PhD.

LUCIA NEAGOE

MEDITATIA
Ghid pentru incepatori

2012
 CUPRINS

1. Ce este meditatia?

2. Efectele meditatiei

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

3.2. Cand meditam?

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

3.3.2. Observarea respiratiei

3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

3.3.5. Meditatia cu sunete

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

3.3.7. Meditatii ghidate

3.3.8. Meditatii active (in miscare)

4. In loc de concluzii

5. Bibliografie recomandata

2
1. Ce este meditatia?

Meditatia este o stare de claritate mentala, de atentie sporita, de

contact profund cu realitatea.
In cea mai mare parte a timpului, noi suntem distrasi de la a fi
atenti la ceea ce se intampla in momentul de fata, de ceea ce se
numeste "dialog interior". Exceptie fac perioadele cand suntem foarte
concentrati si cufundati in ceea ce facem. Dialogul interior este acea
voce interioara pe care o auzim comentand, aducandu-si aminte de
lucruri din trecut sau imaginandu-si intamplari viitoare, discutand sau
certandu-se cu cineva, interpretand ceea ce se intampla, tinandu-ne
intr-o stare de agitatie aproape permanenta.
Acest "pitic vorbaret" ne impiedica sa fim conectati cu momentul
ACUM, sa fim prezenti si atenti si sa simtim bucuria prezentului. Eckhart
Tolle (ca si alti maestrii spirituali) au aratat ca nu exista nimic in afara
Clipei de acum, suferinta este creeata de iluziile mintii si ca singura cale
de a obtine fericirea durabila (nu cea iluzorie din planul 3D pentru care
trebuie sa platesti un pret, pe principiul ca orice plus atrage un minus)
este aceea de a iesi din starea obisnuita de inconstienta si a intra in
contact cu realitatea, fiind complet prezenti in momentul acum. Cartea
lui Eckhart Tolle, "Puterea prezentului" considerata deja o capodopera,
poate fi citita aici.
Contactul cu ceea ce este acum produce o stare de calm, liniste,
bucurie, chiar extaz, in functie de profunzimea acestui contact. Chiar si
evenimente tensionate, angoasante, de iminenta a mortii pot produce
aceste stari, deoarece, mai ales cand e vorba de perceperea amenintarii
mortii, mintea este scurtcircuitata si atunci ramanem noi, goi, puri, fiind

3
extaz, bucurie si iubire, adica ceea ce suntem noi cu adevarat. Si poate
unora dintre voi vi s-a intamplat sa aveti parte de experiente extrem de
amenintatoare la adresa vietii si...va aduceti aminte ca, pe langa frica
teribila pe care ati simtit-o, ati avut un moment in care ati simtit liniste,
impacare si chiar un sentiment straniu de bucurie vis-a-vis de ceea ce se
intampla? Acela a fost momentul in care mintea a clacat si ati ramas voi,
adevarata voastra fiinta. Aceasta este starea pe care dorim sa o
obtinem, starea de meditatie.
Ceea ce este important sa intelegem, este faptul ca noi nu suntem
mintea noastra, suntem mult mai mult decat atat. Cei mai multi dintre
oameni se identifica cu acel "pitic vorbitor", cu mintea, pana cand isi dau
seama ca de fapt, nu ei vorbesc, ca fiinta lor si acel "pitic" sunt doua
lucruri total diferite. Acest lucru este mai dificil de explicat si, mai ales
de inteles printr-un proces cognitiv, de aceea nici nu insist cu descrierea
lui. E ca si cum ai vrea sa cuprinzi cu mintea ceea ce nu tine de minte,
ceea ce e imposibil. Revelarea acestei stari de fapt nu se poate realiza
decat prin experimentare directa - si aici meditatia, ca si tehnica, ne
poate ajuta - realizarea experientei de a fi subiect si observator in
acelasi timp.
In concluzie, in starea de meditatie vom intelege clar si vom
experimenta disocierea: nu ne vom mai identifica cu ego-ul nostru,
personajul pe care-l jucam, ci vom percepe totul din prisma constiintei
universale, fiind perfect constienti ca noi suntem aceasta.
Exista in principal trei stari de constiinta: constientul,
subconstientul si supraconstientul (asa cum au fost definite de Freud si
Jung). Supraconstientul este locul de unde ne vin intuitiile, inspiratiile
bruste si profunde, viziunile, zona de unde ni se intampla lucruri

