GRILE- ML

(Test Medicină legală- Sesiunea ian. 2017)

1. Semnele semitardive de deces sunt reprezentate de următoarele, cu excepția:

a. Putrefacția
b. Rigiditatea cadaverică
c. Lividitățile cadaverice
d. Răcirea cadavrului
e. Deshidratarea

2. Plăgile înțepate se produc prin:

a. Acțiunea unui obiect contondent
b. Îndepărtarea laterală a țesuturilor
c. Secționarea perpendiculară a țesuturilor
d. Secționarea oblică a țesuturilor, cu formarea de lambouri
e. Acțiunea unui obiect tăietor-despicător

3. Numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare se apreciază:

a. Ținând cont de agentul vulnerant
b. După tipul de leziune și evoluția sa
c. În funcție de numărul de zile de concediu medical
d. În funcție de numărul de zile de spitalizare

4. Leziunile traumatice în care tegumentul nu este lezat sunt următoarele, cu excepția:

a. Eritemul posttraumatic
b. Echimoza
c. Hematomul
d. Excoriația
e. Contuzia

5. Leziunile de proiectare ale pietonului lovit de un vehicul:

a. Sunt mai puțin grave decât cele de lovire
b. Caracteristice sunt excoriațiile liniare, paralele între ele, situate pe suprafețe corporale mari
c. Localizarea lor depinde de talia pietonului și înălțimea vehiculului
d. De regulă, nu interesează organe cu risc vital

6. Fractura whiplash (în lovitură de bici) la șoferul unui autovehicul este produsă prin:
a. hiperextensia coloanei vertebrale cervicale
b. flexia coloanei cervicale
c. hiperextensia urmată de hiperflexia coloanei cervicale
d. toate răspunsurile sunt corecte
e. nici un răspuns nu este corect
7. Modificările de culoare ale echimozei/ Stadializările de culoare ale echimozei:
a. Nu au importanță medico-legală
b. Continuă/Persistă și după decesul victimei
c. Au valoare de reacție vitală numai dacă nu sunt situate în zone declive ale corpului
d. Nu permit aprecieri privind timpul scurs de la producerea leziunii/
Prezintă aprecieri privind timpul scurs de la producerea leziunii

8. Fracturile craniene:
a. Producerea lor implică de regulă un traumatism minor
b. Frecvent nu se asociază cu leziuni epicraniene sau meningo-cerebrale
c. În funcție de traiectul acestora se poate stabili succesiunea leziunilor traumatice
d. Se caracterizează prin faptul că sunt strict localizate la locul de impact și nu iradiază
e. Nu au importanță medico-legală

9. Spânzurarea este tipică atunci când:

a. Nu există nici un punct de contact dintre victimă și obiectele din jur
b. Poziția nodului este în partea anterioară a gâtului
c. Poziția nodului este în partea posterioară a gâtului
d. Poziția nodului este laterocervicală
e. Există un punct de contact dintre victimă și obiectele din jur

10. În cadrul semnelor generale de asfixie mecanică se numără:

a. Sângele este coagulat
b. Lividitățile cadaverice reduse în suprafață și de culoare intens rozie
c. Absența completă a cianozei
d. Sângele de culoare roșie-deschisă
e. Cianoza extremității cefalice și a unghiilor

11. În spânzurare, decesul se poate produce prin:

a. Mecanism anoxic (lipsa aportului de oxigen din atmosferă spre pulmoni)
b. Reflexe inhibitorii vagale (comprimarea sinusului carotidian)
c. Mecanism vascular (blocarea fluxului sanguin spre creier)
d. Sunt corecte răspunsurile a și b
e. Sunt corecte răspunsurile a, b și c

12. În partea de concluzii a unui certificat medico-legal se menționează:

a. Leziunile care atestă realitatea traumatismului
b. Vârsta victimei
c. Statutul social al victimei
d. Adresa victimei din cartea de identitate
e. Toate răspunsurile sunt corecte
13. Șanțul de ștrangulare:
a. Are direcție oblic ascendentă spre nod
b. Are aceeași adâncime pe toată lungimea sa
c. Este întrerupt în dreptul nodului
d. Este situat în 1/3 superioară a gâtului
e. Toate răspunsurile sunt adevărate

14. În semiologia medico-legală, localizarea leziunilor traumatice corporale cuprinde:

a. Localizarea leziunilor pe aparate și sisteme
b. Raportarea leziunilor la planurile de simetrie ale corpului
c. Localizarea leziunilor pe regiunea anotomică mare a corpului, pe regiunea topografică
anatomică și raportarea leziunilor față de puncte de repere anatomice apropiate
d. Localizarea leziunilor după sistematizarea și gruparea leziunilor în funcție de gravitatea lor
e. Localizarea leziunilor nu se realizează individual pentru fiecare tip de leziune

15. În decesele produse prin înec examenul necroptic poate pune în evidență:
a. Pulmoni măriți de volum, cu greutate crescută, elasticitate pierdută
b. Lividități situate în jumătatea inferioară a corpului
c. Pe gât posibil echimoze și excoriații datorate degetelor și unghiilor victimei
d. Hemoragii perilaringiene sau în capsula tiroidei
e. Fractura osului hioid

16. Modificările cadaverice conservatoare sunt, cu excepția:

a. Adipoceara
b. Mumifierea
c. Autoliza
d. Lignificarea
e. Refrigerarea

17. Recoltarea de sânge de la cadavru pentru determinarea grupei de sânge este obligatorie:
a. În orice necropsie medico-legală
b. Când cadavrul prezintă soluții de continuitate ale tegumentului
c. Dacă victima a fost spitalizată mai mult de 48 ore
d. Doar dacă organele de anchetă cer în mod imperios efectuarea acesteia

