Septembrie 2021

RAPORT PRIVIND
LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA 2020
CUPRINS
Libertatea mass-mediei
în Republica Moldova 2020

Sumar executiv 1
Principalele evoluții în 2020 2
Mediul legislativ 3
Mediul politic 5
Mediul economic 7
Comparații regionale 9
Referințe 10

Acest raport a fost elaborat cu sprijinul generos al poporului american și britanic acordat prin interme-
diul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al Ambasadei Marii Britanii la
Chișinău. Responsabilitatea pentru conținut revine Freedom House și nu reflectă neapărat punctul de
vedere al Regatului Unit, al USAID sau al Guvernului Statelor Unite.

METODOLOGIE

Raportul cuprinde analizele în domeniul mass-media din Republica Moldova incluse în publicațiile
anuale ale Freedom House „Freedom in the World” și „Nations in Transit” pentru anul 2020.

PE COPERTĂ
Marș de Solidaritate de Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai 2018
Fotografie de Centrul pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Sumar executiv
Peisajul mediatic în Republica Moldova este divers, iar
investigațiile jurnalistice făcute cu tenacitate joacă un rol vital
în viața publică. Totuși, cadrul legislativ care reglementează
domeniul este instabil și subdezvoltat. În anul 2020, o mare parte
din clasa politică a țării a tratat presa independentă cu ostilitate,
percepând jurnaliștii mai degrabă drept obstacole, decât parteneri
în gestionarea pandemiei COVID-19. Domeniul continuă să se
confrunte cu lipsa sustenabilității financiare. Multe instituții media
sunt capturate de interese politice, servindu-le celor din urmă
drept portavoce, iar pandemia a exacerbat precaritatea cu care se
confruntă presa independentă.

Principalele evoluții în 2020

● În luna martie, când este înregistrat oficial primul caz de infectare cu COVID-19 în Republica Moldova,
autoritățile limitează libertatea mass-media adoptând mai multe decizii care prevăd blocarea site-
urilor web de știri false, obligarea jurnaliștilor să citeze doar sursele „oficiale” și triplarea termenului
de examinare a solicitărilor de informații.

● În iunie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) anulează Legea privind accesul la informație. Mai târziu, însă,
în octombrie, aceasta emite o altă hotărâre, opusă celei din iunie.

● Pe tot parcursul anului jurnaliștii sunt încontinuu supuși hărțuirii și intimidărilor, în timp ce în campania
electorală pentru alegerile prezidențiale rețelele de radiodifuzori reflectă informația în mod părtinitor,
iar mass-media afiliată Partidului Socialiștilor (PSRM) se implică intens în campanii de denigrare.

● În decembrie, legislatorii abrogă o măsură care restricționează eficient retransmisiunea

propagandei pro-ruse.

Freedom House
1 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Republica Moldova
Regim de tranziție sau hibrid

Datele se referă în special la raportul NIT

Chișinău

Indicele democrației
ID 3.11 / 7
35.12% / 100

3.80 nivel mai înalt

al progresului democratic

3.60 3.50

3.40

3.18
3.20 3.11
3.07

3.00

2.86
2.80
nivel mai scăzut
al progresului democratic
2.60
2001 ‘02 ‘03 ‘04 ‘05 ‘06 ‘07 ‘08 ‘09 ‘10 ‘11 ‘12 ‘13 ‘14 ‘15 ‘16 ‘17 ‘18 ‘19 ‘20

Vladimir Voronin Nicolae Timofti Igor Dodon

2001–2009 2012–2016 2016–2020

Evaluarea pe categorii
Categoriile sunt evaluate cu un scor de la 1 la 7, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel al democrației, iar 7 cel mai înalt nivel al democrației

4.00 4.75 3.00 2.50 2.50 2.75 2.25

Procesul Societatea Mass-media Guvernare Guvernare Cadrul și Corupția
electoral civilă independentă democratică la democratică independența
nivel național la nivel local judiciară

Freedom House
2 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Mediul legislativ
● Pe hârtie, Republica Moldova oferă protecții puternice pentru asigurarea libertății mass-mediei.
Constituția garantează libertatea de exprimare și dreptul de acces la informație.1 În același timp,
conform Legii presei, statul „garantează apărarea onoarei și demnității jurnalistului, [și] îi ocrotește …
sănătatea, viața și bunurile”.2 Unele aspecte reglementate de Lege sunt, însă, învechite. De exemplu,
aceasta limitează investițiile străine în anumite tipuri de mass-media. Conform Legii cu privire la
libertatea de exprimare „nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să difuzeze informații
de interes public, decât în conformitate cu legea”,3 iar Codul Penal prevede sancțiuni pentru
obstrucționarea activității jurnaliștilor.4 Totuși, aceste protecții nu sunt aplicate ferm în practică.

