care

Capitolul 3
iate:
;tan- REACTII
t DE
i)
:ste/ OXIDO.REDUCEKH
gald

lare,
3.1. REACTII
,
REDOX. RECAPITULARE
rnct Ruginirea fierului, degradarea staturlor din bronz, arderea hidro-
carburilor sunt exemple ale unor reaclii chimice care au loc in pre-
F
: lor
zenla oxigenului din atmosfera (fig. 3.1).
Reacliile chimice in care unul dintre reactivi este oxigenul au fost . cuplu redox
numite reacliide oxidare. Reactiile chimice in care se elimini oxigenul, . electroliza
dintr-un compus care il contine au fost numite reaclii de reducere. . celuli de
Pe baza cunoagterii structurii electronice a elementelor, oxidarea electrolizd
gi reducerea au fost asociate cu fenomene cu transfer de electroni.
Oxidarea esfe procesulchimic in care un atom cedeazd electroni.
Prin oxidare, numdrul de oxidare al atomului cregte.
T
Reducerea esle un prcces chimic in care un atom acceptd electroni.
Prin reducere, numdrul de oxidare al atomului scade.
ilii;
rnct SA NE REAMINTIM!
Ai inva{at in clasele a IX-a si a X-a regulile de stabilire a numerelor de
rb gi oxidare pentru compuqii anorganici respectiv pentru atomul de carbon din
rnct compu;ii organici" in Anera 1 sunt trecuie cAteva elemente chimice ;i
numerele lor de oridare. in fi-sr.rra i.l. este reprezentat modul in care se
c di- calculeazd N.O. pentru specii chimice neutre gi ionice.
lulii.
tcte i(+1).2+(+6)+[(-2) 4]] = 0 lx+(-z).4)= -2-f = +$
+1 +6 -2 r -2^
H2SOa croi-
Fig. 3.2. Calcularea N.O. in specii chimice neutre gi ionice.

I Exerci!ii
7Fuoir"9t"numereledeoxidarealetuturoratomilordincom-
pugii urmdtori: Cl2, HrO, Na2SOo, K2CrrO7, KMnO4.
2. Stabilegte numerele de oxidare ai atomilor, allii decdt cei de
oxigen, pentru urmitoarele specii chimice:
HrO*,NO;, MnO;,SO'r-,CO'?3 , POl Fig. 3.1. Reacfii redox:
a. obiect din fier ruginit;
0 +1 2 +'1 +6-2 +1 +6 2 +1 +7 -2
Rezolvare: 1. Clr,HrO, NarS b. grup statuar din bronz
Q o,K rCr rOr, KMnO o.
(August Rodin - "Burghezii din
+'l +5 +7 +4 +4 +5
2. H3 O', N 05, MnO r, S O'u-, C O ?-, P O 'o-.
Calais", Fran{a);
c. arderea butanului.

41
 +n{ in echilibrele cu transfer de electroni unul dintie participanli este
reducere un donor de electroni; prin cedare de electroni el se transformi
intr-o anumite Specie, care are caracter de acceptor de electroni. 5H
Oxidant fl lii ririr:,;l.l Donorul de electroni se numegte reducdfor (prescurtat Red),
iar acceptorul de electroni se numegte oxidant (prescurtat ox).
Reacliile in care se transferd un anumit numir de elctroni (z) se
:,, desfdgoari atit in sensul -+ cit 9i in sensul <- 9i pot fi scrise in
forma generale (vezi fig. 3.3): sat
Fig. 3.3. Cuplu redox oxidant/
reduc6tor conjugat.
Ox+ze- * Red (3.t)

a
:
Echilibrul (3.1) este un echilibru de tip (1.X) in carc P este e-'
#
ffiSi intrucit etectronii nu pot exisfa liberi, nu pot exista independent ele
{ffit'" numai reaclii de oxidare sau numai reaclii de reducere, ci au loc tat
toideauna ieac{ii care cuprind ambele procese, adicd reaclii de
oxido-reducere sau reaclii redax. I

