UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

MASTERAT ,, ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN COMERȚ,
TURISM ȘI SERVICII,,

LUCRARE DE CURS
COMERŢ INTERNAŢIONAL ŞI POLITICI
COMERCIALE

Conducător științific:
Conf. univ. dr. CONSTANDACHE MIHAELA

Masterand:

Urs Vladimir Cristian

Constanța
2014
 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
MASTERAT ,, ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN COMERȚ,
TURISM ȘI SERVICII,,

LUCRARE DE CURS

LOCUL ȘI ROLUL SPANIEI ÎN RELAȚIILE

COMERCIALE INTERNAȚIONALE
CONTEMPORANE

Conducător științific:
Conf. univ. dr.CONSTANDACHE MIHAELA

Masterand:
Urs Vladimir Crisitan

Constanța
2014
CUPRINS

2
 CAP.1.Principalele coordonate ale Spaniei în perioada
1990-2010
1.1.Dinamica fluxurilor de import și export ale Spaniei în …………………………………4
perioada 1990-2010

1.2.Factorii de influență asupra evoluției relațiilor …………………………………7

comerciale externe ale Spaniei în peroada 2003-2011

1.3.Evoluția exporturilor pe zone UE ………………………………..10

1.4.Investiții spaniole ………………………………..11

1.5.Principalii parteneri comerciali ai Spaniei …………………………..……15

1.6.Analiza structurii exporturilor și importurilor ………………………………..20

Spaniei

1.7.Participarea Spaniei la grupări de integrare ………………………………..25

economică regional și efectele acesteia asupra comerțului
ei exterior

LOCUL ȘI ROLUL SPANIEI ÎN RELAȚIILE COMERCIALE INTERNAȚIONALE

CONTEMPORANE

3
 CAP.1PRINCIPALELE COORDONATE ALE SPANIEI ÎN PERIOADA 1990-2010
1.1Dinamica fluxurilor de import şi export ale Spaniei îm perioada 1990-2010
După aderarea la UE, în 1986, Spania a devenit unul dintre importanţii
investitori mondiali. În ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri, Spania este pe locul 17 la export şi
pe locul 12 la import, la nivel mondial; la servicii: pe locul 7 la export şi pe locul 9 la import.
Ponderea principală a fluxului comercial extern o ocupă statele din America Latină şi statele
membre UE, cei mai importanţi parteneri fiind Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi
Portugalia. Alţi partneri importanţi sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia şi Elveţia. Pentru
contracararea efectelor crizei economico-financiare, guvernul spaniol a adoptat măsuri de
reformă pe plan economic, vizând stabilitatea bugetară şi corectarea deficitului public.
Economia capitalistă mixtă a Spaniei este a douăsprezecea cea mai mare din
lume şi venitul pe cap de locuitor se situează în zona celor ale Germaniei şi Franţei. Cu toate
acestea, după aproape 15 ani de creştere a PIB-ului peste media europeană, economia Spaniei a
început să scadă la sfârşitul anului 2007 şi a intrat într-o recesiune în al doilea trimestru al anului
2008. PIB-ul , în scădere cu 3,7% în 2009, încheie o tendinţă de creştere de 16 ani şi după încă o
contractare de 0,2% în 2010, face ca Spania să fie ultima mare economie mondială care iese din
recesiunea globală. Scăderea economică a Spaniei a reflectat un declin semnificativ în construcţii
pe fondul unui surplus de locuinţe şi a cheltuielilor de consum în scădere, în timp ce exporturile
au început realmente să crească. Eforturile Guvernului de a ridica economia prin încurajarea
cheltuielilor, extinderea protecţiei acordate şomerilor şi garantarea împrumuturilor nu au prevenit
o creştere accentuată a ratei somajului, care a crescut de la un 8% în 2007 la un 20% în 2010.
Deficitul bugetar a ajuns de la 3,8% din PIB în 2008 la aproape 9,7% din PIB în 2010, mai mult
de trei ori faţă de limita zonei euro. Deficitul bugetar de proporţii şi perspectivele pesimiste de
creştere economică au făcut Spania vulnerabilă la o infecţie financiară din partea altor membri
extrem de îndatoraţi ai zonei euro, în ciuda eforturilor Guvernului de a reduce cheltuielile, de a
privatiza industriile şi de a stimula competitivitatea prin intermediul reformelor pieţei forţei de
muncă. Expunerea băncilor spaniole la prăbuşirea construcţiei interne şi a pieţei imobiliare de
asemenea prezintă un continuu risc pentru acest sector. Guvernul a supervizat o restructurare a
sectorului caselor de economii în 2010 şi a furnizat 15 miliarde de dolari în capital spre diverse
instituţii. Investitorii rămân îngrijoraţi că Madridul va trebui să salveze alte bănci cu probleme.

