Universitatea de Studii Europene din Moldova

REFERAT
Tema:Calificarea infractiunilor
saviriste in participatie

Autor: Chiorescu Oleg,

Student grupei 301.

Conducător Ştiinţific:
Doctor în drept, conferenţiar universitar. Nicolae URSU
Cuprins
I.Introducere....................................................................................................................................3
II.Notiunea,istoricul si natura juridica a participatiei......................................................................4
III.Conditiile participatiei.............................................................................................................5
IV.Participantii..............................................................................................................................7
V.Formele participatiei....................................................................................................................8
Participatia simpla.......................................................................................................................9
Participatia complexa..................................................................................................................9
Grupul criminal organizat..........................................................................................................10
Organizatia (asociatia) criminala...............................................................................................10
VI.Participatia in drept comparat...................................................................................................11
VII.Implicarea la infractiune si deosebirea ei de participatie........................................................12
VIII.Concluzii................................................................................................................................13
IX.Bibliografie...............................................................................................................................14

2
I.Introducere

Actualitatea temei:Participatia reprezinta o tema actuala deoarece da nastere mai multor

probleme a caror rezolvare nu a fost gasita.Tema respectiva a fost tratata in cadrul mai multor
coferinte internationale cum ar fi cel de-al VII-lea Congres International de Drept Penal la Atena
din 26 septembrie-2 octombrie 1957,deasemenea Conferinta ruso-americana privind problemele
crimei organizate din 1 noiembrie 1995 si in cadrul Congresului al IX-lea al ONU asupra
prevenirii criminalitatii si tratamentului deliciventilor de la Havana din 1990.
Tema participatiei a devenit o problema strigenta,care poate fi indentificata si rezolvata in urma
unor investigatii serioase,cu atit mai mult cu cit acest fenomen implica si atragerea in multe
cazuri a minorilor,care reperezinta viitorul unei tari.
Deasemenea tema respectiva este actuala datorita dezvoltarii continue a fenomenului de
criminalitate organizata.

Obiect de cercetare: calificarea infractiunilor comise de doua sau mai multe persoane si
aspectele ce se afla intr-o strinsa dependenta de acestia.

Scopul lucrarii: Este cercetarea complexa a activitatii participantilor la infractiune prin prisma
stabilirii temeiului si limitelor raspunderii lor penale,elucidarii acestei raspunderi,examinarii
practicii de calificare precum si argumentarea teroretica a corectitudinii sau incorectitudinii unor
solutii de ordin practic.

Sarcini:
 analiza profunda a participatiei penale ca institutie(aspecte si esenta)
 dezvaluirea naturii juridice si trasaturilor participatiei
 cercetarea participantilor si activitatea lor
 examinarea legislatiei existente
 analiza practicii judiciare
 propunerea unor solutii
 formularea concluziilor si recomandarilor teoretice

3
II.Notiunea,istoricul si natura juridica a participatiei
In litetarura de specialitate numarul definitiilor participatiei cu reflectarea diefritor aspecte este
foarte numeros insa cantitatea nu este un indiciu al calitatii,ce ne-ar permite sa credem ca
studierea acestui subiect se apropie de sfirisit.
Participatia in sensul definirii ei,a fost prevazuta in diferite acte normative in vigoare la o
perioada la alta in tara noastra.In Dacia lui Burebista si in Dacia Romana,nu existau norme sau
obiceiuri in ceea ce tine de participatie,de asemenea nici IusValahicum nu cunostea notiunea de
participatie,astfel toti participantii la infractiune erau pedepsiti la fel.Abia in timpul dominatiei
otomane in procesul Reformei juridice de 40 ani,in Cartea romaneasca de invatatura din 1646
numita si Pravila lui Vasile Lupu,au fost tratate notiuni ca tentative,concursul de
infractiuni,complicitatea.Conform Pravilei lui Vasile Lupu,savirsirea infractiunii de catre un
grup de personae era calificata drept circumstanta agravanta.
Codificarea institutiei participatiei s-a intreprins in anul 1864 o data cu elaborarea Codului
penal din dispozitia lui Alexandru Ioan Cuza,anume in acest cod se pune accent nu numai pe
clasificarea faptelor penale si pe modul in care ele au fost comise ci sip e numarul de
participanti.Codul prevedea pedepsirea diferentiata pentru participatie.
In dreptul sovietic notiunea de participatie sau mai bine zis prima incercare de definire a acestei
institutii are loc in 1919,masura de pedeapsa pentru aceasta era determinata nu de gradul de
participare la infractiune,ci de pericolul social al infractorului si al faptei savirsite de el.
In Codul penal al RSSM din 24 martie 1961 este introdusa notiunea de participatie(complicitate)
cu sensul de cooperare intentionata a doua sau mai multe personae la savirsirea unei
infractiuni.Tot aici a fost inclusa notiunea de organizator al infractiunii.
In baza doctrinei Republicii Moldova participatia penala cuprindea un cadru mai amplu decit
notiunea de complicitate.De fapt, noțiunea de participație nu a fost evidențiată în alte acte
normative , decît în noul Cod Penal al Republici Moldova din 2002.
În acest sens în art 41 prezentului cod a fost inclusa notiunea de participație ” Se
consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvârşirea
unei infracţiuni intenţionate.”Infracţiunea poate fi săvârşită de una sau mai multe persoane
împreună. Dacă la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală participă mai mulţi făptuitori,
se poate vorbi despre participaţie la această faptă. Specificul participaţiei, ca formă deosebită a
activităţii infracţionale, determină problema răspunderii penale a participanţilor la infracţiune.

