PROIECT DIDACTIC

Data:20.03.2019
Şcoala Gimnaziala Nicolae Bălcescu
Structura Scoala Gimnazială NR 8
Clasa a VI-a
Profesor diriginte: DOBRIN SIMONA MARIA
Obiectul: Consiliere si dezvoltare personala
Domeniul tematic:Managementul învățării
Subiectul: O poveste de viață (povești de viață motivaționale ,analiză,concluzii,formarea principiilor de viață)
Tipul lecţiei: Consolidare prin joc
Scopul lecţiei:
-de a identifica şi stimula componentele motivaţionale ale
elevilor într-o manieră mai creativă;
-dezvoltarea increderii elevilor in fortele proprii;
-sa inteleaga motivele care le determina activitatea;
-sa constientizeze necesitatea motivatiei interioare a invatarii
Competente generale
-reflectarea asupra motivatiei si eficacitatii strategiilor pentru progres in invatare
Competente specifice
-manifestarea interesului pentru a invata de la ceilalti si pentru a-i sprijini pe ceilalti in invatare
-simularea unor situatii de invare prin asumarea unor roluri specifice in spatiul educational
Metode si procedee :lectura,conversaţia,jocul de rol,explicația,problematizarea,argumentarea,metoda ciorchinelui
Resurse materiale : fișe de lucru,fise de autoevaluare,fise de lectura,citate motivaționale ,panou polistiren
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Forme de evaluare: autoevaluarea, observaţia
Bibliografie:
1. A. Baban, Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Ed. SC Psinet, Cluj-Napoca, 2001;
2. Andrei Cosmovici, Luminița Iacob - Psihologia socială - Editura Polirom, Iași 1998;
3. Adrian Neculau (coordonator) - Manual de psihologie socială - Editura Polirom 2003;
Surse electronice:
www.didactic.ro
SCENARIU DIDACTIC

1.MOMENTUL ORGANIZATORIC:
- verificarea prezenței elevilor;
- discutarea unor aspecte legate de activitatea de pe parcursul săptămânii anterioare;
- stabilirea cauzelor şi măsurilor ce se impun pentru ameliorarea situaţiilor negative;
- pregătirea celor necesare începerii lecţiei.
2.CAPTAREA ATENTIEI – Un elev (poștașul) va trece pe la fiecare elev si acestia vor extrage dintr-un plic câte un citat
motivațional pe care -l vor citi si-l vor fixa pe panoul de polistiren.
3.ANUNTAREA TITLULUI SI A OBIECTIVELOR LECTIEI
Profesorul comunică titlul şi obiectivele lecţiei
4.DESFASURAREA ACTIVITATII:
Elevii sunt informați că vor răspunde la întrebarea : De ce învățăm?
Elevii vor scrie răspunsul la această întrebare pe un bilețel.
Fiecare elev va citi răspunsul de pe bilet si apoi va fixa biletul pe panoul de polistiren.
Profesorul explică elevilor ce este motivația pentru învățare și de câte feluri sunt motivele pentru care învățăm.
-Elevii citesc pe roluri Povestea Mariei (anexa 1) ,o renumită arhitectă și despre părerea acesteia despre învățare.
- Răspund apoi la întrebările de pe fisa de lucru .Se citesc răspunsurile.
-Activitatea continuă cu implicarea elevilor într-o poveste. La început elevii ascultă pasiv povestea şi spre final, sunt implicaţi activ
prin transpunerea într-un personaj, cu posibilitatea de a oferi un final personal.
- Se citeşte  Povestea fiului de împărat ce nu voia să înveţe  (anexa 2). La final, li se cere elevilor, să-şi imagineze că sunt chemaţi
la marea adunare de către împăratul din ţara neştiutorilor de carte. Sunt rugaţi să se gândească, ce ar spune copilului de împărat pentru
a-l convinge să înveţe şi, astfel să rupă blestemul ce s-a abătut asupra familiei regale din acele ţinuturi de poveste .
- Elevii vor lucra pe grupe .Ei trebuie să redacteze o scrisoare, adresată fiului de împărat, prin care să îl convingă să înceapă să înveţe
tainele scrisului şi ale cititului și să coloreze cât mai frumos un desen cu imaginea unei școli sau a unei săli de clasă, pentru a-l atrage
pe fiul de împărat, spre școală.(anexa 3)
-Se citesc lucrările,se expun desenele.
5.ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI
Elevii vor completa fișa de autoevaluare (anexa 4)
La iesirea din clasa elevii sunt rugati sa bifeze pe foaia de flipchart, in dreptul emoticon-ului corespunzător,cum s-au simtit ei la
aceasta ora de Consiliere si dezvoltare personală.(anexa 5)
6.APRECIERI VERBALE
Voi face aprecieri verbale cu privire la modul cum au raspuns elevii.
 MI-A NU MI-A NU AM
PLĂCUT PLĂCUT ÎNȚELES
DE CE ÎNVĂȚĂM
 Fişă de (auto)evaluare. De ce învăţăm?
I. Crezi că înveţi cât trebuie? a) da b) nu

