Parfumul este un accesoriu suprem, nevzut i de neuitat.

i anun sosirea i i
prelungete prezena dup ce ai plecat.(Coco Chanel)

Scurt istoric al parfumului

Perceput ini ial ca un liant ntre muritori i divinitate, considerat apoi leac i protector
mpotriva molimelor, folosit dintotdeauna pentru stimularea atrac iei ntre parteneri,
parfumul se ncadreaz perfect n descrierea fcut de Michael Edwards, erudit cunosctor i
autor al Ghidului "Parfums du Monde": este un poem silenios, parte a limbajului invizibil
al corpului. Ne poate nsori zilele, bntui nopile i nsoi lanurile amintirilor.

Esenele anticilor

Descoperirile arheologice relev c parfumul era creat, utilizat i comercializat nc de pe

vremea sumerienilor, locuitorii din sudul Mesopotamiei (Irakul de astzi) i unul din cele mai
vechi popoare. Primul chimist al omenirii ar fi fost Tapputi, o creatoare de parfumuri, al crei
nume este men ionat de o tbli cuneiform datnd din mileniul al doilea . Hr. Tehnica sa
consta n distilarea de flori, ulei i obligean. Amestecul era filtrat i din nou distilat,
operaiunea repetndu-se de mai multe ori. Toate popoarele lumii antice foloseau cantit i
nsemnate de parfum, dar egiptenii erau de departe cei mai importan i consumatori. Atat de
puternice au fost unele dintre uleiuri,incat si-au lasat amprenta dupa 3300 de ani,cand a fost
deschis mormantul lui Tutanhkamon.Smirna i uleiurile de scor i oar erau folosite n
procesul de mblsmare a crui durat varia ntre 40 i 70 de zile. Despre Ramses al III-lea
se spune c, n cei 31 de ani de domnie, a dus ofrand la templul lui Amon peste 9000 de
vase cu tmie i uleiuri parfumate. Unul dintre primele i cele mai utilizate parfumuri a fost
tmia (substan rinoas), produs la nceput n Oman, considerat la un moment dat mai
preioas chiar dect aurul i care a avut o contribui ie important la crearea regatelor arabe.
Tmia este adesea men ionat i n Biblie. De 113 ori numai n Vechiul Testament, dar, cu
diverse ocazii, se fac referiri i la scor io oar, acant, mir, nard, aloe, ofran, etc. Comer ul
cu parfumuri a adus prosperitate ora elor feniciene i grece ti. n Cipru, parfumurile au
devenit foarte la mod dup ce n compozi ia lor, pe lng ierburi i condimente (migdale,
coriandru, mirt, bergamot), au intrat esen e de trandafir, iris, crin sau iasomie, iar n Corint
acestea se vindeau n vase speciale. Cele mai vechi relicve care demonstreaz c producerea
parfumurile era nc din antichitate o treab serioas au fost descoperite n Pyrgos, Cipru, n
urm cu cinci ani. Vechimea lor a fost evaluat la aproximativ 4000 de ani, iar sticlu ele de
parfum, vasele de mixare, re etele de preparare din Pyrgos erau, de fapt, rm i ele unui uria
laborator de parfumuri cu o suprafa de peste 4000 metri ptra i. Tehnicile de preparare
erau ns rudimentare, men inndu-se astfel pn la sfr itul Evului Mediu: ingredientele
utilizate - scoar e, r ini, rdcini sau de origine animal precum moscul erau mcinate,
zdrobite, fierte, impregnate cu uleiuri sau grsimi, etc. De i principiile sale de func ionare
erau cunoscute din antichitate, una din primele descrieri ale alambicului se rgse te n
Cartea Parfumului i Distilrii a chimistului arab Al-Kindi (Alkindus) i n care sunt, de
asemenea, incluse peste o sut de re ete de preparare a uleiurilor, balsamurilor i apelor
parfumate. O contribu ie important i revine savantului, filosofului, scriitorului i
chimistului iranian Ibn Sina (Avicenna), care introduce procesul de extrac ie a uleiurilor din
flori prin distilare, procedeu folosit i astzi (ca i denumirea de alambic, cuvnt de origine
arab - al 'inbiq). A nceput cu trandafirii iar crea ia sa apa de trandafiri a devenit extrem
de popular datorit faptului c era mai delicat, mai u or i mai comod de folosit dect
amestecurile greoaie de uleiuri i ierburi sau petale zdrobite. tiin a parfumeriei, arta
preparrii parfumurilor, ptrunde i n Europa n secolul al XIV-lea datorit rspndirii
islamului. Primul parfum modern a fost creat n 1370, la comanda seductoarei regine
Elisabeta a Ungariei.Dar Apa Reginei Ungariei, un amestec de esen e de rozmarin, macerat
n alcool, nu a fost un simplu parfum, ci i un excep ional remediu pentru tratarea
reumatismului. Parfumeria s-a dezvoltat mai ales n Italia renascentist. Formule i re ete vechi,
adunate din toat lumea, au fost fie reinventate, fie mbunt ite. n secolul al XVI-lea,
rafinamentele italiene au ptruns n Fran a, gra ie mariajului lui Henric al II-lea cu Caterina de
Medici, care a prsit Floren a nso it de parfumierul su personal, Rene (Renato)
Florentinul. Graie lui Rene i a interesului tot mai mare manifestat de nobilime pentru
parfumuri i alte pomezi, Fran a ajunge curnd unul din cele mai importante centre ale
manufacturrii parfumurilor i cosmeticelor. ntre secolele al XVI-lea i al XVII-lea, parfumul
era folosit mai ales pentru mascarea mirosurilor corporale determinate de igiena precar, ntr-o
vreme n care se credea c bile prea dese sunt aductoare de cium i alte boli. Ora ul Grasse
devine un fel de capital a parfumului, unde se perfec ioneaz tehnicile de extragere a esen elor
florale delicate. n secolul al XVIII-lea se parfuma totul: trupurile, ve mintele, accesoriile.
Ultima etap revolu ionar din istoria parfumului este plasat la sfr itul secolului al XIX-lea,
odat cu dezvoltarea industrial ale crei consecin e sunt considerabile: fabricarea produselor de
serie, nfiinarea marilor magazine, dar mai ales apari ia primelor produse de sintez,
determinat de dezvoltarea chimiei organice. Aim Guerlain, fiul ntemeietorului dinastiei
Guerlain, concepe n 1889 primul parfum care altura elemente naturale i elemente de sintez -
vanilin i cumarin - acesta fiind practic momentul care marcheaz na terea parfumeriei
moderne.