intr-o reaclie chimicdt cu transfer de electroni un atom cedeazd 7

electroni (se'oxideaza) gi un atom acceptd electroni (se reduce). jue
Numdrul electronilor cedali in procesul de oxidare este egal cu cel
al electronilor acceptali in procesul de reducere.
oxidare
Red.,l+Ox. + ze-
reducere
reducere
Fig. 3.4. Reacfia FeSOa cu Ox,- +ze <----_+Red2
KMnOa: oxidare

a. in absenfa H2SOa;
b. in prezen{a H2SOa.
Fig.3.5. Reaclia KI cu K2Cr2O7:
a. in absen{a amidonului;
b. in prezen{a amidonului. 1 9FeSO. + 2KMnOo + 8H2SO4 p SFer(SO, ), + KrSOo +2MnSOo+8HrO
@ b.
La un echilibru cu transfer de electroni parTicipd reducdttorul
dintr-un cuplu (Red) gioxidantut (ox) din alt cuplu redox 9l specr/e
conjugate acestora.
:\C'l' I V I-L{TE EXPERIIIE\TAL.I
Mod de lucru. f . intr-o eprubeti toarni 1 mL solutre FeSO+ lM qi2mL
solutie KMnOa 1M. NoteazS observaliile in caret. Adauga 1 mL solulie
H2SOa 20%. Noteazi observa{iile in caiet.
pr
2. intr-o eprubet6 toarnl 1 mL solulie acid oralic lM ;i 2 mL solulie
KMnOa lM. Noteazi observaliile in caiet. Adauga 1 mL solufie H2SO4 iar
20%. Noteaza observa{iile in caiet. incSize$te cu grija epubeta. Noteaza
observa{iile in caiet. el
3. intr-un pahar Erlenmeyer toarnd 1 mL solutie KI 1o/(,,1 mL solulie
H2SOa 2Ao/o,i0 mL apd distilatd gi 2 mL solulie K1Cr1O7 |M. Ce observi?
tir
AdaugS 2 picdturi^solulie de amidon 17o. Noteazd observatirle in caiet.
Oiserva1ii.1. in absenfa acidului sulfuric solutia se decoloreazd gi se
B
formeazd un precipitat brun. in prezenla acidului suifuric solulia de per-
s(
manganat se decoloreazd (fig. 3.4). ct
2. in absenla acidului sulfuric Ei la temperafura camerei solulia ramane
violetd. Laincdlzire solufia din eprubetd se decoloreazd. in
3. Solulia iqi schimbS culoarea de la portocaliu la galben brun (fig. 3.5 ft
a). Prin adSugare de amidon solu{ia se coloreaza in albastru (fig. 3.5 b). a,
s(
Exercitiu
tC'" reacliilor chimice care au loc in cele trei experi- ),
""*file cuplurile oxidanV reducdtor
mente" ldentifici conjugat.
ol
Rezolvare: 1. - in prezenta acidului sulfuric:
rcd1 ox..2 ox.l rd2 a

42
ste sau ionic: 5Fe2* +MnOo +8H*+ +Mn2* +4HrO;
ma =5Fe3*
2. - in prezenla acidului sulfuric, la temperaturi:
li.
5H2C2O4+2KMnO, +3HrSOo C10CO2 +KrSOo +2MnSOo +8HrO
)d), redt ox2 ox1 red 2
)x)
SC 3. KrCrrOr+THrSOo +6Kl pCrr(SOo). +4KrSOo +31, +7HrO
)tn a\ redZ redt axz

sau ionic: CrrO]- +14H* +61- 322Cr3* +31, +7HrO

Stabilireacoeficien!ilorstoechiometriciin".,,tiit"#
ent electroni se realizeazd dupd reguli bine stabilite, pe care le-ai invd-
loc
lat in clasa a lX-a.
de
Exerci!iu
tzd 7Gbi"rt" *eficientii 9i identifici cuplurile oxidanV reducdtor con-
e). jugat in urmitoarele echilibre cu transfer de electroni:
cel
a. MnO!- +H* +H2O2 eMn2* +HrO +O,
b. CH,=Qfl, + l(MnOo + HrO.+ ?*r-CH,
+ MnOrl + t<Ott
OH OH
Rezolvare: a. 2MnOf,-+6H* +SHrO, C 2Mn2*+8HrO+5O,
6X1 IedZ redt axz

