UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
EMB 1941 BEIUȘ

Referat: PILA DE COMBUSTIE CU METHANOL

DESCRIERE - APLICAȚII

Coordonator:

Student:

Oradea, 2022

1
 CUPRINS

1. Definiție ......................................................................................... 3

1.1. Elementele caracteristice unui anumit tip

de pilă de combustie ..................................................... 4

1.2. Clasificarea pilelor de combustie ................................... 5

2. Pila de combustie cu metanol ...................................................... 6

2.1. Pile de combustie pe baza de Metanol direct ................ 7

2.2. Pila de combustie cu membrana cu schimb

de protoni ......................................................................... 8

3. Concluzii ........................................................................................ 10

4. Bibliografie .................................................................................... 11

2
 Pila de combustie cu methanol. Descriere. Aplicații

1. Definiție

O pilă de combustie este o celulă electrochimică care convertește energia

chimică a unui  combustibil  (adesea  hidrogen) și un agent oxidant
(adesea oxigen) în electricitate printr-o pereche de reacții redox.
Pilele de combustie sunt diferite de baterii prin necesitatea unei surse
continue de combustibil și oxigen (de obicei luat din aer) pentru a susține reacția
chimică, în timp ce într-o baterie energia chimică provine de obicei din metale și
ionii lor sau oxizi[3] care de obicei sunt prezente deja în baterie. Pilele de
combustie pot produce electricitate continuu cât timp sunt alimentate cu
combustibil și oxigen.
Primele pile de combustie au fost inventate de William Robert Grove în
1838. Prima utilizare comercială a pilelor de combustie a avut loc după
invenția pilei de combustie alcalină hidrogen-oxigen de către Francisc Thomas
Bacon în 1932. Astfel de pile au fost utilizate de NASA  în programele sale
spațiale de la mijlocul anilor 1960 pentru a genera energie
pentru sateliți și capsule spațiale. De atunci pilele de combustie au fost utilizate
în multe alte aplicații. Pilele de combustie sunt utilizate pentru obținerea
energiei necesare sau de rezervă pentru clădiri comerciale, industriale și
rezidențiale sau în zone îndepărtate sau inaccesibile. Ele sunt, de asemenea,
utilizate pentru alimentarea vehiculelor cu pile de combustie, inclusiv
motostivuitoare, automobile, autobuze, bărci, motociclete și submarine..
Există multe tipuri de pile de combustie, dar toate constau dintr-un anod, un
catod și un electrolit care permite ionilor, adesea ionilor de hidrogen încărcați
pozitiv (protoni), să se deplaseze între cei doi electrozi ai pilei. La anod, un
catalizator determină combustibilul să fie oxidat, generând ioni (adesea ioni de
hidrogen încărcați pozitiv) și electroni. Ionii se deplasează de la anod la catod
prin electrolit. În același timp, electronii parcurg un circuit extern de la anod la
catod sub forma unui curent continuu. La catod, un alt catalizator face ca ionii,
electronii și oxigenul să reacționeze, formând apă și posibil alte produse. Pilele
de combustibil sunt clasificate în funcție de tipul de electrolit pe care îl folosesc
și de diferența de timp de pornire variind de la 1 secundă pentru pilele de
combustie cu membrană schimbătoare de protoni, până la 10 minute pentru
pilele de combustie cu oxizi solizi. O celulă produce potențiale electrice relativ
mici, de aproximativ 0,7 V. Pentru tensiuni mai mari, celulele sunt legate în
serie. În plus față de electricitate, pilele de combustie produc apă, căldură și, în
funcție de sursa de combustibil, cantități mici de dioxid de azot și alte emisii.
Eficiența energetică a unei pile de combustie este în general între 40 și 60 %.

3
Dacă și căldura este captată și utilizată într-o schemă de cogenerare, se pot
obține randamente energetice de până la 85%.
Avantajele utilizării sistemelor energetice pe bază de pile de combustie
sunt:
 produc curent electric continuu la tensiuni scăzute, dar intensități medii;
 nu produc poluarea mediului ambiant;
 funcționează fără vibrații sau zgomote , neavând elemente în mișcare.