Astazi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, evolund n permanen,
marcat de o puternic i dura concuren ntre productori, cu o pia mereu n cretere i noi
formule inventate n fiecare an.

Piata parfumurilor din Romania

In cadrul pietei parfumurilor se poate vorbi despre o mare diversitate,atat a produsului,cat si a
nevoii ,gustului si preferintele consumatorului.Aceasta piata cunoaste o transformare de la an la
an. Cand vorbim despre Piata parfumurilor din Romania,vorbim despre o piata in care
numerosii jucatori prezenti au acoperit cu success majoritatea tipurilor de consumatori si
varietatile de produse. ( Andreea Tenescu, Magazin Progresiv).

Principalii competitori ai acestei piete activeaza atat in mediul offline,dar si online,avand

putere de acoperire atat in zona urbana,cat si in cea rurala.
Desi la nivel European ,piata de cosmetice si parfumerie din Romania este una dintre cele mai
slab dezvoltate(la o populaie de 20 de milioane de oameni i o pia de 780 de milioane de euro-
potrivit Euromonitor, corpul de statistic economic al Uniunii Europene.- cheltuiala medie per
capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lun), se remarca o evolutie a acesteia.
Piaa este extrem de competitiv i dinamic. Anul trecut, vnzrile au fost mai mari dect am
estimat n planul nostru iniial. Piaa a evoluat undeva la 3-4%, dar cre terile noastre au dep it
acest ritm. Ne-au crescut vnzrile cu circa 6,5%, a spus Razvan Diraian, director Avon
Romania
Si Lavinia Ivas,executivul roman care conduce parfumeriile Douglas remarca aceasta crestere.
Am simit o crestere a pieei anul trecut, ns noi suntem reprezentativi pe segmentul produselor
premium i de lux. n continuare cele mai cutate produse au fost parfumurile, urmate de
produsele de machiaj i de cele de ngrijire. Nu am vzut modificri semnificative n
comportamentul de consum.
Principalul factor in cresterea acestei piete ,conform datelor furnizate de site-ruile de
specialitate, il reprezinta scaderea TVA-ului,lucru ce se reflecta in preturile produselor.
creterea este generat n primul rnd de scderea TVA-ului. Procentele n minus se reflect n
preuri. Se cumpr mai mult i mai scump, relateaza Directorul general al Avon
Romania,Razvan Diratian. Aceasta crestere este alimentata si de lansarile strategice.