4
Cu toate acestea, Banca Spaniei caută să stimuleze încrederea în sectorul financiar prin presiuni
asupra băncilor pentru a le face să recunoască pierderile.
După semnarea Tratatului de Aderare la 12 iunie 1985, Spania păşea, la 1 ianuarie 1986,
în marea familie a Uniunii Europene.
La punctul de plecare, în calitate de stat membru, nivelul şi structura economică era
următoarea:
• Spania, realizase, în anul 1985, o creştere economică de 2,6% şi avea un PIB/locuitor,
la puterea de cumpărare standard (PCS), care se situa la 72,3% din media Uniunii Europene cu
15 ţări.
Pe sectoare de activitate, structura produsului intern brut era următoarea: valoarea
adăugată din sectorul serviciilor furniza 54%, urmată de industrie cu 28,7%, construcţii cu 6,4%
şi agricultură cu 5,9%.
În ceea ce priveşte cererea, consumul privat reprezenta 64,1%, iar cel guvernamental
14,7%. Rata de investiţie era de 19,2%, în timp ce contribuţia exportului net era pozitiva,
reprezentând 1,9% din PIB.
Evoluţia Spaniei, în primii 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană arată o accelerare a
ritmului creşterii economice şi o îmbunătăţire sensibilă a convergenţei reale.

Tabel nr.1 Ritm mediu anual în perioada 1986-1990

Ritm mediu anual în perioada 1986-1990 SPANIA
Produs intern brut 4,5
Consum privat 4,6
Consum guvernamental 6,4
Formarea brută de capital fix 10,9
Export de bunuri şi servicii 3,1
Import de bunuri şi servicii 17,0
PIB/loc.la PCS(UE 15) în anul 1990 77,0

5
 Ritm mediu anual în perioada 1986-1990
18
17
16
14
12
10.9
10
8
6 6.4
4 4.5 4.6 1986-1990
3.1
2
0

t
iva
t
bru

tal

cii

cii
x
or

l fi
en

rvi

rvi
n

um

ita
am
ter

i se

i se
cap
ns
s in

rn

ri s

ri s
Co

ve

de
du

nu

nu
gu
Pro

uta

bu

bu
m

br
su

de

de
n

are

rt

rt
Co

po

po
rm

Im
Ex
Fo

Grafic nr.1 Ritm mediu annual în perioada 1986-1990

Astfel, în perioada 1986-1990, ritmul mediu anual de creştere, în Spania, a fost 4,5%, net
superior perioadei 1974-1985 când economia a înregistrat un spor anual de numai 1,8%.
Creşterea a fost susţinută, în principal, de cererea internă, în cadrul acesteia detaşându-se net
investiţiile cu un ritm mediu anual de 10,9%, iar în cadrul acestora atât echipamentele, cât şi
construcţiile au crescut anual, în medie, cu 11%. De remarcat saltul spectaculos al importurilor
de bunuri şi servicii în perioada menţionată, cu creşteri medii anuale de 17%, depăşind net pe cel
al exporturilor care a fost de numai 3,1%.
Această evoluţie s-a concretizat, în anul 1990 într-o creştere a produsului intern brut pe
locuitor la PCS faţă de UE 15. In Spania acesta a crescut de la 72,3% în anul 1985 la 77% în anul
1990.
După 1990 perioada de creştere accelerată a alternat cu cea de creştere moderată. Astfel,
în intervalul 1991-1995, ritmul mediu anual al creşterii economice a fost 1,5% în Spania, această
perioadă fiind urmată de una cu creştere accelerată; în anii 1996-2000 creşterea economică a avut
un spor mediu anual de 4,1%. După anul 2000, se constată o încetinire a ritmului creşterii
economice cu reducere(-1,1%) a produsului intern brut în anul 2003.

6
1.2. Factorii de influenţă asupra evoluţiei relaţiilor comerciale externe ale Spaniei în
perioada 2003-2011

Tabel nr.2 Rata de creştere PIB 2003-2011

Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
PIB 3,1 3,3 3,6 4,1 3,5 0,9 -3,7 -0,1 0,7

Rata de creştere a PIB %faţă de anul precedent

5

4 4.1
3.6 3.5
3.1 3.3
3

1 0.9 0.70000000000000
1
0 -0.1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
-1

