PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala gimnazială Obîrşia

Data: 21.03.2013
Clasa: a-VII-a
Semestrul: II
Profesor: Nicolae Liliana
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii.
Disciplina: Matematică .
Unitatea de învăţare: Elemente de trigonometrie.
Subiectul: Arii
Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor.

Competenţe generale:

 Identificare unor date şi relaţii matematice şi corelare lor în funcţie de contextul în care au
fost definite.
 Prelucrarea datelor de tip cantitativ,calitativ, structural cuprinse în enunţuri matematice.
 Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru a studia şi aplica matematica în contexte
variate.
Competenţe specifice:

CS1. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor în rezolvarea unor

probleme.
CS2. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi
de segmente, de unghiuri şi arii.
CS3. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu triunghiului dreptunghic.

Competenţe operaţionale:

1) Cognitive:
CC1. Rezolvări de probleme în care se cere calculul unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri
şi ariile poligoanelor studiate folosind teoremele învăţate şi elemente de trigonometrie.
2) Afectiv-atitudinale:
CA1. Să participe activ şi constant la lecţie.
CA2. Dezvoltarea spiritului de observaţie.

Principii didactice:
Principiul participării active şi conştiente .
Principiul accesibilităţii.
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor.
Strategia didactică: Mixtă.
Resurse procedurale: Explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea.
Resurse materiale: Manual, culegere de probleme, instrumente de geometrie.
Forme de organizare:Frontală.
Forme de evaluare: Evaluare orală şi evaluare prin observarea curentă a comportamentului pe
parcursul orei.
Locul de desfăşurare: Sala de clasă.
Durata: 50 de minute.
Bibliografia: Programa şcolară pentru clasa a-VII-a.
Manual pentru clasa a-VII-a, editura Teora, D.Radu, E.Radu.
Culegere de exerciţii şi probleme,Mate 2000+11/12,partea II, editura Paralela 45,A.Negrilă,
M.Negrilă.
Culegere de teste, Evaluare Naţională 2013, editura Paralela 45.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
 Strategii didactice

Evaluarea
Nr Momentele Competenţe Activitatea profesorului Activitatea

Timp
Mijloace Forme de
Crt specifice
lecţiei elevului de organizare
Metode
învăţământ
1. Moment Se face prezenţa elevilor. Elevii îşi pregătesc conversaţia frontală
organizatoric 1 min Voi asigura liniştea şi disciplina clasei cele necesare orei de
pentru o bună desfăşurare a activităţii matematică.
didactice.
5 min

2. Verificarea CS1 Voi verifica cantitativ tema pentru Elevii pot pune conversaţia Caiete frontală
temei CS2 acasă. Voi verifica la tablă una din întrebări în legătură cu
problemele de la temă . problemele
nerezolvate.
3 min

3. Reactualizarea CS1 Voi pune întrebări pentru verificarea Elevii vor răspunde la conversaţia tabla frontală

Orală
cunoştinţelor înţelegerii cunoştinţelor din lecţia întrebări. manual
anterioară: caiete
1.Care este formula de calcul pentru
aria unui triunghi oarecare, dreptunghic
şi echilateral?
2.Care este formula de calcul pentru
aria paralelogramului?
3.Care este formula de calcul pentru
aria dreptunghiului?
4.Care este formula de calcul pentru
aria pătratului?
5.Care este formula de calcul pentru
aria rombului?
6. Care este formula de calcul pentru
aria trapezului?

Strategii didactice

Ev
Nr Momentele Competenţe Activitatea profesorului Activitatea Mijloace Forme de

aluare
Timp
Crt specifice de organizare
lecţiei elevului Metode

a
învăţământ

4. Anunţarea Voi scrie titlul pe tablă: Arii . Elevii îşi conversaţia Tabla frontală

1 min
temei lecţiei. notează pe Manual
caiete. Caiete
5. Rezolvare de CS1 Voi împărţi elevilor fişele de lucru. Elevii trec pe Conversaţia Tabla Frontală
35 min

probleme CS2 Voi da explicaţii acolo unde elevii întâmpină rând la tablă Explicaţia Fişă de
CS3 dificultăţi pentru rezolvarea problemelor. şi încearcă să lucru
CC1 rezolve
problema
dată.
6. Evaluarea Voi nota elevii care s-au evidenţiat pe parcursul Conversaţia Catalog Frontală
3 min

orei. Voi face aprecieri asupra modului de

participare a elevilor la lecţie.
7. Asigurarea Voi prezenta tema pentru acasă, exerciţiile rămase Elevii îşi Conversaţia Fişa de Frontală
2 min