Piata parfumurilor este impartita in 3 categorii: piata de lux,mass-market si

masstige( combinatie intre mass market si prestige)
Clasificarea miilor de parfumuri de pe pia este o adevarat provocare, n funcie de
ingredientele folosite i de modul n care au fost combinate, parfumurile se mpart n mai multe
categorii.

Un parfum este caracterizat de 3 nivele:

- notele de top (de varf) care se manifest n primele 15-20 minute de la aplicarea parfumuri,
- notele mijlocii/medii care intervin dupa cele de varf i persist de obicei pana la o ora,
- notele de baz care ramn pe piele i persist nc 1-2 sau mai multe ore, n funcie de parfum
i de tipul de piele al subiectului.

Exista 5 clase principale de parfumuri , acestea se impart la radul lor in mai multe subcategorii:

1. Parfumuri florale. Aceasta este cea mai traditionala si populara familie. Exista parfumuri
bazate pe o singura floare pe care o scot in evidenta ca ingredient unic (exemplu: English Rose
de la Yardley) si parfumuri constituite ca veritabile buchete florale (precum Guerlain Champs
Elysees). Parfumurile florale sunt feminine si romantice si se impaca bine cu orice categorie de
varsta.
2. Parfumuri orientale. Aici avem parfumuri condimentate, spicy, calde si exotice precum
Mitsouko de la Guerlain, care de altfel se incadreaza si in familiile florala si lemnoasa. Sunt
dominante esentele de santal si cedru dar in combinatie si cu patchoulli (o planta din familia
mentei dar cu un miros fin de camfor), alte esente de origine animala, florala si unele rasini. Alte
exemple: Obsession for Men de la Calvin Klein, Joop! Homme de la Joop!, Le Male de la Jean
Paul Gaultier, Equipage de la Hermes, Egoiste de la Chanel.

3. Parfumuri lemnoase. Aceste parfumuri dau senzatia de pamant reavan, sunt parfumuri
masculine (asta nu inseamna ca sunt doar pentru barbati ci masculine ca personalitate), distinse,
cu personalitate. Din doua una: ori le adori, ori le urasti. Combina esente de patchouli, pin si
santal iar un exemplu este Miss Dior de la Christian Dior.
4. Parfumuri fresh (proaspete). Sunt parfumuri de ap (oceanice), parfumuri verzi i pe baz de
citrice i sunt potrivite n special pentru vremea calduroas. Exemple bune sunt DKNY de la
Donna Karan, D&G Masculine de la Dolce & Gabbana, Happy de la Clinique sau 1881 de la
Cerruti.
5. Parfumuri fougere (ferig). Aceste parfumuri sunt de obicei masculine, erbacee sau lemnoase,
sunt bazate pe lavand i muchi de stejar i au preluat denumirea de la primul produs realizat cu
aceste ingrediente, parfumul Fougre Royale de la Houbigant. Alte exemple: Paco Rabanne pour
homme, Jazz de la YSL, Polo Sport de la Ralph Lauren, Platinum Egoiste de la Chanel, Cool
Water de la Davidoff.

Printre principalii importatori de parfumuri de lux nregistrai de-a lungul timpului n Romnia
se regsesc companii precum Sephora, Marionnaud,Douglas si Madison,care acopera doar zona
urbana,in locatii bine amplasate si Avon si Oriflame,care acopera cu success si zona rurala, prin
vanzarile directe.

