Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT :
Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi mai accesibilă operă, de
o deosebită valoare artistică: „ Amintiri din copilărie” .
Povestirea năzdrăvăniilor din vîrsta sa fragedă a fost un prilej de a alcătui o panoramă realistă a vieţii
ţăranului din ţinuturile de munte ale Moldovei , din prima jumătate a sec. al XIX-lea .
Petrecîndu-şi întreaga viaţă printre copii, marele povestitor a cunoscut preocupările şi preferinţele
lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care să-i atragă, dar, în acelaşi timp, să-i educe şi să-i
instruiască, ajutînd şi la formarea unei concepţii optimiste despre viaţă .
ION CREANGĂ a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi plină de înţelegere
pentru copii . Animat de aceste sentimente, a creat un bogat şi valoros tezaur de poveşti care au fermecat
copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui mereu lectura preferată a copiilo . Citind poveştile lui Ion
Creangă, copiii cunosc numeroase figuri din viaţa satului: oameni şi buni şi răi, şi harnici şi leneşi, şi cinstiţi
şi necinstiţi, optimişti, veseli , glumeţi, dar hotărîţi să lupte pentru o viaţă mai bună .
Subcompetențe:
cunoaşterea şi preţuirea operei marelui povestitor ;
îmbogăţirea vocabularului cu expresii populare , proverbe şi zicători ;
stimularea creativităţii , expresivităţii și interesului pentru lectură;
Obiective operaționale:
Să manifeste respect și dragoste față de creația lui Ion Creangă.
Să recite expresiv versuri despre marele povestitor.
Să însceneze fragmente din poveștile scriitorului.
Să creeze o atmosferă specifică șezătorii.
Să participe activ la șezătoare.
Resurse materiale :
Cărţi cu poveştile lui ION CREANGĂ , portretul scriitorului , fişe de concurs , calculator ,C.D.-uri
cu filmul video ”Amintiri din copilărie” și povești audio.
(În distribuirea rolurilor am ţinut cont de preferinţele copiilor. Unii au vrut să fie pentru cîteva clipe
actori, alţii au vrut să recite, să spună glume sau să participe la concursul de întrebări.
Sala este amenajată în stil naţional: covor pe perete, icoană cu prosop, busuioc, o laviţă improvizată cu
zestre, perne brodate, lăicere ş.a. În afară de acestea sunt aranjate scaune şi unelte pentru şezătoare. Gazda
mai aranjează cîte ceva tot privind pe fereastră de vin lucrătorii sau nu. )
58
Învăţătorul: Astăzi, la noi, este sărbătoare pentru că vom omagia pe cel mai mare scriitor al copiilor din
ţara noastră: Ion Creangă. Poveştile lui sunt pildă pentru noi, ne dezvoltă valorile morale, ne îmbogăţesc
spiritual şi ne înfrumuseţează viaţa. În curînd sărbătorim naşterea scriitorului. Cum am putea să ne amintim
această zi decît printr-o şezătoare literară care pune accent pe tradiţiile populare păstrate din străbuni, căci
Ion Creangă este scriitorul care valorifică, în creaţiile sale, tocmai tradiţiile poporului român.
(Powerpoint viaţa şi activitatea scriitorului Ion Creangă)
-Of , Doamne, chiar acum o să ne vină oaspeţii, dar noi încă nu suntem pregătiţi , oare unde-i bărbatul
cela a meu ?
M.I. – Ioane, Ioane, măi Ioane, măi !Tii, eu nu-mi văd capul de trebi da el tot doarme pe cuptor , haide măi
bărbate, să facem oleacă de ordine prin ograda asta, măi, că acuşi o să ne
vină oaspeţii!
Tu mă auzi, măi?( bărbatul se întoarce cu faţa, se dă jos de pe cuptor si spune):
-Te aud, Ileană, te aud !
(Intră fetele...)
Fetele -Bună seara, M.Ileana ne primeşti la şezătoare?
M.I. –Intraţi, intraţi, da unde vă sunt flăcăii?
Fetele -Noi am venit mai înainte ca să-i punem la nişte încercări.Mătuşă Ileana, da matale ai busuioc?
M.I. –Da, am , mă duc chiar acum să vă aduc din casa mare!
Fiica: Fetelor, dacă tot aţi venit, hai sa cîntăm oleacă!
Fetele: M.Ileana, vino şă-i cînta şi matale!
(fetele cîntă:Sunt o fată frumuşică).