● Deși defăimarea și insulta au fost dezincriminate în 2009,5 ele în continuare se regăsesc în lista
infracțiunilor prevăzute în Codul Contravențional. Dacă jurnaliștii sunt găsiți vinovați de aceste
contravenții, ei pot fi pedepsiți cu munca în folosul comunității, amenzi și, în caz de defăimare, cu
„privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate”.6

● În Memoriul privind libertatea presei datat din mai 2021, câteva organizații ale societății civile, inclusiv
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), menționează că în perioada de raportare 2020–2021
utilizarea abuzivă a Codului Contravențional pentru „sancționarea abuzivă a jurnaliștilor pentru
calomnie” a reprezentat „o altă problemă înregistrată în legătură cu aplicarea legislației”. Într-un caz
de rezonanță care a avut loc în mai 2020, președintele de atunci Igor Dodon a acționat în judecată
săptămânalul independent Ziarul de Gardă pentru articolul despre vacanțele acestuia.7 Autorii
Memoriului constată că „în practică, persoanele care se consideră defăimate prin publicarea unui
material jurnalistic, optează, mai degrabă, pentru depunerea unei cereri la poliție, decât pentru
înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată. O astfel de opțiune lăsată la îndemâna persoanelor de
rea-credință și cu influență asupra agenților constatatori, mai ales, la nivel local, devine un mecanism
ușor și comod de exercitare a presiunii asupra mass-mediei”.8

● De asemenea, în Memoriu se menționează că ”cadrul juridic național de reglementare a activității

mass-mediei nu a fost completat cu noi legi necesare domeniului și nici ajustat la nevoile sectorului”.9
Totuși, în 2020, autoritățile au adoptat un șir de decizii administrative în contextul crizei COVID-19 care
au afectat libertatea media:

Deciziile adoptate de organele de stat din Republica Moldova

în 2020 care amenință libertatea mass-mediei

Deputații PSRM, împreună

Comisia pentru Situații Curtea Supremă de
cu cei din Partidul „Șor” și
Excepționale a extins termenul Justiție a declarat Legea
grupul „Pentru Moldova”
de examinare a solicitărilor de privind accesul la
au anulat Legea
informații până la 45 de zile. informație desuetă.
„anti-propagandă”.

Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec

Consiliul Audiovizualului le-a cerut jurnaliștilor să

reflecte doar poziția oficială a autorităților în ceea
ce privește pandemia.

Freedom House
3 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

— În martie, Comisia pentru Situații Excepționale a extins termenul de examinare a solicitărilor

de informații de la 15 la 45 de zile lucrătoare în perioada stării de urgență impusă în legătură
cu pandemia COVID-19.10 Starea de urgență, introdusă la mijlocul lunii martie, a durat până la
mijlocul lunii mai, fiind urmată de „starea de urgență în sănătate publică”, care a durat până la
sfârșitul lui septembrie. 11

— Spre sfârșitul lunii martie, Consiliul Audiovizualului (CA), organul responsabil de reglementarea
mijloacelor de radiodifuziune, le-a cerut jurnaliștilor să citeze „autoritățile publice competente”
drept „unicele surse sigure, veridice, imparțiale și echilibrate” pe subiectele ce țin de criza
COVID-19.12 Sub presiunea industriei media și grupurilor de monitorizare, două zile mai târziu CA
și-a revizuit decizia.13

● În iunie 2020, CSJ a decis că Legea privind accesul

la informație a devenit desuetă odată cu intrarea
— „Autoritățile deseori
în vigoare în 2019 a Codului administrativ al obstrucționează în practică
Republicii Moldova, care reglementează inclusiv solicitările de informații „prin
dreptul de acces la informație.14 Organizațiile
furnizarea informațiilor
locale care veghează asupra libertății presei
au criticat această hotărâre, subliniind incomplete sau confuze,
că reglementarea acestui drept în Codul invocând Legea privind
administrativ este mult mai îngustă decât în Legea protecția datelor cu caracter
privind accesul la informație.15 În octombrie 2020,
instanța și-a revizuit hotărârea.16 Deși binevenită,
personal ... [sau] impunerea
această revizuire nu a eliminat neconcordanțele unor taxe prohibitive pentru
între cele 2 legi, care în continuare împiedică accesarea informației.”
exercitarea dreptului de acces la informație.

— Mai mult decât atât, autorii unui raport al Freedom House din martie 2020 constată că autoritățile
deseori obstrucționează în practică solicitările de informații „prin furnizarea informațiilor
incomplete sau confuze, invocând Legea privind protecția datelor cu caracter personal… [sau]
impunerea unor taxe prohibitive pentru accesarea informației”.17 Obstacolele birocratice
întâmpinate în procesul de solicitare a informației și sancțiunile nesemnificative prevăzute pentru
ignorarea acestor solicitări și mai mult afectează acest drept.

— În rezultatul unui studiu realizat de CJI s-a constatat că autoritatea publică cel mai puțin receptivă
la solicitările de informații în 2020 a fost Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.18

● În decembrie 2020, deputații socialiști, ai Particului „Șor” și ai grupului „Pentru Moldova” au anulat
prevederile din Codul serviciilor media audiovizuale cunoscute ca și „Legea anti-propagandă”, care
a redus eficient difuzarea emisiunilor radio și TV din Rusia.19 Deoarece unii radiodifuzori transmit
deseori conținut propagandistic, pro-Kremlin, această modificare deschide calea pentru dezinformare.

