Obținerea Cadrilaterului de către România

Cadrilaterul a fost permanent un motiv de dispută între România și Bulgaria, deși

populația cea mai numeroasă din această regiune nu era nici românească, nici bulgărească, ci era
reprezentată de turco-tătari1.
În anul 1913, la finalul celor două războaie balcanice, în care Bulgaria a fost înfrântă,
România a cerut și a obținut Cadrilaterul, pe care Bulgaria l-a ocupat din nou, temporar, în
Primul Război Mondial. Concret, participarea României la cel de-Al Doilea Război Balcanic a
constat într-o intervenție militară în perioada 10-31 iulie 1913 și semnarea unui tratat de pace la
10 august la București. Cu acordul Franței și Rusiei, armata română a început să-și mobilizeze
trupele la 3 iulie, la începutul celui de-al doilea război balcanic. În timpul războiului, a ocupat
sudul Dobrogei și a forțat Bulgaria să facă pace, amenințând imediat capitala Sofia. România,
care a păstrat neutralitatea militară în Primul Război Balcanic, a intrat în război ca factor de
stabilitate în regiune, împotriva Bulgariei. Armata română a jucat un rol decisiv în înfrângerea
Bulgariei.
Conflictul s-a încheiat prin semnarea Tratatului de la București, la 31 iulie, când România
a acceptat un armistițiu din partea Bulgariei. În conformitate cu prevederile tratatului de pace de
la București, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de
la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene).
Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori
și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea
Neagră)2.
Din punctul meu de vedere, prevederile Trataului de la București au subliniat unul dintre
cele mai importante momente de reușită ale diplomației românești din toate timpurile. Diplomații
români, în frunte cu relege Carol, au reușit să profite de un context internațional ce s-a dovedit a
fi favorbail României.
Acțiunile ofensive ale României, în calitate de mediator al conflictului balcanic, au pus-o
pe aceasta într-o ipostază favorabilă la masa tratativelor reușind să creeze un scenariu de tipul
„win-lose” în fața Bulgariei. La acel moment, fără a pierde nici un teritoriu s-a reușit anexarea
unei importante părți a Cadrilaterului, care până atunci fusese parte a țării vecine.

1
https://www.rfi.ro/politica-97564-pagina-de-istorie-ani-romania-pierdut-cadrilaterul
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_cel_de-Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanic