OPTIONAL CONSILIERE VOCATIONALA

Nevoi-Interese- Valori

Pornind de la importanța pe care cunoașterea intereselor, valorilor și nevoilor de viață o are în

planul consilierii de carieră, prin intermediul acestui optional ne-am propus să realizăm o scurtă
incursiune în dinamica acestui proces prin intermediul unor exerciții relativ simple care facilitează
accesul la aceste informații.
,,Care sunt interesele mele?” poate fi uneori o întrebare dificilă, chiar dacă multe dintre alegerile
pe care le facem se bazează pe aceste interese.
Activităţile care ne plac sunt de cele mai multe ori indicatori ai intereselor noastre, unele
activităţi preferate fiind rezultatul unor interese similare.

Exerciţiul 1: ,,10 lucruri/activitati pe care îmi place să le fac” (după Amundson, 2006)
Acest exercițiu facilitează accesul la dorinţele, nevoile şi interesele personale, extinzând astfel
cunoaşterea de sine.
Exerciţiul se lucrează în diade.
Fiecare copil îşi alege o altă persoană dintre colegii prezenţi, pe care o cunoaşte mai puţin în
momentul prezent şi se aşează lângă ea.
Fiecare are în faţă foi albe de hârtie şi un instrument de desen.
Copiii sunt apoi încurajati să deseneze pe foi 10 lucruri (ca şi activităţi) pe care le fac cu plăcere
şi care sunt importante pentru ele, indiferent de natura lor(sa deseneze un element reprezentativ al
activitatii alese)
După ce lista a fost compusă, fiecare activitate este abordată pornind de la următoarele aspecte:
când a fost ultima dată realizată?; care au fost costurile implicate?; activităţile au fost realizate de
persoana singură sau împreună cu alţii?; au fost spontane sau planificate?; cum au ajutat persoana să-
şi îndeplineasă nevoile (mentale, fizice, emoţionale, spirituale)?
Activităţile identificate sunt apoi comunicate partenerului de diadă.
La final, se discută în cadrul grupului experienţa avută.

Exerciţiul 2: Prima zi la lucru (după Staley, 2007)

Acest exercițiu poate fi utilizat ca o alternativă la aplicarea unui chestionar de interese.
Participanții sunt provocați să-și imagineze că se află în prima zi la un loc de muncă , în care fac
cunoştinţă cu mediul profesional nou în care vor lucra. Preluând ideile teoriei lui Holland, copiii sunt
rugati să-și imagineze că spaţiul în care se află este o cameră mare de forma unui hexagon cu șase
colţuri(masute pe care se afla imagini cu diverse activitati/profesii)
 Convenţional (C) Realist (R)

Întreprinzător (Î) Intelectual (I)

Social (S) Artistic (A)

În fiecare colţ se află oameni care realizează diferite tipuri de activităţi.

Realist: activităţi care necesită manipularea explicită, organizată sau sistematică a obiectelor,
instrumentelor, maşinilor; activităţi tehnice etc.
Convenţional: activităţi care necesită manipularea explicită, ordonată şi sistematică a datelor
cum ar fi înregistrări, completare sau producere de materiale, organizare de date numerice conform
unui plan prestabilit, operare pe calculator pentru atingerea unor scopuri organizaţionale sau
economice; muncă de birou; contabilitate etc.
Întreprinzător: activităţi în care solicită alte persoane pentru atingerea scopurilor sale
organizatorice sau financiare; vânzări; avocat.
Investigativ: activităţi care necesită investigarea observaţională, simbolică, sistematică şi
creativă a fenomenelor fizice, biologice şi culturale pentru a le putea înţelege şi controla; lucrul cu
ideile sau conceptele abstracte mai degrabă decât cu oamenii; activităţi ştiinţifice sau de cercetare.
Social: activităţi de predare şi terapeutice care necesită informarea, pregătirea, dezvoltarea, grija
pentru alte persoane.
Artistic: activităţi ambigui, libere, nestructurate care necesită manipularea materialelor pentru a
crea noi forme sau produse de artă, activităţi care presupun relaţionarea personală indirectă, printr-o
autoexprimare proprie mediului artistic.

