Parcul Național Munții Măcinului - Fauna

Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte
rare sau endemice) protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică)[10] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii de mistreț (Sus scrofa) șacal auriu (Canis aureus), cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes
vulpes), râs (Lynx lynx)[11], pisică sălbatică (Felis silvestris)[12], jderul de piatră (Martes foina), jderul de copac (Martes martes), hamster
românesc (Mesocricetus newtoni), dihor pătat (Vormela peregusna), dihor de stepă (Mustela eversmannii), popândău european (Spermophilus
citellus), iepure de câmp (Lepus europaeus), chițcan de gradină (Crocidura suaveolens), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum)
[13];

Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos)
asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin Directiva CE 147/CE (anexa I-a) din
30 noiembrie 2009[14].

Vultur pleșuv sur

Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp (Aquila heliaca)[15], acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mică
(Aquila pomarina)[16], acvilă țipătoare mare (Aquila clanga)[17], acvilă de stepă (Aquila nipalensis), uliu cu picioare scurte (Accipiter
brevipes), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), gârliță mică (Anser erythropus), fâsă de câmp (Anthus
campestris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), bufniță (Bubo bubo), șorecar mare (Buteo rufinus), șerpar (Circaetus gallicus), barză
albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), erete vânăt (Circus
cyaneus), erete alb (Circus macrourus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), caprimulg
(Caprimulgus europaeus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare
neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă albă
(Egretta alba), presura de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), vânturel de seară (Falco vespertinus), șoim călător
(Falco peregrinus), șoim dunărean (Falco cherrug), vultur pleșuv sur (Gyps fulvus), muscar mic (Ficedula parva), muscar gulerat (Ficedula
albicollis), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), piciorong (Himantopus himantopus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio),
sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), filomelă (Luscinia luscinia), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaie neagră (Milvus migrans),
codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), presură sură (Miliaria calandra),
mierlă de piatră (Monticola saxatilis), grangur (Oriolus oriolus), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina),
pelican comun (Pelecanus onocrotalus), pelican creț (Pelecanus crispus), lopătar (Platalea leucorodia), viespar (Pernis apivorus), vultur pescar
(Pandion haliaetus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), vrabia spaniolă (Passer
hispaniolensis), pițigoi de livadă (Parus lugubris), ciocântors (Recurvirostra avosetta), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia mică (Sylvia
curruca), silvia de câmpie (Sylvia communis), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), pupăză (Upupa
epops), mierlă (Turdus merula), sturz (Turdus pilaris), sturz cântător (Turdus philomelos)[18].

Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), balaur mare (Elaphe sauromates)[19], viperă cu corn (Vipera ammodytes)[20],
șopârliță de frunzar (Ablepharus kitaibelii), șopârlă de câmp (Podarcis taurica), țestoasa dobrogeană de uscat (Testudo graeca), ivorașul-cu-
burta-galbenă (Bombina variegata)[21], broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broască de pământ (Pelobates fuscus), broască râioasă
brună (Bufo bufo), broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască roșie de pădure (Rana dalmatina)[22];

Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu (Cerambyx cerdo)[23], croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), rădașcă
(Lucanus cervus), gândacul sihastru (Osmoderma eremita), cosașul de stepă (Saga pedo), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)[24];
precum și 10 specii rare de fluturi: Lycaena dispar (fluturele purpuriu), Callimorpha quadripunctaria (fluturele-tigru), Euphydryas maturna,
Euphydryas aurinia, Apatura metis, Hyles hippophaes, Kirinia roxelana, Maculinea arion (albăstrița pătată), Zerynthia polyxena, Parnassius
mnemosyne (apolonul negru)[25].

Floră

Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori (cu elemente submediteraneene, mediteraneean-
pontice, balcanice, de stepă și silvostepă, asiatice, eurasiatice, pontice, caucaziene) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică,
caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii; printre care unele ocrotite prin lege și enumerate în anexa I-a a
Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992[10]; astfel:

Arbori și arbusti cu specii de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), fag (Fagus sylvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), cer (Quercus ceris), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus
orientalis), tei argintiu (Tilia tomentosa), cărpiniță (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus
coriariaefolia), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sâmbovină (Celtis glabrata);

Brândușă din specia Crocus chrysanthus

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean (Campanula romanica),
capul-șarpelui (Echium russicum), garofiță pitică (Dianthus nardiformis), merineană (Moehringia jankae)[26], ouăle popii (Himantoglossum
caprinum), turiță (Agrimonia pilosa), coada șoricelului (Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca), hajmă păsărească (Allium flavum ssp.
tauricum), curcubeu[27] (Lychnis coronaria), gâscariță (Arabis turrita), ai sălbatic (Allium moschatum), ferigă mediteraneană (Asplenium
adiantum-nigrum), ruginiță (Asplenium septentrionale), coșaci pontici (Astragalus ponticus), mărar de stepă (Cachrys alpina), scai (Centaurea
gracilenta), centaurea (Centaurea jankae, Centaurea pontica și Centaurea tenuiflora), volbură (Convolvulus lineatus), coroniște (Coronilla
scorpioides), brândușă (Crocus chrysanthus), șofran-vărgat (Crocus variegatus), garofiță (Dianthus guttatus), zambilă de câmp (Scutellaria
orientalis), mlăștiniță (Epipactis helleborine), alior dobrogean (Euphorbia dobrogensis), alior (Euphorbia cadrilateri var. transitoria), laptele
cucului (Euphorbia myrsinites), scânteioara (Gagea saxatilis), scânteiuța de stâncă (Gagea szovitsii), ghiocel (Galanthus elwesii, Galanthus
plicatus), vanilia sălbatică (Heliotropium supinum), limba mării (Iberis saxatilis), lăptucă (Lactuca viminea), merinană (Moehringia
grisebachii), coada racului de stâncă (Potentilla bifurca), talpa leului (Gymnospermium altaicum), poala "Sfintei Mării" (Nepeta ucranica),
untul vacii (Orchis morio ssp. picta), poroinic (Orchis purpurea), pribolnic (Orchis simia), bujor românesc (Paeonia peregrina), bujor de stepă
(Paeonia tenuifolia), băbărujă (Paliurus spina-christi), trandafir (Rosa turcica), lăptiucă (Scorzonera austriaca), brei ovat (Mercurialis ovata),
milițea dobrogeană (Silene compacta), salată de pădure (Smyrnium perfoliatum), tavalgă (Spiraea crenata), colilie (Stipa ucrainica), tătănesă
(Symphytum tauricum), fetică (Valerianella coronata)[28].