este
mai rigidă ți are mai multe legături.
Stratul intermediar de aer ventilat reduce efectul de încălzire întrucât
separă învelitoare de termoizolație și mai ales că aerul rece care circulă
determină o scădere a temperaturii învelitorii și suportului său.
Bariera de vapori dispusă sub termoizolație se recomandă ca o măsură
de precauție suplimentară în cazul când ventilarea nu este suficient de
activă, pentru a împiedica infiltrațiile excesive de aer și vapori de apă prin
termoizolație dacă această este executată din materiale ușoare, permeabile
la aer și nu este dispusă pe un suport cu rezistență mare la vaporii de apă.
De asemenea bariera de vapori poate servi drept ultimă protecție a
tavanului împotriva unor infiltrații de apă de sus în jos, care sunt posibile
în timpul executării lucrărilor, când învelitoarea este defectă sau pe timp
de furtună. La acoperișurile ventilate, straturile de termoizolație se
dispun în pod și în cazul când aceasta nu există sub învelitoare.

Cu excepția perioadelor de vânt, circulația aerului este o consecință a

diferențelor de presiune generate de diferențele de temperatură . Din
această cauză este bine ca orificiile de admisie a aerului să fie dispuse cât
mai jos posibil, iar cele de evacuare cât mai sus. În condițiile pantelor
acoperișului, învelitoarea trebuie să împiedice infiltrațiile de apă, chiar și
pe timp de furtună, asigurând scurgerea apelor până la jgheaburi și
burlane sau guri de colectare. Învelitoarea trebuie să reziste la variații de
temperatură între -
30…+800C, la îngheț dezgheț, la circulația prevăzută prin proiect pentru
întreținere, să contribuie la satisfacerea exigențelor de durabilitate,
confort și estetica clădirii. Tipul de învelitoare se stabilește în funcție de
destinația clădirii și cu criterii privind durabilitatea, rezistența la
foc, economicitatea, disponibilul de materiale etc.

Acoperisuri compacte neventilate

Aceste acoperișuri se caracterizează prin faptul că sunt compacte, fără pod

sau un alt spațiu prin care ar putea circula aer pe sub învelitoare. În general
acoperișurile calde reazemă direct pe elementul portant (planșeu, pânză,
subțire). și indiferent de pantă se prevăd cu învelitori de tip continuu.
Comportarea acestor tipuri de acoperișuri este mai puțin favorabilă
decât a celor reci, deoarece nu beneficiază de avantajele unei ventilări
interioare intense, astfel că: sub influența radiaților solare calde se
încălzesc mai puternic decât cele reci; sunt expuse umezirii prin condens
sub învelitoare,
deoarece nu respiră spre exterior; apă inițială de construcție rămasă sub
învelitoare, la care se adaugă ulterior și cea de condens, se elimină greu
și datorită umidității care poate atinge astfel de valori ridicate, capacitatea
de izolare termică a acoperișului este diminuată; din cauza variațiilor mari
de temperatură și de umiditate la care sunt inevitabil supuse acoperișurilor
de acest fel, există tendința apariției de fisuri care afectează defavorabil
funcționarea și durabilitatea straturilor componente transmițându-le solicitări
suplimentare elementelor structurii de rezistență de sub acoperiș;
defecțiunile și cauzele lor sunt mai greu de localizat și de explicat
deoarece sunt efectul unor fenomene complexe care interacționează, iar
remedierile implică lucrările de amploare.

Analiza comparativa
Comportamentul acoperișurilor în exploatare pe perioade lungi de timp
este influențat și de aspectul higrotermic. Astfel acoperișurile pot să
răspundă foarte bine cerințelor de ordin structural, mecanic și arhitectural
în momentul execuției dar să se degradeze foarte repede în timp, datorat
în primul rând excesului de umiditate. Pentru a evita acest lucru este
necesar să se acorde o importanță sporită evacuării umidității în exces
adoptând soluțiile constructive potrivite.
În cazul acoperișurilor cu structură de lemn, umiditatea în exces poate duce
la degradarea componentelor structurii de rezistență, făcând astfel necesară
efectuarea de lucrări de reparații costisitoare. Acoperișurile pot fi
clasificate și în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a aerului
raportată la metru pătrat de suprafaţă de acoperiş, obținând astfel
acoperișuri.
- neventilate, când suprafaţa orificiilor de admisie este < 500 mm2/m 2
- slab ventilate, când suprafaţa orificiilor de admisie este ≥ 500 mm2
/m2 dar ≤ 1500 mm2/m 2
- puternic ventilate când suprafaţa orificiilor de admisie este > 1500 mm
2/m 2
Diferența dintre un acoperiș ventilat și unul neventilat este faptul ca
acoperișurile neventilate nu permit evaporarea umidității, iar umiditatea în
exces blocată la nivelul podului poate să ducă la apariția de mucegai pe
pereții clădirii și în final la degradarea structurii de rezistență a acoperișului.
Spre deosebire de acoperișurile neventilate, acoperișurile ventilate
permit evacuarea umidității menținând astfel podurile și structura de
rezistență din lemn uscate și curate, evitând astfel riscul de degradare.