Există mai multe tipuri de pile de combustie, dar toate funcționează pe

același principiu. Ele sunt alcătuite din trei componente adiacente: anodul,
electrolitul și catodul. Două reacții chimice apar la interfețele dintre cele trei
componente. Rezultatul net al celor două reacții este că se consumă combustibil,
se creează apă sau/și dioxid de carbon și se generează curent electric care poate
fi utilizat pentru alimentarea dispozitivelor electrice, care formează din punct de
vedere electric sarcina.
La anod un catalizator oxidează combustibilul, de obicei hidrogen,
transformând molecula de combustibil într-un ion încărcat pozitiv și un electron
încărcat negativ. Electrolitul este o substanță specială prin care ionii pot trece,
dar electronii nu. Electronii eliberați sunt culeși și vor ajunge la catod sub formă
de curent electric prin circuitul extern. Ionii se deplasează la catod prin
electrolit. La catod ionii se reunesc cu electronii și cei doi reacționează cu o a
treia substanță chimică, de obicei oxigen, pentru a crea apă sau dioxid de carbon.

1.1. Elementele caracteristice unui anumit tip de pilă de combustie sunt:

 Electrolitul, care definește de obicei tipul pilei de combustie, și poate fi de

exemplu hidroxid de potasiu, săruri (carbonați) și acidul fosforic.
 Combustibilul folosit. Combustibilul obișnuit este hidrogenul.
 Catalizatorul anodic, de obicei pulbere fină de platină. Acesta
descompune combustibilul în electroni și ioni.
 Catalizatorul catodic, de multe ori nichel. Acesta transformă ionii în
produsele finale ale reacțiilor chimice, cel mai adesea apă.
 Straturi de difuzie a gazelor, concepute pentru a rezista la oxidare.
Pentru a funcționa, o pilă de combustibil are nevoie și de următoarele
echipamente auxiliare:
 compresorul de aer (ridică presiunea aerului la 2–5 bar),
 pompa de circulație a lichidului de răcire,
 ventilatorul sistemului de răcire,
 pompa de circulație a combustibilului,
 echipamentul electronic de coordonare și comandă.
Aceste echipamente consumă o parte din energia electrică produsă de pilă.
Cel mai mare consumator este compresorul, al cărui consum este de circa 10 %

4
din curentul produs de pilă. Celelalte echipamente consumă mult mai puțin - la
proiectare, în primă aproximație, consumul lor poate fi neglijat.
O celulă tipică dintr-o pilă de combustibil produce o tensiune de 0,6–0,7 V
la sarcină maximă. Pentru a furniza tensiunea și intensitatea de curent dorită
celulele pot fi legate în serie pentru a se obține tensiunea necesară și în paralel
pentru a se obține intensitatea de curent necesară. De asemenea, pentru a obține
o intensitate mai mare se pot folosi pile cu suprafață de reacție a celulelor mai
mare.

1.2. Clasificarea pilelor de combustie

1) După modul de utilizare a combustibilului clasificarea pile de combustie

este:
 pile de combustie directe, alimentate cu combustibil din rezervor,
 pile de combustie indirecte, prevăzute suplimentar cu sistem de reformare
catalitică, fiind alimentate cu metanol, etanol, gaz metan, benzină,
hidrazină, amoniac etc., din care rezultă prin reformare hidrogenul.
2) După temperatura de funcționare există:
 pile de combustie de temperaturi joase (< 200 °C),
 pile de combustie de temperaturi medii (200–600 °C),
 pile de combustie de temperaturi înalte (> 600 °C).
3) După electrolit și combustibil, cele mai cunoscute sunt:
 pile de combustie cu membrană schimbătoare de protoni (engleză proton
exchange membrane fuel cell — PEMFC),
 pile de combustie cu acid fosforic (engleză phosphoric acid fuel cell —
PAFC),
 pile de combustie alcaline (engleză alkaline fuel cell — AFC),
 pile de combustie cu carbonat topit (engleză molten carbonate fuel cell —
MCFC),
 pile de combustie cu oxizi solizi (engleză solid oxide fuel cell — SOFC),
 pile de combustie cu alimentare directă cu metanol (engleză direct
methanol fuel cell — DMFC),
 pile de combustie cu alimentare indirectă cu metanol (engleză indirect
methanol fuel cell — IMFC, engleză reformed methanol fuel cell —
RMFC),
 pile de combustie cu alimentare directă cu etanol (engleză direct ethanol
fuel cell — DEFC).