18. Liditățile cadaverice pot da informații despre:

a. Durata intervalului postmortem
b. Poziția cadavrului după producerea decesului
c. Uneori despre cauza de moarte
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Toate răspunsurile sunt false
19. Plăgile tăiat-despicate:
a. Sunt produse de instrumente ușoare, cu lamă tăioasă/Sunt produse cu obiecte contondente
b. Prezintă aspecte de plagă tăiată și contuză
c. De cele mai multe ori nu sunt periculoase pentru viață
d. Prezintă aspecte de plagă înțepată
e. Prezintă aspecte de plagă înțepat-tăiată

20. Contuzia cerebrală:

a. Este o leziune distructivă cu efect compresiv asupra creierului
b. Se produce prin mecanisme de accelerație/decelerație sau rotație
c. La necropsie apare ca o zonă în care substanța cerebrală este distrusă
d. Poate avea uneori și cauză patologică
e. Este asimptomatică, indiferent de forma clinică

21. Adipoceara se produce prin:

a. Saponificarea grăsimilor cadavrului
b. Deshidratarea rapidă și masivă a cadavrului
c. „Tăbăcirea” tegumentelor cadavrului
d. Prin expunerea cadavrului la temperaturi scăzute
e. Prin expunerea cadavrului la radiații ionizante

22. Plăgile tăiate:

a. Au marginile regulate
b. Fundul plăgii este anfractuos
c. Există punți de țesut care trec de la o margine la alta a plăgii
d. Canalul plăgii tăiate este cel mai frecvent oblic

23. În cazul sufocării cu mâna, semnele de violență caracteristice la examenul extern al

cadavrului sunt:
a. Echimoze în jurul nasului și gurii, pe obraji
b. Echimoze pe fața internă a coapselor și în jurul organelor genitale externe la femei
c. Plăgi tăiate și înțepate pe fața victimei
d. Excoriații pe fața dorsală a trunchiului

24. În sugrumare, la examenul intern al cadavrului sunt caracteristice:

a. Echimoze și excoriații la nivelul toracelui anterior
b. Fracturi ale osului hioid și ale cartilagiului tiroid
c. Infiltrate hemoragice în țesuturile moi toraco-abdominale
d. Sângele este fluid de culoare roșie-rozie
e. Lividitățile cadaverice sunt de culoare roșu-intens
25. Hematomul:
a. Este rezultatul unei lezări traumatice a vaselor de sânge, cu păstrarea integrității
tegumentului
b. Implică lezarea tegumentului
c. Este o acumulare de sânge în țesuturile moi superficiale, prin lezarea unor capilare
d. Nu necesită acordarea de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare
e. Este o colecție seroasă produsă prin ruperea unor vase limfatice

26. Marca electrică:

a. Este situată la locul de intrare și de ieșire a curentului electric
b. Se distruge prin putrefacție
c. Este de consistență moale și de culoare roșie
d. Nu este semn cert de electrocuție
e. Examenul microscopic nu evidențiază modificări caracteristice ale straturilor pielii

27. Necropsia medico-legală se efectuează:

a. În primele 24 ore de la producerea decesului
b. În toate cazurile când pacienții decedează în spital
c. La cererea familiei decedatului
d. Numai cu acordul familiei decedatului
e. Pe baza unei ordonanțe eliberate de organele de anchetă

28. Hematomul subdural:

a. Este consecința rupturii unui ram al arterei meningee mijlocii
b. Este numai de etiologie traumatică
c. Este localizat întotdeauna la locul de impact
d. Clinic poate evolua cu o perioadă de interval liber, cu absența simptomatologiei

29. Răcirea cadavrului:

a. Ajută la stabilirea duratei intervalului postmortem/
Permite stabilirea intervalului postmortem
b. Este independentă/Nu depinde de temperatura mediului ambiant
c. Nu este influențată de cauza de deces
d. Este un fenomen cadaveric tardiv

30. Hematomul intracerebral:

a. Are o etiologie strict traumatică
b. Apare la autopsie ca o colecție sangvină formată din cheaguri și sânge lichid
c. Nu exercită efect compresiv asupra creierului indiferent de dimensiuni
d. Nu se asociază în nici o situație cu contuzia cerebrală
e. Nici un răspuns nu este corect
31. La necropsie, leziunile scalpului permit:
a. Aprecierea numărului de lovituri
b. Identificarea cu precizie a tipului de agent vulnerant care a produs leziunile
c. Stabilirea momentului producerii traumatismului
d. Toate afirmațiile sunt corecte
e. Nici o afirmație nu este corectă

32. Rigiditatea cadaverică are următoarele caracteristici, cu excepția:

a. Interesează mușchii striați și netezi
b. Este semn cert de moarte
c. Poate da relații cu privire la durata intervalului postmortem/
Permite estimarea intervalului postmortem
d. Se instalează în sens cranio-caudal și dispare în sens invers

33. În cazul edemului cerebral, la necropsie se constată:

a. Circumvoluțiile cerebrale sunt aplatizate și șanțurile intergirare sunt șterse
b. Ventriculul IV cerebral conține LCR hemoragic
c. Ventriculul IV cerebral are dimensiunile mult crescute
d. Ventriculii laterali sunt de dimensiuni crescute