F1: Doamne-doamne! Ce timpuri şi ce vremuri au mai venit. Băieţii ăştea-s ca nişte fete mari. Se dau
aşteptaţi mai dihai ca fetele.
59
F2: Ştii, mătuşă Ileana, vorba ceea:
„ La plăcinte înainte,
La război înapoi ”.
F3: Ei, nătărăii, ştiind că aici e de lucru s-au mai dus prin sat pe la fete.
F4: Ei, dar ştii ce-o să vă spun eu?: să nu-i mai aşteptăm, că isprăvim noi lucrul şi fără ei.
60
Drag mii jocul sal pornesc
Jocul cel moldovenesc
Sa jucam hora cu totii
Copiii si stranepotii
2 fete frumusele
Si la hora usurele
Cu bujori in obrajori
Dragi le sunt ele la feciori!
Uite asa si iata asa.
I.Cr: „Stau cîteodată şi-mi-aduc aminte, ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre, pe cînd
mă ridicam eu drăgăliţă-Doamne, băieţaş la casa părinţilor mei în satul Humuleşti”
B: Ş-apoi Humuleştii şi pe vremea aceea nu erau numai aşa un sat de oameni fără căpătîi, ci sat
cu gospodari tot unul ca unul,...
F: ...cu flăcăi voinici şi fete mîndre, care ştiau a învîrti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de
vătale în toate părţile...
B: ...Şi mai era în sat un cinstit părinte Ioan, om vrednic şi cu bunătate.
F: Din îndemnul lui s-a făct chilie pentru şcoală la poarta bisericii.
I.Cr: Mai era şi bădiţa Vasile dascălul bisericii, un barbat zdravăn, frumos şi voinic, ce a adunat o
mulţime de fete şi băieţi la şcoală printre care eram şi eu, un băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi
de umbra sa.
61
B: Bădiţă Ioane, dar ce era cu sfîntul Nicolae „făcătorul de vînătăi”?
I.Cr: Păi, să vă zic pe rînd. Cea dintîi şcolăriţă a fost Smărăndiţa popii, o copilă ageră la minte şi
aşa de silitoare de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte dar şi din nebunii. Ne trezim noi
într-o zi cu părintele ce adusese un scaun.
F: Cu numele de „Calul Bălan”?
I.Cr: Da! Şi un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos.
F: Cu numele de „Sfîntul Nicolae”?
I.Cr: Cum altfel! Pentru cei ce vor face greşeli la citit !
F: Bădiţă Ioane, da cum ai făcut-o gogonată atunci vara, pe-aproape de Moşi, cînd ziua
amiaza-mare te-ai furişat din casă drept la moş Vasile, după cireşe. Te faci al căuta pe vărul Ion,
săruţi mîna mătuşii Mărioara, te şupureşti pe unde poţi şi-i...
Stim noi! Stim noi! Iată cum s-a întîmplat!
Eu sunt Nică cel hazliu
Și de pozne mă cam țiu.
Chiar acum veți afla
Cîte mi s-or întâmpla…
F: Şi cînd colo, te trezeşti în cireşul femeii, cărăbănind cireşi în sîn şi crude, şi coapte. Şi cum
erai silit i-aca şi mătuşa cu o jordie în mînă la tulpina copacului.
B: (către I. Creangă) Şi cum ai putut atunci să cobori? O fi aşteptat mult în copac?
F: Ei, aruncă ea, mătuşa Mărioara, vreo 2-3 bulgări, iar cînd încercă Ion să scape se luă ea la fugă
după el prin cînepă.
I.Cr: Şi eu fuga!
F: Şi ea fuga!
I.Cr: Şi eu fuga!
F: Şi ea fuga!
F: Pînă ce dădură toată cînepa jos palancă la pămînt, cînepă frumoasă şi deasă.
B: Şi ce crezi? O lăsă pe mătuşa căzută şi încîlcită în cînepă şi din 2 sărituri ajunsese acasă şi
fusese cuminte toată ziua.
I.Cr: Şi nu ca să mă laud, dar cuminte eram.
F1: Prin somn nu cereai de mîncare?
F2: Dacă te sculai, nu aşteptai să-ţi dee alţii de mîncare.
F1: Şi cînd era de făcut ceva treabă o c-am răreai de pe-acasă.
F2: Iar cînd te lua cineva cu răul, puţină treabă făceai, iar dacă te lua cu binişorul – nici atîta.