4
 Supunându-se regulilor generale ale dreptului penal pentru combaterea infracţionalităţii,
instituţia participaţiei îndeplineşte în acelaşi timp şi un rol special, caracteristic numai pentru ea:
ilustrează criteriile obiective şi cele subiective necesare activităţii infracţionale comune,
stabileşte cercul de persoane responsabile pentru această activitate infracţională, reglementează
ordinea şi limitele răspunderii participanţilor, adică nu numai a persoanelor care săvârşesc
nemijlocit acţiuni ce formează latura obiectivă a infracţiunii concrete, prevăzute de partea
specială a CP, dar şi a persoanelor care au luat parte la infracţiune în calitate de instigatori,
complici sau organizatori.
Pluralitatea de făptuitori este consacrată în art.42 CP, conform căruia participanţi la
infracţiune sunt persoanele care contribuie la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în
calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici.
Participarea la infracţiune a mai multor persoane înseamnă că două sau mai multe persoane,
nu una, săvârşesc fapta prevăzută de legea penală (acţiune sau inacţiune), îndreptată împotriva
unuia şi aceluiaşi obiect. Existenţa legăturii interne subiective cu privire la săvârşirea infracţiunii
încă nu înseamnă participare la fapta penală.

III.Conditiile participatiei
In teoria dreptului penal si in practica judiciara pentru a efectua o analiza mai detaliata a
institutiei respective,precum si de a delimita actiunile savirsite in comun de alte modalitati ale
activitatii criminale a doua sau mai multor persoane,se deosebesc doua tipuri de conditii ale
participatiei obiective si subiective.Clasificarea data este una teoretica deoarece in realitate
trasaturile obiective si subiective formeaza o unitate inseparabila,iar exeminarea lor separata este
imposibila.
In doctrina nationala cel mai des utilizata este clasificarea ce reieise nemijlocit din art 41 Cod
penal al RM si anume:
 pluralitate de subiecte
 activitatea in comun a participantilor la infractiune
 unitatea intentiei
 cooperarea doar la o infractiune intentionata
Daca ne referim la pluralitatea de subiecte aceasta presupune savirsirea infractiunii de doua sau
mai multe persoane.Prin persoana se intelege subiectul care poate fi supus raspunderii
penale,deoarece intruneste toate semnele subiectului infractiunii.
Alta conditie obligatorie este activitatea in comun a participantilor.In art 41CP al RM se
subliniaza ca participatia este “cooperarea a doua sau mai multor persoane la savirsirea