34. Putrefacția unui cadavru este mai rapidă:

a. În apă rece
b. În pământ nisipos
c. În aer cald
d. Toate răspunsurile sunt corecte

35. Orificiul de intrare al glontelui, produs în împușcarea cu țeava lipită de tegument se

caracterizează prin:
a. Arsuri întinse ale tegumentului perilezional
b. Imprimarea formei țevii armei pe tegumente
c. Colorație albăstruie a țesuturilor din porțiunea inițială a traiectului
d. Plaga nu prezintă „minus țesut”
e. Marginile plăgii sunt răsfrânte spre exterior

36. Semnele externe de imersie în apă sunt:

a. Macerarea tegumentelor
b. Aspectul de „piele de gâscă”
c. Depunerea de noroi, alge, nisip pe corpul cadavrului
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect
37. Infiltratul hemoragic la cadavru/ Infiltratul hemoragic din țesuturile subjacente unei leziuni
traumatice la cadavru:
a. Nu are importanță medico-legală
b. Este de etiologie strict patologică
c. Apare doar dacă decedatul a stat în aceeași poziție 6-8 ore
d. Se pune în evidență doar pe baza examenului microscopic
e. Demonstrează caracterul vital al unei leziuni

38. În spânzurarea completă, când victima stă atârnată în laț peste 18-20 de ore, lividitățile
cadaverice apar:
a. La nivelul gambelor și picioarelor
b. La nivelul antebrațelor și mâinilor
c. La nivelul feței posterioare a trunchiului și membrelor
d. Răspunsurile a și c sunt corecte
e. Răspunsurile a și b sunt corecte

39. Leziunile de apărare pasivă sunt localizate:

a. Pe marginea cubitală a antebrațului
b. Pe marginea radială a antebrațului
c. Pe extremitatea cefalică
d. Pe fața palmară a mâinilor
e. Pe membrele inferioare

40. Aspecte specifice mumifierii sunt, cu excepția:

a. Pielea cadavrului este urcată, dură
b. Dimensiunile cadavrului se reduc
c. Țesuturile moi se usucă
d. Cadavrul emană un miros specific de „rânced”
e. Pielea cadavrului este de culoare brun negricioasă

41. La necropsie, contuzia cerebrală prezintă următoarele caracteristici, cu excepția:

a. Aspect de puncte roșii-negricioase
b. Poate fi localizată în substanța cenușie, substanța albă sau la limita dintre acestea
c. Dispare prin spălare cu apă
d. Poate fi localizată sau difuză

42. Putrefacția:
a. Este proces cadaveric tardiv conservator
b. Se exteriorizează inițial la nivelul fosei iliace drepte
c. Este mai rapidă în mediu cu concentrație scăzută de oxigen
d. Este un proces enzimatic
e. Este un proces cadaveric semitardiv
43. Orificiul de ieșire al plăgii împușcate se caracterizează prin:
a. Prezintă „minus de țesut”
b. Dimensiuni concorante cu diametrul proiectilului
c. Margini răsfrânte spre exterior
d. Prezintă factorii secundari ai împușcării
e. Toate afirmațiile sunt false

44. Excoriația este o leziune cutanată superficială de gravitate minimă care:

a. Nu are caracter vital
b. Se vindecă prin reepitelizare
c. Frecvent, necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare
d. Se vindecă cu formarea de cicatrici

45. Autoliza:
a. Este o modificare cadaverică distructivă, de natură microbiană
b. Este mai rapidă în organele interne bogate în enzime
c. Este o modificare tanatologică tardivă
d. Se exteriorizează în fosa iliacă dreaptă
e. Se exteriorizează în fosa iliacă stângă

46. Caracteristicile plăgii contuze sunt, cu excepția:

a. Margini neregulate
b. Între marginile plăgii există benzi de țesut integru
c. Fundul plăgii este neregulat
d. Principala complicație este infecția
e. Țesuturile din jurul plăgii sunt indemne

47. Factorii secundari ai împușcării sunt, cu excepția:

a. Proiectilul
b. Gazele
c. Particulele arse
d. Particulele nearse
e. Flacăra

48. Caracteristicile unei arsuri de gradul II sunt:

a. Formarea de vezicule și flictene
b. Leziuni necrotice tegumentare extinse
c. Lezarea tuturor straturilor tegumentare
d. Formarea de pustule

49. Aspectele necroptice în refrigerație sunt:

a. Colorația roșie deschisă a lividităților cadaverice
b. Degerături pe părțile descoperite ale corpului
c. Disjuncția suturilor craniene
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect
50. Caracteristic leziunilor produse prin cădere de la același nivel sunt:
a. Leziunile traumatice sunt produse pe ambele părți ale corpului în căderea simplă
b. Rupturile de viscere sunt frecvente
c. În impactul cranian, mecanismul de producere al leziunilor cerebrale este cel de accelerație
d. Localizarea leziunilor pe mai multe planuri ale corpului
e. Leziunile pot fi variate de la ușoare (echimoze) până la grave (fracturi)

51. Rigor și livor mortis:

a. Sunt semne de moarte precoce
b. Sunt semne de moarte semitardive
c. Sunt semne de moarte tardive
d. Nu pot da indicații cu privire la intervalul postmortem
e. Au același mecanism de producere

52. Lividitățile cadaverice în stadiul de hipostază:

a. Dispar parțial la digitopresiune
b. Își schimbă sediul la schimbarea poziției cadavrului
c. Arată că decesul s-a produs de cel puțin 24 de ore
d. Nu dispar la digitopresiune
e. Nu își schimbă sediul la schimbarea poziției cadavrului