Sephora
Sephora reprezinta un spaiu unic n care oricine poate experimenta frumuseea. Exceleaz n
descoperirea unor mrci creative, punerea n scen a tendinelor i consilierea personalizat
pentru a crea o experien de shopping unic. Ofer libertate total de a intra, de a simi, de a
visa, de a se amuza, de a experimenta i de a nu cumpara. Provoac emo ie, ini iaz plcerea de
a descoperi i ncearc. Produse originale, servicii avangardiste i comunicare inovatoare,
Sephora celebreaz curajul i vocea constant a modernitii.

Sephora reprezinta unul dintre cele mai inovatoare lanturi de parfumerii din intreaga lume. Lansata
in Franta, in 1970, reteaua de magazine Sephora, a devenit din 1997, parte a Moet Hennessy Louis
Vuitton Group (LVMH Group), cel mai mare grup de lux la nivel mondial.

Sephora detine pe plan national o reea de 29 de magazine cu afaceri de circa 163 mil. lei. Avansul businessului
Sephora a fost de 9% n 2015. ,clasandu-se astfel pe primul loc in randul marilor retailer de lux din
Romania. Retailerul a targetat principalele orae ale rii, n frunte cu Bucuretiul, unde puterea de
cumprare este suficient de mare pentru a susine un magazin de cosmetice de lux. Mai mult, compania
a pariat n principal pe magazine amplasate n centre comerciale, unde avantajele sunt traficul garantat i
parcarea.

Ceea ce difereniaz cu totul aceste magazine este oferta unic de produse inovatoare, brand-uri
care se gsesc n exclusivitate n lanurile de magazine Sephora (Strivectin, Dr. Murad, Dr.
Brandt, Eyliplex, Too Faced, Priorities,Benefit,.) i brand-ul propriu Sephora,faptul ca la fiecare
cumparatura isi fidelizeaza clientul.

Magazinul dispune de diferite metode de publicitate cum ar fii reclamele TV,afise,de

asemenea promovarea se face si pe internet pe diferite retele de socializare ca
Facebook sau chiar pe site-ul magazinului: www.sephora.com.

Puncte forte diversitatea produselor si a marcilor( au cele mai importante marci de parfumuri
din lume)
-faptul ca detin brand propriu (cu un pret mai redus fata de restul marcilor)
-consiliere
 -card de fidelizare
-prezenta unor marci exclusive
Puncte slabe adaos comercial foarte mare
-
. Douglas
Locul 2 in topul retailerilor de lux este ocupat de lantul de parfumerii Douglas,care in anul
2015 a atins o cifra de afaceri de 76 de mil de lei,cu 25% mai mult fata de 2014.Douglas detine
in Romania 20 de magazine,amplasate ca si principalul competitor in mall-uri si centre
comerciale.

Lavinia Ivas,director general Douglas dezvaluie intr-un interviu pentru Ziarul financiar ca cea
mai mare pondere n vnzrile Douglas n Romnia o au parfumurile aproape jumtate, urmate
de produse de machiaj i apoi de cele de ngrijire. La polul opus, pe piee dezvoltate precum
Frana, produsele de ngrijire sunt n topul vnzrilor. Ea considera ca Acest lucru indic lips de
educaie i putere mic de cumprare, deci vede un potenial viitor de cretere. Produsele de
parfumerie sunt n topul vnzrilor att n volum ct i n valoare. Printre cele mai cumprate produse
sunt parfumurile clasice de la branduri cu tradiie, precum Dior, Lancome sau Chanel. Totui avem i
clieni dispui s ncerce ceva nou, precum Tom Ford sau Sospiro.

Magazinele Douglas au n ofert peste 10.000 de produse din care circa 3.000 au preuri sub 50
de lei. Cele mai multe dintre acestea din urm sunt produse de machiaj sau de ngrijire corporal.
Cel mai ieftin gel de du cost 9 lei. La polul opus ns, cel mai scump parfum cost 1.600-1.700
de lei, iar cea mai scump crem merge spre 4.000 de lei. Avem clieni pentru acestea. Avem o
palet larg de produse, pentru copii, adolesceni, aduli, iar clienii notri sunt n principal
femei.

