I.

STRUCTURĂ ARGUMENTATIVĂ COMPLEXĂ (ARGUMENT

COMPLEX).

În componenţa unui argument complex intră, regulă, următoarele componente:

- una sau mai multe premise
- una sau mai multe concluzii intermediare
- o concluzie/concluzii finale
- uneori, premise care justifică concluzia finală, dar care nu sunt concluzii intermediare (premise
libere); unele argumente complexe pot să nu conţină însă aceste premise libere
- indicatori logici (de premise și/sau de concluzii)

În continuare vom lua un exemplu de argument complex, pe care îl vom analiza din punct de vedere
logic. Analiza logică presupune determinarea şi prezentarea structurii logice a argumentului.

La primul extemporal elevul a obţinut nota 10, întrucât a rezolvat corect toate subiectele. La ultimul
extemporal, acesta a fost prins copiind; de aceea, a primit nota 1. Prin urmare, elevul va avea media
semestrială 7, deoarece a obţinut nota 10 la examinarea orală .

Analiza acestui argument se va realiza astfel:

- vom identifica şi marca prin subliniere indicatorii logici prezenţi în argument, indiferent de tipul acestora;
- vom marca şi numerota fiecare propoziţie care intră în componenţa argumentului (de regulă în ordinea
apariţiei lor în argument);
- vom identifica concluzia finală a argumentului;
- vom identifica concluziile intermediare şi apoi propoziţiile care le justifică pe acestea;
- vom identifica premisele libere;
- vom prezenta structura logică a argumentului (diagrama corespunzătoare structurii argumentative).

La primul extemporal, elevul a obţinut nota 10 (zece) /1 întrucât a rezolvat corect toate subiectele /2. La
ultimul extemporal, acesta a fost prins copiind /3; de aceea a primit nota 1(unu) /4. Prin urmare, elevul va
avea media semestrială 7 (șapte) /5, deoarece a obţinut nota 10 la examinarea orală /6
- Propoziţia numărul (5) este concluzia finală a argumentului.
- Propoziţiile (1) şi (4) sunt concluzii intermediare.
- Propoziţia (6) este premisă liberă.
- Propoziţiile (2) şi (3) sunt propoziţiile care justifică concluziile intermediare.
Înainte de a prezenta structura logică a argumentului (sub forma unei diagrame), este necesar să facem
următoarea precizare: concluzia unui argument decurge (rezultă) logic din premise, cu alte cuvinte, în cazul
unui argument se spune că premisele implică (logic) concluzia. Această relaţie de implicaţie dintre premise
şi concluzie va fi reprezentată grafic pe diagramă printr-o săgeată, de la premise la concluzie.
Diagrama corespunzătoare structurii argumentative a argumentului analizat mai sus este:

EXERCIȚII

I. Se dă următorul argument în limbaj natural:

„Întrucât câinele mi-a mâncat tema şi nu am fost dispus să o refac, m-am dus la şcoală cu tema nefăcută, şi,
deoarece profesorul ne-a verificat temele, mi-a dat nota 3; aşadar părinţii mă vor certa.”
Realizaţi analiza logică a argumentului dat, astfel:
- Identificaţi si marcaţi indicatorii logici care apar în argument (indiferent de tipul acestora)
- Marcaţi si numerotaţi fiecare propoziţie care intră în componenţa argumentului (indiferent de rolul pe care
îl are)
- Stabiliţi concluzia (finală) argumentului
- Determinaţi structura logică a argumentului (diagrama corespunzătoare structurii argumentative)

II. Construiţi un argument în limbaj natural, care să conțină 2 premise, o concluzie intermediară şi o
concluzie finală, prin care să justificaţi o propoziţie formulată de voi.

III. Se dau următoarele concluzii intermediare ale unui argument:

- Este o carte bine scrisă
- I s-a făcut suficientă publicitate.
Se cere:
A. Formulaţi o concluzie finală a argumentului, pe baza concluziilor intermediare
B. Pentru fiecare concluzie intermediară, formulaţi câte două propoziţii care să o justifice.
C. Redactaţi argumentul complet.
D. Determinaţi structura logică a argumentului construit la punctul C.

II. ARGUMENTE ELIPTICE

In construcțiile argumentative uzuale, se poate întâmpla ca unele propoziții (premise sau chiar
concluzia) să lipsească, fiind subînțelese. Un astfel de argument se numește argument eliptic.
Un exemplu:
Acest medicament este un antiacid, deci reduce aciditatea gastrică.
Din acest argument lipsește premisa: Antiacizii reduc aciditatea gastrică.
Practica omiterii unor propoziții din structura argumentării ne ajută să ne exprimăm mai repede ideile
și să evităm formulările greoaie, plictisitoare și obositoare.
Utilizarea argumentelor eliptice este folosită frecvent în sloganurile publicitare, cu scopul de a
convinge mai repede auditoriul de adevărul afirmațiilor publicitare (se consideră, de pildă, că, dacă lăsăm
auditoriul să tragă singur concluzia, aceasta va fi mai evidentă, mai ”izbitoare”)
Ex: L”oreal, Vodka Stalinskaia etc

Pentru evaluarea corectitudinii unei structuri argumentative e nevoie însă de explicitarea tuturor
propozițiilor componente.

EXERCIȚII
1. Identificați propozițiile omise din următoarele argumentări, menționând dacă este vorba despre
premise sau concluzie:
a. Rata inflației crește, deci puterea de cumpărare scade
b. Nu toate metalele sunt solide, căci mercurul este lichid
c. Ce te aștepți de la el? Marius este contabil și toți contabilii au obiceiul de a fi foarte atenți la cifre
d. Balenele sunt mamifere. Prin urmare balenele nu sunt pești.