procesului de nerezolvate din fişa de lucru. notează lucru

retenţie. tema.
 FIŞĂ DE LUCRU

Partea I
(Exerciţii care valorează 5 puncte fiecare)
1. Calculaţi aria unui pătrat care are perimetrul de 28 cm.
2. Aflaţi aria unui triunghi dreptunghic care are catetele de 6 cm şi 8 cm.
3. Aflaţi aria unui triunghi oarecare ABC care are AB=12 cm, AC=8 cm şi .
4. Aflaţi aria unui triunghi care are baza de 35 cm şi înălţimea de 8 cm.
5. Care este aria unui romb care are diagonalele de 36 cm şi 48 cm?
6. Calculaţi aria unui dreptunghi care are lungimea de 60 cm şi lăţimea jumătate din lungime.
7. Calculaţi aria unui trpez care are baza mică de 12 cm, baza mare de de 24 cm şi înălţimea de 8 cm.
Partea II
1. Un teren agricol are forma unui trapez isoscel ABCD care are baza mare AB=100 m şi baza mică CD=80 m iar
măsura unghiului ascuţit este de
5p a) Calculaţi suprafaţa terenului.
5p b)Suprafaţa triunghiului ABC reprezintă terenul cultivat cu ardei. Calculaţi aria acestei suprafeţe.
5p c) Câţi metri de gard sunt necesari pentru a împrejmui terenul ( )? D 2m C
2. În figura alăturată este reprezentată o suprafaţă de teren dreptunghiulară
pe care sunt amenajate două alei, fiecare cu lăţimea de 2 m, reprezentate în
figură de porţiunea nehaşurtă. Se ştie că AB=14 m şi BC=8 m.
5p a) Aflaţi aria porţiunii haşurate. A B
5p b) Calculaţi suprafaţa ocupată de cele două alei. Fig.1
3. Figura 3 reprezintă două rondouri de flori, sub formă de romburi identice, aflate în interiorul unei grădini
dreptunghiulare şi care au vârful P în comun, iar celelalte vârfuri sunt situate pe laturile dreptunghiului .
Se ştie AB=16 m, BC=6 m.
5p a) Calculaţi suprafaţa unui rondou.
5p b) Arătaţi că aria porţiunii haşurate este egală cu suprafaţa rondourilor.
5p c) Arătaţi că oriunde am planta doi copaci în zona haşurată , distanţa dintre aceştia nu este mai mică de 18 m.

D Q T C

P
Fig.2 M S
6m

A N 16 m R B
4. Dreptunghiul ABCD (Fig.3) reprezintă o curte în care porţiunea haşurată este un dreptunghi rezervat pentru
construcţia casei, iar pătratul AMPQ este semănat cu gazon. Se ştie că AB=40 m, BC=25 m, AM=15 m, iar
.
5p a) Calculaţi aria pătratului AMPQ.
5p b) Calculaţi aria patrulaterului ABCR.

D R C

P
Fig.3 Q N

A M B
 5. În figura 4 este reprezentată schematic o placă de gresie în formă de dreptunghi, cu AB=18 cm şi BC=21 cm.
5p a) Calculaţi lungimea segmentului DB.
5p b) Determinaţi aria triunghiului EAB, unde E este mijlocul laturii CD. D E C

5p c) Arătaţi că sinusul unghiului AEB este egal cu . Fig.4

A B
6. O suprafaţă sub forma unui trapez dreptunghic trebuie pavată cu plăci de gresie. Ştim că CD=3 m, AD=2CD şi
unghiul B are măsura de
5p a) Calculaţi aria trapezului.
5p b) Calculaţi câtă gresie trebuie cumpărată, ştiind că 10% din cantitate se pierde prin tăierea acesteia.
5p c) Calculaţi valoarea raportului dintre perimetrul trapezului şi aria sa.
7. Figura 5 reprezintă un perete al unei bucătării, AF=2 m, FE=3 m,ED=1 m, DC=2 m. Proprietarii vor să acopere
suprafaţa peretelui cu faianţă.
5p a) Aflaţi aria acestui perete.
5p b) O placă de faianţă are formă de pătrat cu latura de 10 cm. Câte plăci sunt necesare pentru acoperirea
peretelui.
5p c) Pentru de faianţă se plăteşte 125 lei, iar magazinul acordă o reducere de 5% pentru la
achiziţionare. Calculaţi preţul faianţei necesare. F E

Fig.5 D C

A B
8. În figura 6 este reprezentată schematic o grădină dreptunghiulară în care porţiunea haşurată este format
din două trapeze isoscele DEFC şi ABFE. Ştim că AD=DE=EA=EF=FC=BC=BF şi că EN=4 dam.
5p a) Calculaţi lungimea lui AD şi aria porţiunii haşurate.
5p b) Calculaţi raportul dintre aria porţiunii nehaşurate şi aria dreptungiului ABCD.
5p c) Calculaţi producţia de tomate cultivată în zona haşurată ştiind că producţia pe este de 5,25 Kg de
tomate( ).
D N C

Fig.6
P M
E F

A B
9. În curtea unei grădiniţe de forma unui dreptunghi cu lungimea de 21 m şi lăţimea de 20 m s-a amenajat un
spaţiu de joacă ca în figura 7, restul terenului fiind spaţiu verde.
5p a) Ştiind că suprafaţa haşurată reprezintă spaţiul verde, calculaţi aria acestuia.
5p b) Calculaţi aria terenului de joacă.
D E 9m C

Fig.7 12 m
I
F 8m
4m
A 3m G H 6m B