Primul ră zboi balcanic a izbucnit pe fundalul unui Imperiu Otoman slă bit de

presiunile reformatoare interne - Revoluţia Junilor turci - şi de mişcă rile pentru

cucerirea independenţei, fie în cancelariile europene, cazul Bulgariei, fie pe
câmpul de luptă ale celorlalte : Serbia, Grecia, Albania. Până la momentul
obţinerii independenţei, toate statele balcanice au fost ală turi pentru cauză .
După obţinerea neatârnă rii, au început disputele pentru împă rţirea teritoriului
fostului Imperiu Otoman - partea sa europeană , iar așa au urmat doua Ră zboaie
Balcanice.

Participarea României la cel de-Al Doilea Ră zboi Balcanic a constat într-o

intervenție militară în perioada 10-31 iulie 1913 și semnarea unui tratat de pace
la 10 august la București. Cu acordul Franței și Rusiei, armata română a început
să -și mobilizeze trupele la 3 iulie, la începutul celui de-al doilea ră zboi balcanic.
În timpul ră zboiului, a ocupat sudul Dobrogei și a forțat Bulgaria să facă pace,
amenințând imediat capitala Sofia. România, care a pă strat neutralitatea
militară în Primul Ră zboi Balcanic, a intrat în ră zboi ca factor de stabilitate în
regiune, împotriva Bulgariei. Armata română a jucat un rol decisiv în
înfrângerea Bulgariei.

Al doilea ră zboi balcanic a început la 30 iunie 1913 când Bulgaria, fă ră declarație

oficială de ră zboi, și-a atacat foștii aliați din primul ră zboi balcanic: Serbia și
Grecia.

Cu acordul Franței și Rusiei, armata română a început să mobilizeze în patru

zile, între 3-6 iulie, 437.000 de soldați. La 10 iulie s-a dat acordul de intrare în
Bulgaria, ca o respingere publică a acordului cu Austro-Ungaria.

Conform planurilor operaționale, Comandamentul român și-a împă rțit forțele

în două grupuri: o forță majoră , armata Dună rii, condusă de prințul Ferdinand
care să se deplaseze spre capitala Sofia și un grup separat (Corpul V de Armată
comandat de generalul Ioan Culcer) pentru acțiunile din Dobrogea.
Armata Dună rii a fost formată din opt divizii de infanterie (împă rțite în corpurile
de armată 1, 2, 3 și 4), două divizii de infanterie de rezervă și două divizii de
cavalerie.

Armata română a pierdut mai puțin de 100 de soldați în lupte, dar a suferit
puternic de pe urma unei epidemii de holeră .

La 31 iulie, România a acceptat un armistițiu din partea Bulgariei.

În conformitate cu prevederile tratatului de pace de la București, Bulgaria ceda

României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de
Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mă rii Negre, la sud de Kranevo
(Ecrene).

Urmă rile acestor evenimente pentru România au fost:

 Ră zboaiele balcanice au constituit începutul depă rtă rii României de

Puterile Centrale, în ciuda existenței unui tratat, și apropierea acesteia de
Antanta.

 Câțiva ani mai târziu, trupele române au fost implicate în Primul Ră zboi
Mondial de partea Antantei.