ANALIZĂ HARTA ORIENTĂRII VERSANȚILOR

REGIUNEA FRĂSINET

-Geomorfologie generală-
Student: MIHAI Andrei

Facultatea de Geografie

Geografia Turismului, gr. 207

Fig. 1 Harta orientării versanților din regiunea Frăsinet (Sursa: Qgis 3.16.12., arhivă personală)
INTRODUCERE

 Analiza se va face pe harta orientării versanților din regiunea Frăsinet, o regiune

subcarpatică deluroasă.
 Orientarea versanților determină diferențieri ale duratei de iluminare a suprafețelor
acestora de către razele solare, care împreună cu panta, impune un tip de regim caloric al
suprafeței de pe arealul analizat, respective și conținutul de umiditate, dar și evidențieri
cantitative și calitative ale proceselor morfoclimatice, ale vegetației sau ale proprietăților
solului. Cunoscându-se faptul că în natură versantul prezintă diferite forme (concav,
convex, mixt), s-a constat că acest factor împreună cu panta şi expoziţia versanţilor,
induce discontinuităţi resimţite în amplitudinea diurnă a temperaturii aerului şi
substratului, care va avea valori mai reduse pe suprafeţele convexe, comparativ cu cele
concave. Ţinându-se seama de principalele direcţii de expoziţie ale versanţilor, s-au
deosebit următoarele tipuri de suprafeţe (înclinate): însorite (S, SV), semi-însorite (SE,
V), semi-umbrite (E, NV), umbrite (N, NE).
 Analizând harta dată, se observă un mozaic al versanților, o distribuție neuniformă data în
funcție și de pragurile altitudinale dar și de forma de relief pe care aceasta se află. În
lungul văii Vereșului, se observă pe partea de S, SV a văii, o dominanță a versanților
umbriți, dar și semi-umbriți, dat fiind punctul de reper Vârful Stinciu Trenu, unde la SV
de acesta se relevă versanți semi-însoriți cu areale mai puțin dense însorite. Pe partea de
N, NV a văii, apare o densitate mare a versanților însoriți și semi-însoriți, aceasta
continuându-se în amontele râului. Distribuția este una în ‘’valuri’’, care alternează de la
însoriți-semi-însoriți (S, SV), umbriți-semi-umbriți (SV, N), însoriți-semi-însoriți (NE,
E), umbriți-semi-umbriți (central N), însoriți-semi-însoriți (NE, E), umbriți-semi-umbriți
(NE), această distribuție este vizibilă la o primă analiză a hărții.

ANALIZA CATEOGRIILOR DE ORIENTARE A VERSANȚILOR

 Privind expoziția versanților, au fost deosebite 4 categorii de orientare în funcție de

microclimat unde li se pot adăuga și suprafețele orizontale.

1. VERSANȚII ÎNSORIȚI

 Orientați S, SV, distribuiți pe partea de E, NE, și chiar pe partea de SV, reprezintă

versanții pe care se regăsesc cea mai mare durată de strălucire a Soarelui, cu puterea
calorică cea mai ridicată dintre cele 4 categorii. Se regăsesc pe partea dreaptă a văii
Vereșului, din amonte spre gura de vărsare. Ei primesc radiația solară cea mai intensă , de
asemenea sunt cei mai calzi si uscați versanți , fiind și cei mai favorabili declanșării
fenomenelor geomorfologice actuale , deoarece încălzirea lor pe timpul iernii duce la
topirea bruscă a zăpezii și în consecință o perioadă mai mare de posibilitate de apariție a
 proceselor de fenomene de creep, rostogoliri , pluviodenudație , acțiunea vântului , mai
ales după uscarea suprafețelor . Aceștia se regăsesc în proporție de 30% din arealul
reprezentat.

2. VERSANȚII SEMI-ÎNSORIȚI

 Orientați SE și V se întind pe zone asemănatoare versanților anteriori . În bazinul

hidrografic al râului Vereș, aceștia se regăsesc pe partea dreaptă a văii Vereșului. Aceștia
se regăsesc și în partea de E, pe Plaiul Strîmbu Mic, cât și la NV de Vârful Stinciu Trenu.
Totalul suprafețelor de versanți semi-însoriți ocupă o suprafață în areal de aproximativ
20% . Datorită iluminarii mai puțin accentuate a versanților față de cei însoriți , acești
versanți nu sunt la fel de calzi si uscați precum cei anteriori , fenomenele erozive
( rostogoliri , pluviodenudație , acțiunea vântului mai ales după uscarea suprafețelor ),
tind să aibă o intensitate mai scazută decât în cazul versanților S și SV.