Spre deosebire de Sephora, care activeaza cu success si in mediul online,Douglas se axeaza pe

magazinele fizice,deoarece cumprtorul vrea s testeze produsul, s vad cum miroase sau ce
textur are. Astfel, momentan vrem s solidificm businessul offiline i apoi ne vom gndi la online.

Compania a venit pe pia n 2007 la final, cu puin nainte de izbucnirea crizei. Totui, industria
parfumeriei de lux a fost pus mai la adpost de criz, astfel c efectele nu au fost resimite la fel de
puternic, clientul int avnd venituri peste medie.

Puncte forte au marca proprie,mult mai accesibila

-nu se adreseaza doar clientelei premium (au si marci usor mai accesibile)

Puncte slabe -nu sunt prezenti in mediul online

 Marinnaud

Parfumeria Marionnaud este o companie franceza cu o reea de parfumerii de lux.

Povestea lanului Marionnaud ncepe n anul 1984, atunci cnd Marcel Frydman achiziioneaz
prima parfumerie la Montreuil, aproape de Paris i continu ascensiunea pe timp de c iva ani,
achiziionnd parfumerii de casa sau independente din toat regiunea respectiv.

In anul 1996 va ajunge la un numar de 48 de magazine i achiziioneaz i lanul de magazine

"Bernard Marionnaud SA" astfel adopt sigla "Marionnaud" pentru toate magazinele.

Continu extinderea i n Europa prin anii 2000, n Elveia, Italia, Spania i Portugalia.

Pe piata din Romania intra in anul 2009 cu lanturile Ina center si Privilege.

Cu peste 56 de magazine deschise pe plan national si 1231 in 11 tari,marionnaud se numara

printer primele parfumerii selective din Europa avnd un total de vnzri de peste 1 miliard pe
an.

Pentru anul 2015 Marrionnaud nu are rezultate pulicate ,insa in anul anterior a obtinut afaceri de
26 mil de lei la pierderi de 12 milioane lei. Si in anii anteriori statisticile au aratat pierderi la
nivelul companiei. Lanurile de parfumerii Ina International i Privilege International rebranduite
n 2011 sub denumirea Marionnaud au nregistrat n 2010 pierderi cumulate de 27,2 milioane de
lei (6,4 milioane de euro), din care 77% atribuite companiei Ina International.

In 2009, cei doi retaileri au nregistrat pierderi totale de 9,4 milioane de lei. In ceea ce prive te
cifra de afaceri, aceasta a coborat uor de la 31,3 milioane de lei n 2009 la 30,3 milioane de lei
(7,1 milioane de lei) n 2010. In acest context, unirea celor doi retaileri sub brandul Marrionaud a
avut ca scop revitalizarea business-ului. Parfumeriile Ina Center au devenit n prim faz
Marionnaud by Ina, iar cele Privilege s-au numit pur i simplu Marionnaud. In 2008 cifra de
afaceri era de circa 30 mil.euro, pentru a recpta aceste valori diminuate semnificativ de
perioada de criz, s-a realizat procesul de rebranding fcut prin intermediul Marionnaud
Germania.

Parfumurile Marionnaud se adreseaz categoriei de consumatori cu venituri medii spre mari,cu

varsta cuprinsa intre 20-50 ani.

Puncte foerte- in 2015 a creat o aplicatie ce le permite clientilor sa isi salveze virtual cardul de
fidelitate

-ambianta placuta

-marci renumite

Puncte slabe- nu au brand propriu

 -spre deosebire de principalii competori nu au marci exclusiviste

-nu sunt atat de prezenti in online sip e retelele de socializare

Madison

Parfumeria Madison este prima parfumerie de lux din Romania, deschis n anul 2007 n
Bucuresti pe str. General Berthelot i este deinut de Madeleine Florescu. In anul urmator i-a
deschis o nou locaie n Dorobani. Parfumeria Madison a fost creata cu mult efort si dedicatie, dar
amplasata intr-o locatie selecta cu un mobilier special creat pentru parfumuri. Parfumurile de baz sunt
importate din Frana i Italia, dar se fac importuri i din Spania, Marea Britanie, Japonia i SUA.
Produsele din parfumeria de lux Madison sunt mprite n dou categorii: clasice, tradiionale i
avant-garde, nonconformist.

