K AT O

Cum comunică copacii

internetul de sub pământ
și inosculația

30 de ani de cercetare în p ădurile canadiene au dus la o 

descoperire uluitoare: copacii vorbesc, des și pe distan țe mari. 

A ați mai multe despre viața social ă armonioasă, dar complicată 

a copacilor, și preg ătiți-vă să vede ți natura cu al ți ochi.

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

În acest articol voi vorbi despre fenomenul de comunicare dintre

copaci, pe sub pământ, prin rădăcinile lor, ca o rețea de internet
underground, și despre fenomenul natural numit inosculare /
inosculație, asemănător cu altoirea artificală.
.
Am fost recent la Poiana Rotundă, în Pădurea Hoia-Baciu de lângă
Cluj, să mă plimb și să mai fac niște poze, într-o zi splendidă de
toamnă, și am dat de un fenomen interesant, pe care nu l-am mai
văzut încă în nici o pădure: între doi copaci diferiți creanga unuia s-a
acuplat, s-a ”sudat” la un copac aflat la câțiva metri depărtare,
aproximativ 3 metri.
Copacul din care pornește creanga, face parte dintr-un grup foarte
interesant de trunchiuri crescute din aceeași rădăcină, fenomen des
întâlnit în zonă - mai multe trunchiuri ce pornesc din aceeași
rădăcină.
Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae
 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Acele trunchiuri mi-au mai atras și în alte dăți atenția, și le-am

fotografiat, dar nu am perceput până acum acea creangă ce face
legătura la distanță cu un alt copac, crescut dintr-o altă rădăcină.
Unghiul în care se află acea creangă este mai greu de sesizat de pe
traseele care duc spre Poiană.
Pun fotografiile mai jos să le vedeți.
În prima se vede mănunchiul de trunchiuri crescute dintr-o rădăcină,
iar creanga cu pricina este în spatele lor, nu se vede din acest unghi.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Contactul dintre trunchiurile alipite din mijlocul imaginii pare a

prezenta și el o inosculare.
Privește cei doi copaci din dreapta. Al doilea se vede doar parțial.
Între acești doi copaci s-a produs inoscularea, prin creanga celui din
stânga, care s-a sudat la cel din dreapta.
Locul de inosculare, mai de aproape.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Am observat această creangă doar când m-am învârtit în jurul

formațiunii de trunchiuri, să fac poze din mai multe unghiuri. După
cum se vede din primele poze, creanga nu se poate observa din acel
unghi.
Am fost foarte impresionat, deoarece nu știam că poate exista un
astfel de fenomen, de unire a două trunchiuri de copaci, prin
ramurile lor, prin care să facă schimb de substanțe, și poate chiar și
informație, de ce nu?
Știam doar că rădăcinile copacilor au un sistem de comunicare, prin
care schimbă informații, voi vorbi despre el în acest articol.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

După ce am publicat pozele, Genoveva Tomescu mi-a trimis niște

linkuri utile, găsite pe internet căutând informații despre acest
fenomen de cuplaj. Am să vă expun o sinteză mai jos.
.

Fenomenul de cuplaj printr-o altoire naturală a fost numit Inosculare

/ Inosculație, din engleză - Inosculation.
”Inoscularea este un fenomen natural în care trunchiurile, ramurile
sau rădăcinile a doi copaci cresc împreună.
Este similar biologic cu altoirea, iar astfel de arbori sunt menționați
în silvicultură ca gemels, din cuvântul latin care înseamnă „o
pereche”.
Este cel mai frecvent pentru ramurile a doi copaci ai aceluiași specii
să crească împreună, deși inosculația poate fi observată și între
speciile înrudite.
Ramurile cresc mai întâi separat în apropiere unele de altele până
când se ating. În acest moment, scoarța de pe suprafețele care se ating
se elimină treptat pe măsură ce copacii se mișcă în vânt. Odată
ce cambiul a doi copaci se atinge, uneori se autoaltoiesc și cresc
împreună pe măsură ce se extind în diametru.
Cambiul este țesutul vegetal situat între țesutul lemnos și cel liberian
de sub scoarță, care asigură creșterea secundară în grosime a tulpinii
și a rădăcinii.
Inoscularea rezultă în mod obișnuit atunci când trunchiurile
copacilor sunt împletite mai strâns.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Termenul inosculare este folosit și în contextul de Chirurgie Plastică,

