Accidentele de muncă

Accidentele de muncă reprezintă orice vătămare corporală gravă a

angajaților care are loc în timpul programului de lucru, dar și pe drumul
spre sau de la locul de muncă, în cazul în care consecința este incapacitate
temporară de muncă, invaliditate sau, în cel mai nefericit caz, deces.

Accidentele de muncă sunt reglementate de Legea nr. 319/2006, care

cuprinde aspecte legate de securitatea în muncă, dar și măsurile necesare
pentru prevenirea acestor accidente.

Ce situații sunt considerate accidente de muncă

Ca să înțelegi exact ce incidente pot fi considerate accidente de muncă, în

cele ce urmează îți vom detalia ce înseamnă fiecare situație, așa cum este
definită de lege:

 Accident de muncă – vătămare gravă sau intoxicație acută care a avut

loc în timpul programului de serviciu și în timpul îndeplinirii sarcinilor
de lucru. Aici se încadrează accidentele care au provocat incapacitate
temporară de muncă pentru cel puțin trei zile, invaliditate sau deces.
 Accident ușor – dacă a produs doar răni ușoare și au fost necesare doar
îngrijiri medicale de bază, iar incapacitatea temporară de muncă este
mai mică de trei zile.
 Boală profesională – dacă boala a fost provocată de agenți nocivi sau
substanțe chimice periculoase, specifice locului de muncă. Aici intră și
suprasolicitarea corpului în timpul îndeplinirii sarcinilor de lucru.
 Incident periculos – adică explozii, incendii, avarii sau emisii de noxe
care au avut loc din cauza unui defect la echipamentele de lucru sau a
unei greșeli a unei persoane. Incidentul este luat în considerare chiar
dacă a afectat sau nu vreun muncitor, atât timp cât ar fi putut provoca
pagube materiale.

În funcție de urmări sau de numărul de persoane implicate, accidentele de

muncă mai sunt clasificate astfel:

 accidente care produc incapacitate temporară de muncă pentru cel puțin

trei zile calendaristice;
 accidente care produc invaliditate;
 accidente mortale;
 accidente colective (când sunt accidentate cel puțin trei persoane în
același timp și din aceeași cauză).

În afară de cele menționate mai sus, mai există și alte situații care pot fi
considerate accidente de muncă:

 un accident pe care l-a suferit o persoană care era în vizită, cu

permisiunea angajatorului, la respectivul loc de muncă;
 accidentul suferit de o persoană care încerca, din proprie inițiativă, să
înlăture un pericol;
 accidentul suferit de o persoană care îndeplinește sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv în cadrul activităților sportive sau culturale, în
țară sau în străinătate;
 accidentele care au fost provocate de activități care, chiar dacă nu au
legătură cu munca, s-au produs la sediul firmei, în timpul programului
de lucru, fără să fie din vina persoanei accidentate;
 accidente de traseu, adică pe drumul spre sau de la locul de muncă;
 accidentele care au avut loc în timpul deplasării de la locul de muncă
sau de la un loc de muncă la altul, pentru a rezolva anumite sarcini de
lucru;
 accidentele care au avut loc înainte sau după încetarea lucrului, în cazul
în care victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă,
utilaje sau materiale, dacă schimba îmbrăcămintea personală,
echipamentul de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de
angajator, dacă se afla în baie sau dacă se deplasa de la locul de muncă
la ieșirea din întreprindere și invers;
 accidentele care au avut loc în timpul pauzelor, dacă angajații se aflau
în locurile special amenajate de angajator, dar și în timpul și pe traseul
normal spre și de la aceste locuri;
 accidentele suferite de angajați care au fost trimiși de companie să
lucreze în alte țări;
 accidentele suferite de persoane care urmează cursuri de calificare,
recalificare sau de perfecționare profesională, în timpul și din cauza
efectuării acestor activități;
 accidentele care au fost provocate de calamități naturale, precum
furtună, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trăsnet
(electrocutare), dacă victima se afla în timpul programului de lucru;
 accidentul suferit de o persoană care se afla la lucru și a fost agresată;
 dacă persoana a dispărut în urma unui accident, iar împrejurările duc la
concluzia că a decedat.