I.Cr: Cum să nu! Bunăoară într-un an, pe aproape de Sfînt-Ilie i se grămădise mamei o mulţime
de trebi, care mai de care.
F: Iar Dumneata, ca fiind un cuminte şi jumătate, ai lăsat-o pe mama aşa singurică.
F: Şi ai şpîrlit-o la baltă, nu?
F: Păi, cum era să stea băiatul în casă pe-o arşiţă ce era în ziua ceea?
I.Cr: Aşa mă gîndeam şi eu şi-am pătimit.
F: E adevărat, că o prea întrecusei cu timpul şi mama, biata, lăsă treburile baltă şi fu nevoită să
pornească după Dumneata?
I.Cr: Adevărat... (oftînd)
B: Mama te urmărise, îţi luă hainele şi cu tot cu haine plecă acasă?
I.Cr: Aşa e! Să fi ştiut ce ruşine aveam să trag...
B: Cum să nu? Doar te priveau nişte fete ce erau la baltă, să ghilească pînza.
I.Cr: Şi au văzut întîmplarea asta toată cu mama, cu hainele luate şi-şi dădeau doar ghiont.
F: Eu stau, bădie, şi mă gîndesc cum te-ai furişat prin hudiţi şi grădini?
B: Ba n-o fi fost poate atît de rău, dacă nu ar fi fost cîinii lui Trăsnea şi Dumneata fără haine, cu
pielea goală.
F: Ei, ai mai fi stat Dumneata, cît ai fi stat după gard, dar vorba ceea: „Goliciunea înconjoară, iar
foamea dă de-a dreptul” şi aşa ugilit te-ai înfăţişat în faţa mamei ruşinat...
62
B: Da ruşinat şi zicînd: „Mamă, bate-mă, ucide-mă, fă ce vrei cu mine, numai dă-mi ceva de
mîncare, că mor de foame”.
I.Cr: Păi, să vă mai zic şi alta: mă trezeşte mama într-o dimineaţă, zicîndu-mi: „Scoală, dugleşule,
înainte de răsăritul soarelui, iar vrei să te pupe cucul armenesc şi să te spurce ca să-ţi meargă
bine toată ziua?”
B: Ştiu, ştiu! Căci aşa ne amăgea şi pe noi mama cu o pupăză, care-şi făcea cuib de mulţi ani, într-
un tei foarte bătrîn şi scorburos.
I.Cr: - Şi numai ce-o auzeai vara: Pu-pu-pu! Dis-de-dimineaţă în toate zilele de vuia satul.
B: - Am auzit de întîmplarea asta de multe ori. Îmi povestea mama, precum că ai găbuit pupăza pe
ouă, zicînd plin de mulţumire: „Taci, leliţă, că te-am căptuşit eu, îi mai pupa tu şi pe dracul de-
acum”! Ai fi scos-o de pe ouă deja chisăliţă şi ai fi alergat cu ea în tîrgul vitelor.
B: Acolo în tîrg se întîlnise cu un mos de-al meu, un moşneag nebunatic, care luînd-o să o
drămăluiască îi dăduse drumul bietei pupăze.
I.Cr: Iată aşa, am rămas eu păgubaş şi cuminte pentru vreo cîteva zile.
Mătuşa Ileana: Măi Ioane, da ti-a junge să hodorogeşti atîta, mai lasă şi tinerii ăştia să vorbească!
IC.: Ei, bine, să vedem noi, cum îl cunosc ei pe Creangă:
( powerpoint ):
I Concurs: „Îl cunoşti pe Creangă?”
1. Cum se numeau tata şi mama lui Ion Creangă? Ştefan a Petrei Ciubotariul şi Smaranda
Creangă.
2. Cum se numeau bunicul şi bunica lui Ion Creangă? David şi Anastasia Creangă.
3. Cine a fost primul învăţător al lui Ion Creangă la şcoala din Humuleşti? Dascălul Vasile
sau bădiţa Vasile.
4. Cine l-a îndemnat pe I. Creangă să scrie? Mihai Eminescu.
5. Cum se numea fiul lui I. Creangă ce a fost militar? Constantin Creangă.
6. Cum se numea calul pe care „l-a încălecat” Smărăndiţa popii? Calul Bălan
7. Ce fel de ceasornic îl deştepta pe I. Creangă? Pupăza.
8. „O zgîtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare de întrecea mai toţi băieţii şi din carte,
dar şi din nebunii”.Cine e? Smărăndiţa popei.
II Concurs: „ Cine?”
