Muzica în viața adolescentului

         

De-a lungul timpului noțiunea de “muzică” a fost definită atât prin

exprimări poetice, subiective, cât și prin teorii științifice cu un caracter obiectiv.
Din punct de vedere poetic, muzica își are rădăcinile în natură, fiind
caracterizată de zgomotul continuu, ușor și monoton, produs de unele fenomene
ale naturii (curgerea apei, foșnetul frunzelor etc.). Din punct de vedere științific,
adunătura de sunete, de zgomote, mai exact de vibrații sonore formate prin
ciupire, lovire, frecare, sunt cele care stau la baza formării muzicii. Deși cele
două definiții ale muzicii par diferite, ele au un elemeunt comun, și anume,
importanța care i se acordă materiei în transmiterea sunetelor. Materia este
indispensabilă în transmiterea de sunete, așa se explica faptul că sunetele se aud
prin pereți dar nu pot străbate un spațiu vidat.

          De ce am optat pentru o mică introducere menită să ne ofere o explicate a

noțiunii de “muzică”? Pentru că deseori ne confruntăm cu situația: ”știm, pentru
noi, ce este muzica, dar nu știm, pentru alții, să o explicăm”. Studiile științifice
au arătat că muzica este întâlnită atât în viața oamenilor, începând cu omul
prehistoric – confecționar al fluierului din oasele de animale, cât și în viața
animalelor, fiind o modalitate de a comunica între ele (spre exemplu ciripitul
păsărilor). În prezent, indispensabilitatea muzicii din viața noastra este produsul
facilității ascultării ei.

Ce efect are muzica asupra noastră?

          În ultima vreme, preocuparea pentru a analiza efectul muzicii asupra
psihicului individului a crescut, în acest scop realizându-se mai multe lucrări
care au pus în balanță arta și psihismul uman. În general, procesele psiho-neuro-
fiziologice cu rol în receptarea muzicii sunt comune, întâlnite la fiecare individ
în parte (procese senzoriale, acustice, intelectual-afective etc), spre deosebire de
efectele muzicii care sunt diferite de la individ la individ, aici diferența fiind

1
dată de ritmul, genul muzical și de ce nu chiar de mesajul care se vrea a fi
transmis de melodie dar care este perceput în funcție de viziunea ascultătorului.

          Muzica, în funcție de gen, ne relaxează, având efectul cathartic

(eliminator al emoțiilor negative acumulate), ne induce o stare de somnolență,
sau dimpotrivă ne poate creea o dispoziție proastă, având un efect psihedelic
asupra individului. De asemenea, s-a constatat că muzica ajută la amplificarea
sau eliminarea unor stări interioare, favorizează comunicarea între indivizi sau
accelereaza bătăile inimii, uneori mișcările corpului acompaniind muzica pe
care o auzim (dansul este un exemplu în acest sens). Repetarea acestor efecte
imediate vor fi pe parcurs asimilate de psihic acesta considerându-le ca fiind
naturale și ale lui de drept. Acest lucru duce în timp la modelarea personalității.

Personalitatea și genul de muzică ascultat

          Fiecare om se bucură la auzul unui anumit gen muzical, a unei anumite
melodii, însă se simte deranjat de alte genuri muzicale. Asta poartă numele de
“preferință muzicală” în care, antipatia sau simpatia față de o anumită muzică,
faptul că apreciem un anumit artist sau nu, este în concordanță cu unicitatea
pesonalității fiecăruia.

          În zilele noastre se spune despre tineri că personalitatea le este influențată

de către muzica pe care o ascultă, că își fac modele de urmat în viață din artiștii
favoriți și că versurile melodiilor devin “crezul” ce îl urmează în viață. Astfel,
fiecare adolescent are “ritmul” său propriu, are un “soundtrack” ce reliefează
stilul său de viață și un “laitmotiv” pe care îl respectă.

         Dacă vom urmări desfășurarea lucrurilor în societate observăm cum tinerii
au început să se regăsească în muzica pe care o ascultă, formându-se, în acest
fel, acele grupuri care mai devreme sau mai târziu ajung sa se implice în diferite
conflicte (de la conflicte ideologice până la conflicte fizice) întrucât fiecare își
susține măreția stilului muzical pe care îl ascultă.