n 2008 compania a nregistrat o cifr de afaceri de 350.000 de euro i un profit de aproximativ

35.000 de euro. Anul urmtor s-a ajuns la valoarea de 700.000 de euro. Cu un profit de 1012%
din cifra de afaceri. In 2011 compania a ajuns la venituri anuale de aproape 750.000 de euro, n
condiiile n care comercializ 14 branduri exclusiviste i 400 de produse, pe o suprafa de 40 de
metri ptrai per magazin pe cand n anul 2012 s-a nregistrat o cifra de afaceri de 1,5 milioane
de euro.

Printre brandurile importate ce pot fi regsite la Madison se numar Clive Christian, realizat intr-o
serie limitata, fin si foarte scump datorita sticlutei creata dintr-un cristal deosebit, Baccara avand un inel
, Annick
de aur si un diamant care este adus si comercializat in Romania prin Parfumeria Madison.
Goutal, Creed, Ineke San Francisco, Claus Porto, Eau dItalie, Comme des Garcons, Carthusia,
Boellis-Panama 1924, Miller Harris, Tann Rokka, Nasomatto, Costume National.
Linia Etat Libre dOrange este foarte bine vanduta datorita continutului ciudat de tamaie, guma de
mestecat tabac sau insertii de transpiratie, sange, saliva si secretii seminale.

Publicul int al parfumeriei se situeaz ntre 25 i 65 de ani, i au un buget peste medie fiind
pregtii s lase n magazine n jur de 200-300 de euro. Mai mult decat att Madison se adreseaz
categoriei de clieni super-premium i ultimate high-end. Conform estimrilor n acest moment
pe piaa autohton exist n jur de 3.0005.000 de clieni care sunt gata s scoat din buzunare
sume impresionante pe produse de lux. Cu toate acestea, este vorba de o pia foarte restrans
unde au loc mult mai muli juctori, mai ales segmentele de fashion, bijuterii, accesorii i
restaurante. De asemenea se preconizeaza ca piaa luxury va continua c creasc constant n
urmtorii ani.

Pe segmentul de mass-market se remarca 2 jucatori importanti:Avon si oriflame.

 Lider pe segmentul de vnzri directe (MLM - multilevel marketing), Avon a intrat n
Romnia n 1997. Compania, cu afaceri de circa 106,2 mil. de euro n 2014 i 135.000 de
reprezentani, are o cot de pia de circa 12-13% din ntreaga pia a cosmeticelor, potrivit
propriilor estimri.

Parfumurile au cea mai mare contribuie la afacerile totale ale companiei - aproximativ 40% -,
urmate de produsele de ngrijire a tenului i produsele de ngrijire personal.

Principalii concureni ai Avon pe aceast pia sunt companiile Oriflame, Amway, Herbalife,
Faberlic, Zepter sau Forever Living Products.

Pe baza portofoliului de produse, toate aceste companii care vnd n sistem MLM intr n
competiie i cu LOral, Beiersdorf, P&G, Henkel sau Unilever, dar i cu magazinele de
cosmerice selective, cum sunt Sephora, Douglas sau Marionnaud.

. In ceea ce privete segmentarea pieei i definirea segmentelor int, exist o mare varietate de
abordri, ncepnd cu cele produse de autori de talia profesorului Philip Kotler, i continund cu
contribuii mai aprofundate i foarte particularizate. Probleme comune cheie ale segmentrii, de
care s-au ocupat diferii autori sunt urmtoarele: alegera i definirea clar a variabilelor sau
criteriilor de segmentare i, modelul sau modelele de segmentare folosite.

