Prima parte

Nu-l vezi, nu-l auzi, nu-ţi vorbeşte,

Nu are culoare, nu are corp, nu are glas,

Nu are rost să-l guşti!

… Şi totuşi e imagine, e gest, senzaţie, muzică, amintire, poate cea mai pregnantă dintre toate. Mai mult decât haina
sau mimica, decât accesoriile, parfumul e acel „ceva invizibil“ care ne subliniază pe noi înşine. Parfumul e atingere
sau carte. Mângâie, se aşterne, se pierde, se descifrează, se citeşte.

 Are acorduri, tonuri, nuanţe:

* florale – sunt dominate de esenţa uneia sau a mai multor flori;

* chypre – produse pe un amestec de bergamote, muşchi de stejar, patchouly şi labdanum;

* aldehidice (încorporează o familie de substanţe chimice) – au o notă „picantă“;

* fougere (ferigă) – foloseşte un amestec de lavandă, cumarină şi muşchi de stejar (multe parfumuri masculine fac
parte din această familie, care este caracterizată prin mirosuri erbacee sau lemnoase);

* piele – combină esenţe de miere, tutun, lemn, cu un miros care se aseamănă cu cel al pielii;

* lemnoase – în care domină esenţele lemnoase, în special lemnul de santal sau de cedru;

* orientale ori ambră – combină esenţa de vanilie sau alte esenţe de natură animală cu esenţe florale sau lemnoase;

* citrice – utilizează cu precădere esenţele citrice.

Când alegi un parfum, studiază-i mai întâi forma. Îţi va vorbi despre personalitatea aromei, despre esenţa parfumului
pe care îl găzduieşte. Nimic nu e întâmplător în această fascinantă industrie!

Parfumul este accesoriul care completează orice ţinută, te poate face mai atrăgător, mai misterios, mai elegant şi
mai şarmant. Depinde de cum veţi dori să vă prezentaţi în faţa celorlalţi şi ce vreţi să scoateţi în evidenţă, deoarece
parfumul spune multe despre personalitatea noastră.

1.Prezentarea informatiei despre cum a aparut parfumul

În Epoca Antică, parfumurile aveau o altă semnificaţie, considerându-se că uleiurile aromate aveau darul de a-l
apăra de rele pe cel care le purta. Pentru oamenii din antichitate uleiurile aromate reprezentau şi un mod de a-şi
arăta veneraţia faţă de zei. Se spune că în Egipt ar fi fost inventată şi prima sticlă de parfum. Egiptenii foloseau
parfumurile în ritualurile religioase şi ceremoniile funerare. Parfumurile din Egipt au fost împrumutate şi în Israel.
Dovezi ale existenţei aromelor parfumate din acele vremuri se regăsesc, potrivit unor specialişti, chiar şi în
Biblie. Picioarele Mântuuitorului sunt unse cu mir, de către Maria, sora lui Lazăr, iar trupul lui Iisus este uns cu
uleiuri aromate după răstiginire, după cum prevedeau ritualurile de îngropare de la acea vreme.

După legenda lui Homer, zeii Olympului i-ar fi învăţat pe oameni secretele fabricării parfumurilor. În mitologia
greacă apar numerioase scene în care zeiţele sau nimfele prepară esenţe frumos mirositoare.

Grecia a fost prima ţară în care s-a dezvoltat o adevărată industrie a parfumurilor. Aici au apărut şi primii
comercianţi de parfumuri care-şi vindeau marfa în pieţele elene sau mergând din casă în casă.

Maeştrii eleni parfumieri îşi obţineau esenţele frumos mirositoare din uleiuri de masline  sau migdală, uleiuri cu
aromă de crini, trandafiri şi anason. Grecii au fost cei care au dus parfumurile la Roma. Folosit iniţial numai de
nobili şi aristocraţi, parfumul a devenit de-alungul timpului accesibil şi pentru masele sărace. Se spune că la
Roma, pe vremea când oraşul era bogat şi prosper, simbol al luxului erau fântânile parfumate din pieţe. Romanii
foloseau parfumruile nu numai pentru uzul personal, ci şi pentru ceremonii religioase, împrospătarea mirosului
încăperilor sau chiar parfumarea animalelor. Moda parfumurilor a fost preluată de Imperiul Bizantin islamiştii
ridicând prepararea aromelor frumos mirositoare la rang de artă.