-2

-3
-3.7
-4

-5

Grafic nr.2 Rata de creştere a PIB% faţă de anul precedent

Evoluţia creşterii economice s-a reflectat şi în evoluţia produsului intern brut pe locuitor
la PCS - indicator cu ajutorul căruia se evaluează convergenţa reală. După 20 de ani de la
integrarea în Uniunea Europeană s-a înregistrat creşteri ale produsului intern brut pe locuitor, dar
ritmul mediu a fost inegal, cu un oarecare avantaj pentru Spania.
Ca urmare, deşi convergenţa reală a ţării s-a îmbunătăţit, ecartul de dezvoltare s-a mărit.
In anul 2005, produsul intern brut pe locuitor la PCS se situa în cazul Spaniei la 91%, faţă de
media UE15 (s-a menţinut acelaşi termen de referinţă pentru comparabilitate cu momentul
aderării).Practic, faţă de momentul aderării, când diferenţa era de circa 15 puncte procentuale, în
anul 2005 ecartul a ajuns la 25 de puncte procentuale. In primii ani după integrare, în Spania
recuperarea decalajului de 10 procente s-a realizat în mai mult de 10 ani (de la 72,5% în 1985 la
83,8% în 1999).
Faţă de media Uniunii Europene cu 25 de state, în anul 2005, Spania se situa la 98,7%.
De remarcat în Spania contribuţia foarte mare a construcţiilor (11,6%), aproape dublă faţă
de media UE 25 (6%).

7
 În perioada 1996-2005, Spania ,şi-a sporit contribuţia la formarea PIB-ului european,
ponderea Spaniei crescând de la 6,9% în 1996 la 8,4% în 2005, iar Portugalia de la 1,2% în 1996
la 1,4% în 2005.
De remarcat este rata de investiţie foarte înaltă înregistrată de economia spaniolă în anul
2005 (aproximativ 30%), fiind a doua după cea a Letoniei. In ceea ce priveşte cheltuielile de
capital din buget, ca pondere în produsul intern brut, Spania înregistrează o rată mai înaltă (3,6%
în anul 2005) decât Portugalia (2,8% în 2005).
1)Indicatorii economiei spaniole
(în procente)
Tabel nr.3 Indicatorii economiei Spaniei în perioada 2008-2010

Indicatorul 2008 2009 2010

PIB-ul si componentele acestuia

PIB 0,9 -3,7 -0,1
Cerere interna -0,5 -6,4 -1,0
Sold extern 1,5 2,8 0,9
Consum casnic -0,6 -4,3 1,3
Exporturi de bunuri si servicii -1,1 -11,6 10,3
Importuri de bunuri si servicii -5,3 -17,8 5,4
Formare bruta de capital fix(total) -4,8 -16 -7,6
Formare bruta de capital fix(constructii) -5,9 -11,9 -11,1
Formare bruta de capital fix(utilaje si -3,2 -24,8 1,8
echipamente)
Alti indicatori de activitate
Indicator sintetic de activitate -0,7 -2,7 0,8
Vanzari interne -6,8 -12,7 -0,3
Indicele productiei industriale -7,1 16,2 0,8
Consumul de energie electrica 0,5 -4,3 3,1
Consumul de ciment -23,8 -32,3 -14,9
Gradul de ocupare a hotelurilor de catre -0,1 -10,6 11,7
turisti straini
Inmatriculari vehicule transport marfa -43,6 -40 6,4
Indicator de incredere a consumatorului -33,7 -28,2 -20,9
Sectorul extern
Export de marfuri 3,7 -9,4 15,6
Import de marfuri 0,6 -18,6 9,2
Deficit commercial.Valoare -4,9 -50,9 4,2
Sectorul public
Contribuitia interna in % din PIB -2,81 -9,41 -4,77

8
 Contribuţii la creşterea PIB pe categorii de utilizări
15 Grafic nr.3
10
Contribuţii
5 2.8

la cerere interna creşterea

0 sold extern
consum casnic
PIB -5 importuri de bunuri si servicii pe
-4.3
-6.4 exporturi de bunuri si servicii
-10 categorii
-11.6
-15
de utilizări
-20 -17.8
2)Contribuții la perioada 2008-2010
creșterea
PIB pe categorii de resurse (în
procente)
Tabel nr.4 Contribuţii la creşterea PIB pe categorii de resurse în procente

ANI 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Pib 3,6 4,1 3,5 0,9 -3,7 -0,1