Fiecare copil este încurajat să se îndrepte către acel colț care i se pare mai interesant, sau în care
crede că se va simți confortabil.
Este o etapă în care, fiecare copil este rugat să discute unel și să identifice aspectele care l au
indreptat spre respectiva masuta.
Apoi, fiecare este susținut să aleagă următorul colț care i se pare interesant, apoi pe al treilea.
De fiecare dată, este încurajată comunicarea dintre membrii și identificarea aspectelor comune,
diferențiatoare, conștientizând în fiecare caz, emoțiile, gândurile și nevoile personale.
La final, fiecare împărtășește celorlalți experiența trăită și este încurajat să realizeze o
ierarhizare a celor trei domenii/activitati alese.
Aceste informații pot fi interpretate folosind sistemul teoretic dezvoltat de Holland.
 Teoria se bazează pe 4 aserţiuni principale:
1. Majoritatea oamenilor pot fi incluşi în 6 tipuri psihologice: realist, investigativ, artistic,
social, întreprinzător şi convenţional;
2. Există 6 tipuri de medii: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzător şi convenţional;
3. Oamenii caută medii care să le permită exersarea deprinderilor şi abilităţilor, medii în care
să-şi exprime atitudinile şi valorile;
1. Comportamentul unei persoane este determinat de interacţiunea dintre tipul său psihologic şi
caracteristicile mediului.
Pornind de la maniera în care tipurile se dezvoltă, Holland accentuează ideea potrivit căreia
tipurile produc tipuri întrucât conţin în structura lor în egală măsură aspecte genetice şi aspecte legate
de mediu.
Holland arată că, într-o largă măsură, interesele carierei sunt o expresie a personalităţii
individului.
Trăsăturile de personalitate sunt identificate prin preferinţele către anumite activităţi din
domenii variate. În grade diferite, fiecare individ corespunde unuia dintre cele șase tipuri esenţiale de
personalitate. Cu cât persoana corespunde mai mult unui tip, cu atât va manifesta comportamentele şi
trăsăturile asociate cu tipul respectiv
Interacţiunile existente între cele șase tipuri de personalitate sunt explicate de Holland
folosind un construct cheie în teoria sa – constructul de congruenţă.
Congruenţa descrie gradul în care tipul de personalitate al individului corespunde mediului de
muncă prezent sau viitor.
O persoană se află într-un mediu de muncă congruent atunci când tipul său de personalitate se
potriveşte mediului ocupaţional (de exemplu, un tip social lucrând ca şi consilier).
În cadrul modelului hexagonal, cel mai înalt nivel de congruenţă apare atunci când există o
corespondenţă directă între tipul de personalitate al individului şi mediul său de muncă (de exemplu,
un tip de personalitate investigativ lucrând într-un mediu investigativ).
O congruenţă de nivel mediu există atunci când indivizii se află într-un mediu de muncă
adiacent tipului din hexagon (un tip realist într-un mediu investigativ).
Cel mai scăzut nivel de congruenţă există atunci când indivizii se află într-un mediu de muncă
opus tipului lor de personalitate (un tip social într-un mediu realist).
Modelul hexagonal ilustrează şi asemănările dintre tipuri. Tipurile aflate unul lângă celălalt în
hexagon (de exemplu, realist şi investigativ) au mult mai multe în comun decât cele aflate la distanţă
(de exemplu, realist şi social).
Nivelurile înalte de consecvenţă în interiorul tipurilor de personalitate sugerează o integrare
crescută a trăsăturilor, intereselor, valorilor şi percepţiilor.
Holland presupune că persoanele consecvente manifestă un comportament mult mai previzibil
şi mult mai probabil obţin succes în carieră comparartiv cu cele care nu sunt consecvente.
 Tipul realist