4
miraculoase in viata, asa numitele coincidente sau "sincronicitati" (vezi
C.G. Jung, Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a - cauzala ). Este
locul in care ajungem prin meditatie. Meditatia este "orice practica al
carei scop este constientizarea supraconstienta" (J. Donald Walters,
Meditatia pentru incepatori, p. 21). Walters arata ca supraconstientul
este adevarata sursa a intregii constiinte. "Mintea constienta si mintea
inconstienta nu fac decat sa filtreze aceasta constiinta superioara - ca sa
folosesc o analogie, asemenea transformatorului care aduce voltajul
ridicat la un nivel mai redus, facandu-l accesibil in locuintele noastre."
(idem, p. 22). Si tot el compara supraconstiinta cu "cerul infinit de
deasupra capetelor noastre, cu vasta lui panoplie de stele. Stim ca
stelele sunt permanent acolo, stralucitoare. Cu toate aceste, nu le putem
vedea decat atunci cand lumina soarelui nu mai inunda cerul,
estompandu-le. Lumina soarelui, in cazul acestei analogii, reprezinta
gandurile si sentimentele generate de ego, care sterg constiinta
supraconstienta de pe cerul nostru mental." (idem, p. 23).
Starea meditativa este asadar, starea de supraconstiinta.

In al doilea rand, termenul de "meditatie" este folosit si pentru a

desemna ansamblul de tehnici, de practici (fiind vorba asadar, de un
proces) ce pot fi realizate pentru atingerea starii de calm, liniste,
detasare, atentie, bucurie, extaz de care am vorbit mai sus.
Desi Osho afirma ca nu poti sa practici meditatia ci numai sa fii in
stare de meditatie, pentru ca nu trebuie sa faci nimic, ci numai sa revii
in starea ta naturala, nefacand nimic, retinem totusi si aceasta conotatie
a termenului "meditatie", avand o utilitate practica: el este folosit in
diverse texte si, de asemenea, pe parcursul acestei lucrari, avand

5
aceasta semnificatie, desemnand o cale, o modalitate de a obtine starea
de observator (starea meditativa), pentru ca mintea este obisnuita sa
gandeasca in felul acesta. Pana la urma, textul de fata se adreseaza
mintii, cu toate ca se vrea in primul rand o invitatie la experimentare.
Trebuie numai neaparat avut in vedere ca mintea nu este, in acest
context, decat un instrument care ne ajuta sa intelegem niste lucruri.
Exact ca o scara de care ne folosim sa urcam la un anumit nivel, cand
ajungem acolo sus, ea trebuie abandonata, pentru ca nu mai foloseste la
nimic. Mai mult, ne poate incurca, dandu-ne senzatia ca tot mai avem
nevoie sa urcam, impiedicandu-ne sa punem piciorul pe mult-doritul
taram miraculos. Si, oricat ar parea de neobisnuit, acelasi lucru trebuie
sa se intample intr-o zi si cu tehnica meditatiei: va veni o zi cand
postura lotusului, lumanarica si betisoarele parfumate vor fi date la o
parte, pentru ca vom reusi sa ne creem starea meditativa pe tot
parcursul zilei, in activitatile obisnuite: sa fii in stare de meditatie cand
dai cu aspiratorul, repari masina, dansezi sau faci dragoste sunt cele mai
minunate lucruri care se pot intampla!

Unde ajungem?
Meditatia ne conduce intr-un spatiu de puritate, acceptare si iubire
absoluta, neconditionata. Este zona unde iti dai seama ca nu exista
nimic...ca tot ceea ce percepem ca realitate nu sunt de fapt decat niste
programe mentale...niste iluzii. "There is no spoon", replica baietelului
din Matrix care indoia o lingura cu forta gandului este reprezentativa
pentru aceasta stare. Infricosator, nu? Da, infricosator pentru minte,
pentru ego, care simte cum piere. Infricosator sa accepti ca de fapt nu
exista nimic din ceea ce consideram noi a fi realitate...si, in acelasi timp,

6
atat de sublim sa atingi nimicul! Niciodata mintea nu va accepta ca poti
sa gasesti fericirea, extazul in....nimic, si va cauta sa gaseasca tot felul
de argumente contra: "Pai atunci care mai e sensul?", "O sa ma
plictisesc!", "N-o sa mai simt viata, n-o sa mai simt ca traiesc!", "Sa stau
asa, in non-actiune, pai ce, sunt mort?".
Tineti cont ca nu este decat "piticul vorbaret" care isi face de lucru.