Agricultura 3,2 2,79 2,87 2,65 2,66 2,72

Industrie 3,00 3,28 3,77 4,14 3,55 3,28

Servicii 67,06 67,35 67,97 68,94 71,03 71,12

Impozite nete 1,20 1,36 1,46 1,32 1,03 1,19

Construcții 16,26 15,84 15,49 14,93 14,46 12,66

Contribuţii la creşterea PIB pe categorii de resurse

80

70

60
Pib
50 Agricultura
Industrie
40 Servicii
Impozite nete
30 Construcţii
20

10

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
-10

9
 Grafic nr.4 Contribuţii la creşterea PIB pe categorii de resurse în procente în
perioada 2005-2010

1.3 Evoluția exporturilor pe zone UE

Tabel nr. 5 Evoluţia exporturilor pe zone UE

ZONE 2010 2011 2012

Valoare Valoare Valoare

EUROPA 137.361.095,3 155.726.416,8 12.047.327,7

UNIUNEA 124.559.984,3 139.422.723,1 10.746.906,4

EUROPEANA

ZONA EURO 103.579.914,6 113.132.505,2 8.758.965,3

SPANIA 0.0 0.0 0,0

ROMANIA 875.495,3 1.276.262,1 79.689,9

Evoluţia exporturilor pe zone UE

2010
2011
2012

Europa UE Zona Euro Romania

Grafic nr. 5 Evoluţia exporturilor pe zone UE

10
 1.4 Investiții spaniole
Spania a fost unul dintre cele mai mari beneficiari de ISD în ultimii ani. Conform
International World Report 2009, ce-a de-a patra destinaţie a fluxurilor ISD între ţările dezvoltate
în 2008, a fost Spania ce a atins un nou record în valoare de 66,000 milioane de dolari.
Ca dovadă a gradului de dezvoltare al economiei spaniole, fluxurile de investiţii spaniole
în exterior depăşesc, încă din 1997, fluxurile de investiţii străine în Spania.
Investiţiile Spaniei în exterior ating valoarea de 5.731,5 milioane euro în al doilea
trimestru al anului 2010, faţă de 2.989,9 milioane din aceeaşi perioadă a anului 2009.
Fluxul anual de investiţii directe spaniole s-a diminuat cu 98,9% comparativ cu cel din
2008(de la 95,09 milioane euro la 1,04 milioane euro). Scăderea s-a datorat în principal evoluţiei
negative din sectorul construcţiilor, în care a avut loc o dezinvestire netă de 23,7 milioane euro,
comparativ cu investiţiile nete din anul 2008, in valoare de 83,8 milioane de euro.
Principala destinaţie a investiţiilor o constituie SUA(1.166,8 milioane euro), urmat de
Irlanda(920,9 milioane), Marea Britanie(675,2 milioane) şi Italia(519,1 milioane).
De asemenea, investiţiile spaniole în UE-27 au atins 2.803,3 milioane, iar în America
Latină,968 milioane. Pe de altă parte, investitiile externe în Spania, in cel de-al doilea trimestru
al anului, ajung la 4.777,1 milioane de euro, fată de 3.508,1 milioane din cadrul aceleiaşi
perioade a anului anterior.
Regiunile care prezintă un interes crescând pentru investitorii spanioli sunt Europa
Centrală şi de Est, ţările din nordul Africii – Maroc, Algeria, Tunisia, precum şi ţările din
Extremul Orient, în special China.
Dintre ţările central europene, primul loc în investiţiile spaniole îl ocupă ţările Grupului
de la Vişegrad, însă, în ultimul timp, se exprimă din ce în mai des ideea că aceste ţări au fost deja
saturate(este cazul investiţiilor germane în Polonia), capitalul spaniol căutând noi teritorii. În
această situaţie, România a devenit un nou pol de atracţie pentru investitorii spanioli, firmele
spaniole căutand să profite de fondurile sporite de preaderare de care va beneficia România în
următorii ani.

11
 Principalele domenii în care partea spaniolă iși manifestă interesul de a face investiții mai
substanțiale sunt infrastructurile, sectorul energetic, agricultura și sectorul imobiliar.

a)Investiții spaniole în exterior 2001-2011

= miliarde euro =
Tabel nr.6 Investiţii spaniole în exterior în perioada 2001-2011
ANI INVESTIŢII BRUTE INVESTIŢII NETE
2001 60.479 48.701
2002 47.860 43.041
2003 46.986 31.402
2004 31.758 25.797
2005 49.294 43.355
2006 34.495 26.726
2007 66.004 55.517
2008 111.187 92.285
2009 45.627 35.641
2010 19.351 1.433
2011 37.801 24.587

12
 Evoluţia investiţiilor brute
120,000

100,000

80,000

60,000

40,000

20,000

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Grafic nr.6 Evoluţia investiţiilor brute între anii 2001-2011

b) Investiții străine în Spaia 2001-2011

= miliarde euro =
Tabel nr.7 Investiţii străine în Spania
ANI INVESTIŢII BRUTE INVESTIŢII NETE
2001 38.399 29.465
2002 35.170 28.206
2003 32.928 28.840
2004 18.416 14.895
2005 18.911 9.125
2006 17.615 10.828
2007 13.954 3.776
2008 37.236 26.803
2009 38.729 34.926
2010 15.263 12.230
2011 11.042 8.139