”Apa Reginei Ungariei”

 
Primul parfum modern din lume a fost creat în 1370. Regina Elisabeta a Ungariei a fost cea care a cerut crearea
esenţei şi cea care a dat numele parfumului rămas în istorie. Legenda spune că parfumul a fost cerut de regină
pentru a-l seduce pe regele Poloniei, cu care ulterior s-a şi căsătorit.

”Apa Reginei Ungariei” reprezenta un amestec de esenţe de rozmarin. Primul parfum modern a fost mai mult
decât o esenţă frumos mirositoare, având şi rol terapeutic. A fost folosit pentru tratarea reumatismului.
 
În perioada renascentistă, Veneţia şi Florenţa erau capitalele parfumurilor. Celebra familie Medici a rămas în
istorie ca fiind renumită pentru apetitul faţă de esenţele frumos mirositoare.
 
Parfumul era folosit excesiv la curţile regilor Franţei.   Curtea regelui Ludovic al XV-lea a fost numită ”curtea
parfumată”, deoarece parfumurile erau folosite excesiv atât pe curteni, cât şi pe mobilierul din încăperi , haine
sau animale.
 
Şi Napoleon a fost un mare fan al parfumurilor. Legendele spun că acesta ”consuma” săptămânal doi litri de
colonie violet şi folosea în fiecare lună şaizeci de sticluţe cu extract de iasomie. Josephine, căreia i se spunea
”Nebuna moscului” iubea şi ea în exces parfumurile, moscul fiind aroma favorită. Se spune că a folosit atât de
mult parfum de mosc încât şi la 60 de ani de la moartea ei mirosul de mosc încă se mai păstra în budoar.

Regina Elisabeta I a Angliei nu suporta mirosurile neplăcute şi cerea să fie parfumate locurile publice în care
ieşea.În acea epocă, apetitul pentru parfum al doamnelor din societate crescuse până la exces. Doamnele
obişnuiau să seducă bărbaţii folosindu-se de uleiurile parfumate. În 1770, Parlamentul a promulgat un act prin
care femeile care abuzau de parfum pentru a seduce bărbaţii erau condamnate.

Parfumurile se bucură astăzi de utilizarea pe scară largă, şi nu doar în rândul femeilor. Cel mai vândut parfum
din lume a fost creat în 1921. Creatoarea de modă Chanel a lansat propria marcă de parfum pe care a intitulat-o
Chanel no 5 şi  ale cărui principale esenţe sunt trandafirii de mai, iasomia si moscul sintetic.

Cifra ”5” nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că acesta a fost al cincilea parfum pe care creatorul Ernest
Beauxi i-l propusese  şi pe care creatoarea l-a acceptat.

2. aratarea sticlutei a unui parfum

Sticla ta de parfum nu este un simplu recipient. Este o poveste în sine, pe care te invit să o
descoperi!

O sticlă de parfum este la fel de valoroasă ca şi preţiosul lichid din interiorul ei. În spatele sticlelor
de parfum sunt sute de ani de poveşti. Un lucru este cert: de-a lungul istoriei, aceasta a trecut prin
atâtea schimbări încât în prezent a ajuns să fie considerată un adevărat obiect de artă. de

Începuturile au fost demult, undeva în Antichitate. Primele atestări documentare despre existenţa
parfumului şi a flacoanelor în care se păstra miraculosul lichid datează undeva de pe vremea
egiptenilor. Flacoanele de parfumuri erau, de fapt, nişte vase din lemn, argilă sau alabastru (un tip
de ghips). Sticla de parfum era însa concepută diferit de la un popor la altul: palestinienii
confecţionau recipiente din sticlă colorată, iar grecii foloseau vase pictate manual.