53. Hematomul subdural cronic:

a. Este mai vechi de trei săptămâni
b. Este înconjurat de o membrană de neoformație
c. Are capacitatea de a expansiona progresiv pe parcursul a săptămâni sau luni
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

54. Punerea în primejdie a vieții se apreciază în funcție de:

a. Rezultatele tratamentului medical aplicat
b. Numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare
c. Potențialul tanatogenerator al leziunilor în momentul producerii acestora
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

55. Avortul:
a. La cerere este strict interzis de lege
b. Terapeutic este un act medical impus de consecințele nefaste care pot apărea
c. Provocat ilegal sau delictual reprezintă întreruperile de sarcină provocate în afara
condițiilor stabilite de lege
d. Avortul delictual nu este caz medico-legal
e. Avortul spontan este obligatoriu de competența medicinii legale
56. Eritemul posttraumatic
a. Poate duce la formarea unei echimoze
b. Se datorează ruperii unor vase de calibru mic
c. Necesită acordarea de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare
d. Se produce în urma unui traumatism puternic
e. Se produce printr-o reacție vasomotorie

57. Hematomul extradural are următoarele caracteristici, cu excepția:

a. Se poate forma la locul de impact sau de contralovitură
b. Se poate produce prin ruperea arterei meningee mijlocii sau a ramurilor sale
c. De regulă este subiacent unei fracturi craniene
d. Cel mai frecvent este de cauză traumatică

58. Agonia, sub aspectul duratei sale poate fi:

a. Absentă (catastrofe etc.)
b. Scurtă (intoxicații acute, rupturi de vase sanguine mari)
c. Lungă (în morțile patologice: tumori etc.)
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

59. Criterii de apreciere a gravității leziunilor traumatice conform Art. 194 CP (vătămarea
corporală) sunt:
a. Pierderea unui simț sau organ sau încetarea funcției acestuia
b. O infirmitate
c. Sluțirea
d. Leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
mai puțin de 90 de zile de îngrijiri medicale
e. Toate afirmațiile sunt corecte

60. Caracterul vital al unei arsuri este demonstrat de:

a. Localizarea și forma arsurii
b. Persistența arsurilor de gradul I după decesul victimei
c. Poziția de „pugilist” în cazul carbonizării
d. Prezența funinginei pe corpul victimei
e. Lichidul din flictene conține leucocite și fibrină

(Legală 2015)

61. Expertiza medico-legală psihiatrică este solicitată:

a. Când inculpatul adult are un comportament anormal în cursul anchetei
b. La toți minorii care au comis o infracțiune
c. Cand inculpatul adult a comis o crimă fără motiv evident sau cu o cruzime deosebită
d. Toate răspunsurile sunt corecte
62. Plăgile plesnite sunt produse:
a. Cu un obiect contondent
b. Cu cuțitul
c. Ambele răspunsuri sunt corecte
d. Nici un răspuns nu este corect

63. Mecanismele de producere a leziunilor prin arme de foc este în funcție de:
a. Vârsta victimei
b. Viteza proiectilului
c. Înălțimea victimei
d. Toate răspunsurile sunt corecte

64. Persoanele cu deficiențe mintale comit cel mai frecvent:

a. Furturi
b. Înșelăciuni
c. Crime
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

65. Orificiul de intrare al glontelui produs în împușcarea cu țeava lipită de tegument prezintă
următoarele caracteristici:
a. Arsuri minime sau absente
b. Imprimarea formei țevei pe tegumente
c. Colorație rozie a țesuturilor din porțiunea inițială a traiectului
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

66. Plăgile înțepate se produc prin:

a. Împingerea laterală a țesuturilor
b. Strivirea țesuturilor
c. Tăierea țesuturilor
d. Nici un răspuns nu este corect

67. Plăgile despicate:

a. Reprezintă o combinație între plaga tăiată și cea contuză
b. Pot fi produse cu un obiect tăietor
c. De regulă, nu sunt periculoase pentru viață
d. Toate răspunsurile sunt corecte

68. Hematomul:
a. Se produce prin ruperea unui vas de calibru mare
b. Necesită frecvent tratament medical
c. Poate comprima unele formațiuni anatomice
d. Toate răspunsurile sunt corecte
69. Factorii care afectează dimensiunile unei echimoze sunt:
a. Spațiul din jurul vasului rupt în care se acumulează sângele
b. Numărul de agresori care au lovit victima
c. Ora producerii
d. Toate răspunsurile sunt corecte

70. Discernământul critic reprezintă:

a. Capacitatea unei persoane de a-și programa acțiunile
b. Capacitatea unei persoane de a estima consecința faptelor sale
c. Capacitatea unei persoane de a fi conștientă de faptele sale și de consecințele acestora
d. Toate răspunsurile sunt corecte

71. Rigiditatea cadaverică se produce datorită:

a. Deshidratării și răcirii cadavrului
b. Opririi circulației sangvine
c. Epuizării ATP-ului muscular
d. Toate răspunsurile sunt corecte

72. Certificatul medico-legal este eliberat:

a. La cererea organelor de anchetă
b. La cererea persoanei traumatizate
c. Ambele răspunsuri sunt corecte

73. Deshidratarea cadavrului apare datorită:

a. Temperaturii scăzute a mediului ambiant
b. Opririi circulației sangvine și a proceselor oxidative ale organismului
c. Stagnării și scurgerii sângelui în părțile declive ale cadavrului
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