5
 2. Pila de combustie cu metanol

Pila de combustibil cu metanol reformat (RMFC) sau Pilă de combustibil

indirectă cu metanol (IMFC) sistemele sunt o subcategorie de pile de combustie
cu schimb de protoni unde, combustibilul, metanol (CH3OH), este reformat,
înainte de a fi alimentat în celula de combustibil. Sistemele RMFC oferă
avantaje față de sistemele cu pilă de combustibil directă cu metanol (DMFC),
inclusiv eficiență mai mare, stive mai mici de celule, fără gestionarea apei,
funcționare mai bună la temperaturi scăzute și depozitare la temperaturi sub
zero, deoarece metanolul este un lichid de la -97,0 ° C la 64,7 ° C (-142,6 ° F
până la 148,5 ° F). Dezavantajul este că sistemele RMFC funcționează la
temperaturi mai ridicate și, prin urmare, au nevoie de o gestionare a căldurii și
de izolare mai avansată. Produsele reziduale cu aceste tipuri de pile de
combustie sunt dioxidul de carbon și apa. Metanolul este folosit ca combustibil
deoarece este în mod natural dens cu hidrogen (un purtător de hidrogen) și poate
fi transformat cu abur în hidrogen la temperaturi scăzute comparativ cu alți
combustibili cu hidrocarburi. În plus, metanolul este natural, biodegradabil și
energetic dens. Sistemele RMFC constau dintr-un sistem de procesare a
combustibilului (FPS), o celulă de combustibil, un cartuș de combustibil și BOP
(echilibrul instalației).

Sistem de procesare a combustibilului (FPS) în Metanol → Oxidare parțială

(POX) / Reformare autotermală (ATR) → Reacție de deplasare a gazului de apă
(WGS) → oxidare preferențială (PROX) Reformatorul de metanol transformă
metanolul în H2 și CO2, o reacție care are loc la temperaturi cuprinse între 250 °
C și 300 ° C.

În circumstanțe foarte specifice, precum, de exemplu, în Islanda, unde

prețurile la energia electrică sunt foarte scăzute, metanolul produs pe bază de
CO2 este deja competitiv cu benzina. Se pot exploata, de asemenea, și alte
oportunități fundamentale pentru reducerea costului de producție a metanolului
pe bază de CO2, precum utilizarea energiei electrice generate de parcurile
eoliene, care nu poate fi evacuată în rețea, sau a energiei solare generate în
regiuni izolate dar cu foarte mult soare, pentru producerea de hidrogen și
metanol. Situarea sursei de emisie a CO 2 în apropierea siturilor de producție a
hidrogenului și metanolului poate contribui, de asemenea, la evitarea costurilor
ridicate legate de transportul acestor două tipuri de gaz. În cele din urmă, această
opțiune subliniază un potențial interesant pentru conceptele de „economie
circulară” și „simbioză industrială”, care ar putea fi exploatate în situri
experimentale pe scară largă. Această strategie se bazează pe o cercetare
sistematică a nișelor de piață pentru metanol, printre care, de exemplu,
„aplicațiile superioare”, precum echipamentul vehiculelor utilizate în domeniul
apărării sau alimentarea navelor comerciale, însă și, pe lângă sectorul

6
transporturilor, în domeniul produselor electronice de larg consum și în industria
petrolului și gazelor.
Această opțiune de politică ar combina, prin urmare, strategiile inteligente
care vizează reducerea costului metanolului produs pe bază de CO2 cu sprijinul
inovărilor de pe piață care necesită utilizarea de pile de combustie pe bază de
metanol și ar răspunde astfel la cererea din ce în ce mai mare prin creșterea
ofertei. Avantajul unei astfel de strategii constă în nevoile limitate de investiții
inițiale și o independență mai mare față de evoluțiile din sectorul transporturilor,
ceea ce ar facilita o perioadă de tranziție către reducerea costurilor metanolului
produs pe bază de CO2 și îmbunătățirea tehnologiilor privind pilele de
combustie. Totuși, măsurile de politică ar trebui să respecte normele pieței
libere, iar implementarea ar putea fi astfel complexă.