Descrierea tipului: tipul realist este tipul practic, puternic din punct de vedere fizic; îi place să
muncească în spaţii deschise; are dificultăţi în comunicarea sentimentelor; respinge ideile radicale; îi
place să construiască sau să repare; este agresiv; îi place să muncească folosind mâinile; îi plac
activităţile care cer coordonare motorie.
Trăsături de personalitate: conformist, sincer, onest, supus, materialist, natural, consecvent,
practic, modest, timid, stabil, econom.
Hobby-uri: recondiţionare mobilă, creşterea plantelor/florilor, practicarea sporturilor,
vânătoare/pescuit, prelucrarea lemnului, antrenarea de echipe sportive, construirea de modele,
repararea de maşini/echipamente, tragerea la ţintă, fotografiere, ore de exerciţii sportive.
Caracteristicile mediului realist: necesită manipularea explicită, ordonată sau sistematică a
obiectelor, instrumentelor şi maşinilor. Încurajează oamenii să-şi dezvolte abilităţile mecanice.
Recompensează oamenii pentru manifestarea de valori convenţionale şi îi încurajează să vadă lumea
în termeni simpli, tangibili şi tradiţionali.
Posibilităţi de carieră: mecanic de aer condiţionat, arheolog, inginer mecanic, măcelar,
tâmplar, cartograf, muncitor constructor, tehnician dentar, electrician, fermier, pădurar, pompier,
bijutier, optician, instalator, radio-chimist, marinar, poliţist, soră medicală etc.
Tipul investigativ
Descrierea tipului: îi plac activităţile intelectuale, rezolvări de probleme; nu îi plac regulile;
are înclinaţii spre ştiinţă; nu este interesat în mod special de a lucra în colaborare cu ceilalţi; este
original şi creativ în special în ariile ştiinţifice; este independent; este raţional; este curios; este
pasionat de probleme teoretice.
Trăsături de personalitate: analitic, precaut, critic, curios, independent, cognitiv, introvertit,
metodic, modest, precis, raţional, rezervat.
Hobby-uri: cluburi de carte, astronomie, integrame/jocuri pe tablă, protejarea speciilor pe cale
de dispariţie, calculatoare, vizitarea mizeelor, colecţionarea de pietre, timbre, monede, radio-amatori,
zbor recreaţional.
Caracteristicile mediului: cere o cercetare simbolică, sistematică şi creativă a fenomenelor
fizice, biologice sau culturale. Încurajează competenţele ştiinţifice şi o viziune complexă şi
neconvenţională asupra lumii. Recompensează oamenii pentru valori ştiinţifice.
Posibilităţi de carieră: antropolog, biolog, chimist, inginer de sistem, informatician,
stomatolog, economist, geograf, geolog, consultant management, matematician, farmacist, psiholog,
statistician, programator de pagini web etc.
Tipul artistic
Descrierea tipului: dispune de capacitatea de relaţionare prin mijloace specifice; îşi exprimă
trăirile la nivel sombolic; este creativ în mediile de artă; lucrează singur; este sensibil; nu îi plac
mediile structurate; este neconvenţional; are nevoie de exprimare individuală; îi place să fie original.
 Trăsături de personalitate: complicat, dezordonat, emoţional, expresiv, idealist, imaginativ,
lipsit de abilităţi practice, impulsiv, independent, intuitiv, nonconformist, original.
Hobby-uri: fotografia, teatrul, scrierea de povestiri/poezii, cusutul, vizitarea muzeelor de artă,
scenografia, designul scenei pentru teatru, călătoriile, cântatul la un inatrument muzical, modelismul,
pictura, limbile străine.
Caracteristicile mediului: necesită participarea la activităţi ambigui, libere şi nesistematizate
în vederea realizării unor produse de artă. Încurajează oamenii să-şi dezvolte abilităţile artistice şi să
manifeste valori artistice.
Posibilităţi de carieră: actorie, manager de publicitate, dessigner, arhitect, arhitect peisagist,