74. Lividitățile cadaverice în stadiul de hipostază:

a. Dispar la digitopresiune puternică
b. Nu își schimbă sediul la schimbarea poziției cadavrului
c. Arată că decesul s-a produs de cel puțin 24 de ore
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

75. Următoarele elemente sunt caracteristice putrefacției, cu excepția:

a. Începe la nivelul cavităților naturale ale organismului, bogate în floră microbiană
b. Se exteriorizează, inițial în fosa iliacă dreaptă
c. Este un proces fermentativ
d. Evoluează în 3 stadii
76. Răcirea cadavrului:
a. Depinde de poziția corpului după deces
b. Începe la suprafața corpului
c. Ambele răspunsuri sunt corecte
d. Nici un răspuns nu este corect

77. În cazul sufocării cu mâna, semnele de violență vizibile la examenul extern al cadavrului sunt
a. Echimoze în jurul nasului și gurii, pe obraji
b. Leziuni pe fața internă a buzelor
c. Contuzii ale gâtului și toracelui
d. Răspunsurile a și b sunt corecte
e. Răspunsurile b și c sunt corecte

78. Schizofrenia reprezintă:

a. O afecțiune caracterizată prin deficiență mintală
b. O personalitate pshihopatică
c. O tulburare a proceselor de gândire
d. Răspunsurile a și c sunt corecte
e. Toate răspunsurile sunt corecte

79. Caracteristicile sindromului Silverman-Tardieu sunt:

a. O discrepanță între tipul leziunilor și explicațiile oferite de părinți cu privire la circumstanțele
producerii traumatismului
b. Copilul a mai fost consultat de alți medici pentru leziuni asemănătoare
c. Baieții sunt mai frecvenți afectați decât fetele
d. Leziunile au vârste diferite
e. Toate răspunsurile sunt corecte

80. În sugrumare, la examinarea cadavrului se constată:

a. Echimoze și excoriații la nivelul gâtului
b. Fracturi ale osului hioid și ale coarnelor cartilagiului hioid
c. Infiltrate hemoragice în țesuturile moi ale gâtului
d. Toate răspunsurile sunt corecte

81. Direcția de tragere cu o armă de foc poate fi estimată cu ajutorul:

a. Formei orificiului de intrare
b. Dimensiunilor orificiului de intrare
c. Direcția proiectilului în țesuturile profunde
d. Răspunsurile a și c sunt corecte
e. Toate răspunsurile sunt corecte

82. Rigiditatea cadaverică are următoarele caracteristici, cu excepția:

a. Este completă la 24 de ore de la deces
b. Dispare în sens invers celui în care s-a instalat
c. Apare inițial la nivelul mușchilor feței
d. Poate da relații cu privire la intervalul postmortem
83. Plăgile contuze au următoarele caracteristici, cu excepția:
a. Se produc prin zdrobirea țesuturilor
b. Au marginile regulate
c. Au unghiuri obtuze
d. Prezintă punți de țesut între marginile plăgii

84. Moartea violentă:

a. Se clasifică, din punct de vedere juridic în: crimă, accident, suicid
b. Este determinată de acțiunea unui agent traumatic extern
c. Necesită efectuarea unei necropsii medico-legale
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Răspunsurile a și c sunt corecte/Nici un răspuns nu este corect

85. Eritemul posttraumatic:

a. Poate duce la formarea unei echimoze
b. Se datorează ruperii unor vase de calibru mic
c. Se produce printr-o reacție vasomotorie
d. Toate răspunsurile sunt corecte

86. Putrefacția unui cadavru este mai rapidă:

a. În apă
b. În aer
c. În pământ

87. Examenul care pune diagnosticul cert de moarte clinică este:

a. EEG
b. Examinarea lividităților cadaverice
c. Măsurarea temperaturii cadavrului
d. Toate răspunsurile sunt corecte

88. Recoltarea de sânge de la cadavru pentru determinarea grupei sangvine este obligatorie:
a. Când cadavrul prezintă soluții de continuitate ale tegumentului
b. În cadrul oricărei necropsii medico-legale
c. De fiecare dată când se recoltează sânge pentru determinarea alcoolemiei

89. Plaga înțepat-tăiată are următoarele caracteristici, cu excepția:

a. Are orificiu de intrare, canal și orificiu de ieșire
b. În funcție de dimensiunile orificiului de intrare și ale canalului putem aprecia dimensiunile
lamei cuțitului
c. Se produce prin comprimarea laterală a țesuturilor/
Se produce prin strivirea țesuturilor
d. Poate determina apariția de hemoragii grave
90. Diagnosticul de moarte în sala de necropsie se stabilește pe:
a. Semne de moarte precoce, semitardive, tardive
b. Semne de moarte semitardive și tardive
c. Prezenta lividităților cadaverice și a rigidității cadaverice
d. Prezența semnelor de exteriorizare a putrefacției

91. În intoxicația acută cu monoxid de carbon cel mai caracteristic aspect necropsic este:
a. Colorația roșie-rozie a pielii, sângelui și mușchilor
b. Edem pulmonar
c. Edem cerebral
d. Hemoragie miocardică

92. Cea mai sigură dovadă a unui raport sexual recent este:
a. Prezența spermei în vagin
b. Sângerarea pe căile genitale externe
c. Excoriații la nivelul vulvei
d. Toate răspunsurile sunt corecte

93. Manifestările clinice în paranoia sunt:

a. QI scăzut
b. Delir cronic sistematizat
c. Halucinații
d. Alterarea funcției mnezice
e. Toate răspunsurile sunt corecte