3. VERSANȚII UMBRIȚI

 Cu o orientate către N și NE, se identifică in arie , pe partea opusaă a versanților însoriți.

Sunt prezenți pe partea stânga a văii Vereșului, respectiv în mici areale din N, NE, SE.
Versanții umbriți ocupă în areal o suprafață de aproximativ 35 %. Ei primesc radiația
solara cea mai puțina, fiind și cei mai puțini favorabili versanți pentru apariția proceselor
geomorfologice actuale, ei fiind reci respectiv umezi pe o lungă perioadă a anului . Solul
este de asemenea inghețat pe o perioadă mai lungă de timp. De asemenea cantitatea de
radiație solară primită la care se adaugă și înclinarea, influențează apariția unor procese
elementare morfodinamice, astfel încat aceștia ajung să fie elemente proprii versanților cu
această expoziție, spre exemplu: solifluxurile .

4. VERSANȚII SEMI-UMBRIȚI

 Orientati către E și NV, se localizează pe hartă în partea dreaptă a văilor, astfel de

suprafețe de versanți regăsindu-se în mai multe zone din arie precum în partea de NV,
NE, și S-SE. Îi mai putem regăsi și în cadrul versanților umbriți unde sunt evidențiați
printr-o nuanță de albastru deschis. Totalul acestor versanți din areal au o pondere de
aproximativ 15%. Spre deosebire de versanții însoriti și semi-însoriți primesc mai puțină
energie solară, însă cantitatea este mai mare decât a versanților umbriți. Asemeni celor
umbriți ei sunt puțin favorabili pentru apariția proceselor geomorfologice, sunt mai puțin
reci și umezi decât versanții N și NE, pe perioade mai scurte de timp, sunt acoperiți de
zapadă și astfel sunt protejați . Solul este înghețat pe perioade medii de timp .
ANALIZA CATEGORIILOR DE UTILIZARE A TERENURILOR

 Pe harta orientării versanților se regăsesc și areale utilizate de teren, precum livezi, păduri
de foioase, pășuni secundare, terenuri agricole și vegetație naturală reprezentate prin
semnele convenționale aferente.

 Livezile- Se regăsec în partea de N, la Estul gurii de vărsare a râului, dar și în partea de V

a râului într-un areal restrâns. Observăm că acele areale de livezi sunt desfășurate pe cele
4 categorii de versanți, la altitudini mai joase de circa 290-315 m. ceea ce face favorabilă
dezvoltarea unei categorii de livezi. Fiind în partea de Nord, prezintă un microclimat
variat datorită categoriilor de versanți care se regăsesc și a puterii calorice oferite de către
Soare.

 Pădurile de foioase- Se regăsesc în cea mai mare parte a hărții, fiind distribuite pe toate
categoriile de versanți pe diferite trepte altitudinale. Părțile unde pădurile desfășurate sunt
aflate pe partea versanților însoriți, semi-însoriți, prezintă un microclimat mai uscat, unde
vegetația de pădure este mai uscată. Pe partea versanților umbriți, semi-umbriți, cu
ajutorul pădurii, umiditatea este mai ridicată și reținută de către aceasta, formând un
climat mai rece, perfect din punctul meu de vedere activităților de relaxare (picnic) și de
trasee amenajate sau neamenajate.

 Pășuni secundare- Sunt favorizate de un microclimat cald, dezvoltate pe partea

versanților însoriți și semi-însoriți, în special pe versantul drept al văii vereșului la
altitudini apropiate de vârfuri, în zona cotelor altimetrice de 451 m și 453 m. Datorită
versanților și a perioadei de strășucire a Soarelui, sunt dezvoltate fânețe care ajută la
creșterea animalelor.

 Terenuri agricole și vegetație naturală- Sunt regăsite la NV de Vârful Stinciu Trenu, pe

cele 4 categorii de versanți, la altitudini medii, cu un microclimat diferit pe perioadele de
zi, cu intensificări solare care variază.

CONCLUZII

 În concluzie, cele 4 categorii de versanți sunt importante în desfășurarea proceselor

geomorfologice mai intense sau mai puțin intense, mai accentuate sau mai puțin
accentuate, desfășurării activităților umane (agricultură, agrement). Astfel, datorită
desfășurării versanților, se dezvoltă și un microclimat specific de temperat-continental
care favorizează sau defavorizează utilizarea terenurilor (pășuni, păduri, livezi,
terenuri agricole).