13
 Evoluţia investiţiilor străine
45,000
40,000
35,000
30,000
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Grafic nr.7 Evoluţia investiţiilor străine în perioada 2001-2011

c) Sinteza legii investitţiilor străine în Spania (Decretul Regal nr.664/1999)

În aplicarea prevederilor Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht),
Decretul Regal nr.664/23 aprilie 1999 privind investitiile straine urmareste doua scopuri
fundamentale :
- asigurarea cunoașterii administrative, statistice și economice a operațiunilor de investiţii
străine ;
- admiterea adoptării de măsuri justificate de motive de ordin public și securitate publică.
Cunoașterea investițiilor străine se face cu caracter general, printr-un mecanism de
declarare "ex-post" a operațiunilor. Pentru anumite investiții, legate de teritorii sau țări
considerate paradisuri fiscale, se solicită, în plus și cu caracter special, o declarație anterioară
realizării investiției.
Pe de altă parte, adoptarea de măsuri din motive de ordine și securitate publică vizează
posibilitatea suspendării regimului de liberalizare, stabilind controlul anticipat al investițiilor.
În capitolul I al Decretului Regal nr.664/1999 se precizează regimul investițiilor străine
în Spania, sub aspect subiectiv și obiectiv, precum sistemul de declarare general "ex-post",
eliminandu-se procedeele în vigoare până atunci de verificare și autorizare prealabilă.
De asemenea, dispar categoriile tradiționale în care erau clasificate investițiile, iar
operațiunile se consideră investiții străine ca efect al declarării lor în Registrul de Investiții.

14
 În capitolul III se includ "Dispozțiii comune" în materie de supervizare administrativă,
redefinire a funcțiilor Comisiei de Investiții Străine și reguli privind declarația de schimb de
domiciliu sau rezidență.
A doua opțiune normativă mai importantă se referă la posibilitatea suspendării regimului
de liberalizare, prevăzându-se în acest caz special un control anterior al investiției, adică
necesitatea obținerii autorizației Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Economiei și
Finanțelor și a Departamentului afectat. Legea prevede un control atât economic, cât și sectorial
al investițiilor.
În sfârșit, la articolul 11 se stipulează posibilitatea suspendării regimului general de
investiții străine în activitățile legate în mod direct de apărarea națională, caracteristicile speciale
ale sectorului respectiv făcând necesară procedarea de această maniera. Ca atare și ca unică
excepție, investițiile străine în Spania în întreprinderi destinate activităților legate de apărarea
națională trebuie să obțină autorizația prealabilă a Consiliului de Miniștri.
Pentru achiziționarea de terenuri agricole de către societăți care au acționari/asociați
cetățeni străini sau de către cetățeni străini persoane fizice nu există nici o restricție, cu
mențiunea că, la înregistrarea vânzării/cumpărării, cumpărătorii (societăți sau cetățeni străini)
trebuie să facă dovada provenienței legale a fondurilor.

1.5.Principalii parteneri comerciali ai Spaniei

În ceea ce priveşte relaţiile economice externe, ponderea principală o ocupă ţările din
Uniunea Europeană, cei mai importanţi parteneri fiind Franţa, Germania, Italia, Marea
Britanie şi Portugalia.
AIţi parteneri comerciali importanți sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elveţia.
Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, primul partener este Polonia, urmată de R.
Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria.
Principalele produse de export sunt : vehicule şi componente, produse chimice, fructe şi
legume proaspete.
La import predomină : vehicule şi componente, combustibili şi lubrefianţi, produse
chimice, electronică şi informatică, produse siderurgice.
Soldul cronic deficitar al balanţei comerciale este compensat prin încasările din servicii,
în special din turism.

15
a) Evolutia comerțului exterior al Spaniei în perioada 2000-2011
(date statistice spaniole în miliarde de euro)
Tabel nr.8 Evoluţia comerţului exterior în perioada 2000-2011
Anul Exporturi Importuri Total Sold
2000 124.177 169.468 293.645 -45.292
2001 129.771 173.210 302.981 -43.439
2002 133.268 175.268 308.536 -42.000
2003 138.119 185.114 323.233 -46.995
2004 146.925 208.411 355.336 -61.486
2005 155.005 232.954 387.959 -77.950
2006 170.439 262.687 433.126 -92.249
2007 185.023 285.038 470.061 -100.015
2008 189.228 283.388 472.616 -94.160
2009 158.254 208.437 366.691 -50.183
2010 186.780 240.055 426.835 -53.275
2011 214.485 260.823 475.308 -46.337