ca unul dintre cele trei mecanisme prin care grefele de piele iau locul
pielei gazdă. Se crede că vasele de sânge de la locul destinatarului se
conectează cu cele ale grefei pentru a restabili vascularizația.
Atât coniferele, cât și foioasele se pot îmbina. Fagii, în special, la fel
ca și păducelul (Prunus spinosa).
Acești copaci sunt adesea denumiți în mod colocvial copaci „soț și
soție” sau „copaci căsătoriți”.
Inosculația este mai frecventă printre următoarele specii de copaci,
datorită scoarței lor subțiri: măr, migdal, frasin, fag, mirt, castan,
dogwood, ulm, ficus, struguri, alun, carpen, laburnum, tei, arțar,
măslin, piersic, păr, privet, river red gum, paltin de munte, salcie.”
https://ro.wikiqube.net/wiki/Inosculation
.

Deci, ideea pe scurt este că ramura copacului din stânga s-a frecat din
cauza vântului de copacul din dreapta, și în locul frecării s-a dus o
bucățică din scoarțele lor, acolo s-a aflat în contact cambiul celor doi
copaci, și s-au ”sudat”.
Particularitatea în acest caz este faptul că copacul din dreapta are un
V format din trunchi și o ramură ce se vede că este mai groasă decât
creanga provenită de la celălalt copac, deci ipoteza logică este că
creanga copacului din stânga a crescut și a ajuns să pătrundă prin V-
ul copacului din dreapta, acolo a avut stabilitate și s-au tot frecat în
timp, până s-a tocit scoarțele lor și s-au sudat. Este ipoteza mea.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Imagini de pe mapamond cu copaci inosculați:

https://www.google.com/search?
q=inosculation&newwindow=1&rlz=1C1CHBFenRO773RO773&sxsrf=AO
.

În continuare, despre ”internetul de sub pământ”, prin care

comunică copacii, prin rădăcinile lor - Rețeaua micorizică
Rețelele micorizale (cunoscute și ca rețele micorizale
comune sau CMN ) sunt rețele de hife subterane create
de ciuperci micorizice care conectează plantele individuale și
transferă apă, carbon, azot și alți nutrienți și minerale.
Formarea acestor rețele este dependentă de context și poate fi
influențată de factori precum fertilitatea solului , disponibilitatea
resurselor, genotipul gazdei sau mico-simbiont, perturbări și variații
sezoniere.
Prin analogie cu numeroasele roluri intermediate de World Wide
Web în comunitățile umane, numeroasele roluri pe care rețelele
micorizale par să le joace în pădure le-au câștigat o poreclă
colocvială: Wood Wide Web .

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

În figură: Schimburile de nutrienți și comunicarea între o ciupercă

micorizică și plante. Atribuire: Charlotte Roy , Salsero35 , Nefronus,
CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Ciupercile micorizice sunt într-o relație simbiotică cu

plantele. Relația este de obicei mutualistă, ciuperca furnizând plantei
apă și minerale din sol, iar plantele furnizând ciupercii produse
de fotosinteză.
Unele ciuperci sunt totuși parazite , luând produse din plantă fără a
oferi beneficii.
Dimpotrivă, unele plante mixotrofe sau parazite se conectează cu
ciupercile micorizice ca modalitate de a obține produse de fotosinteză
de la alte plante.
În cele din urmă,ciupercile saprotrofe (sau saprofite) trăiesc pe
materia organică moartă fără a stabili o simbioză cu plantele.
Mai multe studii au demonstrat că rețelele micorizice pot transporta
carbon, fosfor , azot, apă, compuși de apărare și alelochimici de la
plantă la plantă.
S-a propus ca fluxul de nutrienți și apă prin rețele de hife să fie
condus de un model sursă-chiuvetă (Source–sink dynamics), în cazul
în care plantele care cresc în condiții de disponibilitate relativ
ridicată a resurselor (de exemplu, medii cu luminozitate ridicată sau
cu un conținut ridicat de azot) transferă carbon sau nutrienți către
plantele situate în condiții mai puțin favorabile.
Un exemplu obișnuit este transferul de carbon de la plantele cu
frunze situate în condiții de lumină ridicată în coronamentul pădurii,
la plantele situate în subpoescul umbrit, unde disponibilitatea luminii
limitează fotosinteza.
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Mycorrhizal_network