5
infractiunii”.Cooperarea presupune ca faptuitorii in legatura reciproca savirisesc fapte
prejudiciabile si provoaca in comun daune valorilor sociale.
Conform opiniei unor autori precum N.P.Vodko,L..D.Gauhman,C.N.Florea activitatea in comun
intruneste minim 3 elemente:
 conditionarea reciproca a actiunilor a doua sau mai multor persoane
 rezultatul infractional unic pentru participanti
 legatura cauzala dintre actiunile fiecarui participant si rezultatul survenit
Unitatea intentiei este o conditie subiectiva a participatiei penale,astfel conform art 41 CP al
RM,se considera participatie cooperarea cu intentie a doua sau mai multor persoane la savirsirea
unei infractiuni intentionate.Unitatea intentiei la infractiune a tuturor participantilor se exprima
prin aceea ca fiecare din ei intelege ca actioneaza nu de unul singur,ci in comun.De aici rezulta
ca acesta isi da seama nu numai de caracterul si pericolul social al actiunilor sale,ci si de
actiunile altor participanti si,in primul rind de caracterul si pericolul social al activitatii autorului.
Intentia este formata din elementul intelectual si elemtul volitiv.
Elementul intelectual include:
 constientizarea pericolului social al faptei savirsite
 constientizarea caracterului social periculos al faptelor altor participanti
 prevederea survenirii rezultatului infractional comun
Elementului volitiv ii corespunde coordonarea reciproca a actiunilor,adica participantii isi expun
dorinta de a actiona in comun la savirsirea infractiunii si de a atinge un rezultat infractional
comun sau admiterea constienta a survenirii acestuia.Lipsa conditionarii reciproce a actiunilor
exclude participatia.
In ce priveste cooperarea comuna doar la o infractiune intentionata ,participatia este
recunoscuta ca posibila doar atunci cind doua sau mai multe persoane actioneaza
intentionat.Participatie nu exista daca macar unul dintre participanti actioneaza din imprudenta
sau mai cu seama,daca toti participantii actioneaza din imprudenta.In cazul savirsirii din
imprudenta fiecare din participanti poarta raspundere pentru actiunile sale independent de
activitatea celuilalt.Spre deosebire de RM,intr-un sir de state participatia este acceptata si pentru
infractiunile comise din imprudenta de ex in Anglia,SUA,Franta,Romania.
In literatura de specialitate exista mai multe opinii privind conditiile necesare a fi intrunite pentru
existenta participatie.Una din acestea este ca pentru ca sa existe o pluralitate de faptuitori
ocazionala sau o participatie penala trebuie intrunite urmatoarele conditii:
 sa existe pluralitate de faptuitori
 sa existe legatura subiectiva(coeziune psihica) intre participanti

6
  fapta sa fie savirisita in cooperare materiala sau intelectuala
 savirisirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala
 cooperarea sa nu fie ceruta de continutul legal al infractiunii
Exista si alte opinii conform carora pentru a exista participatia sunt necesare si suficiente 3
conditii:
 participarea la infractiune a doua sau mai multe personae
 activitatea lor comuna
 comunitatea de intentii

IV.Participantii
Se consideră autor al infracţiunii persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta
prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvârşit infracţiunea prin intermediul
persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilităţii sau
din alte cauze prevăzute de prezentul cod. În raport cu ceilalţi participanţi (organizatori,
instigatori sau complici), autoratul se distinge prin caracterul său esenţial şi necesar, contribuţia
autorului constând tocmai în săvârşirea acţiunii sau inacţiunii care constituie latura obiectivă a
infracţiunii. Din cauza specificului său, autoratul este unica formă de contribuţie la infracţiunea
care poate exista şi în afara participaţiei. Nici instigarea, ca formă de participaţie, nici
complicitatea, nici organizatorul nu pot exista în afara autoratului, în timp ce acesta din urmă
poate exista de sine stătător, fiindcă fapta prevăzută de legea penală poate fi săvârşită în mod
nemijlocit fără să fie necesare alte contribuţii.
Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional şi în baza unei legături subiective cu acte de
executare (nemijlocit) la comiterea în comun a aceleiaşi fapte prevăzute de legea penală. În caz
de coautorat, unul din coautori poate realiza numai o parte a acţiunii infracţionale (de exemplu,
luarea bunului), iar altul - cealaltă parte a ei (ameninţarea, lovirea etc.) şi în acţiunile fiecăruia va
fi o infracţiune consumată sub formă de coautorat.
Se consideră organizator al infracţiunii persoana care a organizat săvârşirea unei infracţiuni
sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o
organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora. Acţiunile organizatorului pot consta în
recrutarea membrilor grupului organizat sau ai organizaţiei criminale, în întocmirea planului
săvârşirii infracţiunii, în împărţirea rolurilor între membrii grupului criminal sau ai organizaţiei
criminale, în coordonarea acţiunilor participanţilor nemijlocit la locul săvârşirii infracţiunii sau
de la distanţă, de exemplu, prin intermediul mijloacelor tehnice: telefon, poştă electronică, fax,
poştă etc.