— Autorii acestei modificări au venit și cu alte propuneri, care puteau afecta negativ domeniul,
inclusiv de introducere a unor limite în ceea ce privește confidențialitatea surselor jurnaliștilor.
Totuși, aceste propuneri nu au fost adoptate de Parlament.20

— De asemenea, în decembrie în Parlament a fost înregistrat un pachet legislativ așteptat de mult

timp care prevede reforma cadrului legislativ în domeniul presei21 și care a fost elaborat în
consultare cu organizații ale societății civile, inclusiv CJI.

Freedom House
4 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Mediul politic
● Atitudinea guvernării față de mass-media în 2020 era ostilă. Pe parcursul anului, oficialii au evitat să
răspundă la solicitările de informații din partea instituțiilor media independente. Conform raportului
Freedom House „Nations in Transit 2021”, la începutul crizei COVID-19 conferințele de presă au fost
„înlocuite cu briefingurile online la care jurnaliștii nu aveau acces. Deși la începutul lunii mai, Guvernul
a început să organizeze conferințe online, în timpul cărora jurnaliștii aveau posibilitatea să pună întrebări,
în septembrie conferințele de presă au fost suspendate din nou ‘temporar’ și nu au mai fost reluate nici
până la sfârșitul anului”.22

— Un caz reprezentativ a fost cel al jurnalistei TV8 Mihaela Dicusar, care la începutul lunii iulie a fost
împiedicată fizic de către ofițerii Serviciului de Protecție și Pază de Stat să adreseze întrebări
Președintelui de atunci Igor Dodon.23

— „Atitudinea guvernării față de mass-media

în 2020 a fost ostilă. Pe parcursul anului,
oficialii au evitat să răspundă la solicitările
de informații din partea instituțiilor media
independente.”

● În martie 2020 Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a întreprins o măsură fără precedent dispunând
blocarea a 52 site-uri care răspândeau informații false despre COVID-19.24 Mai târziu SIS a blocat alte
câteva site-uri. Această măsură nu era justificată din punct de vedere legal25 și a atras critica organizațiilor
care veghează asupra libertății presei,26 deși nici una dintre site-urile blocate nu reprezenta vreo
organizație media legitimă și toate erau surse de știri false și dezinformare despre COVID-19. Măsura
a rămas în vigoare pe toată durata stării de urgență.27

● După cum se menționează în „Nations in Transit 2021”, “numirile politizate la instituțiile media de
reglementare au continuat și în 2020. În iulie, coaliția de guvernare PSRM-PDM [Partidul Democrat] în
Parlament a aprobat numirea a trei membri noi în Consiliul Audiovizualului. Opoziția a criticat coaliția
de guvernare pentru aceste numiri făcute pe criterii pur politice; unul din membrii desemnați, Ala Ursu-
Antoci, era membru al PSRM și jurnalist la Accent TV, instituție media care aparținea deputatului PSRM
Corneliu Furculiță. În decembrie, după demisia lui Dragoș Vicol, Ala Ursu-Antoci a fost aleasă în calitate
de președinte al Consiliului Audiovizualului.”28

● În rezultatul monitorizării efectuate de CJI s-a constatat că pe parcursul anului mediatizarea făcută de
postul public de televiziune Teleradio Moldova (TRM) a avut un caracter părtinitor punând guvernarea
și pe Igor Dodon în lumină favorabilă,29 iar Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
(OSCE) a constatat că, în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie, postul de televiziune Moldova 1
„l-a mediatizat pe dl Dodon mai favorabil decât pe dna Sandu [candidatul câștigător] cu 25% din
mediatizarea dedicată acestuia în ton pozitiv, comparativ cu 10% pentru dna Sandu”.30 Mass-media
private demonstrează într-un mod mult mai deschis părtinire în favoarea patronilor lor politici, pentru
care ele servesc drept arme pe arena politică.

Freedom House
5 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

● Conform „Nations in Transit 2021”, “numărul cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor și

avertizorilor de integritate a crescut pe parcursul anului. Organizațiile media independente, precum
Ziarul de Gardă, Pro TV Chișinău, și TV8, au fost ținta atacurilor verbale din partea Președintelui de atunci
Igor Dodon, a Prim-ministrului de atunci Ion Chicu și a consilierului celui din urmă, Vitalie Dragancea. În
septembrie, PSRM a acționat în judecată Pro TV Chișinău și pe jurnalista Lorena Bogza pentru calomnie,
citând discuțiile facilitate de dna Bogza pe marginea materialului de investigație publicat de Rise.MD
despre tranzacția cu implicarea unei bănci din offshore și a câtorva membri PSRM și a unei companii
media deținută de Furculiță.”31

— În total, în anul 2020 Fundația „Justice for Journalists” cu sediul în Londra a înregistrat 68 de
atacuri împotriva jurnaliștilor din Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.32 Cinci
dintre aceste incidente (patru dintre care s-au petrecut pe malul drept al Nistrului) au fost de
natură fizică. Mass-media cele mai vizate de astfel de atacuri au fost TV8 și Ziarul de Gardă.