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Am găsit 3 videouri subtitrate Ro ale cercetătoarei Suzanne Simard,

care studiază rețelele complexe, simbiotice, din păduri, videouri
foarte interesante.
Le-am inclus în playlistul meu youtube ”Hoia - Baciu Forest, Poiana
Rotundă, Cluj-Napoca”
https://youtu.be/Un2yBgIAxYs?
list=PLbN5sJc5PARAF1D0CLYZN1sfX-oKML5b1
În playlist vin unul după altul, le poți lăsa să ”curgă”.
Activează subtitrarea Ro dacă nu pornește automat, la fiecare, de la
Setări (rotița din drepta jos la video)
”O pădure este mult mai mult decât ceea ce vezi", spune ecologistul
Suzanne Simard.
30 de ani de cercetare în pădurile canadiene au dus la o descoperire
uluitoare: copacii vorbesc, des și pe distanțe mari. Aflați mai multe
despre viața socială armonioasă, dar complicată a copacilor, și
pregătiți-vă să vedeți natura cu alți ochi.
Profesor de ecologie a pădurilor la Departamentul de Științe
Pădurilor și Conservației din Vancouver, Suzanne Simard studiază
complexitatea surprinzătoare și delicată a naturii.
Accentul ei principal este pe rețelele fungice subterane care
conectează copacii și facilitează comunicarea și interacțiunea
subterană între copaci.
Analiza echipei sale a arătat că rețelele de ciuperci mișcă apa,
carbonul și nutrienții, cum ar fi azotul, între și printre copaci,
precum și între specii.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Cercetarea a demonstrat că aceste rețele complexe, simbiotice din

păduri, în centrul cărora se află ceea ce ea numește „copacii mame”,
imită propriile noastre rețele neuronale și sociale.
Simard a identificat așa-numiții arbori centrali sau „copacii-mamă”.
Copacii-mamă sunt cei mai mari copaci din pădure care funcționează
ca centre ale unor vaste rețele de micorize subterane.
Un copac-mamă susține puieții infectându-i cu ciuperci și furnizându-
le nutrienții de care au nevoie pentru a crește.
Ea a descoperit că pinii de Oregon oferă carbon pinilor mici.
A descoperit că li s-a dat mai mult carbon pinilor care se trăgeau din
acel copac-mamă, decât pinilor aleatorii care nu erau înrudiți cu
pinul respectiv.
De asemenea, a descoperit că arborii-mamă își schimbă structura
rădăcinilor pentru a face loc copacilor tineri.
Simard a descoperit că „pinii foloseau rețeaua fungică pentru a
schimba pe parcursul sezonului substanțe nutritive cu mestecenii.”
De exemplu, speciile de arbori își pot împrumuta zaharuri, când apar
deficite în cursul schimbărilor sezoniere.
Acesta este un schimb deosebit de benefic între foioase și conifere,
deoarece deficitele lor de energie au loc în perioade diferite.
Beneficiul „acestei economii subterane de cooperare pare să fie o
sănătate generală mai bună, o fotosinteză mai cuprinzătoare și o
rezistență mai mare în fața perturbărilor”.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Această lucrare revoluționară privind comunicarea simbiotică a