b. 3CHr=6H, + 2KMnO o+ AHrO + 2MnOrj + 2KOH

rul rcd, oX, t-l
-+3CHr-CH, red"
iile OH OH
ax,

hL
3.2. ELECTROLTZA
[i"
I
bo
Existi dispozitive in care se folosegte curentul electric pentru a
produce o reaclie redox. Acestea se numesc celule electrolitice,
iar procesul care are loc, electrolizal.
e
Ve Electroliza esfe procesul care se produce la trecerea curentului

I
ht
electric prin solulia unui electrofl sau printr-un electrolit topit.
O celuld electrolitici se aseamind din punct de vedere construc-
tiv cu o celuld electrochimicS, despre care ai invSlat in clasa a lX-a.
SC Deosebirea consti in faptul cd intr-o celuld de electrolizd se folo-
er- segfe curentul electic pentru a produce o reaclie redox. in absenla
curentului electric, reaclia redox nu se produce in mod spontan.
[ne Schematic o celuld de electrolizi este prezentati in figura 3.6. La
inchiderea circuitului prin conductorii metalici circuli electronii. Elec-
].s trozii se incarci cu sarcini pozitivi, respectiv negativS, ceea ce face
Fig. 3.6. Reprezentarea
ca ionii din solulie sau din topituri si fie atragi spre electrozii de
schematic[ a unei celule de
semn contrar, unde au loc reac{ii redox, ca reaclii principale.
electroliz[:'
Anodul este electrodul cu sarcind electrici pozitivd spre care se
rri-
deplaseazi anionii din vasul de electrolizd. La anod au loc reaclii de
I - solu{ie de electrolit;
2 qi 3 - electrozi metalici; 4 -
oxidare.
sursd de curent; 5 - conductori
p I CuvAntul electrolizi provine din limba greacd in care inseamnd a desface sau metalici.
a dezlega (/io) cu ajutorul curentului electric.