● Autorii „Nations in Transit 2021” au semnalat că în

2020 „dezinformarea, teoriile false ale conspirației și
știrile false, în special în ceea ce privește pandemia, — „Ultimele luni ale anului,
au atins un nou nivel”. Conform Raportului Centrului înainte și după alegerile
Român de Politici Europene (CRPE) publicat în iulie,
Republica Moldova a fost una dintre țările europene
prezidențiale, abundau de
care au fost afectate cel mai mult de campaniile de dezinformare, manipulare
dezinformare externe, în special din Rusia, conținutul informațională și campanii
cărora este preluat și promovat de politicieni, mass-
de denigrare, orchestrate
media pro-rusă și reprezentanții Bisericii Ortodoxe
din țară. Ultimele luni ale anului, înainte și după în mare parte cu ajutorul
alegerile prezidențiale, abundau de dezinformare, mass-mediei afiliate
manipulare informațională și campanii de denigrare, PSRM.”
orchestrate în mare parte cu ajutorul mass-mediei
afiliate PSRM”.33

Freedom House
6 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Mediul economic
● Piața media în Republica Moldova este relativ mică, iar interesele private în acest domeniu, deseori
oligarhice, joacă un rol foarte mare. Mass-media independentă activează în condiții financiare precare,
care în rezultatul contracției economice cauzate de criza COVID-19 și care în 2020 a fost de 7%34 s-au
agravat și mai mult. În Republica Moldova piața media este concentrată în proporție covârșitoare în
Chișinău — capitala și cel mai mare oraș al țării. În regiunile mai sărace, mass-media locală lipsește.

● Conform rezultatelor câtorva sondaje efectuate în 2020, televiziunea rămâne a fi mijlocul principal de
informare.35 Dintre cele mai populare posturi de televiziune — Jurnal TV, PRIME, Moldova 1 și PRO TV36 —
proprietarii Jurnal TV și PRIME au legături cu oligarhii fugari Victor Țopa37 și, respectiv, Vladimir Plahotniuc,38
în timp ce PRO TV aparține PPF Group, imperiul de afaceri construit de miliardarul ceh Petr Kellner.39Alte
posturi TV, mai puțin populare (dar totuși influente), au legături cu diferite partide politice, precum și cu
Guvernul Rusiei. Oligarhul fugar Ilan Șor, liderul partidului cu același nume „Șor”, de asemenea, deține
câteva posturi TV cunoscute, inclusiv TV6, care în 2020 a obținut dreptul de a emite la nivel național.40

● Mass-media online reprezintă a doua cea mai importantă sursă de informare pentru cetățenii Republicii
Moldova. O mare parte din mass-media digitală populare sunt afiliate cu posturi TV și, așadar, și în
legătură cu acestea există îngrijorări în ceea ce privește influența editorială a proprietarilor lor. În
același timp, mass-media independentă are cea mai mare prezență în online.41

— Consumatorii de știri preferă mai mult rețelele de socializare decât portalurile de știri. Totuși,
conținutul informațional plasat pe rețelele de socializare nu poate fi monetizat direct, ceea ce
creează presiune financiară pentru mass-media. Mai mult decât atât, dezinformarea și știrile false,
fiind răspândite pe rețelele de socializare, reduc impactul activității jurnaliștilor profesioniști.

Cele mai populare posturi TV din Republica Moldova

și proprietarii lor

Teleradio- Chiril Victor Vladimir Petr Kellner, Ilan Companii

Moldova Luchinschi Ţopa Plahotniuc Ronald Lauder Șor rusești

Moldova 1 TV7 Jurnal TV PRIME TV PRO TV TV6 RTR Moldova

Moldova 2 TNT Bravo Publika TV Ren TV

Moldova

TV Moldova Canal 2 TV
Internaţional Accent TV

Canal 3 TV

Alte referințe: Nadine Gogu. Who really rules the airwaves in Moldova?
(Cine sunt adevărații stăpâni ai spațiului de emisie în Moldova?), opendemocracy.net

Freedom House
7 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

● În raportul „Vibrant Information Barometer 2021”, IREX observă că “sustenabilitatea economică continuă
să fie o provocare majoră pentru mass-media. Controlul politic asupra pieței modeste a publicității din
Republica Moldova împiedică dezvoltarea acesteia, mass-media independente confruntându-se cu
probleme financiare”.42 Timp de trei ani s-au făcut eforturi de modificare a Legii cu privire la publicitate
(eforturi care mai continuă) pentru o mai bună reglementare a acestei piețe, lucru care încă nu s-a reușit.43

— Piața publicității în industria media este dominată de două organizații private: Casa Media, afiliată
lui Plahotniuc, și Exclusive Media House, care aparține unui membru al PSRM.44 Acestea au fost
acuzate de mai multe posturi TV de înțelegere de cartel în vederea manipulării pieței publicității.45
În august 2020, Consiliul Concurenței a amendat Casa Media pentru practici abuzive.46

— Unele mass-media independente au recurs la platforme de crowdfunding, inclusiv Patreon, pentru

a-și putea finanța activitatea.47 În 2020, pe piața de publicitate a apărut un nou operator care
urma să lucreze exclusiv cu presa independentă.48 Compania se bucură de sprijinul donatorilor
internaționali – aceeași actori pe care se bazează în prezent multe dintre mass-media independente.