plantelor are implicații de anvergură atât în industria forestieră, cât
și în cea agricolă, în special în ceea ce privește administrarea
durabilă a pădurilor și rezistența plantei la agenți patogeni. Lucrează
în primul rând în păduri, dar și pajiști, zone umede, tundră și
ecosisteme alpine.
Folosind 80 de specii de copaci (mesteacăn, brazi Douglas și alte
specii), Simard a observat interacțiunile uimitoare dintre diferite
grupuri de copaci, observând că relațiile lor erau dependente de
factori precum proximitatea și cât de multă umbră au primit într-o
anumită zi.
Ea a descoperit că copacii nu concurează, ci colaborează, trimițând
lucruri precum carbon, apă, azot, fosfor și chiar semnale de
primejdie în grupul lor, după cum este necesar.
„Lucrul grozav despre păduri”, spune Simard, „este că, ca sisteme
complexe, au o capacitate enormă de a se autovindeca.”
Unul dintre cele mai incredibile fapte pe care Simard le-a dezgropat,
a fost rolul copacilor „mamă” în aceste comunități ecologice. Acești
copaci mai maturi acționează ca niște ancore pentru grupările de
copaci, și au grijă de familiile lor, hrănind răsaduri și chiar
împărtășind înțelepciunea atunci când sunt răniți sau mor.
„Într-o singură pădure, un copac mamă poate fi conectat la sute de
alți copaci”, spune ea.
”Pădurile nu sunt numai colecții de arbori, sunt sisteme complexe cu
distribuitori şi reţele care se suprapun şi conectează copacii și le
permit să comunice, şi le oferă căi de feedback şi adaptare, iar asta îi
dă pădurii rezilienţă.

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Asta pentru că există mulţi copaci distribuitori şi reţele suprapuse.

Dar ele pot fi şi vulnerabile, vulnerabile nu numai la perturbări
naturale precum gândacii de scoarţă care atacă preferențial copacii
mari și bătrâni, dar și tăierea copacilor de înaltă calitate și
defrișările.
Vedeți, se pot tăia unul sau doi copaci distribuitori, dar se ajunge la
un moment critic, pentru că arborii distribuitori sunt ca niturile unui
avion.
Se pot scoate unu sau doi și avionul încă va zbura, dar dacă scoți prea
mulți, sau poate pe cel care ţine aripile, atunci tot sistemul se
prăbuşește.
Cel mai bun lucru despre păduri ca sisteme complexe este că au o
abilitate extraordinară de a se autovindeca.
În experimentele noastre recente, am realizat că prin tăierea
selectivă a pădurilor și păstrarea copacilor distribuitori și
regenerarea la o diversitate de specii, gene şi genotipuri, aceste reţele
se regenerează foarte rapid.” - Suzanne Simard
https://www.ted.com/talks/suzannesimardhowtreestalktoeach_other?
language=ro&fbclid=IwAR1uFQG1An8HGPd9ycvOPRnYf68cHZ71V1fA8
Fotografii făcute de mine în 31 10 2021 la Poiana Rotundă și în
preajma ei, Pădurea Hoia-Baciu, de lângă Cluj-Napoca:
https://www.facebook.com/groups/276205600044838/posts/75038836595989

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

 Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae

Poți downloada acest articol în format pdf să-l (re)citești când vrei
unde vrei, de aici: https://cupdf.com/u/katonanico
sau de aici: https://www.slideshare.net/katonanicolae/documents
Voi crea ebookuri pdf din toate articolele mele, și îți vei putea face o
”bibliotecă” din cele care ți-au plăcut, să-ți fie la îndemână oricând.
Pe această platformă poți sprijini, sponsorizând, activitatea mea,
dând o cafea, sau devenind membru (membership lunar) și având
acces astfel apoi la materiale bonus accesibile doar sponsorilor.
Membershipul de 10 usd este o investiție în dezvoltarea ta personală,
nu doar o simplă sponsorizare, investește în dezvoltarea ta!
https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE
Toate siteurile și conturile mele, activitatea mea, resursele oferite
vouă: https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE/kato-resurse-utile-
dezvoltare-spirituala
Mulțumesc

Cum comunică copacii - internetul de sub pământ, și inosculația — katona nicolae