1. Cine avea trei ochi şi strîngea părăluţe albe pentru zile negre? Soacra din „Soacra cu
trei nurori”.
2. Avea salbă de aur la gît şi era încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcîie?
Cocoşul din „Punguţa cu doi bani”.
3. Cine avea unchi de 999 de ani şi 52 de săptămîni? Dănilă Prepeleac
4. Era o mămilă de om, ce mînca brazdele de pe urma a 24 de pluguri şi tot striga în gura
mare că moare de foame! Flămînzilă din „Harap alb”
5. Băuse apa de la 24 iazuri şi o gîrlă, pe care îmblau numai 500 de mori.
6. Era slută, leneşă, ţîfnoasă şi rea la inimă. Era împopoţată şi netezită pe cap de parcă-o
linsese viţeii. Fata babei
7. Era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Fata moşneagului
B.:
Foaie verde de bujor
Haideți să muncim cu spor
Și să spunem: ghicitori,
Glume,snoave, poezii
Frământări de limbă, / Știi???
B. DA. Iși spune numele cîntînd
Își crește puii înșelînd
Familii de păsărele
63
Lăsănd ouă-n cuib la ele?
Cucu
F. Pe asta o nimeriți :
Harnică-i și aprigă
Are-n gură numai miere
Iar în coadă țepi și fiere.
Albina
O elevă:
Fiţi numai ochi şi urechi:
….Un povestitor mai vechi
Ce- a scris mult pentru copii,
Cine credeţi că o fi?
Vă mai spun că viaţa- ntreagă
Cartea i- a fost tare dragă!
Este……………………….
toti:……………………….
Un elev:
Tuturor li- e cunoscut,
Dar ştiţi unde s- a născut?
Iarăşi nu- i greu să ghiceşti,
Este satul………………….
Cei din sală:
HUMULEŞTI
B. În tîmplăria unui tîmplar s-a întîmplat o întîmplare. Alt tîmplar care din întîmplare auzise de
întîmplarea întîmplată tîmplarului, s-a dus să vadă, ce s-a întâmplat şi din întâmplare s-a lovit cu tîmpla de
tîmpla tîmplarului.
B: Un moş cu un coş
În coş un cocoş
Moşul cu cocoşul
Coşul – cu cocoşul.
De e cuc,atunci greşesc
Ar fi cuc, da-i armenesc
Ar fi ceas şi nu-i.Dar ce-i?
Este .................
„Bilişoare roşioare
Strălucesc frumos în soare ;
Cu codiţele perechi
Să le pui după urechi .
Ce-s ? „
Soacra Văleleu, da ce faceti voi aici si cei cu masa asta, nici la nunta mea nu am avut aşa masa plina cu
bucate.
III Dapoi ce mamuca n-ai văzut ca a fost la noi mama si cu tata si iaca i-am pus putin la masa .
Soacra Si cum pe mine nu ma-ti trezit?
III Dacă ai zis că ai un ochi la ceafă, am crezut că esti supărată şi nu vrei să vorbesti cu ei.
M.I. – Ei lasă ,Marioara, că ai aşa nurori frumoase, harnice şi muncesc toată ziulica.
Soacra Lasă, că mai vorbim noi!
M.I. Şi nu uita Mărioară cîntecul cela:
Viata asta-i scurtă tare
Cît ai mirosi o floare
Viaţa asta mult nu ţine
Cît te-ai apara de un cîne.(Se inchina şi se aşează pe
scaune)
Un băiat:
Foaie verde şi-o lalea
Hai să mai dansăm ceva.
Dans popular:
Bădia le mulţumeşte copiilor pentru această activitate:
- Vă mulţumesc pentru toate cîte aţi făcut pentru mine, dar
mai ales pentru faptul că nu m-aţi uitat.Acum să vă zic si
eu cîteva:
Foaie verde bob năut,
Timpule, iute-ai trecut,
Dragi copii, e vremea să mergem şi pe la casele noastre,
vorba ceea:”Călătorului îi stă bine cu drumul”.
Haideţi, fraţilor, cu mic cu mare,
Pe la casa cui ne are.
Foaie verde trei granate
Vă dea Domnul sănătate
Lumină şi spor la toate!
Învăţătorul:
Acum vă mulţumim pentru atenţia acordată şi să ne rugăm să fim sănătoşi şi să avem putere de
muncă ca să ne putem ajuta la greu unii pe alţii ca şi pînă acum.
Să ne vedem cu bine!
66
67