Prin anii 1300-1400, europenii au început să folosească materiale inedite pentru a crea recipientul
de parfum: aur, argint, porţelan şi pietre semipreţioase. Acesta este momentul în care sunt
implicaţi artişti, cum ar fi bijutieri consacraţi şi maeştri sticlari. Mai marii vremii obişnuiau să poarte
sticla de parfum ca pe un accesoriu, confecţionându-se astfel bijuterii încrustate cu pietre ce
purtau preţiosul lichid: cercei, coliere, inele. 

A doua parte
. 4711 este un parfum clasic german care a împodobit încheieturile bărbaților și femeilor de la

începutul secolului al XVIII-lea

Cea mai veche Apă de colonie s-a născut în octombrie 1792, când Wilhelm Muelhens a
primit o rețetă secretă ca si cadou de nuntă. Această reteta a fost o apă miraculoasă
destinată uzului intern și extern. La scurt timp, Wilhelm a deschis o fabrică în zona
Glockengasse din Köln, Germania. El și-a comercializat apa miraculoasă ca o băutură
sănătoasă servită nediluată sau amestecată cu vin.

Dar de unde vine numele de 4471?

Numele a apărut în parte datorită ocupației militare franceze care a început în 1794.
Frustrat de structura dezorganizată a orașului, un general francez avea toate casele
numerotate secvențial. Casei lui Muelhen i s-a dat numărul 4711, care a rămas cu brandul
de atunci.

În 1810, Napoleon a decretat că toate rețetele de medicamente destinate uzului intern își
enumeră public ingredientele. Muelhens nu a vrut să dezvăluie rețeta sa secretă, așa că a
început să-și comercializeze apa miraculoasă doar ca parfum. Peter Heinrich Molanus a
proiectat sticla verticală hexagonală (încă în uz astăzi) în 1820. Suprafețele sale plane
facilitează transportul și lasamult spațiu pentru proiectarea etichetelor. La acea vreme,
sticla era sigilata cu un dop de coroană, iar in cutie era inclus un deschizător de sticle. În
1875, Ferdinand Muelhens (nepotul lui Wilhelm) a înregistrat 4711 ca marcă și a creat
prima iterație a logo-ului modern. În 1900, familia Muelhens a finalizat designul și nu s-a
mai schimbat de atunci.

Marca a cunoscut o mare creștere în secolul al XX-lea. În 1921, au introdus Tosca, un

parfum pentru femei bazat pe conceptul nou creat de aldehide - compuși organici formați
prin oxidarea alcoolului. A devenit unul dintre cele mai bine vândute parfumuri din întreaga
lume alături de iconicul Chanel nr. 5. Mai târziu, în anii 1920, compania a angajat celebrul
ilustrator Lutz Ehrenberger pentru o campanie publicitară. Femeile pe care Ehrenberger le-
a descris în aceste reclame întruchipau ideea fetei flapper din epocă. Cu toate acestea,
mulți au văzut anunțurile ca fiind prea scandaloase, iar 4711 a încheiat campania. Anii 1930
au reprezentat o eră de expansiune a mărcii. Ofertele de parfumuri pentru bărbați și femei
au crescut cu cinci. 4711 a introdus, de asemenea, câteva produse noi, precum cosmetice,
îngrijirea părului și îngrijirea pielii , care s-a axat pe îngrijirea de sine și bunăstarea.

Din păcate, sediul central al 4711 a fost distrus în timpul bombardamentului american cu
covor de la Köln, în 1943, în timpul celui de-al doilea război mondial. Aproape 90 la sută din
oraș se afla în ruine, inclusiv Glockengasse, unde se afla compania. Fabrica de fabricație din
afara orașului unde au fost fabricate produsele a fost aproape în totalitate distrusă. Totuși,
compania nu a renunțat. În anii 1950, marca a ridicat „Clădirea Albastră și Aurie” vizavi de
Catedrala din Köln, precum și o nouă fabrică. Stilul și arhitectura clădirii au reprezentat noul
sentiment inovator al epocii. În aceeași perioadă au fost construite noi fabrici de
îmbuteliere în Japonia, Guatemala și Egipt, iar 4711 a început să devină un nume de uz
casnic în țări din întreaga lume. În anii 1960, compania s-a mutat într-un alt sediu nou și a
difuzat primul său anunț TV color.