2. Efectele meditatiei

Printre beneficiile meditatiei se numara:

1. O relaxare profunda, cu efecte benefice asupra fiziologiei corpului;
2. Expansiunea constiintei. Constientizezi ca esti mult mai mult decat
credeai, iti extinzi limitele;
3. Cresterea increderii in sine, in ceilalti, in viata in general.
Descoperirea ca esti mai mult decat credeai, va face ca lucrurile care
inainte te controlau, acum sa le poti controla tu pe ele;
4. Claritate si viziune integratoare asupra diverselor aspecte ale
vietii tale. Iesirea din rolul de "pitic vorbaret" si conectarea cu constiinta
atotcuprinzatoare, te va ajuta sa "vezi" ceea ce nu vedeai inainte, sa
gasesti solutii creative la problemele tale;
5. Control asupra propriei vieti. Nu vei mai lasa stresul si reactiile
emotionale sa-ti dicteze viata, ci vei stabili singur ce vei vrea sa faci;
6. Reducerea anxietatii. Vei aborda situatiile, oamenii si viata in
general, cu mai multa incredere si curaj;
7. Cresterea nivelului de energie. Ai auzit de yoghinii foarte avansati
in meditatie care mediteaza ore in sir dezbracati in zapada si ies aburi

7
din ei? Ei, bine...nu vei ajunge asa curand la acel nivel, dar vei simti cu
siguranta o crestere a nivelului energetic al corpului tau;
8. Echilibru emotional, reducerea iritabilitatii, ingrijorarii si a starilor
proaste;
9. Abilitati imbunatatite de invatare si memorare. Meditatia induce
creierului unde alpha stabilizate si unde theta, foarte utile in invatare;
10. Senzatie de vitalitate si reintinerire, abordarea vietii cu energie
pozitiva;
11. Cresterea creativitatii. Datorita conectarii la rezervorul infinit al
intuitiilor si inspiratiilor profunde, vei avea o creativitate marita, in toate
aspectele vietii tale.
12. Cresterea acceptarii, pacii si linistii interioare;
13. Cresterea fericirii, pur si simplu...

Cum iti dai seama ca ai atins starea de pace interioara? Cateva

semne ar putea fi revelatoare:
- abilitatea de a te bucura de fiecare moment;
- o abilitate scazuta de a te ingrijora;
- sentimentul de conectare cu ceilalti si cu natura;
- un interes scazut acordat conflictului;
- frecvent, episoade coplesitoare de recunostinta;
- tendinta de a gandi si actiona spontan mai degraba decat judecand, cu
frica si ingrijorare rezultate din experientele anterioare;
- un interes scazut de a-i judeca pe ceilalti;
- un interes scazut de a interpreta comportamentele altora;
- "atacuri" frecvente de zambet si ras, chiar si fara motiv aparent;

8
- o tendinta crescuta de a lasa lucrurile sa se intample mai degraba
decat a le face sa se intample;
- o tendinta crescută de a oferi iubire altora, precum şi nevoia
incontrolabila de a extinde aceasta iubire la tot ce ne inconjoara, la
intreg Universul.
Mai mult, meditatia a fost recunoscuta in final de medicina vestica
ca avand efecte benefice in tratarea diverselor boli, printre care si bolile
mintale.

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

In principiu, putem medita in exterior (in natura) sau in interior
(locuinta, templu, spatiu acoperit). Spatiile exterioare sunt recomandate
atunci cand avem ca scop extinderea constiintei si unificarea cu
Universul, pe cand spatiile interioare sunt mai potrivite atunci cand ne
confruntam cu simptome de imprastiere, lipsa de concentrare, dificultate
de a trai momentul Acum.
In exterior se poate medita pe o plaja, in padure, pe varful
muntelui, pe malul unui rau sau in orice loc care ne inspira. In general
aceste locuri au o vibratie ridicata si simplul contact cu ele ne confera o
stare de liniste si armonie. Bineinteles, spatiile exterioare de meditatie
pot fi si create de oameni, cum ar fi gradinile japoneze Zen care
respecta niste principii stricte pentru realizarea armoniei exterioare si
interioare.

