CAPITOLUL 2

ALEGEREA MATERIEI PRIME. PROIECTAREA AMESTECURILOR

2.1. Criterii generale care stau la baza alegerii materiei prime

La alegerea materiei prime, proiectantul trebuie să ţină seama de o serie de considerente,

cum ar fi: destinaţia firelor, materia primă disponibilă, nivelul calitativ al firelor ce trebuie produse
şi costul materiei prime.
Practic, la alegerea materiei prime, proiectantul va avea în vedere următoarele
considerente:
 în funcţie de sortimentul de fire impus prin datele iniţiale de proiectare se va alege tipul
(tipurile) fibrelor şi componentele acestora în amestec, care în prealabil s-au dovedit
corespunzătoare pentru firele respective. În acest scop el va utiliza amestecurile tip.
 pentru fire fine (5÷15 tex, Nm 200÷80) se vor folosi fibre fine şi lungi şi o prelucrare cu proces
de pieptănare (pentru bumbac), pentru fire medii (30÷15 tex, Nm 70÷34) se vor folosi
amestecuri de fibre de fineţe şi lungime medie, prelucrate numai cu proces de cardare. Pentru
firele tip „vigonie” se vor utiliza amestecuri de deşeuri din filatură cu sorturi inferioare de
bumbac sau cu fibre chimice.
 în ceea ce priveşte costul fibrelor, se va ţine seama de considerentul că materia primă participă
în proporţie de 60÷70 % în preţul firelor.

2.2. Elaborarea reţetei de amestec

Amestecul reprezintă reuniunea intimă a două sau mai multe categorii de materii prime
într-o masă unică de fibre, ale căror caracteristici medii corespund celor cerute de firele pentru care
a fost alcătuit. Amestecul se caracterizează prin componente şi cote de participare, care împreună
formează reţeta de amestec. Componentele se deosebesc între ele prin caracteristici de structură,
substanţă şi calitate.
Indicaţii specifice alcătuirii amestecului de bumbac
În cele ce urmează sunt prezentate câteva recomandări prin care neregularitatea
caracteristicilor amestecului să nu depăşească pe cea a componentelor, astfel:
a. Cu privire la lungimea de fibră:
Se pot amesteca în orice proporţie componente cu diferenţe de lungime modul de
maximum 2 mm. În cazuri de strictă necesitate se pot amesteca şi componente cu diferenţă de
lungime modul de 3÷4 mm, dar componenta cu lungime mai mare nu trebuie să depăşească cota de
participare de 15÷20 %.
b. Cu privire la fineţea fibrelor:
Se pot amesteca componente cu fineţi diferite cunoscând că factorul determinant pentru
neregularitatea firului îl constituie raportul dintre fineţea medie a fibrelor amestecului şi fineţea
firului. Totuşi la diferenţe ale fineţilor fibrelor componentelor peste 20 mtex, componenta de
adăugire nu va depăşi 15÷20 %. În cazul unor sorturi de bumbac cu tendinţă puternică de formare a
nopeurilor se recomandă îmbunătăţirea amestecului cu o componenta cu fibre mai puţin fine.
c. Cu privire la rezistenţa fibrelor:
Se pot amesteca componente cu rezistenţe diferite ale fibrelor cunoscând ca rezistenţa
medie a fibrelor amestecului este media ponderată a rezistenţelor fibrelor componentelor.
d. Cu privire la maturitatea fibrelor:
Această caracteristică urmează aproximativ aceeaşi lege ca şi rezistenţa fibrelor. Totuşi ea
prezintă o problemă deosebită pentru ţesăturile fine vopsite în culori pastel, privind uniformitatea
vopsirii. Cercetările arată ca se pot amesteca componente în orice proporţie dacă diferenţa dintre
maturitatea medie şi cele ale componentelor, nu depăşeşte diferenţa dintre două sorturi vecine. La
1
varietăţi superioare de bumbac nu se vor amesteca mai mult de două sorturi vecine, dar şi în acest
caz cea de a două componentă să nu depăşească 15÷20 %.
e. Cu privire la conţinutul de impurităţi:
Componentele cu diferenţa mare în conţinutul de impurităţi se pot amesteca cu condiţia
aducerii, prin curăţire specială a componentelor, la acelaşi grad de impuritate.
f. Cu privire la umiditatea fibrelor:
- nu se vor alcătui amestecuri din componente cu diferenţa mai mare de 1÷1,5 % umiditate,
motivat de comportarea lor diferită la prelucrare;
- introducerea retururilor şi a deşeurilor în amestec este condiţionată de o prelucrare prealabilă
corespunzătoare şi de păstrarea constantă a structurii şi a cantităţilor introduse în amestec;
- la producerea firelor pieptănate fine sau a firelor tehnice speciale (aţă de cusut) în vederea
diminuării influenţei negative a mai multor componente, se recomandă formarea amestecului
dintr-un singur sort de bumbac şi mai multe baloturi.
Pentru obţinerea firului cu destinaţia urzeală cu fineţea Nm = 50 din 100% bumbac
american., cu proces de cardare, din catalogul TX 1b se adoptă reţeta de amestec tip: Lista nr 6, cod
602134 (tabelul 2.1).