În timpul verii căldura și umiditatea acumulată la nivelul podului poate

determina creșterea umidității precum și temperaturi ridicate la nivelele
superioare ale clădirilor.
Temperatura învelitorii ajunge pana la 800C în timpul verii, iar această
temperatură ridicată este transferată podului, care în cazul acoperișurilor
neventilate ajunge la 600C. Temperatura ridicată acumulată în pod este
transferată spațiului locuibil de sub pod, efectul făcându-se simțit în
costurile mai mari pentru eliminarea temperaturii prin folosirea
aparatelor de aer condiționat. Acest dezavantaje se poate elimina
prin alegerea unor acoperișuri bine ventilate, care conduc la o scădere
a temperaturii de 800C înregistrată la nivelul învelitorii, până la 460C.
Iarna, datorită stratului de aer intermediar, învelitoarea rămâne rece și ca
urmare zăpezile adunate nu se topesc prematur și staționează în grosime
mică peste învelitoare. Dacă zăpada s-ar topi și s-ar scurge de pe acoperiș,
atunci apa ar îngheța în dreptul streșinii umplând jgheaburile care sunt
mai
reci și le-ar deforma. Un astfel de fenomen se constată aproape
întotdeauna la acoperișurile calde cu scurge exterioară. În
condițiile acoperișului rece acest fenomen nu se produce, deoarece
zăpada acoperă învelitoarea discontinuă astupând temporar rosturile, astfel
că procesul de ventilare scade în intensitate și capacitatea de izolare
termică se mărește temporar. Ulterior, când temperatura exterioară
revine la valori pozitive, zăpada se topește și se scurge dar nu îngheață
în jgheaburi și procesul de ventilare devine din nou intens. În acest fel
are loc un fenomen de autoreglare, a cărui consecință este că
majoritatea acoperișurilor reci se comportă bine din punct de vedere
higrotermic chiar și în cele mai dificile condiții de climă și de exploatare
interioară. Puține excepții pot fi observate când jgheaburile se înfundă cu
murdării și rețin apa care apoi îngheață sau când porțiuni ale
acestora, orientate spre nord sunt reci decât învelitoarea de pe care
scurge apa.
Se poate concluziona că acoperișurile reci, ventilate intens, se comportă
din punct de vedere higrotermic mai bine decât acoperișurile
calde, neventilate sau slab ventilate. Comportarea superioară a
acoperișurilor ventilate față de cele neventilate se face simțită asupra
costurilor mai scăzute de întreținere în timpul exploatării acestora.
Acoperişurile cu alcătuire ventilată se pot utiliza atât la clădiri cu regim
normal de umiditate cât şi la clădiri cu umiditate relativă ridicată (φi >
75%). La clădirile cu umiditate relativă ridicată (φi > 75%) este
recomandabil să se utilizeze acoperişuri cu strat de aer puternic ventilat.
Aspectul higrotermic, în cazul acoperișurilor, trebuie să aibă o importanță
majoră în alegerea tipului de acoperiș folosit pentru clădirile civile. O
rezolvare higrotermică inteligentă a acoperișurilor elimină pericolul de
degradare a elementelor de rezistență prin acumularea umidității și apariția
mucegaiurilor sau prin acumularea de încărcări locale datorate zăpezii,
elimină pericolul de supraîncălzire a nivelurilor superioare a clădirii, toate
acestea conducând în final la economii substanțiale în costurile de
exploatare a clădirilor civile în general.
O analiza asemanatoare se poate elabora si pentru utilizarea diverselor
materiale cu grad mare de reflexibilitate (>70-75%) si de asemenea cu un
grad ridicat de emisivitate termica (peste 70%), calitati care le fac eligibile
pentru satisfacerea standardelor de eficienta energetica. O analiza
amanuntita asupra mecanismelor si detaliilor care constituie
aceste acoperisuri va constitui obiectul urmatoarelor activitati de cercetare.