— Legea cu privire la organizațiile necomerciale, adoptată de Parlament în 2020, inițial interzicea

organizațiilor media independente fondate de organizații neguvernamentale să plaseze
publicitate politică electorală în campanii electorale, lipsindu-le de o sursă important de venit.
Totuși, în octombrie Curtea Constituțională a anulat această prevedere.49

— „Alte constrângeri cu care se confruntă organizațiile

necomerciale care activează în sectorul media sunt
cele impuse de Legea presei, care prevede cerințe de
înregistrare pentru presa scrisă, care împovărează
nejustificat instituțiile media cu resurse limitate.
Legea, de asemenea, prevede restricții în ceea ce
privește fondatorii străini ai presei scrise, limitând
astfel pluralismul.”

● Alte constrângeri cu care se confruntă organizațiile necomerciale care activează în sectorul media
sunt cele impuse de Legea presei, care prevede cerințe de înregistrare pentru presa scrisă, care
împovărează nejustificat instituțiile media cu resurse limitate. Legea, de asemenea, prevede restricții
în ceea ce privește fondatorii străini ai presei scrise, limitând astfel pluralismul.50

● IREX constată că “reglementările existente menite să împiedice concentrarea proprietății mass-media

sau lipsa de transparență în această privință sunt aplicate neuniform sau nu sunt aplicate de loc.
Consiliul Concurenței, mandatat prin lege să efectueze evaluarea anuală a pieței media în Republica
Moldova pentru a preveni dominarea acesteia de către conglomeratele media, nu își îndeplinește
această atribuție. Între timp, Consiliul Audiovizualului [CA] susține că verificarea informațiilor apărute
privind proprietatea media nu ține de competența sa”.51 Așadar, există foarte multe îngrijorări că aceste
organe de reglementare se află sub influența necorespunzătoare a unor interese politice și de afaceri.

— Mai mult decât atât, cerințe privind transparența proprietății nu există nici pentru presa scrisă,
nici pentru cea digitală.52

Freedom House
8 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020

Comparații regionale
● În ”Nations in Transit 2021”, Republica Moldova
a obținut 3.00 puncte din 7.00 la Indicatorul
Media Independentă. (Cu cât mai mare e
punctajul cu atât sectorul media se consideră
a fi mai independent, divers și sustenabil).
Pentru comparație, celelalte țări-membre ale
Parteneriatului Estic - Armenia, Georgia, și
Ucraina – au obținut pentru acest Indicator
3.00, 3.50 și, respectiv, 3.75 puncte. În Raportul
Freedom House ”Freedom in the World 2021”, Starea democrației
Republica Moldova a fost punctată cu 2 din 4
(din 100)
la indicatorul privind libertatea presei (unde
4 reprezintă cel mai liber mediu media). Același DEMOCRAȚIE CONSOLIDATĂ
punctaj l-au obținut și Armenia, Georgia și Estonia 84
Ucraina. Slovenia 81
Letonia 80
— Scorul obținut de țările menționate mai Lituania 78
sus a rămas același în ultimul an, cu Republica Cehă 76
excepția Georgiei, care la indicatorul Slovacia 72

Media Independentă în „Nations in Transit”

DEMOCRAȚIE SEMI-CONSOLIDATĂ
a scăzut din cauza imixtiunii continue a
Polonia 60
guvernării în activitatea radiodifuzorului
Bulgaria 58
public Adjara TV, precum și a noii legi România 57
care permite autorităților de stat să Croația 54
desemneze „conducători speciali” cu
autoritate decizională la companii private. REGIM DE TRANZIȚIE SAU HIBRID
Serbia 48
● Mediul media în toate cele patru țări este Muntenegru 47
relativ pluralist, deși polarizat, iar mass-media Macedonia de Nord 47
independente îndeplinesc funcția de control Albania 46

asupra oficialilor publici în ciuda condițiilor Ungaria 45

Bosnia și Herțegovina 39
economice nefavorabile, precum și a atacurilor
Ucraina 39
verbale, fizice și juridice ocazionale. Georgia 36
Kosovo 36
— În timp ce pandemia COVID-19 a fost
Republica Moldova 35
însoțită de intensificarea dezinformării
și știrilor false în toate cele patru țări, REGIM AUTORITAR SEMI-CONSOLIDAT
fenomenul manipulării informaționale Armenia 33
a apărut cu mult înainte.
REGIM AUTORITAR CONSOLIDAT
— De asemenea, dat fiind faptul că situația Kârgâzstan 14
financiară a mass-mediei independente Rusia 7
în țările menționate deja era foarte dificilă, Belarus 5

aceasta nu a fost afectată calitativ de Kazahstan 5

Uzbekistan 4
consecințele economice ale pandemiei.
Tadjikistan 2
Azerbaidjan 1
Turkmenistan 0

