nerăutate, aceeaşi blândeţe şi smerenie, îndulcire în cuvânt, veghere sufletească, cugetare de

Dumnezeu, osteneală şi priveghere şi hrană şi neiubire de agoniseală. Aşa de mare folos au cules
ucenicii aceştia din împreună-vieţuirea cu Polihroniu.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului noului mucenic Damian.

Acest cuvios nou mucenic mai înainte s-a nevoit în sfânta Mănăstire Filoteu din Muntele Athos, apoi a
mărturisit în Larisa, la anul 1568 şi care prin sugrumare s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului Damian, care a sihăstrit în

sfânta Mănăstire a Esfigmenului, din Muntele Athos, şi care în pace
s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe

noi. Amin.

Sinaxar 24 Februarie

În această lună, ziua a douăzeci şi patra, pomenirea aflării cinstitului

cap al sfântului prooroc
Înaintemergător şi
Botezător Ioan.

Cinstitul cap şi de îngeri mult preţuit al

Înaintemergătorului s-a aflat, întâia
oară după bunăvoirea şi arătarea
sfântului Ioan Înaintemergătorul, de
doi monahi oarecare, în casa lui Irod,
mergând aceştia la Ierusalim, spre a se
închina la purtătorul de viaţă mormânt
al Domnului şi Mântuitorului nostru
Iisus Hristos. Iar de la aceşti monahi
luându-l un oarecare olar, l-a dus în
cetatea emesenilor şi cunoscând olarul
cum că prin mijlocirea sfântului cap
avea bună norocire, îl cinstea în chip
de negrăit. Când a fost să moară, l-a
lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l
mişte de la locul său, nici să-l
descopere, ci numai să-l cinstească. Iar
după moartea acelei femei, sfântul cap
al Botezătorului a ajuns de la unii la
alţii şi mai pe urmă a ajuns la un
oarecare Eustaţiu monah şi preot, care
era de aceeaşi credinţă cu eresul
arienilor. Acesta fiind alungat de către
dreptcredincioşii din peştera unde
locuia, căci precupeţea tămăduirile
care se făceau de sfântul cap şi le
arăta ca făcute de eresul lui, din voia
lui Dumnezeu cinstitul cap a rămas în peşteră şi a fost ascuns acolo, până în vremea lui Marcel care
era arhimandrit pe vremea împărăţiei lui Valentin cel tânăr şi a lui Uraniu episcopul Emesiei. Atunci
mulţi având descoperiri, cinstitul cap a fost găsit a doua oară, într-o oală de lut, care servea pentru
apă şi a fost adus şi pus în biserică de episcopul Uraniu, făcând nenumărate tămăduiri şi minuni.

Cu ale Înaintemergătorului Tău rugăciuni, Hristoase Dumnezeul

nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sinaxar 25 Februarie

În sâmbăta de dinaintea lăsatului sec de carne (dinainte de

Duminica înfricoşatei Judecăţi), se face prăznuire de minunea
grâului fiert, făcută de sfântul mare mucenic Teodor în zilele rău-
credinciosului împărat Iulian Apostatul.

În această zi prăznuim minunea grâului fiert făcută de Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron (prăznuit la 17
februarie). La 50 de ani după moartea Sfântului Teodor, împăratul Iulian Apostatul (361-363), dorind
să comită o blasfemie cu creştinii, i-a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească
toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare.
Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să
nu cumpere nimeni nimic din piaţă, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva).

În memoria acestei întâmplări, biserica ortodoxă sărbătoreşte anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron
şi această minune, în prima sâmbătă a Postului Mare. Vinerea seara, la Sfânta Liturghie a Darurilor
Înainte Sfinţite, după rugăciunea din amvon, se cântă Canonul Sfântului Mare Mucenic Teodor,
compus de Sfântul Ioan al Damascului.

După aceasta, se sfinţeşte coliva şi se împarte credincioşilor. Această sărbătoare a Sf. Mare Mucenic
Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare, a fost stabilită de Patriarhul Nectarie al Constantinopolului
(381-397).

În această lună ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea celui între sfinţi

părintelui nostru Tarasie, arhiepiscopul Constantinopolului.

Sfântul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului, era de sorginte nobilă. S-a născut şi a crescut în
Constantinopol unde a primit o educaţie aleasă. Astfel, a fost repede promovat la curtea Împăratului
Constantin al VI-lea Porfirogenetul (780-797) şi al mamei sale, sfânta Împărăteasă Irina (7 August)
primind funcţia de senator.

În acele vremuri Biserica era tulburată de lupta iconoclaştilor. Sf. Patriarh Pavel (30 August), înainte
susţinător al iconoclasmului, s-a căit de rătăcirea sa şi şi-a dat demisia, retrăgându-se la o mănăstire
şi luând schima îngerească. Când Sf. Împărăteasă Irina l-a vizitat împreună cu fiul său, împăratul, Sf.
Pavel le-a spus că cel mai vrednic să fie succesorul său era Sf. Tarasie, care în acel moment era încă
mirean.

Tarasie a refuzat funcţia o lungă perioadă de timp, nevăzându-se vrednic pentru un astfel de oficiu
înalt, dar mai târziu s-a supus, cu condiţia să se întrunească un Sinod Ecumenic care să distrugă
erezia iconoclastă.