designer de modă, dansator, instructor de dans, profesor de teatru, profesor de limbi străine, designer
de mobilă sau interioare, grafician, jurnalist/reporter, profesor de muzică, fotograf, scriitor, editor etc.
Tipul social
Descrierea tipului: are abilităţi de a stabili relaţii interpersonale, de a se implica în activităţi de
ajutorare, de susţinere; este preocupat de starea celorlalţi; este responsabil; comunică bine cu oamenii;
îşi exprimă sentimentele; este sociabil; îi place să i se dea atenţie; este popular; îi place să fie lider;
doreşte relaţii de prietenie cu ceilalţi; rezolvă problemele prin discuţii.
Trăsături de personalitate: convingător, prietenos, generos, săritor, idealist, centrat pe
probleme, amabil, responsabil, sociabil, cu tact, înţelegător.
Hobby-uri: voluntariat în grupuri cu activităţi sociale, scrierea de scrisori, participarea în
organizaţii comunitare, ajutorarea persoanelor cu probleme personale, câştigarea de noi prieteni,
participarea la evenimente sportive, îngrijirea copiilor, activităţi religioase, petreceri, practicarea
sporturilor de echipă.
Caracteristicile mediului: cere participarea la activităţi care presupun informarea, pregătirea,
dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Încurajează o viziune flexibilă asupra lumii şi recompensează
valorile sociale.
Posibilităţi de carieră: controlor de trafic aerian, antrenor sportiv, profesor, psiholog,
consilier, cosmetolog, detectiv, dietetician, coafeză/frizer, administrator de spital, asistent medical,
poliţist, sociolog, asistent social, fizioterapeut, psihopedagog, logoped, consilier de carieră etc.
Tipul întreprinzător
Descrierea tipului: îi place să domine; are dorinţă de putere şi statut social; se pricepe să
vorbească; este entuziast; este aventurier; îi place să îi convingă pe ceilalţi; are energie; este încrezător
în sine; nu îi plac activităţile care îi solicită perioade lungi de efort intelectual; pune accent pe
bunăstarea intelectuală.
Trăsături de personalitate: curajos, ambiţios, atrage atenţia, dominant, energic, impulsiv,
optimist, caută plăcerea, popular, încrezător în sine, sociabil, vorbăreţ.
 Hobby-uri: discuţii despre politică, citirea de reviste de afaceri, urmărirea bursei de valori,
participarea la întâlniri şi conferinţe, vânzarea de produse, conducerea unor organizaţii comunitare,
conducerea unei afaceri la domiciliu.
Caracteristicile mediului: cere participarea la activităţi care solicită alţi oameni pentru
atingerea unor scopuri organizaţionale sau personale. Încurajează oamenii să vadă lumea în termeni
de putere şi status şi îi recompensează pentru valori şi scopuri întreprinzătoare.
Posibilităţi de carieră: director de publicitate, vânzător de automobile, barman, manager de
filială, administrator educativ, manager de hotel, inginer industrial, agent de asigurări, jurnalist,
avocat/procuror, reprezentant relaţii cu publicul, broker, agent de turism etc.
Tipul convenţional
Descrierea tipului: are respect faţă de lege, autoritate, ierarhie; îi plac muncile care cer
abilităţi fizice; este dependent; îi place să ştie ce se aşteaptă de la el; este stabil; preferă activităţile
structurate; are un sistem de valori clar; nu caută roluri de lider; îi plac sarcinile bine definite.
Trăsături de personalitate: conformist, atent, conservator, inhibat, supus, ordonat, consecvent,
practic, controlat, lipsit de imaginaţie, eficient.
Caracteristicile mediului: cere participarea la activităţi care implică manipularea explicită,
ordonată şi sistematică a datelor. Încurajează oamenii să se perceapă ca fiind conformişti, ordonaţi şi
recompensează o viziune stereotipă şi convenţională asupra lumii.