2000 2001
293645 mld.euro 302981 mld.euro

Exporturi Exporturi
42% 43%
Importuri Importuri

58% 57%

16
 2002 2003
308536 mld.euro 323233 mld.euro

Exporturi Exporturi
43% Importuri Importuri
45%

55%
57%

2004 2005
355336 mld.euro 387959 mld.euro

Exporturi Exporturi
45% Importuri 45% Importuri

55% 55%

2006 2007
433126 mld.euro 470061 mld.euro

Exporturi Exporturi
45% Importuri 45% Importuri

55% 55%

17
 2008 2009
472616 mld.euro 366691 mld.euro

Exporturi Exporturi
45% Importuri 45% Importuri

55% 55%

Fig. 1. Exporturile și importurile Spaniei în comerțul internațional în perioada 2001-2009

Deficitul balanţei comerciale spaniole a înregistrat în anul 2012, suma de - 46.337

milioane euro.
Acesta se datorează corectării soldului negativ al balanţei comerciale şi, într-o măsură
mai mică,reducerii deficitului balanţei de venituri şi transferuri curente.

Evoluţia comerţului exterior

350,000

300,000

250,000

200,000
Exporturi
150,000 Importuri
100,000 Sold

50,000

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-50,000

-100,000

-150,000

Grafic nr.8 Evoluţia comerţului exterior al Spaniei între anii 2000-2012

b)Structura pe grupe de produse al comerţului exterior al Spaniei în anul 2010
=în miliarde de euro=
Tabel nr.9 Structura pe grupe de produse al comerţului exterior al Spaniei în anul 2010
Sold Exporturi Importuri

18
 TOTAL -52.286,6 185.799,0 238.081,6
Bunuri de consum 5.465,3 64.774,2 59.308,9

●Alimente,bauturi,tutun 8.205,4 23.844,1 15.638,7

●Autoturisme 10.864,9 19.623,9 8.759,0
●Produse energetice de 1.766,3 1.768,8 2,5
consum
●Alte bunuri de consum -15.371,2 19.537,5 34.908,7
Bunuri intermediare -55.158,3 105.310,9 160.469,2
●Produse agricole -4.100,0 1.099,2 5.199,2
●Produse energetic -37.200,4 7.214,0 44.414,4
●Produse industriale -13.858,0 96.997,6 110.855,6
Bunuri de capital -2.589,6 15.713,9 18.303,5
●Utilaje si echipamente -4.456,1 8.734,9 13.191,0
●Materiale de transport 4.075,3 5.943,1 1.867,8
●Alte bunuri de capital -2.208,7 1.035,9 3.244,6

Sursa: INE Spania, Departamentul Vamal. Agentia Tributara

4% 9%

Bunuri consum
Bunuri intermediare
Bunuri de capital

87%

Fig. nr.2 Structura pe grupe de produse al comerţului exterior al Spaniei în anul 2010 în
procente

19
 Export,import şi sold al operaţiunilor comerciale pe anul
2010
100%
90%
80%
70%
60%
50% 185,799.00 238,081.60 -52,286.60
40%
30%
20%
10%
0%
Exporturi Importuri Sold

2010

Grafic nr.9 Reprezentare grafică a exportului,importului şi soldul operaţiunilor comerciale

în 2010

1.6.Analiza structurii exporturilor şi importurilor Spaniei

Spania, singurul stat UE care şi-a conservat cota de exporturi

1,7% din exporturile mondiale sunt realizate de Spania, care ocupă locul 18 în
clasamentul celor mai mari exportatori din lume. Spre deosebire de alte ţări europene cu o
puternică tradiţie în exporturi, Spaniei nu i-a scăzut cota de exporturi.
Creşterea economică puternică din ţările emergente şi "prăbuşirea" celor dezvoltate au
provocat o revoluţie în clasamentul celor mai mari exportatori din lume. China, Japonia şi
Coreea de Sud au intrat în primele 10 şi alte opt (Rusia, Singapore, Arabia Saudită, Mexic,
Taiwan, India, Thailanda şi Malayesia) s-au situat între locurile 10 şi 20. Aceste unsprezece
naţiuni şi-au mărit cota de exporturi în dauna tradiţionalelor puteri exportatoare, atât din America
(S.U.A.), cât şi din UE (Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Marea Britanie şi Spania). Un bun
exemplu este cazul Spaniei, a cărei cotă de exporturi a scăzut progresiv în ultimii cinci ani,
ajungând la un minim de 1,67% la finalul anului 2010, scrieCinco Dias.