9
 In interiorul locuintei, este bine sa dedicam un loc anume acestei
practici, in care sa nu patrunda alte persoane, un loc care cu timpul se
va incarca cu vibratia meditativa si fata de care vom simti o atractie
speciala cand vom avea intentia sa meditam. Este foarte important sa
mentinem spatiul curat si in ordine (chiar intreaga camera daca zona de
meditat este un colt de camera). Avem nevoie de o pernuta bine
umpluta (tare) sau chiar doua daca sunt mai moi pentru a ridica bazinul
la o inaltime convenabila in pozitia lotusului. Unii recomanda acoperirea
pernutei (si sub picioare) cu o bucata de matase rosie, pentru o mai
buna circulatie a energiei. De asemenea, nu trebuie sa lipseasca
lumanarile (fara arome artificiale), betisoarele parfumate sau uleiurile
aromatice si clopotul tibetan pentru purificarea spatiului. Pentru
cresterea confortului puteti medita acoperiti cu o patura sau cu un sal.

3.2. Cand meditam?

Este foarte important sa meditam regulat, de preferat zilnic si la
aceeasi ora, pentru a se forma o obisnuinta. Daca intr-o zi ni se pare ca
nu avem timp pentru meditatie, e bine totusi sa meditam chiar si pentru
cateva minute, chiar si fara pregatiri speciale, pentru a nu ne pierde
obisnuinta. Desi exista anumite ore mai propice meditatiei (6, 12, 18 si
24 avand legatura cu miscarea Soarelui), cel mai important este sa
gasim o ora potrivita cu programul nostru, sa nu fim presati de anumite
lucruri care urmeaza sa fie facute urgent si sa nu fim prea obositi,
pentru ca efectul cel mai probabil va fi acela ca vom adormi.

10
 Durata unei sesiuni poate varia de la cateva minute la cateva ore,
insa este de preferat sa meditam minim 20-30 de minute, pentru a
putea ajunge la o oarecare profunzime a starii.
Inainte de inceperea sesiunii de meditatie este recomandat sa
faceti un dus, lasand apa sa curga direct in crestetul capului sau, daca
nu aveti posibilitatea, macar sa va spalati pe maini si pe fata. Curatarea
corpului este o metoda de purificare fizica si emotionala. De multe ori,
daca nu aveti nici posibilitatea de a va spala pe maini, acelasi efect il
obtineti daca frecati mainile de cateva ori ca si cum v-ati spala pe maini,
chiar daca nu aveti apa si sapun.

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

Poziţia în care se face meditaţia se cheamă postură. Pentru o

meditaţie corectă postura este foarte importantă. În postură se poate
sta: în genunchi, în poziţie lotus sau semilotus, sau pe scaun.
Pentru incepatori, adesea este dificil sa pastreze pentru mai mult
timp pozitia lotusului fiind relaxati si fara sa simta dureri sau amorteli,
deoarece corpurile lor, ca ale tuturor occidentalilor, au fost invatate cu
statul pe scaun. De aceea, intr-o prima faza, daca sesizati ca sunteti
prea agitati si distrasi de senzatiile din corp in pozitia lotusului,
recomand sa realizati meditatia pe un scaun, de preferat cu spatar si
fara manere, acoperit sau nu cu o patura de lana si o bucata de matase
rosie pana sub picioare si peste spatar.