7
 Conform art.42 alin.4 CP, instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană
să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Ca formă a participaţiei penale, instigarea este
fapta unei persoane (instigator) care determină, cu intenţie, prin orice mijloace, o altă persoană
(instigat) să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Caracteristică instigării este
împrejurarea că instigatorul, după ce a luat hotărârea de a săvârşi o infracţiune, desfăşoară o
activitate materială, externă, pentru a transmite hotărârea luată altei persoane, care, fiind decisă
să comită fapta prevăzută de legea penală, trece apoi în mod concret la săvârşirea ei, devenind
autor al infracţiunii. Instigatorul contribuie la săvârşirea infracţiunii prin transmiterea către cel
instigat a ideii săvârşirii infracţiunii şi prin determinarea luării de către acesta a hotărârii de a
săvârşi fapta, care rezultă din trecerea ei la executarea infracţiunii.
Art.42 alin.5 CP al Republici Moldova care prevede ca complice este persoana care a contribuit
la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, oferire de informaţii, acordare de mijloace sau
instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va
favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârşire a infracţiunii, urmele
acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va
procura sau va vinde atare obiecte. Deci, complicitatea este o formă a participaţiei penale ce
constă în activitatea persoanei care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea
unei fapte prevăzute de legea penală sau care, înainte ori în timpul săvârşirii faptei, promite că va
tăinui bunurile provenite din aceasta sau că-l va favoriza pe făptuitor, chiar dacă ulterior nu-şi
onorează promisiunea. După cum se poate observa, ceea ce caracterizează complicitatea, în
raport cu celelalte forme ale participaţiei penale, este caracterul său de contribuţie indirectă la
săvârşirea infracţiunii. În timpul în care autorul efectuează acte de executare şi realizează în mod
nemijlocit materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activităţii autorului.
Aşadar, complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesneşte, ajută) realizarea
acesteia de către autor

V.Formele participatiei
In functie de modul de colaborare a participantilor,de modul de unire a eforturilor a doua sau mai
multor persoane intr-un cadru infractional unic,activitatea infractionala comuna capata niste
trasaturi specifice.Cazurile multiple de participatie se divizeaza in diefrite forme,ce ajuta la
calificarea infractiunilor savirsite in comun si la individualizarea raspunderii participantilor.
Forma reprezinta aspectul exterior,ce elucideaza modul de interactiune a faptuitorilor si ne
demostreaza cum faptele infractionale a doua sau mai multor persoane se contopesc intr-o
infractiune unica.

8
In functie de gradul de coordonare a actiunilor participantilor se deosebesc urmatoarele forme de
participatie:
 participatia simpla
 participatia complexa
 grup criminal organizat
 organizatie(asociatie) criminala

Participatia simpla
In conformitate cu prevederile art 44 din CP al RM,infractiunea se considera savirisita in
participatie simpla daca comiterea ei au participat in comun,in calitate de coautori,doua sau mai
multe persoane,fiecare realizind latura obiectiva a infractiunii.Cu alte cuvinte in cazul
infractiunii comise in participatie simpla este vorba de coautorat.Coautoratul,in sensul art 44 din
CP al RM,este forma de participatie in care,la savirsirea faptei prevazute de legea penala,si-au
adus contributia nemijlocit de doua sau mai multe persoane.Din prevederile art 44 CP al RM
reies urmatoarele conditii de existenta a participatiei:
 activitatea coautorilor trebuie sa fie indreptata impotriva aceluiasi obiect juridic,adica sa
lezeze aceleasi valori sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infractiune
 este necesar ca coautorii sa savirseasca in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea
penala,adica sa savirseasca nemijlocit orice act de conduita exterioara,prin care se
executa direct actiunea sau inactiunea prejudiciabila incriminata de lege.In legatura cu
aceasta ,contributia coautorilor la comiterea faptei penale poate fi indentica sau
diferita,egala sau aproape egala,in acelasi timp si loc ori nu,important este ca ele sa se
completeze intr-o activitate unica.

Participatia complexa
In conformitate cu prevederile art.45 din CP al RM,infractiunea se considera savirsita cu
participatie complexa daca la comiterea ei participantii au contribuit in caliatate de
autor,organizator,instigator sau complice.Latura obiectiva a infractiunii cu participatie complexa
poate fi realizata:
 de un singur autor
 de doi sau mai multi autori
Pentru existenta participatiei nu are importanta felul contributiei faptuitorilor si nici calitatea in
care au actionat acestia.Exista participatie atit in cazul in care oti faptuitorii au cooperat la
savirsirea infractiunii in calitate de coautori,cit si atunci cind au cooperat executind diferite
roluri:organizator,instigator,complice,autor.