94. Cauza cea mai frecventă de deces la ocupantul locului din dreapta față, într-un accident rutier
este:
a. Traumatismele cranio-cerebrale determinate de contactul cu parbrizul
b. Traumatisme ale membrelor inferioare cauzate de contactul cu bordul mașinii
c. Leziunile secundare determinare de proiectarea victimei prin parbriz

95. Cauză de moarte în spânzurare poate fi:

a. Leziuni ale măduvei spinării
b. Comprimarea vaselor de la nivelul gâtului
c. Obstrucția căilor aeriene
d. Comprimarea sinusului carotidian
e. Toate răspunsurile sunt corecte

96. În intoxicația acută cu cianuri, examenul extern al cadavrului evidențiază:

a. Colorație rozie-roșietică a lividităților cadaverice
b. Rigiditate cadaverică puternică și precoce
c. Midriază
d. Miros de migdale amare în jurul gurii
e. Toate răspunsurile sunt corecte
97. În compresiunea toraco-abdominală, examenul necroptic evidențiază:
a. Hemoragii la nivelul conjunctivelor
b. Dilatarea cordului drept
c. Leziuni toracice externe și interne
d. Toate răspunsurile sunt corecte

98. Semnele homosexualității pasive cronice sunt:

a. Excoriații în jurul anusului
b. Dilatarea anală
c. Eversiunea mucoasei rectale
d. Toate răspunsurile sunt corecte

99. Caracteristicile unei arsuri de gradul II sunt:

a. Formarea de vezicule
b. Roșeața determinată de congestive
c. Absența durerii
d. Toate răspunsurile sunt corecte

100. Hematomul extradural poate fi produs prin ruperea:

a. Arterei meningee anterioare
b. Arterei meningee mijlocii
c. Arterei meningee posterioare

101. În “regula lui 9” pentru aprecierea suprafeței arse, trunchiul reprezintă:

a. 27%
b. 45%
c. 36%

102. Diagnosticul de naștere recentă poate fi stabilit pe baza următoarelor semne:

a. Dimensiunile uterului
b. Rupturi perineale sau vaginale
c. Modificările glandei mamare
d. Toate răspunsurile sunt corecte

103. Hematomul extradural apare:

a. La locul de impact
b. În focarul de contralovitură
c. Ambele răspunsuri sunt corecte

104. Diagnosticul de avort posttraumatic nu se poate stabili fără:

a. Stabilirea diagnosticului de sarcină
b. Excluderea unor afecțiuni ce pot cauza avort patologic
c. Stabilirea realității traumatismului
d. Toate răspunsurile sunt corecte
105. Adipoceara se produce prin:
a. Saponificarea grăsimilor cadavrului
b. Deshidratarea rapidă și masivă a cadavrului
c. Tăbăcirea tegumentelor cadavrului
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

106. Excoriațiile:
a. Penetrează întreaga grosime a pielii
b. Dispar după 10-20 de zile lăsând o cicatrice pe tegument
c. Pot determina hemoragii fetale
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

107. Leziunile primare care respectă integritatea tegumentului sunt:

a. Echimoze
b. Hematoame și excoriații
c. Plăgi contuze
d. Nici un răspuns nu este corect
e. Toate răspunsurile sunt corecte

108. Necropsia medico-legală este solicitată în următoarele situații:

a. Cadavru cu identitate necunoscută
b. Deces cauzat de leucemie
c. Deces cauzat de o tumoră cerebrală
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect

109. În spânzurarea completă, atunci când victima stă atârnată în laț peste 18-20 de ore,
lividitățile cadaverice apar:
a. La nivelul membrelor inferioare
b. Pe fața posterioară a trunchiului și membrelor
c. În părțile inferioare ale membrelor superioare
d. Răspunsurile a și c sunt corecte
e. Răspunsurile a și b sunt corecte

110. Numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare se apreciază:

a. Ținând cont de numărul de zile de spitalizare
b. În funcție de numărul de zile de concediu medical
c. După tipul de leziune și evoluția sa
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect
111. Echimozele:
a. Nu sunt leziuni cu caracter vital
b. Mecanismul lor de producere implică numai detașarea epidermului
c. Sunt acoperite de cruste hematice roșietice
d. Pot fi confundate în unele cazuri cu lividitățile cadaverice
e. Toate răspunsurile sunt false

112. O persoană a decedat în urma unui accident de trafic după care a stat în comă timp de 48 de
ore. La examenul extern, cadavrul prezintă numeroase plăgi contuze, excoriații și echimoze.
Vom recolta pentru examenele complementare:
a. Sânge pentru determinarea grupei sanguine
b. Eșantioane pentru examen bacteriologic
c. Sânge pentru determinarea alcoolemiei
d. Urină pentru determinarea alcooluriei
e. Toate răspunsurile sunt corecte

113. Stabilirea tipului de agent vulnerant care a produs o leziune se face în funcție de:
a. Declarațiile persoanei expertizate
b. Aspectul și morfologia leziunii
c. Data producerii traumatismului
d. Nici un răspuns nu este corect

114. Infirmitatea se caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepția:

a. Este o leziune sechelară
b. Se apreciază după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de recuperare
c. Se încadrează în articolul 182 CP
d. Se apreciază în grade sau procente

115. Necropsia medico-legală:

a. Se efectuează în baza unei ordonanțe
b. Poate fi solicitată, în anumite situații de către familie
c. Se face imediat după constatarea decesului în clinică
d. Toate răspunsurile sunt corecte