Freedom House
9 www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020
Referințe
1
IREX, “Moldova” în Vibrant Information Barometer 2021
(Chișinău: IREX, 2021), https://www.irex.org/sites/default/
files/pdf/vibe-moldova-2021.pdf.
2
“Lege Nr. 243 din 26-10-1994”, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 12 ianuarie 1995, https://www.legis.
md/cautare/getResults?doc_id=109428&lang=ro.
3
“Lege Nr. 64 din 23-04-2010”, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 9 iulie 2010, https://www.legis.md/cautare/
getResults?doc_id=83916&lang=ro.
4
“Cod Nr. 985 of 18-04-2002”, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 14 aprilie 2009, https://www.legis.md/cautare/
getResults?doc_id=120900&lang=ro.
5
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
(OSCE), Defamation and Insult Laws in the OSCE Region: A
Comparative Study [Legislația în domeniul defăimării și
insultelor în țările OSCE: studiu comparativ], martie 2017,
https://www.osce.org/files/f/documents/b/8/303181.pdf.
6
“Cod Nr. 218 din 24-10-2008: Codul Contravențional
al Republicii Moldova”, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 17 martie 2017, https://www.legis.md/cautare/
getResults?doc_id=121245&lang=ro.
7
„Vacanțele de lux ale președintelui” au ajuns în instanță”,
Ziarul de Gardă, 15 mai 2020, https://www.zdg.md/
importante/vacantele-de-lux-ale-presedintelui-au-ajuns-
in-instanta/?fbclid=IwAR1cnociSR32iGU0wvUCNGwlW
_m_tzWC3YNcxahDhbfTw7dPpTdnlmA70uo.
8
CJI și alții, „Memoriu privind libertatea presei în Republica
Moldova”, 3 mai 2021, http://media-azi.md/sites/default/
files/Memoriu_2020-2021.pdf.
9
CJI și alții, „Memoriu privind libertatea presei în Republica
Moldova,” 3 mai 2021, http://media-azi.md/sites/default/
files/Memoriu_2020-2021.pdf.
10
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021,
https://freedomhouse.org/country/moldova/nations-
transit/2021.
11
Forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic, Freedom
of Speech and Media Plurality in the Context of the COVID-19
Pandemic, 2021, [Libertatea de exprimare și pluralismul
media în contextul pandemiei COVID-19], https://eap-csf.
eu/wp-content/uploads/Freedom-of-Speech-and-Media-
Plurality-Paper-2021.pdf.
12
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021,
https://freedomhouse.org/country/moldova/nations-
transit/2021.
13
Consiliul Audiovizualului, comunicat de presă, 26 martie
2020, http://www.audiovizual.md/news/comunicat-de-
pres-43.
14
CJI, “CSJ: Legea privind accesul la informație este
inaplicabilă. Ce consecințe ar putea avea o decizie
a magistraților,” 26 iunie 2020, http://media-azi.md/ro/
stiri/csj-legea-privind-accesul-la-informa%C8%9Bie-este-
inaplicabil%C4%83-ce-consecin%C8%9Be-ar-putea-avea-o.
15
CJI, “ONG-urile de media își exprimă îngrijorarea în raport
cu repercusiunile constatărilor CSJ asupra dreptului
de acces la informație,” 30 iunie 2020, http://media-azi.
md/ro/stiri/ong-urile-de-media-%C3%AE%C8%99i-
exprim%C4%83-%C3%AEngrijorarea-%C3%AEn-raport-cu-
repercusiunile-constat%C4%83rilor-csj.
16
Freedom House, “Moldova: Stakeholder Submission on
Information Access for the Universal Periodic Review”
[Contribuție privind accesul la informație la Raportul
10
privind evaluarea periodică universală a Republicii
Moldova], 28 martie 2016, https://freedomhouse.org/
article/moldova-stakeholder-submission-universal-
periodic-review-republic-moldova.
Victor Gotișan și alții, “De ce accesul la informație mai este
17
o problemă în Republica Moldova,” Media Forward, nr. 10
(martie 2020), https://freedomhouse.org/sites/default/
files/2020-03/Gotisan_Ionel_Brief_FINAL_RO.pdf.
CJI, „Accesul la informație // Peste 20 de jurnaliști
18
au indicat cele mai închise instituții față de presă,”
17 mai 2021, http://media-azi.md/ro/stiri/accesul-
la-informa%C8%9Bie-peste-20-de-jurnali%C8%99ti-
au-indicat-cele-mai-%C3%AEnchise-institu%C8%9Bii-
fa%C8%9B%C4%83-de.
CJI, “Emisiunile informativ-analitice și militare din Rusia
19
ar putea reveni pe micile ecrane. Proiectul de modificare
a Codului serviciilor media audiovizuale, aprobat în lectură
finală,” 16 decembrie 2020, http://media-azi.md/ro/