Acoperisurile active / productive si influenta lor privind reducerea

amprentei de carbon la nivelul localitati urbane

Acoperisurile active/productive constituie o categorie aparte a

solutiilor tehnice rezolvante propuse pentru reabilitarea si sustenabilizarea
acoperisurilor, deoarece datorita suprafetei mari de la nivelul acoperisurilor
si teraselor, acestea prezinta un potential extraordinar in utilizarea lor ca
elemente active/productive / elementul de suprafata.
In acest caz se disting acoperisuri ca suport ptr, echipamente fotovoltaice
sau solare, acoperisuri cu invelitori speciale din materiale si celule
fotovoltaice ca inlocuitoare a materialelor clasice de invelitoare. Se disting
materiale active dpdv chimic care absorb CO2. Acoperisuri productive –
gradini urbane pot fi amintite si la aceasta categorie.
O analiza amanuntita asupra mecanismelor si detaliilor care constituie aceste
acoperisuri va constitui obiectul urmatoarelor activitati de cercetare.
CO NCLUZII S
I
O BSERVATII
►
In baza analizelor efectuate se contureaza extrem de clar necesitatea definirii
si stabilirii unor viziuni strategice pe termen mediu si lung la nivelul fiecarei
comunitati urbane.

Scopul acestei viziuni strategice pe termen lung nu este de a stabili

obiective, ci de a crea o viziune și de a da o direcție pentru calea de urmat,
de a elabora un plan, de a oferi o sursă de inspirație și, în aceeași măsură,
de a permite părților interesate, cercetătorilor, întreprinzătorilor și
cetățenilor deopotrivă să dezvolte acele sectoare industriale,
întreprinderi și locuri de muncă conexe noi și inovatoare, care sunt
cele mai potrivite unitatii teritoriale studiate.

Fiecare unitate teritoriala urbana, indiferent de marime are industriile

proprii, are traditiile proprii, are mostenirea fondului construit si are de
asemenea prioritatile specifice, care difera foarte mult de la o comunitata la
alta.

Avand o directiva locala bine fundamentata si o vointa politica pe masura, se

pot propune spre implementare o serie de masuri de eficientizare
energetica care sa conduca intr-un final la reducerea amprentei de
carbon la nivelul localitatilor urbane. In mod obligatoriu aceste masuri
trebuie insotite si de masuri si facilizari fiscale locale, care sa incurajeze
aceste interventii.
B IB LIO GRAFIE
►
Bibliografie:
1- COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI
SOCIAL, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE
INVESTIȚII - COMISIA EUROPEANĂ - Bruxelles, 28.11.2018
COM(2018) 773 final
2- https://climate-adapt.eea.europa.eu/countries-
regions/countries/romania
3- https://www.eea.europa.eu/publications#c7=en&c11=5&c14=&c12=
&b_start=0
4- http://www.rogbc.org/ro/proiecte/urban-wins-ro
5- https://www.roofingtoday.co.uk/blackdown-greenroofs-provides-
exclusive-roof-gardens-for-the-residents-of-the-old-vinyl-factory-west-
london/
6- https://blackdown.co.uk/intensive-green-roof-system/
7- https://zinco-greenroof.com/research
8- https://www.roofingcontractor.com/articles/94070-commercial-
roofing-trends-report-continued-confidence
9- NASA and Green Roof Research - http://www.lina-
energy.com/nasa_blog.php
10- https://www.energy.gov/energysaver/design/energy-efficient-
home-design/cool-roofs
11- Infrared Image of Baton Rouge, Louisiana - Marshall Space Flight
Center (NASA)
12- https://www.academia.edu/10334569/ACOPERIȘURI_EFICIENTE
_DIN_PUNCT_DE_VEDERE_HIGROTERMIC /
https://www.researchgate.net/publication/335703781_ACOPERISURI_
EFICIENTE_DIN_PUNCT_DE_VEDERE_HIGROTERMIC - Maier
DorinDumitru MarusciacAlma Varga
13- https://land8.com/10-of-the-best-green-roof-designs-in-the-
world/
14- https://www.renewable-living.com/warm-roofs/
15- https://www.reddit.com/r/CityPorn/comments/a5j462/ankara_tu
rkey_os_1200x1500/?utm_source=ifttt
16- http://imdroflood.meteoromania.ro/geoportal/
17- https://www.igloo.ro/spatiul-urban-olandez-trei-ipostaze/