11
 Postura corectă se obţine - in toate cele trei pozitii - ţinând spatele
drept, bărbia puţin retrasă, mâinile cu palmele pe picioare sau în poală
cu degetele mari în prelungire, celelalte degetele fiind împreunate. Mai
exista si varianta de a tine mainile pe genunchi, cu palmele in sus, cu
degetul mare si cel mijlociu unite.
In ceea ce priveste picioarele, in pozitia lotusului ele trebuie tinute
cat mai aproape de baza coloanei, exceptie facand situatiile in care
anumite probleme de sanatate nu va permit. Nu este recomandat sa
fortati nimic, ci sa gasiti o pozitie in care sa va simtiti cat mai relaxati.
Desigur, pozitia cea mai confortabila ar fi culcati pe spate, dar nu este
recomandata in meditatie - ci mai degraba in sedintele de
psihoterapie :D - datorita tendintei de a facilita alunecarea spre
subconstient (or, scopul meditatiei este acela de a intra in contact cu
supraconstientul).
Atunci cand alegeti sa meditati pe scaun, picioarele trebuie sa
asigure un bun contact cu solul, avand talpile lipite de podea, putin
departate.
Cand inchideti ochii, privirea trebuie indreptata in sus iar varful
limbii pe cerul gurii, la radacina dintilor din fata. Chiar daca nu veti face
acest lucru de la inceput, constient, veti observa, pe masura ce
practicati, ca atunci cand intrati in stari profunde de meditatie, asociate
cu deschiderea celui de-al treilea ochi, privirea si varful limbii se vor
orienta de la sine, in mod automat, in pozitiile mai sus mentionate.
In timpul meditatiei trebuie vegheat in permanenta asupra posturii,
pentru ca, daca nu am intrat in stari meditative profunde, ea are
tendinta sa se modifice (spatele sa se arcuiasca, capul sa cada, etc.).
Totusi, daca simtim la un moment dat pozitia atat de inconfortabila incat

12
nu ne putem relaxa, este de preferat sa deplasam (scuturam) usor, fara
miscari bruste, partea corpului unde simtim disconfortul. Cu timpul,
exersand, articulatiile capata flexibilitate si ne va fi din ce in ce mai usor
sa abordam postura in mod corect.

3.3.2. Observarea respiratiei

După ce s-a obţinut postura corectă, respiraţia joacă un rol

primordial. Cel care respiră corect trăieşte mult, intens, în pace.
Practicarea respiraţiei corecte permite neutralizarea şocurilor nervoase,
stăpânirea instinctelor şi pasiunilor, controlarea activităţii mentale.
"Respiratia trebuie sa fie lenta si profunda. Centrul vostru ombilical
se umfla si se dezumfla ritmic. Respirati asa cum respira noul nascut sau
animalul. Toraxul lor este imobil. Ei inspira ridicându-si abdomenul si
expira readucându-l la pozitia normala. Respiratia abdominala este
singura naturala. Aprofundând-o, ea va va procura o senzatie de pace
din ce în ce mai profunda". (Osho - Meditatia, calea perfecta, una dintre
lucrarile de baza in practicarea meditatiei).
(Osho) "Ati uitat încet, încet, cum sa respirati din cauza tumultului
mental pe care vi l-a indus anturajul vostru, din cauza tensiunilor care v-
au infectat spiritul. Priviti adolescentul. Deja respiratia sa a devenit ceva
sarac, artificial, limitat la partea superioara a plamânilor. Abdomenul
este blocat. Voi însiva ati constatat desigur ca, cu cât sunteti mai
tulburati, cu atât respiratia voastra se cantoneaza mai aproape de piept.
Nu mai ramâne nimic din cadenta ampla a corpului care traieste
spontan. Vegheati la restaurarea respiratiei abdominale, supla si usoara.
Aceasta va va ajuta sa va calmati spasmele mentale." Mai multe despre
meditatie in viziunea lui Osho aici.
13
 Observarea respiratiei este esentiala atunci cand vorbim de
meditatie; este una din tehnicile cele mai simple, dar eficiente de
stabilire a contactului cu ceea ce suntem, cu sufletul nostru. Chiar
etimologia cuvantului, a sufla - suflat - suflet, ne arata o origine comuna
a celor doua (cel putin in imaginarul colectiv al poporului roman, in alte
culturi lucrurile stau altfel).
Cum observam respiratia?
Observam detasat, fara a incerca a schimbam ceva, aerul care intra
si iese prin nari, pe caile respiratorii pana in plamani. O varianta folosita
frecvent si foarte eficienta este observarea senzatiilor date de respiratie
pe buza superioara: caldura pe expir, respectiv raceala pe inspir. De
mare ajutor in acest proces este tehnica "Rece - Cald" , adica in timp ce
inspiri iti spui in gand "Rece" si in timp ce expiri iti spui "Cald"