stiri/%E2%80%8Bemisiunile-informativ-analitice-%C8%99i-
militare-din-rusia-ar-putea-reveni-pe-micile-ecrane.
20
CJI, “Emisiunile informativ-analitice și militare din Rusia
ar putea reveni pe micile ecrane. Proiectul de modificare
a Codului serviciilor media audiovizuale, aprobat în lectură
finală,” 16 decembrie 2020, http://media-azi.md/ro/
stiri/%E2%80%8Bemisiunile-informativ-analitice-%C8%99i-
militare-din-rusia-ar-putea-reveni-pe-micile-ecrane.
21
Parlamentul Republicii Moldova, “Proiectul de lege
cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea
nr.982/2000 privind accesul la informație – art.2, 4, 5 ș.a.;
Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare –
art.2; ș.a.)”, accesat pe 16 august 2021, http://parlament.
md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/
LegislativId/5354/language/ro-RO/Default.aspx.
22
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021,
https://freedomhouse.org/country/moldova/nations-
transit/2021.
23
TV8, “Reportera Mihaela Dicusar, bruscată de paza lui Igor
Dodon”, video YouTube, 2 iulie 2020, 30 secunde, https://
www.youtube.com/watch?v=UivNlkex41g.
24
CJI, “SIS a dispus blocarea a 52 de site-uri anonime care
ar distribui știri false despre Covid-19”, 20 martie 2020,
http://media-azi.md/ro/stiri/doc-sis-dispus-blocarea-52-
de-site-uri-anonime-care-ar-distribui-%C8%99tiri-false-
despre-covid-19.
25
Veaceslav Balan și alții, „Pandemia COVID-19: Lecții pentru
libertatea mass-media în Republica Moldova,” Media Forward,
nr. 12 (iunie 2020), https://freedomhouse.org/sites/default/
files/2020-06/Balan%20and%20Stegniy_FINAL-RO_0.pdf.
26
Anastasia Nani și alții, “Politici pe timp de pandemie în
domeniul mass-media: Lecții din Republica Moldova,
Ucraina și Letonia”, Media Forward, nr. 14 (noiembrie
2020), https://freedomhouse.org/sites/default/
files/2020-12/Politici_pe_timp_de_pandemie_in_domeniul_
mass_media_ROM_0.pdf.
27
“Ce se întâmplă, după încetarea stării de urgență, cu site-
urile de știri false blocate de SIS?”, Report.MD, 14 mai 2020,
https://www.report.md/esential/Ce-se-intampla-dupa-
incetarea-starii-de-urgenta-cu-site-urile-fake-news-
blocate-de-SIS-1152.
28
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021,
https://freedomhouse.org/country/moldova/nations-
transit/2021.
Freedom House
www.freedomhouse.org
RAPORT PRIVIND LIBERTATEA MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2020
29
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021, https://
freedomhouse.org/country/moldova/nations-transit/2021.
30
OSCE, Republica Moldova. Alegeri prezidențiale,
1 și 15 noiembrie 2020 – Misiunea limitată BIDDO de
observare a alegerilor. Raport final (Varșovia: OSCE,
26 februarie 2021), https://www.osce.org/files/f/
documents/6/9/481306.pdf.
31
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021,
https://freedomhouse.org/country/moldova/nations-
transit/2021.
32
Fundația „Justice for Journalists” (JFJ), “Moldova” în Attacks
on Media Workers, Group 3: Armenia, Georgia, Kyrgyzstan,
Moldova, Ukraine [Atacuri asupra colaboratorilor media,
Grupul 3: Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Moldova, Ucraina]
(Londra: JFJ, 2021), https://jfj.fund/report-2020_3/#mld.
33
Freedom House, “Moldova” în Nations in Transit 2021, https://
freedomhouse.org/country/moldova/nations-transit/2021.
34
Nicoleta Banila, “Moldova’s Economy Shrinks 7 Percent
in 2020,” [Economia Moldovei a scăzut cu 7% în 2020],
SEE News, 16 martie 2021, https://seenews.com/news/
moldovas-economy-shrinks-7-in-2020-734670.
35
Internews, Percepția populației despre mass-media și
aptitudinile mediatice în Republica Moldova (Chișinău:
Internews, noiembrie 2020), https://internews.md/publicatii/
INTERNEWS_Final%20report_24.11.20_RO.pdf; Institutul
Republican Internațional, “Sondaj de opinie publică:
Rezidenții Republicii Moldova, 16 iulie 2020 – 23 august
2020,” august 2020, https://www.iri.org/sites/default/files/
iri_poll_-_august_2020_cleaned_for_release_2.pdf.
36
Institutul de Politici Publice (IPP), Barometrul Opiniei
Publice–Republica Moldova, iunie 2021, (Chișinău: IPP, iulie
2021), https://ipp.md/wp-content/uploads/2021/07/
Raport-BOP-2021_.pdf.
37