2.1. Pile de combustie pe baza de Metanol direct

Pilele de combustie sunt clasificate de obicei după tipul electrolitului

folosit. O excepție este DMFC (Direct Methanol Fuel Cell) care este o pila de
combustie în care metanolul este introdus direct in anod. Electrolitul acestei pile
de combustie nu determina clasa din care face parte aceasta.
Pile de combustie pe baza de Metanol Direct sunt similare cu celula PEM
prin faptul ca utilizează o membrana polimer ca un electrolit. Cu toate acestea,
pilele prezentate aici utilizează metanol direct pe anod, ce elimina nevoia de un
reformator de combustibil. Aceste pile sunt de interes pentru alimentarea
dispozitivelor electronice portabile, cum ar fi calculatoarele, laptop și bateriile
reîncărcabile.

Tehnologia: celule de combustibil cu metanol direct

O posibilitate de reîncărcare mobilă a bateriilor, la distanță de rețea constă
în tehnologia directă a celulelor de combustibil cu metanol (DMFC, din limba
engleză: Direct Methanol Fuel Cell). Aceste celule de combustibil convertesc
direct energia chimică a alcoolului metanol, în energie electrică, fără etape
intermediare, cu o eficiență foarte ridicată (peste 30%). Celulele reprezintă astfel
un generator de energie foarte eficient, cu un consum foarte redus. Procesul
electrochimic generează doar o cantitate foarte mică de căldură reziduală –
aproximativ 40° C – și este foarte silențios comparativ cu generatoarele; de
asemenea nu generează emisiile nocive pentru sănătate sau mediu.
Alimentarea cu celulele de combustibil importate se realizează prin cartușe
de combustibil care pot fi reumplute, prevăzute cu o supapă de siguranță
certificată și omologare pentru aeronave.
Prin urmare, aceste celule de combustibil DMFC oferă avantaje decisive în
aplicațiile militare. Un factor esențial este operarea silențioasă a soluțiilor, cu
aproape nici o amprentă detectabilă. În plus, celulele de combustibil sunt foarte
ușor și sigur de folosit. Este vorba de soluții simple plug-and-play. Celulele de

7
combustibil încarcă complet automat bateriile existente. Sistemul pornește
automat și intră în modul stand-by când bateria este încărcată. Astfel, utilizatorii
nu numai că dispun oricând de rezerve complete de energie, dar și bateriile
durează mult mai mult, deoarece încărcarea continuă le protejează împotriva
descărcărilor profunde care le pot deteriora. Înlocuirea a cartușului de
combustibil în timpul funcționării este posibilă fără probleme. Designul
cartușelor previne contactul direct al utilizatorul cu conținutul în orice moment.
Datorită densității mari de energie a metanolului, cartușele de combustibil conțin
o cantitate mare
de energie într-un spațiu redus și la o greutate redusă. 10 litri de metanol au o
capacitate de peste 11 kWh energie netă, cu o greutate de numai 8,4 kg. Pentru a
furniza aceeași cantitate de energie electrică sunt necesare aproximativ 280 kg
de baterii convenționale cu gel de plumb. Avem de-a face cu o îmbunătățire a
factorului de peste 30!
Celulele de combustibil nu sunt destinate înlocuirii bateriilor, ci completării
acestora. Bateriile au avantajul unei capacități de vârf înalte, dar dezavantajul
decisiv al capacității limitate, care poate fi ușor compensat prin combinarea cu
tehnologia celulelor de combustibil. În plus față de autosuficiența ridicată,
reducerea costurilor reprezintă un alt avantaj important. Celulele de combustibil
sunt mai ieftine decât bateriile, deoarece necesită doar metanol pentru a
funcționa.
Pentru a menține alimentarea cu baterii, este necesară achiziționarea de
baterii primare scumpe sau reîncărcarea bateriilor secundare, fapt care
presupune un efort pe măsură. Acest lucru atrage după sine costuri suplimentare,
pe lângă cele de material, logistică și eliminare asociate încărcătoarelor,
generatoarelor, combustibilului și celelalte accesorii.