Exercițiul 3,4: Explorarea valorilor legate de carieră

O serie de teorii vocaţionale cum ar fi teoriile formulate de Holland, Super, Brown au

evidenţiat rolul important pe care valorile îl au în procesul alegerii şi dezvoltării carierei (şi implicit în
reuşita în carieră).
Valorile servesc astfel drept standarde prin care oamenii îşi evaluează propriile acţiuni şi
acţiunile celorlalţi. Valorile sunt influenţate de factorii genetici şi de mediu (familia, media,
comunitatea, şcoala şi cultura). Pe măsură ce valorile se formează, ele ,,influenţează toate aspectele
funcţionării, inclusiv procesarea informaţiilor şi ca atare ceea ce este clar pentru o persoană cu
anumite valori poate deveni neclar sau iraţional pentru o persoană care deţine alt sistem valoric”
(Brown, 1996, în Niles și Harris-Bowlsbey, 2002, p.81)
Ca un rezultat al influenţelor genetice şi de mediu, unele valori specifice devin mai
importante decât altele. Pe măsură ce valorile se cristalizează, oamenii le folosesc pentru a-şi ghida şi
explica comportamentul.
Reuşita în carieră se poate contitui ca o condiţie importantă pentru satisfacerea motivelor
realizării de sine, cât şi pentru dezvoltarea conştiinţei integrării valorice a individului în viaţa socială
şi a stării de confort psihologic interior ca subiect sau ca membru eficient al comunităţii (societăţii).
 Într-un sens general, valorile se referă la ceea ce este important pentru tine. Sistemul personal
de valori este în egală măsură o reflectare a propriei tale folosofii de viaţă cât şi baza unor importante
decizii personale.
De vreme ce valorile joacă un rol central în alegerea şi în gradul de satisfacţie legat de un
anumit stil de viaţă, este important să ştii cu claritate ce valori sunt importante pentru tine.
Acest aspect este esenţial şi în alegerea unei cariere.
De vreme ce mare parte din timpul şi energia pe care le deţii vor fi integrate în cariera aleasă,
o bună compatibilitate dintre activitatea de muncă şi valorile personale poate creşte satisfacţia.
Staley (2007) enumeră 17 valori pe care clientul este încurajat să le aprecieze în funcție de
importanța lor pe o scală de la 1 (nu foarte important) la 3 (foarte important):
1. Aventură (a experimenta evenimente şi oportunităţi noi şi stimulatoare, uneori
implicând unele elemente de risc);
2. Spontaneitate (a fi capabil să faci lucruri fără o planificare complexă, pe moment);
3. Varietate (a experimenta o arie largă de idei, activităţi, oportunităţi şi medii);
4. Provocare intelectuală (a experimenta situaţii frecvente care necesită gândire
abstractă, rezolvare de probleme şi/sau apelul la cunoştinţele enterioare pentru a
realiza anumite sarcini);
5. Securitate (predictibilitate, ordine, a fi liber de preocupări legate de viitor, situaţionale
sau financiare);
6. Realizare (a produce servicii şi/sau proiecte care pot fi dovada clară şi durabilă a
îndemânării sau talentului);
7. Relaţii de muncă (rol important acordat relaţiilor, contactelor şi interacţiunilor cu
colegii);
8. Autonomie (a lua propriile decizii legate de activităţile de muncă şi/sau de programul
de muncă);
9. Simţ estetic (aprecierea sau atenţia acordate produselor frumoase sau atrăgătoare);
10. Recunoaştere (a primi atenţie, recompense şi/sau alte premii sociale pentru relaizări);
11. Timp liber (a avea timp şi resurse pentru activităţi care nu sunt legate de muncă);
12. Altruism (a lucra pentru beneficiul altora fără a lua în considerare propriul beneficiu);
13. Responsabilitate managerială (a coordona activitatea de muncă a altora şi/sau a avea
responsabilităţi organizaţionale);
14. Siguranţă financiară (a acorda importanţă veniturilor);
15. Creativitate (a dezvolta noi idei, servicii şi/sau produse; a combina aspectele deja
existente în modalităţi noi);
16. Colaborare (a lucra la proiecte cu alţii, a face compromisuri şi a împărtăşi idei şi
efort);
 17. Preocupări ecologice (importanţă acordată modului în care anumite aspecte ale
activităţii de muncă influenţează mediul). Participanții pot preciza și alte
valori, dacă acestea nu sunt cuprinse în lista dată.

Exercițiul 3:

În etapa următoare, fiecare copil este rugat să aleagă o marioneta care evidentiaza o profesie
pe care i-ar placea sa o practice si sa se prezinte in fata grupului evidentiind motivele pentru care si-ar
dori sa practice respectiva profesie,practic sa-si sustina si sa-si identifice valorile care l-au detereminat
sa o aleaga.
Exercițiul 4:
Tot in vederea identificarii rolurilor se va continua cu un exercitiu prin intermediul caruia
copiulul va identifica factori determinanti in alegerea unei profesii .In cadrul acestui exercitiu copiii
isi aleg un desen in care este prezentata o persoana care activeaza intr-un anumit
domeniu(ex:medic,constructot,politist),copilul fiind incurajat sa coloreze persoana din imagine si sa
deseneze in jurul ei elemente care o fac sa se simta bine(obiecte,persoane etc.)

La finalul celor doua exercitii se vor identifica nevoi si valori interiorizate de copii,care i-au
determinat sa aleaga o anumita profesie.