20
 Spania şi-a păstrat cota de exporturi de anul trecut: 1,7%
Această tendinţă, totuşi, s-a văzut corectată în primul trimestru al acestui an, conform
ultimelor date ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). În această perioadă, exporturile
spaniole au crescut cu 22,4%, o zecime peste media mondială (22,3%), ceea ce a permis
păstrarea aceleiaşi cote exportatoare de acum un an (1,70%).
72,041 miliarde de dolari a fost suma totală a exporturilor spaniole în primul trimestru
din 2011. Acestea reprezintă 1,7% din totalul mondial, Spania fiind singura naţiune din UE care
nu şi-a văzut redusă cota de exporturi în această perioadă.
Asta spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în alte state UE, precum Germania, Franţa,
Belgia sau Italia, care au pierdut "greutate". În toate acestea, vânzările externe au crescut cu
procente din două cifre, dar de fiecare dată sub media mondială.
Avantajată de faptul că peste 50% din exporturi sunt făcute în euro
Spania a beneficiat, totodată, de faptul că 54% din exporturile sale se adresează Zonei
Euro, ceea ce face ca aceste exporturi să genereze sume în euro.
Faptul că OMC contabilizează statisticile în dolari (foarte slăbit, faţă de moneda unică
europeană) a fost, din nou, în avantajul Spaniei. Aceste două efecte au produs şi în alte ţări din
Zona Euro, dar în măsură mai mică (dat fiind că exporturile acestora se adresează mai mult
pieţelor din afara Euro), acelaşi efect.
Astfel, economia spaniolă s-a situat pe locul 18 în clasamentul mondial al exporturilor, cu
două locuri mai jos decât acum un an, depăşită fiind de India şi Arabia Saudită. China, Coreea,
Rusia, Singapore, Arabia Saudită, Taiwan, India şi Thailanda au urcat locuri în clasament.
Importurile au crescut
În clasamentul mondial al importurilor, Spania se situează pe locul 13 al clasamentului,
cu o cotă de 2,06%, ceea ce presupune o reducere de 4% faţă ce aceeaşi perioadă din 2010.
Importurile spaniole, potrivit OMC, au crescut cu 16%, ceea ce este greu compatibil cu o
economie al cărei PIB abia creşte cu câteva zecimi şi cu o cerere internă practic paralizată.
Responsabil pentru această creştere este petrolul, al cărui preţ a experimentat o creştere puternică
de la începutul anului, ca o consecinţă a revoluţiilor din ţările din nordul Africii şi Orientul
Mijlociu. În primele cinci luni din an, barilul de ţiţei Brent, de referinţă în Europa, s-a scumpit cu
22%.

21
 Dependenţa energetică ridicată faţă de petrol (70% din importurile Spaniei sunt
reprezentate de produse petroliere) a dus la cheltuirea unor sume mai mari pentru cumpărăturile
"de afară", ceea ce face ca deficitul comercial (diferenţa negativă dintre exporturi şi importuri) să
crească puternic. În primele trei luni din 2011, a crescut la 12,77 miliarde de euro, ceea ce
reprezintă o creştere de 3,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Total exporturi( mld. de euro)

242.459.884,442

16%
Franta
Germania
Portugalia
11% Italia
47% Regatul Unit
Alte tari

10%

9%
7%

Fig.nr.3 Parteneri comerciali ai Spaniei în exporturi

Total importuri( mld. de euro)

274.428.380,421

13%

Franta
Germania
14% China
Italia
51% Tarile de Jos
Alte tari
9%

8%
5%

Fig.nr.4 Parteneri comerciali ai Spaniei în importuri

22
STRUCTURA SCHIMBURILOR COMERCIALE LA NIVELUL ANULUI
2012
Tabel nr.11 Structura schimburilor comerciale la nivelul anului 2012
Categorie de marfă Mld.Euro Pondere Mld.Euro Ponder
e

Export % Import %
TOTAL 1094.79 100% 1247.22 100%
Din care:
1.Animale vii şi produse ale 18.76 1.7% 37.77 3%
regnului animal
2.Produse ale regnului vegetal 138.10 12.6% 17.62 1.4%
3.Grasimi şi uleiuri animale şi 20.97 1.9% 1.69 0.1%
vegetale
4.Produse alimentare,băuturi,tutun 27.25 2.5% 50.00 4.0%
5.Produse minerale 14.02 1.3% 10.72 0.9%
6.Produse ale industriei chimice şi 54.13 4.9% 85.54 6.9%
conexe
7.Mase plastice,cauciuc,art. conexe 99.84 9.1% 58.20 4.7%
8.Piei crude/tăbăcite,blanuri şi art 11,84 1.1% 18.50 1.5%
din acestea
9.Lemn,cărbune 18.58 1.7% 5.03 0.4%
lemn,pluta,împletituri
10.Pasta lemn,hârtie,carton şi 0.96 0.1% 17.67 1.4%
art.conexe
11.Materii textile şi art. din acestea 83.65 7.6% 116.23 9.3%
12.Încaltaminte,pălării,umbrele,bas 17.47 1.6% 16.08 1.3%
toane
13Articolepiatră,ipsos,ciment,sticla 5.43 0.5% 38.52 3.1%