Putem sa ne imaginam ca stam pe malul unui rau si ne privim pe

noi insine din spate, de la nivelul cefei, in zona bulbului rahidian (acesta
fiind sediul ego-constiintei). Raul este format din gandurile noastre care
vin si pleaca, pe care le observam detasat, nelasandu-ne antrenati in
suvoiul valurilor lor (tehnica descrisa de J. Donald Walters in "Meditatia
pentru incepatori", pp. 38-39).
Important in acest proces este sa fim receptivi, sa ascultam si sa
vedem tot ceea ce apare, fara a face nici un efort si, mai ales, fara a
lupta impotriva gandurilor care vor sa apara. Cu cat vom incerca mai
mult sa le anihilam, cu atat ele vor reveni cu o si mai mare forta. Este
suficient sa le observam ca niste spectatori, fara a ne lasa antrenati in
ele, fara a ne identifica cu ele, ci fiind constienti tot timpul ca sunt
simple ganduri care vin si pleaca.

14
3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

O alta tehnica de meditatie presupune observarea senzatiilor care

apar in corp. Stand in aceeasi pozitie lotus, se observa, detasat, fara a
incerca sa schimbi nimic, eventualele tensiuni, dureri, furnicaturi,
mancarimi, zgomote intestinale, etc. Se incepe cu senzatia cea mai
intensa si se sta cu atentia acolo pana senzatia fie dispare, fie se
transforma.
O varianta ar fi sa-ti scanezi corpul de jos in sus, imaginandu-ti o
fasie luminoasa care-ti inconjoara corpul intr-o spirala, de jur imprejur,
si inapoi, de sus in jos .

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

Acelasi lucru se poate realiza fixand cu privirea un obiect cu vibratie

inalta: flacara unei lumanari, imagine, cruce, mandală, al treilea ochi,
poza unui maestru spiritual, etc. Ca sugestie, se pot folosi:

"Floarea vietii" (din geometria sacra)"Crucea" (simbol crestin)

15
 "Om Mani Padme Hum" (simbol tibetan)

"Tripura Sundari" (simbol hindus)

De asemenea, daca dorim sa meditam cu imaginea unui maestru

spiritual, trebuie sa avem grija fie sa avem o poza cu el, fie, unde nu
este posibil (Isus, Fecioara Maria) sa meditam cu o icoana inspirat
realizata, cu vibratie inalta.
Trairi absolut inaltatoare apar, de exemplu, in meditatia cu poza
maestrului spiritual Osho; cei care practica acest tip de meditatie ajung
dupa un timp sa aiba stari de orgasm cosmic privindu-l pe Osho intr-un
mod profund meditativ.

3.3.5. Meditatia cu sunete

16
Sunetul OM Acest tip de meditatie se poate realiza si individual,
dar efectele cele mai spectaculoase se pot inregistra daca este practicata
intr-un grup. In pozitia lotusului, se inspira, iar pe expir se rosteste
sunetul "Om", prelungit cat dureaza expirul. La un moment dat sunetele
emise de participanti se vor armoniza si vor canta o muzica divina care
poate rivaliza cu muzica cantata de cea mai minunata orga.

Meditatia cu boluri tibetane Numite si boluri cantatoare, ele vibreaza,

prin atingere cu un betisor, producand sunetul primordial OM despre
care se spune ca a stat la baza creatiei. Se poate realiza o adevarata
terapie prin trecerea bolurilor vibrante prin dreptul chakrelor, si altele.
Mai multe amanunte gasiti aici.

Meditatia cu muzica Este de preferat la inceput sa ne folosim de o

serie de instrumente, cum ar fi muzica, pentru facilitarea relaxarii si
detasarii de ganduri, dar si pentru inducerea diverselor stari cu care
vrem sa ne conectam (de exemplu, puteti gasi aici o melodie foarte
potrivita pentru revelarea principiului feminin). Sunt potrivite de
asemenea inregistrari cu sunete din natura (ciripit de pasarele, sunetele
delfinilor sau ale insectelor, susurul apelor) care faciliteaza instalarea
calmului si relaxarii, detasarea de ganduri (ideal ar fi ascultarea acestora
in mod direct "de la sursa", in natura). Ca muzica terapeutica este de
remarcat creatia lui Jean Louis Fargier - Biomusic.