Secolul 21 a văzut 4711 trecându-se într-un mod mai teoretic și artistic de abordare a
produselor sale. În 2009, de exemplu, 4711 a lansat șase noi arome cunoscute sub numele
de colecția Acqua Colonia. Toate cele șase sunt construite în jurul mirosurilor naturale care
inspiră mintea, emoțiile și simțurile. În 2011, sediul central și magazinul amiral au fost
reproiectate cu accent pe sticla comercială Molanus și încorporând-o în design. De
asemenea, marca a lansat un nou parfum, cunoscut sub numele de 4711 Nouveau Cologne,
la o dată semnificativă: 07.04.11. Inspirat de citatul lui Billy Wilder „Oricine nu crede în
minuni nu este realist”, în 2014, 4711 a dezvoltat o nouă linie de parfumuri numită
Wunderwasser. Cu o gamă pentru bărbați și una pentru femei, folosește note marine
proaspete pentru a surprinde minunea și uimirea evocată de inspirația sa.

Notele
Notele de varf sunt Lamaie, Bergamota, Ulei de Portocale,
Busuioc si Piersica
Notele de mijloc sunt iasomie, crin, trandafir bulgaresc,
ciclamen si pepene galben
Notele de baza sunt muschiul de stejar, vetiverul tahitian,
cedrul, Patchouli, moscul silemnul de santal.

Partea a treia
Cum aplici parfumul
Cele mai fierbinți zone ale corpului nostru sunt pulsațiile de la încheieturi. Localizează zonele
respective și pulverizează esența dorită. Grație căldurii umane, parfumul va interacționa perfect,
creând un miros sublim și de durată. De asemenea, zona de sub genunchi este un loc perfect pentru
aplicarea parfumului, mai ales pe timp de vară. 

Mulți entuziaști și chiar parfumerii profesioniști recomandă aplicarea unei picături de parfum în zona
delicată a buricului. În acest fel, esența se răspândește pe întreg corpul.

Unii experți susțin că pulverizarea parfumurilor pe părul uscat și curat, asigură menținerea mirosului
pentru o lungă perioadă de timp. Pentru a preveni uscarea firelor, este recomandată pulverizarea
esenței pe perie, iar mai apoi pieptănarea ușoară a părului. 

Pentru un plus de aromă, se recomandă parfumarea cearceafurilor. Astfel, dimineața, mirosul preferat
va fi îmbibat pe corp și păr, pentru o lungă perioadă de timp.

Vaselina este un produs puternic hidratant și absolut inodor. Specialiștii recomandă aplicarea unei
cantități mici de vaselină, iar mai apoi pulverizarea parfumului. Grație mirosului neutru, produsul nu va
interfera cu aroma preferată. Mai mult decât atât, vaselina menține în mod fiabil esența pe piele. 

Pentru o perioadă de valabilitate mai îndelungată, specialiștii recomandă păstrarea parfumului în cutie,
astfel încât lumina directă a soarelui să nu pătrundă. De asemenea, este absolut incorectă depozitarea
parfumurilor într-o cameră călduroasă și umedă, cum ar fi baia. Amplasează sticluțele rafinate într-un
loc întunecos și răcoros. 

Unul dintre mituri, este tapotarea și atingerea încheieturilor, după pulverizarea parfumului. Astfel de
acțiuni contribuie asupra deschiderii greșite a mirosului. Din cauza faptului că aroma se încălzește,
este încălcată structura și notele principale, astfel, aroma capătă un alt miros decât cel dorit. 

Pulverizarea de la distanță asigură efectul subtil al esenței, fără senzația de îngreunare sau miros prea
puternic. Mai mult decât atât, pulverizarea de la o distanță potrivită nu pătează hainele, mai ales
texturile fine precum satin sau mătase.