43
ffiw
1 - oxigen 2 - hidrogen
&ffi
Fig.3.7. Electroliza apei: a. ce-
l:;Ja Hoffmann;b. oxigen (1) qi
hidrogen (2) obfinufi prin elec-
troliza apei.
Fig. 3.8. Electoliza apei in labo-
rator: a. dispozitiv: 1- baterie;2
- conductori metalici; 3 -mine
de creion; 4 - vas Petri ct apd
acidulatd, 5 - conectori tip
crocodil; b. detaliu din timpul
[uncliondrii.
a
Catodul este electrodul cu sarcini electr c5 negativi. Spre el se
deplaseazd cationii din vasul de electro rzd La catod au loc reactii
de reducere.
& elecrRoLtzA APEI
sA xE REAMINTIM!
Ai invSlat in clasa a Viil-a despre electrolrz; ::;,
Apa in stare purd nu conduce curentul electr:c E-ectroliza apei are loc
in prezenfa unor cantitSli mici de acrzr sau L,rze Ce1u1a in care are loc
electroliza apei se numeEte celula HoLfmarut si este :rezentata in figura 3.7.
.\CTI\ TT,\I'E E\PERI\I\ F-T \L \.
Mod de lucru. 1. Realizeazi o celula Ho.l.frn:itt,-, c:. in figura 3.7. Pentru
electrozi po{i folosi bare de nichel sau de grafrr irt:-,rr. pahar Berzelius de
250 mL pune 200 mL de apd ;i adauagd sub continua agitare qi rdcire 2-3
mL solu{ie de acid sulfuric concentrat. Umple rezen orul cu solulia astfel
preparatd ;i conecteazi electrozii la o sursd de curent i baterie de 9 V). Ce
observi? Natura gazelor care se degaja la cei doi electrozi se stabilegte cu
o aqchie de brad aprinsd.
Observalie, La cei doi electrozi se degajd saze Volumul de gaz obtinut
la anod este dublu celui ob{inut la catod. Gazul care se degaja la anod nu
arde, dar intreline arderea: este oxigenul (flg. 3 - b.1 i. rar ce1 care se degajd
la catod arde, dar nu intreline arderea: este hidrosenul I fig. 3.7 . b.2).
2. Construie;te montajul din figura 3.8. inrr-un vas Peni toarnd cca. 80 mL
din solulia de H2SOa preparatd la activitatea e\perlmentala 1. Adaugd 2-3
picdturi de indicator rosu de metii (sau orice indicator acrdo-bazic care are
culori diferite in mediu acid, respectiv bazic). Introd,r-r r arfurile celor doui
creioane, care sunt legate la baterie, in solutie. Ce obsen i?
Observu{ii. Dupd un timp in dreptul celor doua mtne de creion apar
coloralii diferite. La anod se deplaseazd ionii HO . Indicatorul se colo-
reazd in culoarea specifici mediului bazic. La catod se deplaseazi ionii
HrO*. Indicatorul se coloreazd specific mediului acid.
Apa ionizeaze conform echilibrului:
2H2OdHO-+H.O*
Ecualiile reacliilor chimice care au loc la in timpul procesului de
electrolizd a apei sunt:
. la catod (-): H.O* + le- -+ H+HrO reactie principald,
-+Hrf
2H reaclie secundard;
. la anod (+): HO *1e -+ HO reactie principala,
ZHO -+H"O + 1O"t reactie secundare.
'2'
Ecualia reactiei globale care are loc la electroliza apei este:
4
HrO ttrt +=Ort
112-+
Electroliza apei este o mebde importantd de oblinere a hidro-
genului gi a oxigenului, gaze care pot fi apoi folosite ca materii prime
in pile cu combustibil. in pile (care sunt celule electrochimice), in
)l se urma reactiei dintre hidrogen gi oxigen se formeazi api, se produce
actii electricitate gi se degajd o importantd cantitate de cdldurd. pile cu
combustibil funclioneazd in marile metropole in momentele in care
consumul de electricitate este foarte mare. in New york gi Tokyo
existd centrale electrice echipate cu pile hidrogen-oxigen. in figura
3.9 este prezentatd schematic o pilS cu combustibil.
\(. fl\.t t' \t't,, t)t. I'tt, I,R{)l[.{' f.
illtoartlL'S1i' i]11 fctL't,tl i'll li.il1it. l.-,;.. i,r,,'i:,1 ,r;..,.1r1/.i .;'., 1rfr11r;..r.. ;;
: loc
, 1t1;1 r1;.J1ftj iltli:i '. ittL,t :titti
) loc
.