Alte tipuri de meditatie cu sunete Sunt procese in cadrul carora

starea de meditatie este indusa sau facilitata, prin folosirea diverselor
tehnologii care actioneaza direct asupra creierului, cum ar fi tehnologiile

17
Hemi-Sync, o serie de meditatii si acordaje realizate de Tom Kenyon,
folosirea frecventei vindecatoare 528 Hz (frecventa inimii) sau 936 Hz
(pentru activarea glandei pineale), etc.

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

Folosita in special in Tantra, meditatia ochi in ochi este meditatia cu

un partener, in pozitia lotusului, stand fata in fata si privind unul in ochii
celuilalt. Este modul de a privi unul in sufletul celuilalt. Maestrul
Octavian Tiganus, in al sau Punctul zero spune ca in momentul acela de
fapt glandele pineale (cel de-al treilea ochi) ale celor doi intra in
rezonanta vibratorie. Tot el spune ca scopul oricarei meditatii (si in
special a celei tantrice) este in final maturizarea acestei glande pineale,
aducerea in ea a unei energii cat mai mari si de o frecventa cat mai
ridicata, pentru ca ea faciliteaza perceptiile noastre si, in consecinta,
directia in care vom crea realitatea din jurul nostru.

3.3.7. Meditatii ghidate

La intersectia dintre meditatie si hipnoza, acestea sunt modalitati

prin care ne autoprogramam pentru indeplinirea unor intentii (abundenta
si prosperitate, atragerea sufletului pereche, vindecarea unor boli,
revelarea Sinelui, etc). Meditatiile ghidate sunt mesaje transmise fie live,
de catre un facilitator, fie sunt inregistrate, audio, pe un fundal cu
muzica de relaxare si/sau vindecatoare sau video, in care, alaturi de
muzica, apar si imagini cu vibratie inalta. Meditatii ghidate remarcabile
gasiti aici si aici.

18
3.3.8. Meditatii active (in miscare)

Acestea sunt procese in care sunt folosite muzica, corpul si

respiratia cu scopul cresterii starii de constientizare si de prezenta. Cele
mai multe sunt create de Osho (Chakra Breathing Meditation, Dynamic
Meditation, Kundalini Meditation, No Dimensions, Whirling Meditation,
Nataraj Meditation, etc.), dar si de alti autori cum ar fi Gabrielle Roth, cu
Dansul celor 5 ritmuri.
4. In loc de concluzii

Prezentul material este conceput in cea mai mare parte pe baza

experientelor mele personale si este in acelasi timp un ghid pentru
evolutie spirituala, autocunoastere si vindecare pe toate nivelurile.
Ghidul nu este exhaustiv, mai exista in afara de cele prezentate, multe
tehnici de meditatie, pe care eu nu le-am experimentat, dar care se pot
dovedi de un real folos pentru cititor: Meditatia Vipassana, Meditatia
Zen, Meditatia Transcendentala, pentru a aminti cateva dintre cele mai
cunoscute. Cititorul poate sa-si aleaga din multiplele tehnici descrise pe
cea cu care simte ca rezoneaza cel mai mult dar, cel mai important lucru
este ca, odata stabilita, sa se focalizeze pe o singura tehnica, pe care sa
o practice cu regularitate. Nu este importanta tehnica aleasa cat
disciplinarea, faptul de a alege sa petrecem zilnic o ora sau mai putin cu
sufletul nostru si a veghea cu perseverenta la indeplinirea acestui lucru.
In felul acesta se formeaza o atitudine, cea de prezenta si de control
constient al reactiilor noastre, in definitiv de control al propriei noastre
vieti.

19
5. Bibliografie recomandata
1. C.G. Jung, "Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a - cauzala"
2. Osho - "Meditatia, calea perfecta",
3. Marc de Smedt, "Tehnici de meditatie si practici ale trezirii spirituale "
4. Eckhart Tolle, "Puterea prezentului"
5. J. Donald Walters, "Meditatia pentru incepatori", Bucuresti, Pro
Editura si Tipografie, 2008

20