9
Pentru existenta participatiei complexe nu este absolut necesar ca sa contribuie la savirsirea
infractiunii toti acesti participanti,ci este suficienta participarea,spre exemplu,a autorului si
complicelui,a autorului si instigatorului a autorului si organizatorului,a autorului,instigatorului si
complicelui etc.Este posibila oricare imbinare a eforturilor acestora.In orice caz este obligatorie
participarea unui sau mai multor autori.Nici organizarea,nici instigarea,nici complicitatea nu
poate exista in afara autoratului,in timp ce acesta din urma poate exista de sine statator,fiindca
fapta prevazuta de legea penala poate fi savirsita in mod nemijlocit fara sa fie necesare alte
contributii.

Grupul criminal organizat

Grupul criminal organizat este o forma a participatiei in care participantii actioneaza intotdeuna
cu intelegere prealabila.Savirisirea infractiunii de catre grupul criminal organizat constituie o
forma penal-juridica de manifestare a criminalitatii organizate.In etapa actuala,criminalitatea
organizata este unul dintre cele mai periculoase fenomene sociale ce ameninta societatea si
ordinea de drept.
Potrivit art 46 CP al RM,grupul criminal oraganizat este o reuniune stabila de persoane care s-au
organizat in prealabil pentru a comite una sau mai multe infractiuni.Din definitia data putem
deduce trasaturile caracteristice grupului criminal organizat:
 stabilitatea(statornicirea) grupului
 organizarea in prealabil a membrilor grupului
 scopul organizarii grupului criminal este de a comite una sau mai multe infractiuni
Mai multi autori echivaleaza banda cu grupul criminal oraganizat si stabilesc bandei urmatoarele
caracteristici:
 reunirea a cel putin doua personae
 stabilitatea grupului
 inarmarea grupului
 reunirea in scopul comiterii atacurilor

Organizatia (asociatia) criminala

Se considera organizatie (asociatie)criminala conform art 47 CP al RM,o reuniune de grupuri
criminale organizate intr-o comunitate stabile,a carei activitate se intemeiaza pe diviziunea,intre
mambrii organizatiei si structurile ei,a functiilor de administrare,asigurare si executare a
intentiilor criminale ale organizatiei in scopul de a influenta activitatea economica si de natura a
persoanelor fizice si juridice sau de a controla,sub alte forme,in vederea obtinerii de avantaje si a

10
realizarii de interese economice,financiare sau politice.Astfel organizatia criminala are
urmatoarele trasaturi:
 organizatia criminala reprezinta o reuniune de grupuri criminale
 consolidarea grupurilor criminale intr-o comunitate stabile
 divizarea activitatii organizatiei intre membrii organizatiei si structurile ei
 scopul organizatiei criminale este de a influenta activitatea economica si de alta natura a
persoanelor fizice sau juridice sau de a o controla,in alte forme,in vederea obtinerii de
avantaje si a realizarii de interese economice,financiare sau politice.
Organizatia criminala este formata din cel putin doua grupuri criminale care se asociaza pentru
desfasurarea activitatii infractionale in comun.

VI.Participatia in drept comparat

Daca ne referim la dreptul englez,institutia complicitatii este una di cele mai vechi ale
acestuia.In doctrina engleza prin compliciate se intelege actiunea a doua sau mai multe persoane
pentru realizarea intentiei criminale.Conform stiintei contemporane engleze,complicitatea este
posibila atit in prezenta autorului cit si in lipsa acestuia.Complicitatea este posibila pina in
momentul comiterii faptei si nicidecum dupa ea.Conform dreptului englez toti participantii sunt
pedepsiti la fel ca autorul.Desemenea conform dreptului englez complicitatea este posibila si in
cazul infractiunilor savirsite din imprudenta,essential este ca survenirea cosecintelor negative sa
fi fost cuprinsa in vointa infractorului pina la inceperea activitatii criminale.
Complicitatea in dreptul penal American se intilneste sub denumirea de intelegere criminala .
Complicitatea se manifesta prin intreprinderea unor actiuni active,simpla prezenta la locul
savirisirii faptei nu constituie temei pentru considerarea persoanei ca participant la infractiune.La
fel ca si in dreptul englez participatia este posibila atit in cazul intentiei cit si in cazul
imprudentei.In Codurile penale ale unor state federate,participantii sunt divizati in instigatori si
complici,iar in alte state aceasta divizare lipseste.
Stiinta penala japoneza divizeaza complicitatea in obligatorie cind fapta criminala nu poate fi
comisa de un singur infractor si benevola cind acest fapt este posibil.Codul panal japonez
prevede trei cazuri de comitere in mod individual a unor fapte ilegale:autorul sau
executorul,complicele si instigatorul.In practica si teoria japoneza este acceptata teoria accesoria
cu privire la participarea instigatorului si care consta in aceea ca instigatorul va fi pedepsit daca
fapta la care a contribuit a fost comisa.
Codul penal al Romaniei nu defineste participatia ci doar arata ce se intelege prin
participanti.Ea se prezinta sub mai multe forme:

11
  pluralitate naturala-atunci cind fapta prin natura ei nu poate fi savirista decit de doua sau
mai multe personae
 pluralitate constituita-exista atunci cind legea penala incrimineaza fapta simpla de a
alcatui o grupare de personae in vederea unor scopuri ilicite
 pluralitate ocazionala-este atunci cind legea penala prevede,ca desi fapta putea fi savirsita
de o singura persoana ,a fost totusi savirsita prin cooperarea mai multor personae,iar ca
urmare a cooperarii infractiunea devine mai usoara sau mai sigura.
Complicitatea reprezinta modalitatea cea mai intilnita de participatie in practica judiciara
romana.
Daca ne referim la dreptul penal francez,acesta deoasebeste notiunea de complicitate de
notiunea de coexecutare.Prin complicitate se intelege doar complicitatea in sens restrins al
cuvintului,adica concursul altor personae,care inlesneste savirisirea infractiunii de autor,el insa
continind elemente ale complicitatii de infractiune.La fracezi complicitatea se clasifica in
complicitate pina la comiterea infractiunii si complicitate in timpul cominterii infractiunii.
Nici in legislatia germana nu vom gasi definitia complicitatii.In stiinta dreptului penal german
prin complicitate se intelege participarea mai multor personae la savirisrea unei infractiuni
intentionate.Participantii conform Codului penal german sunt :
autorul,instigatorul,complicele.Organizatorul este present dar doar in unele norme din partea
speciala.
Conform Codului penal al Federatiei Ruse,prin complicitate se intelege cooperarea
intentioanata a doua sau mai multe personae la comiterea infractiunii.In teoria dreptului penal
rus,problema complicitatii este discutabila.Unii sustin ca complicitatea are o natura
accesorie,altii fiind de parere ca complicitatea este o forma individuala a activitatii criminale.In
teoria dreptului penal rus la caracterizarea complicitatii sunt evidentiate doua criterii:obiective si
subiective.Din categoria semnelor obiective fac parte cele cantitative,ex.activitatea in comun si
cele calitative cum ar fi pluralitatea de infractori,iar din categoria celor subiective-comunitatea
de intentii.

VII.Implicarea la infractiune si deosebirea ei de participatie

In dreptul penal alaturi de participatie este examinata si activitatea persoanelor ce nu se
deoasebeste printr-o conditionare esentiala si nu se afla in functie cauzala fata de fapta comisa de
autor.Ea este asemanatoare cu participatia datorita semnului cantitativ comun si unei atitudini
speciale fata de actiunea infractionala.