l)t'rlIttl tiOiLitttCniltri' p(]1 1 aOnStr1 t.l -

3.7.
- \\ \\'\\ .;iSSr-l ilhlr.-r't;rt rrrn.t lc. il' I I r.in-.r ii i I - j - .rsir Hzo
- \\ \\'\\.\\ ii.ipctii.t.irr g la anod: H,-2H. +2€
:ntru rt u'tr - slt IIst'nSC. itr. itk
la catod:
rs de 2H'+ 112a,+ 2e- H,O
:2-3 3.2.1. Electroliza metode de obtinere -
Fig. 3.9. Pild cu combustibil.
stfel
.Ce
a metalelor
ecu Electroliza este principalul procedeu prin care se obtin metalele
cele mai reactive. Metalele situate in grupele 1 gi 2 se oblin prin a.
tinut electroliza combinaliilor lor naturale in stare topitd; de exemplu,
dnu sodiul din clorura de sodiu, potasiul din ciorura de potasiu, calciul
gajdt din fluorura de calciu gi magneziul din clorura de magneziu. Alumi-
niul se obline prin electroliza oxrdului de aluminiu, Al2O3 dizolvat in Na 2
lmL criolit, Na3[AlFu], topit, folosind electrozi de cdrbune. Metalele mai topit 3
,.t-J pulin active se obtin prin electroliza unor compugi ai lor in solulie. 4
) are
5
loud
@ oa.zruenra soDtuLut
Sodiul se ob{ine industrial prin electroliza clorurii de sodiu, NaCl 1 - NaCl; 2 - NaCltoplt 9l CaCl,
apar
in stare topiti. Electroliza se realizeazd Tn celuld Down, reprezen- 3 - Na topit;
olo-
ionii tati schematic Tn fig. 3.10 a. 4 - catod cilindric din oleli
ln topituri clorura de sodiu este complet ionizatd: 2Na+ + 2t-2Nai
5 - manta de proteclle din fler;
ionizare
;116; , Na* + Cl- 6 - anod dln graflti
in timpul procesului de electrolizi, sub influenla curentului elec- 2Cl- Clrl + 2s-.
tric au loc urmdtoarele reactii chimice: b.
de
. la catod (-): Na* +1e- -+ Na0 reaclie principald
.la anod (+): Cl- -1e- +Cl reaclie principali
2Cl-+Clrt reactie secundari
Ecualia reactiei globale este:
2Nacl electroliza
2NaJ +cl, > t
in urma electrolizeitopituriide cloruri de sodiu se obline pe l6ngd
sodiu gi clor. Fig. 3.10. Oblinerea qi
Sodiul este un agent reducdtor puternic folosit at6t ?n chimia orga- utllizarea sodiului:
nicd cat gi anorganicd. Este utilizat la fabricarea limpilor cu vapori a. reprezentarea schematicd a
de sodiu (vezi fig.3.10 b) 9i a unoraliaje care sunt lichide la tem- celulelor Dou'n:
peratura obignuit6, ceea ce permite folosirea lor ca fluide de ricire b. lampa cu vapori de sodiu
in reactoarele nucleare gi pentru confeclionarea termometrelor (1000 w).
pentru mdsurarea temperaturilor ridicate

45
 @ oIVNEREA ALUMIN t tJ LtJt
Aluminul se obline industrial prin prcceoelt brevetat in anul 1887
de chimistul german Karl Joseph Bayer Materia primd pentru
oblinerea aluminiului este bauxita, un amestec de Al(OH)3 gi diferili
oxizi ca impuritdli, cum ar fi SiO2. FerC. T O, etc. Procedeul are
doui etape importante:
- purificarea bauxitei 9i obtinerea ox dului de aluminiu, Al2O3 pur;
-electroliza oxidului de aluminiu: deoarece oxidul de aluminiu
are un punct de topire foarte mare. cca 2000"C este necesar ca
acesta sd fie micgorat; pentru aceasta oxidui de aluminiu se ames-
teci cu un mineral numit criolit, Na,a[AlF3] Amestecul oblinut se
topegte la 900'C, temperaturd mult mai mici decAt cea la care se
topegte Al203 pur. in urma electrolizei la catod se obtine aluminiu in
stare puri, iar la anod se degajd oxigen
Acest procedeu de oblinerea a aluminiuiui degi costisitor din
punct de vedere energetic, este inci foarte folosit in lume. La noi
Fig.3.11. Oblinerea firma ALRO din Slatina aplici procedeul Bayer pentru oblinerea
aluminiului la combinatul
aluminiului prin electroliza (fig. 3.11 ).
ALRO-Slatina.
ACTIVITATE DE TIP PROIECT.
intocme$te un referat cu tema: Aluminiul nt€roiL,,' ', iiroru/Lri.
Pentm documentare po(i consulta:
- rvr+rv. u.ikipedia. org
- u'r"vrv. web-science. c om
- \\rrrw. cffs-fricurs-imager'chimieaulycee. fr