Genurile muzicale și prejudecățile sociale

          Oamenii folosesc în unele situații muzica pe post de “etichetă”, în acest

fel încercând să își comnice principiile, atidudinile sau preferințele din propria-i
viață. Ceea ce este foarte grav e că pasul până la rasism este foarte scurt.
Adolescenții încep astfel să își aleagă grupuri în funcție de genul muzical pe
care îl ascultă, să se discrimineze între ei, să se urască doar din motivul
apartenenței unor “tabere diferite”.

2
 Unele genuri muzicale și-au dobândit chiar anumite prejudecăți sociale.

          Spre exemplu, muzica rock este asociată unei persoane care poartă
îmbrăcăminte în culoarea negru în marea majoritate a timpului, care
promovează satanismul, care este mereu supărată și are manifestări violente față
de cei din jur. Astfel, în confruntările dintre diferitele tabere, dacă persoanele
implicate ascultă rock, automat ele se fac vinovate de coflictul iscat sau de
daunele ce se produc. Lucrurile rele ce se întâmplă într-o comunitate sunt de
cele mai multe ori puse pe spatele “baiatului ăluia care poartă pantalonii cu turul
lăsat și șapca invers” sau “tinerilor ălora care au părul lung și lanțuri la
pantaloni”.

          În Colorado, în anul 1999, doi liceeni americani au intrat înarmați în

liceul Colombiene, unde învățau, și au pus în pericol 37 de persoane, dintre care
13 au fost ucise, restul fiind doar rănite. După ancheta ce a avut loc s-a aflat că
cele două persoane ascultau heavy metal și goth, informație ce a fost imediat
preluată de canalele media care au început să acuze mesajele violente din
muzica de acest gen. Principalul acuzat a fost artistul Marilyn Manson care, în
dorința de a se disculpa de acuzații, a apărut în documentarul lui Michael
Moore, intitulat “Bowling for Columbine” spunând că, singurul motiv pentru
care este acuzat, este atitudinea rebelă pe care o adoptă.

Acelasi gen de muzică a mai fost și în alte cazuri considerat ca fiind cel care
induce psihicului reacții violente, și, cu siguranță, va mai amintiți și de
sinuciderile în masă a tinerilor ce ascultau un alt curent musical la fel de
mediatizat – Emo. În toate aceste cazuri, în care se dă vina, uneori pe nedrept,
pe anumite grupuri ce ascultă un gen de muzică, psihologii au ajuns la concluzia
că este vorba despre “panică morală”. Deseori, panica morală are la bază
stereotipiile din societate, astfel că, atunci când apare sentimentul de teamă de
necunoscut față de ceva, ea se manifestă etichetând anumite grupuri sau
subgrupuri încercând astfel să ofere o explicație. De cele mai multe ori această
acțiune este greșită, întrucât nu face decât să sporească prejudecățile sociale, să
generalizeze, acuzând astfel pe nedrept anumite persoane. Specialiștii sunt de
părere că în aceste cazuri nu poate fi vorba despre o relație cauză-efect, însă nu
se exclude nici varianta în care mesajele transmise de muzică să influențeze
psihicul uman mai ales dacă este vorba despre o persoană aflată la vârste
fragede.

Este muzica responsabilă de agresivitatea ascultătorilor săi?

          Așadar, este responsabilă muzica de aceste tragedii din viața de zi cu zi?

Răspunsul încă nu poate fi cuprins în DA sau NU, situația fiind mult mai

3
complexă de atât, întrucât dacă se presupune că unele persoane devin agresive
ca urmare a ascultării unui gen de muzică, atunci ce împiedică să devină
agresivi toți fanii aceluiași gen de muzică?

          Probabil că răspunsul la aceasta din urmă întrebare stă în condițiile

conjuncturale (începând de la mediul în care trăiesc până la paleta variată de
trăiri interioare), ce sunt diferite de la un ascultător la altul. Unele melodii
contribuie la dezvoltarea stării în care se află ascultătorul, astfel, nu totul ține
doar de muzică ci și de ecoul pe care aceasta și-l găsește în sufletul individului.
Prin mesajele transmise de versuri care evocă anumite trăiri, locuri, momente,
se poate aduce în conștiința ascultătorului amintiri astfel încât mesajul original
pe care melodia ar trebui să îl transmită este compromis.