116. Deshidratarea cadaverică postmortem:

a. Este o consecință a opririi metabolismului celular
b. Are valoare ridicată în stabilirea datei moții
c. Se evidențiază acolo unde tegumentele și mucoasele sunt subțiri
d. Plăcile pergamentate nu pot preta la confuzii cu contuziile produse în timpul vieții
e. Nu se produce la nivelul corneei

117. Examenul microscopic al pulmonului nerespirat la nou-născut arată:

a. Alveolele colabate
b. Fibre elastice întinse
c. Capilare cu lumen lărgit
d. Prezența...
118. Criterii de apreciere a gravității leziunilor traumatice conform articolului 194 CP sunt:
a. Avortul
b. Infirmitatea
c. Un prejudiciu estetic grav și permanent
d. Punerea în primejdie a vieții persoanei
e. Toate afirmațiile sunt corecte

119. Leziunile de apărare activă sunt localizate:

a. Pe membrele inferioare
b. Pe fața anterioară a toracelui
c. Pe extremitatea cefalică
d. Pe fața palmară a mâinilor

120. Hematomul subdural acut:

a. Se produce prin acumularea sângelui în spațiul delimitat de dura mater și arahnoidă
b. Apare prin lezarea arterei meningee mijlocii
c. Apare doar în leziuni patognomonice ale vaselor de sânge
d. Sunt considerate urgențe neurochirurgicale

121. Lividitățile cadaverice pot da informații despre, cu excepția:

a. Leziunile traumatice produse postmortem
b. Poziția corpului după producerea decesului
c. Durata intervalului postmortem

122. Cea mai frecventă cauză de moarte în hipotermie este:

a. Paralizia centrilor respiratori bulbari
b. Șocul termic
c. Fibrilația ventriculară

123. Semne generale de asfixie sunt, cu excepția:

a. Sângele lichid
b. Lividitățile cadaverice violacei
c. Cianoza periferică
d. Sângele de culoare roșie-deschisă

124. Modificările cadaverice distructive sunt, cu excepția:

a. Adipoceara
b. Putrefacția
c. Autoliza

125. Doza minimă letală în intoxicația acută cu morfină administrată parenteral (la persoane fără
toleranță) este:
a. 0,1g
b. 0,5-0,6 g
c. 0,2-0,4 g
126. Ulcerațiile Vishnevski apar la nivelul mucoasei gastrice în cazuri de:
a. Înec
b. Hipotermie
c. Arsuri

127. Caracteristica intoxicației cu paration este:

a. Midriaza
b. Inegalitatea pupilară
c. Meioza
d. Mioza

128. Excoriația:
a. Se vindecă prin reepitelizare
b. Frecvent necesită îngrijiri medicale pentru vindecare
c. Se vindecă prin formare de cicatrici

129. Flaying injury: Se produce prin proiectarea pietonului

130. Șantul de ștranulare….prin, cu excepția:

a. Are direcție oblic ascendentă…
b. Are aceeași adâncime…
c. Are direcție orizontală…
d. Este situat în partea m…

131. Decesul în intoxicația cu…este cauzat de…

a. Insuficiența cardiacă
b. Insuficiența respiratorie…
c. Insuficiența respiratorie…

132. Aspecte necrop…

a. Colorație roșie de…cadaverice
b. Degerături pe părțile…
c. Disjuncția suturilor…
d. Toate răspunsurile…

133. Intoxicația…
a. Determină anoxie
b. Se produce…incompletă a căilor…..
c. Poate fi accident, suicid sau crimă
d. Toate răspunsurile sunt corecte

134. Aspecte necroptice în cazuri de înec sunt, cu excepția:

a. Pulmoni măriți de volum, cu greutate crescută, elasticitate pierdută
b. Peteșii Paltauf
c. Lividități cadaverice pe fața anterioară a corpului
135. Alcoolul etilic:
a. Se metabolizează în ficat
b. Se elimină numai prin rinichi
c. Are acțiune de stimulare a SNC

136. Fracturile bazei craniului:

a. De regulă sunt fracturi directe
b. Când apar prin mecanism de contralovitură sunt localizate în etajele mijlocii
c. De regulă continuă fracturi ale calotei

137. Caracteristici ale plăgilor tăiate sunt, cu excepția:

a. Marginile regulate
b. Fundul plăgii anfractuos
c. Cea mai frecventă complicație este infecția

138. În cazul sufocării cu mâna, semnele de violență caracteristice la examenul extern al

cadavrului sunt:
a. Echimoze pe fața internă a coapselor la femei
b. Excoriații toracice
c. Echimoze în jurul nasului și gurii, pe obraji

139. Sugrumarea determină:

a. Echimoze și excoriatii la nivelul toracelui
b. Infiltrate hemoragice în musculatura gâtului
c. Sânge fluid, de culoare roșie-rozie
d. Lividități cadaverice roșii, slab exprimate

140. Hematomul:
a. Poate comprima mușchi, nervi sau vase
b. Implică lezarea tegumentului
c. Este o acumulare de sânge în țesuturile moi superficiale, prin lezarea unor capilare

141. Modificările de culoare ale echimozei:

a. Continuă și după decesul victimei
b. Încep după circa o săptămână de la traumatism
c. Au valoare de reacție vitală

142. Cocaina:
a. Induce o stare de sedare
b. La întreruperea consumului apare un sindrom de abstinență grav numit “cold turkey“
c. Stimulează SNC
143. Efect deprimant asupra SNC are/au:
a. Cannabisul
b. Cocaina
c. Amfetaminele
d. Barbituricile