Tabelul 2.1. Reţeta de amestec tip pentru fire cardate din 100% bumbac american,
pentru fire cu destinaţia tricotaj
Fineţe Denumire Proporţie Consum specific Necesar pentru
un kg fir unic

Toate
sortimentel Bunbac mediu 2 100% 1.073 1.073

Conform categoriei de materii prime din reţeta de amestec tip şi respectând recomandările
din literatura de specialitate privind diferenţa la lungime a fibrelor, la fineţe, etc, se adoptă
componentele reţetei de amestec pentru sortimentul de fire cu destinația urzeală și sortimentul de fir
mai fin cu destinația bătătură (tabelul 2.2).

Tabelul 2.2. Reţeta de amestec pentru fire cardate Nm =50 din 100% bumbac american ,
cu destinaţia tricotaje
Nr. Denumirea Cota de Lung. Fineţea Forţa de Alungirea Lung. de
crt. categoriei de materii prime participare fibrelor fibrelor rupere la rupere rupere
ai [%] [mm] [Nm] [cN] [%] [km]
1 Bumbac Sirian SG 40 33.4 5478 4.25 6% 23.28
2 Bumbac Sirian SG 35 32.5 5515 3.78 6% 20.85
3 Bumbac Sirian SG 25 32 5468 4.11 6% 22.47

2
 2.3. Determinarea valorilor medii ale caracteristicilor amestecului

2.3.1. Lungimea medie a fibrelor din amestec

Lungimea medie a fibrelor amestecului, fiind o mărime simplă, se calculează cu factorul de
pondere după numărul de fibre:

[mm]

unde:
- lungimea medie a fibrelor amestecului;
Nmfi - fineţea fibrelor componentului i;
lfi - lungimea fibrelor componentului i;
ai – cotă de participare după masă;
n – număr de componente.

2.3.2. Fineţea medie a fibrelor amestecului

Fineţea medie a fibrelor amestecului fiind o caracteristică complexă, se calculează cu
factorul de pondere în funcţie de masa componenţilor.

unde:
Nmfi - fineţea fibrelor componentului i;
- fineţea medie a fibrelor amestecului;
ai – cotă de participare după masă;
n – număr de componente.

2.3.3. Rezistenţa medie a fibrelor amestecului

Se calculează cu urmatoarea relaţie :

[cN]

unde:
- rezistenţa medie a fibrelor amestecului;
ai – cotele de participare a componenţilor
- rezistenţa fibrelor componenţilor amestecului.

2.3.4. Lungimea de rupere medie a fibrelor amestecului

Se calculează cu următoarea relaţie:
[km]
unde:
lungimea de rupere medie a fibrelor amestecului;
- forţa de rupere medie a fibrelor amestecului;
- fineţea medie a fibrelor amestecului.
Calculul valorilor medii ale caracteristicilor amestecului

3
Lungimea medie a fibrelor din amestec

Fineţea medie a fibrelor amestecului

Rezistenţa medie a fibrelor amesteculu

Lungimea de rupere medie a fibrelor amesteculu

2.4. Verificarea amestecului adoptat

Un amestec este corect alcătuit dacă firul obţinut din acesta corespunde prevederilor din
STAS pentru calitatea I şi acelaşi sortiment de fir.
Pentru a constata justeţea alegerii amestecului se verifică prin calcul lungimea de rupere a
firului ce va fi obţinut din acest amestec:

2.4.1 Calculul lungimii de rupere a firului

4
 Pentru determinarea lungimii de rupere a firului, mai mulţi autori au elaborat formule de
calcul mai mult sau mai puţin empirice, dintre care vom utiliza formula lui N.A. SOLOVIEV:

[km];

în care:
LRF - lungimea de rupere a firului [Km];
- lungimea de rupere medie a fibrelor din amestec [Km];
No - neregularitatea probabilă introdusă în fir de-a lungul procesului tehnologic, se adoptă
din „Proiectarea Filaturilor de Bumbac”, pagina 78.
- numărul mediu de fibre din secţiunea transversală a firului

z - coeficient de corecţie ce ia în considerare influenţa lungimii fibrelor asupra rezistenţei firului.

k - coeficient de corecţie ce ia în considerare influenţa torsiunii asupra rezistenţei firului;

Se adoptă din „Filatura de Bumbac - Tehnologii şi Utilaje în Preparaţie”, în funcţie de diferenţa
dintre αm şi αcr

m - se adoptă din literatura de specialitate funcţie de destinaţia firelor, lungimea medie a fibrelor
amestecului şi fineţea firului
k = f (m - cr )=f(102-128.83)=f(-26.83)
m=102
k=0.895

 - coeficient de corecţie ce ia în considerare influenţa stării tehnice a utilajului asupra

rezistenţei firului.

Verificarea se face prin compararea valorii calculate cu cea din STAS, pentru acelaşi
sortiment de fir, destinaţie şi materie primă. Lungimea de rupere a firului, calculată cu relaţia lui
Soloviev, nu trebuie să difere cu mai mult de 5 % faţă de valoarea din STAS (tabelul 2.3).

Tabelul 2.3 Fire cardate din 100% bumbac mediu 2, cu destinaţia tricotaje, STR .........
5
 Densitate de lungime Clasa de Forţa de rupere Lungimea Alungirea
Nm Limite Nm Coeficient de calitate cN(gf) Coeficient de de rupere %
(Tex) variatie (%) 1 min. variatie (%) minimǎ informativ

1 190 12.8
50 49.9-51.8 4.40% 2 180 14.5 9 5
3 170 16.2

LRF [LRF STAS I - LRF STAS I · 0,05 LRF STAS I + LRF STAS I · 0,05 ]

LRF = 9.5 [ 9.025 .9.975]