@ oe,r,,l EREA crlPRULUr

Obfinerea cuprului prin electroliza solufiei de sulfat de cupru se
realizeazd industrial in celule de electrolizd a dror schemi este
prezentati in figura 3.6 (vezi pag. 43).
intr-o solulie de sulfat de cupru existi ioni care provin din ioni-
zarea apei gi din disocierea CuSOa:
2H2OCHO-+HrO*
CuSoo -+Cu2* +Sof-
La trecerea curentului electric prin aceasti solufie, ionii migreazd
spre electrozi, unde au loc urmitoarele reactii redox:
. la catod (-): Cu2* + 2e- -+ Cu reaclie principald
. la anod (+): HO- - 1e- -+ HO reacfie princlpalE

ZHo -+H,o
'2 +
1o, t rcacfie secundan*

in solufie au rdmas ionii hidroniu, HrO* gi ionii sulfat, SO?-.

Ecua[ia reacliei globale care are loc la electroliza unei solutii de
CuSOa este:
,.1
cusoo +Hro electroliza
>cu + ]ort +H2so4
2' .

46
 E RAFINAREA CUPRULUI
1887 Purificarea este o etapd importantd Tn oblinerea metalelor. Meta-
:ntru lele pot fi impurificate cu alte elemente (metale gi nemetale) aflate in
iferi!i concentralii mici. Un metal impur nu are aceleagi proprietd{i ca cel*
I are Tn stare purd. Purificarea metalelor (rafinarea lor) se poate face prin
electrolizi sau prin reacfii de oxidare a impuritdlilor ce trebuie inde-
pur; pirtate.
niniu Rafinarea cuprului prin electrolizd (tig.3.1Z) conduce la oblinerea
tr ca de cupru ultrapur (fig. 3.13); pldcile pot fi folosite 9i cu rot de catod
nes- in cuvele (bdile) de electrolizd. Electrolitul este o solulie apoasi de Fig. 3.12. Instalafie pentru
tse CuSOa, catodul, foi de cupru ultrapur gi anodul, cupru impur. rafinarea cuprului.
ese Puritatea cuprului astfel oblinut este de gg,g5. Ecualiire reacliiror
IU tn care au loc sunt:
. la catod (-): Cu2* + 2e- -+Cu
din
r noi
. la anod (+): Cu -+ Cu2* +2e-. I

3.2.2. Electroliza - metodi de obtinere

a nemetalelor
Nemetalele sunt agenfi oxidanli puternici, iar pentru cel mai pu- Fig. 3.13. Fire de cupru de
ternic dintre ei, fluorul, electroliza este singura metodi de obfinere. puritate avansat[, oblinute prin
Metoda elaboratd in anul 1886 de Henry de Moissan este aplicati rafinare.
industrial gi Tn prezent; ea constd in electroliza unei solulii de KF
dizolvati in HF anhidru.
Clorul se poate obline fie prin electroliza topiturii de NaCl (vezi
pag. 51), fie prin electroliza solutiei de NaCl.
ISC
:ste @ rrrcrRoLtzA saLUTtEt DE Nact- METIDA DE
oBTINERE A CLORULUT $t A H|DROXIDULU| DE SODTU
oni-
ACTTVITATE EXPERIMENTALA
Mod de lucru. intr-un vas in formi de U introdu o solulie de clorur[ de
sodiu, Nacl 10% qi doi electrozi de grafit legali la o sursi de curent (baterie
de 9 v). Lasd sistemul si evolueze un timp. ce observi? Adaugi in sorulia
din vas doui picdturi de fenolftaleini. Ce observi? Henry de Moissan
aza
observalii: Dupd un timp la cei doi electrozi se degaji gaze. prin add- (18s2-1e07)
ugare de fenolftalein[ solu]ia se coloreazi ?n roqu, indicdnd existenla unui laureat al Premiului Nobel
mediu bazic. pentru chimie in anul 1907.
o solulie de clorurd de sodiu conline ioni care provin din ioniza-
rea apei gi din disocierea clorurii de sodiu: ACTIVITATE DE TIP
PROIECT.
2HzO d
HO- + H.O*; NaCl -+ Na* + Cl- intocmeqte un referat cu tema:
in timpul electrolizei soluliei de clorurd de sodiu ionii se depla- Electroliza - metodd de obyinere
de seazd spre electrozi, unde au loc reacliile: a celui mai reactiv nemetal -
. la catod (-): HrO* + 1e- -+ H + HrO fluorul.
reaclie principald Pentru documenafre po{i con-
2H-+H, t reaclie secundard
sulta:
- wwwculfure.gouv.fr
 .la anod (+): Cl *1e- -+Cl reactie principald