II. Ai putea încerca să înveţi mai mult? a) da b) nu c) nu ştiu

III. Pentru cine înveţi? Bifează: pentru viață pentru diplomă(certificat) pentru note pentru premiu

pentru laudă din ambiție din rușine din datorie

din atașament pentru profesori din dorința de a ști din plăcerea de a învăța

de frica pedepselor pentru a reuși la examen pentru formare

pentru a mulțumi părinții pentru mine pentru că așa trebuie

alt motiv. Care? .........................................................................................................

IV. Există persoane în viaţa ta (părinţi, bunici, prieteni) care te recompensează material dacă ai rezultate bune la şcoală? a) da
(răspunde la întrebările
V.1) b) nu (răspunde la întrebările V.2.)
V.1. Crezi că acest lucru e singurul care te motivează? a) da b) nu

2. Te-ar motiva astfel de recompense? a) da b) nu

VI. Care este lucrul pe care îl faci doar pentru tine?

...............................................................................................................................................

VII. Fiecare om evoluează în felul său. Tu ce crezi că vei face peste zece
ani? ............................................................................................................................. ..................................................................................
........................................... .............................................................................................................................

Se citește apoi Alegoria broscuțelor iar concluzia si morala povestirii sa o descopere elevii
Fiecare elev,primește câte un citat motivațional și=l citește

POVESTEA FIULUI DE ÎMPĂRAT CE NU DOREA SĂ ÎNVEŢE

A fost odată ca niciodată un împărat dur şi neînduplecat al cărui domeniu se numea „Împărăţia neştiutorilor de carte”. În acest
ţinut îndepărtat, nici un supus nu avea voie să înveţe carte, cu excepţia familiei regale şi a unor bătrâni cărturari, slujitori ai castelului,
ce învăţau noile generaţii domneşti să scrie şi să citească. Se înţelege deci că nici un slujitor din acest regat nu cunoştea tainele
învăţăturii. Ba mai mult, cine era prins că doreşte să înveţe să citească şi să scrie era pedepsit prin ardere pe rug.
Dar, cum pe lume există şi excepţii, iată că în Împărăţia neştiutorilor de carte trăia de foarte mult timp(că până şi moartea
uitase de existenţa ei) o vrăjitoare ce ştia să scrie, să citească şi chiar să facă tot felul de vrăji bune sau rele, după sufletul omului.
Văzând că bătrâneţile o apasă din ce în ce mai mult, vrăjitoarea înţeleaptă se hotărî să-şi ia pe lângă ea un ucenic pentru a-l învăţa
taina cărţilor şi care să ducă mai departe minunea cititului şi scrisului. Din păcate, ucenicul s-a dovedit a fi un trădător; dorind să fie
avansat în rang de către împărat , a dat-o pe bătrâna vrăjitoare în mâinile gărzilor castelului. Acestea, grăbite să execute ordinele
împăratului, au pregătit rugul pe care să fie arsă a doua zi vrăjitoarea.
Împărăteasa, văzând pregătirile sumbre, i se făcu milă de bătrâneţile vrăjitoarei şi l-a rugat pe împărat să-i cruţe viaţa şi să o
păstreze în castel alături de slujitorii învăţaţi ai castelului. Dar împăratul, neînduplecat, a hotărât executarea acesteia.
Dându-şi seama că nu mai are scăpare, vrăjitoarea, înainte de a-şi ispăşi pedeapsa, a blestemat familia regală să aibă parte de
un băieţel care, deşi va fi foarte deştept, când va veni vremea să înceapă a desluşi tainele învăţăturii, să nu dorească cu nici un chip
să înveţe să scrie şi să citească. Făcându-i-se milă de suferinţa din ochii împărătesei, vrăjitoarea a mai prezis că acest
blestem va putea fi dezlegat doar de un copil din altă împărăţie ce merge la şcoală, care după ce va vorbi cu fiul de
împărat, îl va convinge pe acesta să înveţe.
Iată că veni vremea şi împărăteasa îl anunţă pe împărat că vor fi părinţi. Ce mare bucurie se aşternu pe chipul
împăratului care uitase demult de blestemul vrăjitoarei. Spusele bătrânei începuseră a se adeveri şi împărăteasa născu
un băieţel frumos şi deştept, ce învăţa cu atâta uşurinţă despre lucrurile din jur, de întrecea pe zece ca el, la un loc. Trecu
un an, trecură doi, trecură şase şi se apropia vremea când băiatul trebuia să înceapă pregătirea pentru carte. Dar copilul
nici că se gândea la carte. El prefera mai mult să se joace prin grădinile interminabile ale castelului, să asculte poveştile
bătrânilor slujitori, să facă tot felul de şotii dădacelor…dar de învăţat, nici vorbă!
Tare se mai întrista împăratul când vedea că propriul său copil, atât de deştept şi de drăgălaş refuza cu
încăpăţânare să înveţe. Îşi aminti în cele din urmă de vorbele bătrânei vrăjitoare şi înţelese cu durere că blestemul
acesteia s-a împlinit. Dar îşi mai aminti şi de vorbele legate de dezlegarea vrăjii, aşa că se hotărî să cheme pe toţi copii
ştiutori de carte din ţinuturile cele mai apropiate până la cele mai îndepărtate şi care să stea de vorbă cu copilul său în
încercarea de a-l convinge să se apuce de învăţat.