Criteriile psihologice n alegerea unui parfum se dovedesc a fi printre cele mai importante.
Printre criteriile psihologice se numr motivaia, gradul de implicare i imaginea de sine. n
ceea ce privete piaa parfumurilor, motivaia care i face pe consumatori s cumpere un astfel de
produs este de ordin social i datorit nevoii de stim. Gradul de implicare este determinat de
masura n care consumatorul consider c produsul respectiv i pune n valoare personalitatea.
De aceea, specialitii de pe aceast pia sunt de prere c alegerea parfumului depinde foarte
mult de starea consumatorului de spirit, de momentul zilei, de ceea ce se intampla atunci n via a
lor, daca sunt exuberani sau melancolici, dac vor ca mireasma aleas s i mngie sau s i
revigoreze.

Criteriile socio-economice i demografice au i ele un rol important. Parfumurile sunt etichetate

i n funcie de sex. Cele care imprim o not feminin sunt cele floarle, n timp ce parfumurile
masculine au la baz esene tari. Esenele sau combinaiile de esene din care sunt alctuite
parfumurile reflect personalitatea, preferinele i stilul de via al persoanei care o folosete
.

Segmentarea clientelei presupune regruparea consumatorilor in functie de

caracteristicile lor socio-demografice, economice, in functie de comportamentul lor de
cumparare si consum. Aceasta segmentare presupune analiza structurii pietei, folosind o serie de
criterii pentru a identifica grupe de clienti cat mai omogene in interior si cat mai eterogene intre
ele.

Parfumurile sunt etichetate si in functie de sex. Cele care imprima o nota feminina sunt
parfumurile florale in timp ce parfumurile masculine au la baza esente tari.
Esentele sau combinatiile de esente din care sunt alcatuite parfumurile reflecta personalitatea,
preferintele si stilul de viata al persoanei care il foloseste. "Moda trece, stilul ramane", spunea
Coco Chanel in anii '70.

Esentele sunt insa create in functie de cerinte. Specialistii spun ca exista cate un parfum pentru
fiecare tip de piele. "Dinamica pietei parfumurilor urmareste, practic, dinamica gusturilor mereu
in schimbare ale consumatorilor", a declarat Marian Dumitrescu, marketing manager la Coty
Cosmetics Romania. Prin urmare, specialistii sunt de parere ca in trei ani, 90% dintre aromele
deja lansate vor disparea si vor lasa loc altora noi, de nisa.

Succesul vanzarilor de parfumuri deriva clar din calitate, dar un parfum este cumparat si pentru
satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie.

Daca ne intrebam cine are un mai mare impact asupra consumatorului, variantele de raspuns ar
fi: compania producatoare, cea distribuitoare, calitatea sau, mai nou... personalitatea cu care este
el asociat - unele staruri Holywood-iene si-au asociat imaginea unui parfum.

Cei mai multi romani prefera sa foloseasca parfumuri in trend, care poarta pe ele sigla
multinationalelor. Reprezentanti mari in Romania sunt ale companiilor Coty sau firme
distribuitoare de marci importante cum ar fi Everet, distribuitor al parfumurilor Calvin Klein,
Hugo Boss sau Cerutti. La capitolul popularitate insa, parfumurile din categoria celor fabricate
de multinationale detin suprematia pe piata, cel putin in vanzari.

Cu toate ca un parfum este achizitionat pentru satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia
de exclusivitate, naturalete si distinctie, din cauza mijloacelor financiare reduse ale
consumatorului roman, pretul este un aspect foarte important in luarea deciziei de achizitie, de
multe ori consumatorul preferand sa cumpere un produs "no name" sau contrafacut, nu unul de
marca.
 Atat populatia din zona urbana,cat si cea rurala au acces la acest
produs,desi cea din urma categorie este mai limitata,aici actionand cu
succes companiile de vanzari directe :Avon si Oriflame,ce detin o cota de
26.2% din totalul pietei de produse cosmetice si de parfumerie.
Pe segmentul de lux,evaluat la cca. 337 mil. Lei( sub 10% din totalul pietei
de profil,raportat la anul 2015) se bat 4 mari retaileri specializati,precum
Sephora,Douglas,Marionnaud si Madison. Acestia au ales sa actioneze atat in
mediul offline ( cu magazine amplasate in cele mai bune locatii),dar si in
online.