2Cl -+ Clrt reactie secundari tr

in solulie rdm6n ionii hidroxid, HO 9i ionii de Na*, care formeazd elect
Num
hidroxidul de sodiu. Prezenla ionilor.hidroxid din solulie determini
colorarea fenolftaleinei in rogu. al elr
Ecualia reactiei globale care are loc la electroliza unei solutii de tl
clorurd de sodiu este: tr
electrolizd tului
2Nacl +ZHro >Hrf +clrt -2NaoH tr
Clorul se obline prin aceastd metodd la combinatele chimice de talelc
la Borzegti gi Govora gi este folosit ca materie primd pentru tr
oblinerea unor compugi organici cu multiple utilizdri. in figura 3.'14 ple d
sunt prezentate principalele direclii de utilizare a clorului oblinut prin
electrolizS.
Electroliza soluliei de clorurd de sodiu esfe o metodd importantd
Fig. 3.14. Utllizdri ale clorului,
atAt pentru oblinerea clarului, cdt gi pentru obtinerea unor substanle =
ob(inut prin electroliza solu{iei
cornpuse cum este hidroxidului de sadiu, NaOH. compus anorganic 1. C
de NaCl (in parantezd procentul
care are numeroase aplicalii practice (fig.3.15). egalr
din produc{ia mondiald).
cdtor
# rrgcrR oLtzA soLUTtEt DE toDURA oe PorAslu a) H:

METODA DE OBTTNERE A tODULtJt b)Ar

.\( 1'r\'t"l'A t'B: }]xPIRIMH,Nl AL.{ c)tt

intr-un tub in formd de U (fig. 3.16) introdu solutie de KI de concen- d) H:
tra{ie l0%. in ceie doui compartimente ale tubului introdu doi electrozi Com
conecta{i la o sursd de curent. Noteazh cu A bratr"ll rubului in care ai
introdus electrodul conectat la polul * al sursei si cu C pe cel in care ai
introdus electrodul conectat la polul negatir- a1 ei. Lasa sistemul sd evo- i
lueze circa 20 de minute, apoi deconecteazd electrozii Si scoate-i din tub.
Adaugi in cele dou[ tuburi, cu grijd, cAte doua picdluri de amidon. Ce 5
observi?
Observa{ii: La adhugarea de amidon solulia din tubul in care a fost
,,*" al baterlei s-a colorat in albastru.
electrodul conectat la polul
Ecualiile reacliilor chimice care au loc sunt: 3t

. la catod (-): H.O* + 1e -+ H + HrO reaclie principa16

Fig. 3.15. Utilizdri ale NaOH 2H-+H, t reaclie secundard 2. Pt
obtinut prin electroliza solu{iei
de NaCl. . la anod (+): | - 1e- + I reactie principald repft
cere
2l -+lrl reaclie secundare +6
Reaclia totalS este: S-
2K* +21- +2H* + 2Ho-
electrolize
> Lr+\+ 2K + zHro- 0
Fe-
Se observi cd Tn procesul de electrolizd a soluliilor, dintre tolii
ionii prezenli Tn sistem, participi la reacliile redox care au loc la 4
electrozi doar anumiti ioni.
e-
in general, cu cat un metal cedeaze mai ugor electroni, cu atat el -1
se va reduce mai greu la catod. Se reduc ugor ionii metalelor mai cl-
Fig. 3.16. Dispozitiv pentru pulin active: Cu, Ag, Au gi mai greu ionii metalelor alcaline 9i alca-
electroliza KI. lino-pimAntose.
48