ALEGORIA BROSCUTELOR
 A fost odata un grup de broscute care vroiau sa se ia la intrecere.
Telul lor era sa ajunga in varful unui turn foarte inalt.
Se adunsaera deja multi spectatori, pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute. Cursa urma sa inceapa.
Totusi, dintre spectatori nu credea nici unul ca vreuna dintre broscute va reusi sa ajunga in varful turnului. Tot ce
se auzea erau exclamatii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reusi niciodata sa ajunga sus!” sau: „Nici nu au cum
sa reuseasca, turnul este mult prea inalt!”
Broscutele incepura sa abandoneze cu exceptia uneia singure, care se catara vioaie mai departe.
Spectatorii continuau sa strige: „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajunga sus!”
Tot mai multe broscute se resemnau si abandonau, doar una singura se catara consecvent mai departe. Nu
voia cu nici un chip sa abandoneze!
In final renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care cu o imensa ambitie si rezistenta reusi sa ajunga
singura in varful turnului!
Dupa aceea, toate celelalte broscute si toti spectatorii au vrut sa afle cum a reusit broscuta sa ajunga totusi in
varf, dupa ce toate celelalte se vazusera nevoite sa abandoneze cursa!
Unul din spectatori se duse la broscuta s-o intrebe cum de a reusit sa faca un efort atat de mare si sa ajunga
in varful turnului.
Asa a aflat ca..........
 BROSCUTA INVINGATOARE ERA SURDA!!!

Morala?
Nu asculta niciodata pe oamenii care au prostul obicei de a fi intotdeauna negativi si pesimisti fiindca ei iti
rapesc cele mai frumoase dorinte si sperante pe care le porti in suflet!
Gandeste-te mereu la puterea cuvintelor, caci tot ceea ce auzi sau citesti te influenteaza in ceea ce faci!
Deci:
FII MEREU OPTIMIST !

Si mai ales fii pur si simplu SURD cand cineva iti spune ca nu-ti poti realiza visurile!
Gandeste-te:
 POTI REUSI IN VIATA DACA VREI CU ADEVARAT !

OBSERVATIE:
Textul reprezinta un punct de plecare pentru o ora de dirigentie, clasele aV-a, aVI-a, recomandarea este sa se
citeasca prima parte a textului (pana la „Asa a aflat ca........”) iar concluzia si morala sa o descopere elevii si apoi sa
se discute. Se poate face chiar o sceneta, cu costumatia asemana- toare broscutei din imagine, lucru si mai atractiv
si distractiv pentru elevi.

Studiile au arătat că persoanele care sunt motivat intrinsec depun mai mult efort, sunt mai perseverente, încearcă diferite
modalităţi şi învaţă mai profund decât cei care sunt motivaţi extrinsec. Dar chiar dacă motivaţia intrinsecă este mai eficientă, nu
înseamnă că motivaţia extrinsecă este rea. Uneori învăţăm lucruri fiind motivaţi extrinsec şi le învăţăm foarte bine. Motivaţia de orice
tip este mai bună decât lipsa motivaţiei.
Motivaţia pentru învăţare depinde de mulţi factori: valoarea asociată învăţării în mediul nostru social, caracteristicile sistemului
educaţional, factori personali cum ar fi stima de sine, autoeficacitatea, teorii personale despre inteligenţă, etc.
Ceea ce este cel mai important este că stă în puterea noastră să ne controlăm motivaţia, putem să o intensificăm şi să ”o punem la
lucru” pentru noi.