Ce avantaje aduce muzica?

         Într-o altă încercare de a demonstra efectele muzicii asupra

inconștientului, s-a recurs la amplasarea într-un magazin a unor casetofoane la
care s-a pus în audiție muzică liniștitoare, relaxantă, calmă. În urma acestui
experiment s-a constatat ca s-au diminuat furturile. De asemenea, într-un
laborator în care se asculta muzică clasică s-a constatat că șobolanii se
reproduceau mai puțin decât de obicei.

        Un alt studiu care urmărea să demonstreze beneficiile muzicii asupra

intelectului a apelat la îmbogățirea memoriei cu ajutorul muzicii clasice. Acest
studiu a luat numele de “efectul Mozart” întrucât acest efect de îmbunătățire al
memoriei s-a întamplat cel mai des în condițiile audierii sonatei lui Mozard în D
major. La scurt timp după ce pesoanele respective ascultau această melodie,
punctajul la testul de gândire spațială creștea considerabil. Nu se știe cât de
reală a fost această constatare, dar pe internet, într-o perioadă, apăruseră casete
pentru memorie, gândire etc. ce erau puse spre comercializare.

          Industria muzicii este într-o continuă dezvoltare, întrucât de la an la an se

modifică moravurile, superstițiile și se creează noi instrumente muzicale. Daca
în alți ani, oamenii făceau rost de muzică greu, de pildă discurile se găseau
foarte rar astfel încât nu mulți erau cei care aveau așa ceva, în zilele noastre
trebuie să ne “chinuim” cu câteva click-uri și muzica preferată din țară sau de
peste oceane, ne este livrată direct în computer sau la domiciliu.

Ce dezavantaje aduce muzica?

          Tot trecerea timpului a condus și la apariția unor noi curente muzicale, și
am precizat mai sus un curent muzical extrem de mediatizat – curentul “Emo”.

4
Problema asupra căreia se atrage atenția discutând această tendință muzicală,
este efectul tragic al acestei muzici asupra psihicului adolescenților. Se
presupune că, treptat, ascultând melodii cu mesaje în care alcoolul și drogurile
sunt considerate “cool”, în care sinuciderea este o soluție a problemelor,
adolescenții se izolează de lume, considerând că nimeni nu îi înțelege, că nu își
găsesc locul în societate, singura consolare fiind muzica pe care o ascultă.

         Deși, la prima impresie, adolescenților li se pare că muzica îi ajută să

treacă peste această stare de despresie, în realitate, uneori, tocmai muzica le
sporește depresia în care se regăsesc împingându-i în unele situații la sinucidere.
Totuși, trebuie înțeles aspectul că nu numai genurile muzicale precum hard
rockul și rapul includ mesaje nu tocmai potrivite oricărei vârste, ci și muzica
aparent inofensivă și la modă, difuzată pe posturile de televiziune sau la radio,
conține mesaje ce ar putea dăuna ascultătorilor.

Cum imi pot proteja copilul?

          În calitate de părinte, cum vă puteți proteja copilul? În principiu, trebuie

evitat lăsatul copilului nesupravegheat, astfel se poate împiedica ajunsul la
urechile copilului mesaje ce l-ar putea influența într-un mod negativ, mai ales la
vârste fragede, când este ușor influențabil.

          Copilul vede în cei de lângă el un model de urmat, mai ales în membrii
familiei, de aceea este foarte importantă educația ce îi este oferită. În această
perioadă, puterea exemplului este crucială în modelarea personalității copilului.
Din melodiile auzite este posibil să înțeleagă că alcoolul este “cool”, că
drogurile sunt la modă, că sexul cu toți cei pe care îi cunoști este incitant etc.
Dar dacă, totuși, copilul ascultă melodii ce au astfel de mesaje, ar fi bine să
încercați să le ascultați împreună și să îi explici că până și cântărețul este un
actor pe scenă și că viața sa reală, de cele mai multe ori, este diferită față de cea
pe care o promovează în melodii.

         Deși muzica și personalitatea par a fi într-o strânsă legatură, până în

prezent nu multe sunt articolele sau cărțile ce sunt dedicate acetui studiu. Cert
este că muzica are un rol important în viața omului, rămânând, însă, încă sub
semnul întrebării cât anume este omul influențat de ceea ce ascultă.