2.2. Pila de combustie cu membrana cu schimb de protoni

Cu aproximativ 30 de ani în urmă, Dupont a realizat un copolimer de acid

perfluorosulfonic și PTFE în formă acidă, cunoscut sub numele de Nafion.
Membranele Nafion® ale firmei DuPont sunt filme bazate pe polimerul
Nafion® PFSA. Membranele Nafion® PFSA au o utilizare largă în pilele de
combustie cu membrană cu schimb de protoni (PEM). Membrana funcționează
ca un separator și un electrolit solid într-o varietate de celule electrochimice care
necesită transportul selectiv de cationi prin joncțiunea celulei. Polimerul este
rezistent din punct de vedere chimic și durabil.
Folosirea unui polimer solid elimină necesitatea unui compartiment etanș
pentru electrolitul lichid precum și coroziunea și problemele de siguranță legate
de acesta.

8
 Figura 1 - O variantă avansată a unui ansamblu de celula PEM
cu catalizator depus

Catalizatorul, de obicei platina, este depus sub formă de nano clusteri (3 -

5nm) pe un suport de grafit - particule de grafit de 0,7 - 1 μm și incastrate cu o
parte într-o folie de hârtie grafitată. Două folii sunt aplicate pe ambele părți ale
membranei formând straturile de catalizator pentru anod si catod. Acest
ansamblu PEM este cunoscut sub numele de membrana cu catalizator depus
(CCM).
Hârtia grafitată poate fi eliminată complet dacă se depune un strat mai gros
de catalizator (5μm) care să formeze un strat conducător electric pe membrană,
cu o scădere a performanței catalizatorului de platină.

9
 Figura 2 - Modelul stratului electrocatalitic al CCM

În figura 2 este prezentat un model de Ansamblu Membrana - Electrod

(MEA), folosind CCM. Alimentarea cu gaz și colectarea electronilor se face
printr-o placă profilată conductoare de gaz care formează limita exterioară a
unei celule.
Gazul este introdus lateral prin marginile electrodului spre interiorul
acestuia, în timp ce electronii sunt transportați de placa electroconductoare spre
celula următoare. La densități mai mari de putere este introdusă între fiecare
două celule adiacente o placă electroconductoare suplimentară cu un sistem de
canale pentru apa de răcire.
Membrana cu schimb de protoni pe baza de Nafion funcționează de obicei
sub 70-85°C. Temperatura scăzută de funcționare asigură o pornire rapidă și nu
necesită o izolație termică pentru protecția personalului. Aproximativ 50% din
puterea maximă este disponibilă imediat la temperatura camerei. Puterea totală
este atinsă in aproximativ 3 minute în condiții normale. Recentele descoperiri în
domeniul designului și performanței oferă posibilitatea scăderii costului pilelor
PEM sub costul oricărei alte pile de combustie.

3. Concluzii

Randamentul global de conversie electrica al unei pile de combustie este

superior celui al sistemelor cu motor termic. O comparatie a randamentelor
globale de conversie electrica este redata in figura 3.

10
Figura 3 - Comparatie între randamentul de conversie electrică al pilelor de
combustie și al altor sisteme de conversie energetică

11
4. Bibliografie

1. Mircea, I. Instalații și echipamente electrice. Ghid teoretic și

practic. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1996.
2. Niculescu, T., Costinaș, Sorina. Electrotehnică, Editura Printech,
București, 1998.
3. https:// academia.edu
4. https://zdoc.ro

12