Bolile profesionale

Unele activități implică un risc crescut de apariție a unor afecțiuni, cauzate

exclusiv de condițiile de muncă. Acestea sunt numite generic boli
profesionale, iar factorii de risc care se consideră că duc la apariția lor
diferă de la o ţară la alta. În România, prin boală profesională se înţelege
afecţiunea produsă ca efect direct al practicării unei meserii sau profesii, ca
urmare a factorilor nocivi caracteristici locului de muncă, prin aceștia
înțelegând elemente dăunătoare fizice, chimice sau biologice. Tot în
categoria bolilor profesionale intră și afecțiunile care implică
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul
de muncă.

Pentru ca o afecțiune să între în categoria bolilor profesionale, trebuie

întrunite trei condiții esențiale: 

 să decurgă din exercitarea unei meserii sau profesii;

 să fie provocată de factori de risc fizici, chimici, biologici, prezenți
constant la locul de muncă sau să fie efectul suprasolicitării; 
 acţiunea factorilor de risc să fie de lungă durată. 
Este acceptată și noțiunea de boală legată de profesiune, care descrie
suferințe ce sunt determinate de mai mulți factori de natură profesională,
alții decât cei fizici, chimici, biologici.

Grupurile sensibile la riscuri (femeile gravide, femeile care alăptează,

tinerii, persoanele cu dizabilitati și orice alte categorii cu risc) trebuie
protejate împotriva riscurilor de îmbolnăvire profesională. 

Nerespectarea prevederilor legale se consideră infracțiune și se pedepseşte

cu închisoare de la un an la doi ani sau cu amendă, care poate ajunge până
la 10.000 de lei, iar dacă efectele neglijenței angajatorului produc
consecințe grave, acestea se încadrează conform dispozițiilor Codului
Penal. 

Cauzele care duc la boli profesionale

Unele medii de lucru pot prezenta un risc ridicat și pot favoriza apariția
unor boli profesionale. Se consideră că unele substanțe periculoase, precum
agenții chimici și biologici, inclusiv cele cu potențial cancerigen, zonele de
lucru expuse la radiații (ionizante, ultraviolete) pot cauza boli profesionale.
Unii factori fizici, inclusiv vibrațiile și zgomotele, manevrarea unor
greutăți, dar și muncă sedentară sunt pe lista cu posibile cauze ale bolilor
profesionale. 

Factorii psihosociali, profesionali, programul de muncă în ture

și stresul sunt elemente care pot duce la apariția unor boli ce intră în
categoria celor profesionale. 
Pe lângă cele pentru care se poate stabili o cauzalitate directă între
îmbolnăvire şi condiţiile de muncă, mai există şi aşa-numitele boli
multifactoriale, în declanşarea cărora factorii nocivi profesionali pot
favoriza, agrava sau împiedica vindecarea.

Caracteristic pentru bolile profesionale este faptul că acestea se instalează

lent şi afectează la modul general organismul ori doar anumite organe sau
aparate. O altă trăsătură a bolilor profesionale este faptul că acestea sunt
deseori cronice. Cu toate acestea, unele se vindecă prin aplicarea unui
tratament adecvat. 

Pentru ca un factor să fie considerat declanșator al unei boli profesionale,

se stabilește cantitativ o doză a noxei respective, la care organismul trebuie
să fie expus. Relaţia doză-efect a fost stabilită pentru un număr mare de
factori de risc, existând, totodată, și limite maxime admise de expunere
pentru angajați. 

Clasificarea bolilor profesionale

Factorii de risc care pot provoca bolile profesionale sunt numeroşi: unii
dintre ei sunt cunoscuţi, alţii apar odată cu dezvoltarea unor noi tehnologii.
Pe de altă parte, factorii de risc variază de la țară la țară și, implicit, și
încadrarea juridică a maladiilor. În România, clasificarea bolilor
profesionale are următorul desfășurător:

 Intoxicații, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu

substanțe toxice;
 Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor toxice;
 Boli prin expunere la energie radiantă;
 Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
 Boli prin expunere la zgomot și vibrații;
 Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată ori scăzută;
 Alergii profesionale;
 Dermatoze profesionale;
 Cancer profesional;
 Boli infecțioase și parazitare;
 Boli prin suprasolicitare;
 Alte boli cronice (care nu intră în categoriile anterioare).