144. Cauză de deces în intoxicația cu cannabis este:

a. Hemoragie digestivă superioară
b. Insuficiență multiplă de organe
c. Ischemie miocardică
d. Infarct cerebral acut

145. Heroina poate produce deces prin, cu excepția:

a. Supradozare
b. Edem pulomonar acut hemoragic
c. Infarct cerebral
d. Tulburare de ritm ventriculară

146. Semne clinice caracteristice pentru intoxicația acută cu morfină sunt, cu excepția:
a. Mioza punctiformă
b. Prurit nazal
c. Erupții cutanate

147. Parationul:
a. Pătrunde în organism numai pe cale digestivă
b. Prin metabolizare, toxicitatea sa scade
c. Acționează prin inhibarea colinesterazei

148. În spânzurare, decesul se poate produce prin, cu excepția:

a. Lipsa aportului de oxygen în pulmoni
b. Reflexe inhibitorii vagale
c. Paralizia centrilor respiratori din bulb
d. Blocarea fluxului sanguine spre creier
149. În intoxicația cu paration, simptomele muscarinice:
a. se produc prin efecte toxice asupra musculaturii striate
b. sunt singurele manifestări clinice
c. includ hipersalivație și lăcrimare, mioză

150. Imediat după producerea arsurilor victima poate deceda prin, cu excepția:
a. edem al căilor respiratorii superioare
b. insuficiență organică multiplă
c. intoxicație cu monoxid de carbon
151. Traumatismele cranio-cerebrale medii:
a. necesită internare în spital pentru mai mult de 48 de ore
b. impun asistență medicală în secție ATI
c. uneori necesită intervenții neurochirurgicale

152. În degerăturile de gradul III se produc:

a. flictene prin lezarea epidermului
b. roșeață și edem la nivelul pielii
c. necroze tegumentare și ale țesutului celular subcutanat

153. Hematomul intracerebral:

a. are etiologie strict traumatică
b. este o colecție sangvină în parenchimul cerebral
c. are efect compresiv asupra creierului indiferent de dimensiuni

154. Orificiul de intrare al glontelui:

a. reproduce fidel dimensiunea glontelui
b. prezintă minus de țesut
c. are margini răsfrânte spre exterior

155.Aspect necropsic caracteristic în intoxicația acută cu monoxid de carbon este:

a. edem cerebral masiv
b. colorația roșie-rozie a sângelui
c. lividități cadaverice de culoare violacee

156. Reacții vitale în arsuri sunt, cu excepția:

a. prezența COHb în sânge
b. elemente sanguine și fibrină în lichidul din flictene
c. tromboza vaselor din zonele arse
d. poziția de pugilist a cadavrului

157. În intoxicația cu paration în organismul victimei se acumulează:

a. adrenalină
b. acetilcolină
c. endorfine

158. Sunt asfixii mecanice prin comprimare: spânzurare, ștrangulare, sugrumare

159. Carbonizarea: afectează țesuturile moi și oasele, poziție de “boxer”
160. Echimoza (combinații din răpunsurile):
a. apare în urma rupturii capilarelor
b. arteriolelor
c. venulelor
161. Hematomul se formează în: cavități preformate
EXTRA
• În incendii cauze de deces, cu excepția:
a. sufocare
b. intoxicații cu CO
c. arsuri
d. șoc combustional
e. inhalare de fum termic
• Necropsia are următoarele indicații, cu excepția:
a. moarte imediat postoperator
b. moarte culpă medicală
c. violența
d. la solicitarea familiei
e. cadavru neidentificat
• Fracturile craniene (răspuns fals)
- sunt prin ele însele tanatogene
- nu formează calus
• Care din următoarele are mai ales origine posttraumatică: hematom extradural
• Ce nu influențează răcirea cadavrului:
a. paniculul adipos
b. vestimentația
c. curenții de aer
d. toate false
• Excoriația apare în următoarele, cu excepția:
a. unele asfixii mecanice
b. electrocuția
c. accidente
• Dpdv medico-legal, moartea se clasifică, cu excepția:
a. patologică
b. violentă
c. suspectă
d. cu cauze concuratoare
• Lividitățile cadaverice, alege rasp. false: se dispun procliv
• Lividitățile în stadiul de îmbibiție: -au culoare roșie-violacee
-nu dispar la digitopres. și nu se modif. cu schimb poz
• Pergamentarea pielii - apare unde stratul cornos e gros
(false) - leziune uscată, inițial de culoare galbenă
- nu apare
• Deshidratarea cauze: -absența circulației
-evaporarea apei din str. subțire
• pruncuciderea- criterii cu excepția
a. moarte patologică
• Modificări cadaverice conservatoare cu excepția: autoliza
• Autoliza: modificare distructivă
• Semne de moarte reală: lividități, rigiditate
• Care din următoarele ne dă informații absolut exacte cu privire la data decesului:
a. răcire
b. lividități, deshidratare
c. rigiditate
d. nici una
• Marca electrică: depresiune cutanată, dură
• Șanțul de ștrangulare, caract. cu excepția: e situat în zona superioară a gâtului
• Plaga contuzată, caracteristici cu excepția: punți tisulare pe versanții plăgii
• Dimensiunile echimozei sunt influențate de: trauma, vasc, ts subjacent
• Pulmonul nerespirat la nn apare: cu alveole colabate
• Moartea subită: cea mai frecventa cauză, boli coronariene