Exercițiul 5: Identificarea rolurilor preferate

Analiza rolurilor de viaţă este o parte integrantă a unei viziuni holiste asupra dezvoltării
carierei, viziune care integrează rolurile jucate, contextele sau cadrele în care ele se desfăşoară şi
evenimentele din viaţa unei persoane.
Factori cum ar fi genul, etnia, rasa, spiritualitatea, clasa socială sunt aspecte ale acestei
definiţii datorită impactului pe care îl au asupra structurării şi derulării rolurilor. ,,Combinarea
simultană a rolurilor pe care noi le îndeplinim în viaţă constituie stilul de viaţă; combinarea lor
secvenţială structurează spaţiul de viaţă şi constituie ciclul vieţii. Structura totală reprezintă pattern-ul
carierei.” (Super, 1980, în Niles și Harris-Bowlsbey, 2002, p.35).
.
Cariera individuală include constelaţia totală a rolurilor jucate de o persoană de-a lungul
vieţii.
Rolurile sunt în general jucate în teatre specifice: acasă, la şcoală, la locul de muncă sau în
comunitate. Implicarea eficientă sau optimă în îndeplinirea rolurilor poate fi foarte dificil de atins, mai
ales dacă persoana este pusă în situaţia adaptării la cerinţele unor roluri conflictuale. Din când în când
anumite roluri devin prioritare comparativ cu altele. Uneori, rolurile jucate de obicei într-un teatru
sunt ,,transferate” într-un alt teatru şi intră în conflict cu rolurile jucate acolo..
Ca atare, există o multitudine de tipuri de interacţiuni între rolurile de viaţă: suportive,
compensatorii sau neutre, cu complexităţi şi intensităţi diferite ele influenţează într-o mare măsură
percepţia persoanei asupra vieţii. Viaţa este văzută ca fiind mult mai bună atunci când rolurile se
susţin unele pe altele, oferind astfel oportunităţi pentru exprimarea valorii personale a fiecărui individ.

Acesta este un exercițiu de imaginație care îi poate ajuta pe copii să afle care este stilul de viață
dorit și cum ar vrea să evolueze propria carieră. Sunt propuse următoarele întrebări care au rolul de a-i
ajuta pe copii să-și formeze această imagine cu mai multă ușurință:
- Sunteți singuri sau împreună cu alți oameni?
- Aveți o familie? Cât de mare?
- Unde locuiți?
- Sunteți în această locuință de mai multă vreme sau v-ați mutat frecvent?
- Cum arată locul/clădirea/spațiul unde munciți?
Descrieți-l.
- Aveți colegi la locul de muncă? Cu ce se ocupă?
- Voi cu ce vă ocupați la locul de muncă?
- Ce faceți după ce terminați ziua de muncă? În ce fel de activități distractive vă implicați?
- Unde vă consumați cea mai mare parte a energiei: la muncă, acasă/în familie, în
activitățile de timp liber?
- Pe ce vă cheltuiți banii?
- Ce anume din stilul de viață vă mulțumește?

Copiii sunt apoi încurajați să precizeze trei posibilități de carieră potrivite cu cele imaginate
precum și cu lista intereselor, abilităților, valorilor și rolurilor preferate.
Dacă, în acest proces, copiii descoperă alte posibilități de carieră sau caracteristici importante
ale unei cariere, sunt încurajați să le enumere.
Urmează apoi strângerea de informații legate de aceste opțiuni de carieră.
Exercițiul oferă o imagine asupra modului în care rolurile interacționează unele cu altele,
oferiind informații și despre importanța fiecăruia dintre aceste roluri.
Consilierul susține copiii în descoperirea dinamicii preocupărilor legate de carieră și a
situațiilor în care aceste preocupări se manifestă.
Parcurgerea acestor exerciții ajută copilul să dobândească mai multe informații legate de sine,
extinzându-și astfel cunoașterea de sine.
 Exercițiu final 6: Se realizeaza individual
Autoevaluare – rezumat

1. Enumerați principalele 3nevoi:

-se identifica pe baza exercitiului 1
………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..
2. Enumerați principalele 3 interese:
-se identifica pe baza exercitiului 2
Interese:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
3.Enumerați principalele valori si cum s-au cristalizat:
-se identifica pe baza exercitiului 3 si 4
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4.Sunt interesele și valorile compatibile? Se regăsesc în rolurile pe care si le-a imaginat copilul in
cadrul exercitriului de imaginati?
-se analizeaza exercitiul 5
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………

PSIHOLOG CLINICIAN:MIRELA PANDELICA

COD:2O575