12
Prin implicare la infractiune se intelege activitatea nepromisa din timp a subiectului ce nu
participa la savirisirea infractiunii,al carui pericol social consta in faptul ca se afla in legatura cu
actiunea infractionala a altei personae.Sunt trei modalitati ale implicarii:
 favorizarea
 nedenuntarea
 tolerarea infractiunii nepromise din timp\
Comun tuturor acestor modalitati este faptul ca sunt legate intr-o anumita masura de activitatea
infractionala a tertelor persoane,insa gradul de pericol social al implicarii la infractiune este mai
redus in comparative cu gradul de pericol social al participatiei penale.
Implicarea se deoasebeste de participatie prin faptul ca comportamentul persoanelor implicate
in infractiune nu este in raport de cauzalitate cu rezultatul infractional sau cu savirisirea
infractiunii.Faptele persoanelor implicate la infractiune spre deosebire de faptele comise in
participatie nu servesc drept temei pentru survenirea rezultatului infractional.Implicarea se
deoasebeste de participatie si prin lipsa trasaturii “activitate in comun”.Subiectul implicat nu-si
coordoneaza actiunile cu autorul sau cu ceilalti participanti.
Favorizarea este exprimata in doua forma:
 favorizarea infractorului
 tainuirea bunurilor dobindite pe cale criminala(doar cu scop de profit)
Favorizarea nepromisa din timp se exprima prin tainuirea bunurilor dobindite pe cale criminala si
se considera fapta infractionala distincta.
Nedenuntarea deasemenea este o incalcare de sine statatoare ce atenteaza la activitatea instantei
judecatoresti si consta in faptul ca persoana ce stia despre infractiunea acre inca putea fi
prevenita sau a carei cosecinta puteau fi evitate,sau a caror autori puteau savirisi noi infractiuni
posibil de prevenit,nu anunta despre acesta organelle judiciare.

VIII.Concluzii
Institutia participatiei a aparut ca urmare a necesităţii incriminării fenomenului infracţional
asociativ se prezintă ca unul din instrumentele actuale de politică penală prin care statul poate
lupta împotriva acestor forme de manifestare infracțională.
Participatia ca orice alta forma de activitate comuna reprezinta o cooperare in cadrul careia
eforturile pentru atingerea scopului se unesc.Ca rezultat creste essential nu numai eficienta
individuala dar ,de fapt se creaza o noua forta productiva.
Participatia astfel accelereaza savirsirea precum si sporeste eficacitatea celor comise.

13
 Este important de a delimita participatia de alte forme a savirsirii faptei in comun si a califica
correct fapta datorita faptului ca aceasta reprezinta o forma deoasebita de comitere a unei
infractiuni si de cele mai multe ori se caracterizeaza pritr-un grad prejudiciabil ridicat.Unirea
eforturilor pentru savirisirea unei infractiuni in comun,sustinerea reciproca in savirisirea faptei
poate nu doar sa inlesneasca comiterea infractiunii dar sis a permita cauzarea unei daune mai
mari,sa ascunda mai usor urmele infractiunii,iar in unele cazuri poate chiar sa permita si sa
creeze posibiliatea pregatirii sau savirsirii unor noi infractiuni.
Astfel calificarea corecta a infractiunilor saviriste in participatie are importanta prin
identificarea corecta a normei si aplicarea raspunderii corespunzatoare,conform gradului de
pericol a celor saviriste,ca fiecare persoana sa fie pedepsita conform actiunilor sale si nici o
persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Astfel participatia se caracterizeaza printr-un pericol sporit ce se manifesta prin:
 prioritate in timp
 aparitia unei noi energii productive
 influenta psihologica asupra victimei
Astfel in urma cercetarii am incercat sa evidentiez importanta acestei institutii cit si importanta
calificarii infractiunilor savirsite in participatie.

IX.Bibliografie
1.Cod Penal al RM,in vigoare din 2003
2.Grama Mariana,Teza de doctor “Participantii la infractiune si particularitatile raspunderii
lor”Chisinau 2002
3.Alexandru Borodac,Marian Gherman,”Calificarea infractiunilor “ Chisinau 2006
4.Valerii Bujor,Larisa Buga,”Drept penal comparat”,Chisinau 2003
5.Ulianovschi Xenofon “Participatia penala” Chisinau 2000
6. Sergiu Brinza, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Ion turcanu, Vladimir Grosu”Drept
penal.Partea Generala vol II”
7. Bulai C.-Manual de drept penal.Partea generală,București:ALL,1997
8. Codul Penal al RM.Comentariu.Sub red. A. Barbăneagră.Chișinău:Centrul de Drept al
Avocaților,2003
9.Marit Alexandru,”Drept penal.Partea generala”Chisinau 2002
10.Dima Traian „Drept penal.Partea generala”Bucuresti 2001
11. Dobrinoiu, Vasile; Lazăr, Valerică; Pascu, Ilie “Drept penal”Bucuresti 1996
12.Borodac Alexandru “Drept penal.Partea generala ”Chisinau 1994

14
13. http://www.juspedia.ro/3/participatia-penala-definitie-conditii-forme/
14.http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Decembrie/RADU%20RAZVAN%20HORATIU
%20-%20Participatia%20in%20dreptul%20penal/rezumat.pdf

15