“Cine este noul beneficiar al trustului de presă Jurnal Trust
Media”, Mold Street, 12 iunie 2019, https://www.mold-
street.com/?go=news&n=9016.
38
“Televiziunile lui Plahotniuc au doar câte un angajat și
lucrează în pierdere”, Mold Street, 2 decembrie 2020,
https://www.mold-street.com/?go=news&n=11421.
39
Tim Gosling, “Kellner’s Death: The Beginning of the End
of an Era,” [Moartea lui Kellner: începutul sfârșitului unei
ere], Balkan Insight, 12 mai 2021, https://balkaninsight.
com/2021/05/12/kellners-death-the-beginning-of-the-
end-of-an-era/.
Televiziunea Centrală, afiliată lui Ilan Șor, devine TV6 și
40
va emite pe toată țara”, Mold Street, 24 decembrie 2020,
https://www.mold-street.com/?go=news&n=11531.
Internews, Studiu național: Percepția populației despre
41
mass-media și aptitudinile mediatice în Republica Moldova
(Chișinău: Internews, noiembrie 2020), https://internews.
md/publicatii/INTERNEWS_Final%20report_24.11.20_RO.pdf.
IREX, “Moldova” în Vibrant Information Barometer 2021
42
(Chișinău: IREX, 2021), https://www.irex.org/sites/default/
files/pdf/vibe-moldova-2021.pdf.
11
Parlamentul Republicii Moldova, Proiecte de acte
43
legislative: Proiectul legii cu privire la publicitate,
04.06.2018, accesat pe 16 august 2021, http://
www.parlament.md/ProcesulLegislativ/
Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4224/
language/ro-RO/Default.aspx.
Nicolai Paholinițchii, “Agenții de publicitate vor fi plătiți
44
suplimentar pentru publicitate. Dar numai în presa
independentă”, NewsMaker, 18 decembrie 2020, https://
newsmaker.md/ro/agentii-de-publicitate-vor-fi-platiti-
suplimentar-pentru-reclama-dar-numai-in-presa-
independenta/.
CJI, “După aproape doi ani de investigat, Consiliul
45
Concurenței nu a constatat înțelegere de cartel pe
piața de publicitate între Casa Media și Exclusiv
Sales House”, 22 noiembrie 2019, http://media-
azi.md/ro/stiri/dup%C4%83-aproape-doi-ani-de-
investigat-consiliul-concuren%C8%9Bei-nu-constatat-
%C3%AEn%C8%9Belegere-de-cartel-pe.
CJI, “Casa Media, amendată cu 1,8 milioane de lei pentru
46
practici abuzive pe piața publicitară: Am contestat
decizia în instanță”, 11 septembrie 2020, http://media-
azi.md/ro/stiri/casa-media-amendat%C4%83-cu-18-
milioane-de-lei-pentru-practici-abuzive-pe-pia%C8%9Ba-
publicitar%C4%83-am.
IREX, “Moldova” în Vibrant Information Barometer 2021
47
(Chișinău: IREX, 2021), https://www.irex.org/sites/default/
files/pdf/vibe-moldova-2021.pdf.
Nicolai Paholinițchii, “Agenții de publicitate vor fi plătiți
48
suplimentar pentru publicitate. Dar numai în presa
independentă, NewsMaker, 18 decembrie 2020, https://
newsmaker.md/ro/agentii-de-publicitate-vor-fi-platiti-
suplimentar-pentru-reclama-dar-numai-in-presa-
independenta/.
CJI, “Curtea Constituțională: Instituțiile media fondate
49
de ONG-uri pot presta servicii contra plată concurenților
electorali”, 8 octombrie 2020, http://media-azi.md/ro/stiri/
curtea-constitu%C8%9Bional%C4%83-institu%C8%9Biile-
media-fondate-de-ong-uri-pot-presta-servicii-contra-
plat%C4%83.
50
Freedom House, “Moldova: Contribuție cu privire la
libertatea media la Raportul privind evaluarea periodică
universală a Republicii Moldova,” 30 iulie 2021, https://
freedomhouse.org/ro/article/moldova-contributie-la-
raportul-privind-evaluarea-periodica-universala-republicii-
moldova.
51
IREX, “Moldova” în Vibrant Information Barometer 2021
(Chișinău: IREX, 2021), https://www.irex.org/sites/default/
files/pdf/vibe-moldova-2021.pdf.
52
OSCE, Republica Moldova, Alegeri prezidențiale, 1 și
15 noiembrie 2020 – Misiunea limitată BIDDO de
observare a alegerilor. Raport final (Varșovia: OSCE,
26 februarie 2021), https://www.osce.org/files/f/
documents/6/9/481306.pdf.
Freedom House
www.freedomhouse.org
Freedom House este o organizație apolitică Washington, www.freedomhouse.org
dedicată promovării democrației și libertății DC 20036 Facebook.com/FreedomHouseDC
în lume. Noi analizăm provocările în domeniul Str. NW 1850 M, @FreedomHouse
libertății, pledăm pentru drepturi politice și et.11
libertăți civile mai mari și sprijinim activitățile 202.296.5101
operaționale de apărare a drepturilor omului și info@freedomhouse.org
de promovare a schimbărilor democratice.