23
,ceramică
14.Perle,pietre şi metale 0.00 0% 0.00 0%
preţioase,bijuterii
15.Metale comune şi articole 74.45 6.9% 122.65 9.8%
metalice
16.Maşini,aparate,echipamente 176.72 16.1% 461.63 37.0%
electrice
17.Vehicule,aeronave şi 247.30 22.6% 167.15 13.4%
echipamente transport
18.Aparate optice,foto şi de măsură 6.90 0.6% 4.84 0.4%
19.Mărfuri şi produse diverse 73.72 6.7% 16.48 1.3%
20.Alte mărfuri 3.72 0.3% 0.90 0.1%

Total exporturi(mld.euro)
1094.79
0.3
1.7
6.7 Animale vii
Produse regn vegetal
Produse minerale
Mase plastice
12.6 Materii textile
Marfuri si produse diverse
Alte marfuri
7.6

1.3
9.1

Fig.nr.5 Totalul exporturilor la nivelul anului 2012

24
 Total importuri(mld. euro)
1247.22
0.1 0.4

Lemn
3.1 Articole piatra
4.7
Perle
Metale comune
Aparate optice
Incaltaminte
Mase plastice
1.3 Alte marfuri

0.4

9.8

Fig.nr.6 Totalul importurilor la nivelul anului 2012

La 30 iunie 2012, volumul total al schimburilor comerciale ale Spaniei a fost de

1085,61 mil euro, în scădere cu 8,67% faţă de 30 iunie 2011.
Spania are o pondere de 2,21 % din totalul comerţului exterior.
Exportul a fost de 511,19 mil euro şi a înregistrat o scădere de 5,78% faţa de aceeaşi
perioada a anului 2011 având o pondere în totalul exportului de 2,29%;
Importul a fost de 574,42 mil euro înregistrând o scădere de 11,10% faţa de importurile
realizate în aceeaşi perioada a anului 2011, având o pondere în totalul importului de 2,14% .
Soldul balanţei comerciale a fost de 63,22mil. euro, favorabil părţii spaniole.

1.7. Participarea Spaniei la grupări de integrare economică regională şi efectele

acesteia asupra comerţului ei exterior

INDICATORI SPECIFICI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL AL SPANIEI

Indicatori de măsurare a gradului de integrare a Spaniei în comerțul internațional

Gradul de deschidere a economiei este unul din criteriile de optimalitate pe care zona
euro le îndeplineşte. Acesta se defineşte ca parte a activitaţii economice consacrată comerţului
internaţional, deci raportul existent între suma importurilor şi a exporturilor şi produsul intern
brut. Majoritatea ţărilor din zona euro sunt foarte deschise şi se poate observa că cele cu un grad
mai mare de deschidere sunt ţările de dimensiuni mai mici. Acest lucru poate explica faptul că, în
mod tradiţional, ţările mai mici au fost cei mai entuziaşti susţinătorii ai uniunii monetare.

25
 Există opinii conform cărora comerţul a fost influenţat şi de unificarea monetară dintre
statele zonei euro. Analizând ponderea comerţului de bunuri dintre aceste ţări în produsul intern
brut, se observă că aceasta a evoluat de la 26% în anul 1998 la aproximativ 40% în anul 2009.
Într-adevar, a existat o creştere a comerţului, şi chiar dacă nu e atât de spectaculoasă pe cât se
aşteptau unii specialişti, oferă suport pentru asigurarea optimalităţii zonei euro.
Datele prezentate în tabelul de mai jos susţin îndeplinirea condiţiei de deschidere a
economiei, oferind o dovadă clară a realizarii criteriului propus de Mckinnon. Luxemburg este
ţara cu cele mai mari valori ale gradului de deschidere, în toţi anii analizaţi acestea fiind de peste
100%. Situaţia este diferită în Spania unde se înregistrează valori ale indicatorului de sub 25%.
a)Gradul de deschidere a economiei Spaniei
Exporturi
Gd= x 100
PIB

Tabel nr.12 Indicatori de măsurare a gradului de integrare a Spaniei în

comerțul internațional
Anul Exporturi (FOB) PIB Gd
[mld euro] [mld euro] [%]
2004 138.119 495.050,17 27,9
2005 146.925 517.341,54 28,4
2006 155.005 525.440,67 29,5
2007 170.439 562.504,95 30,3
2008 185.023 627.196,61 29,5
2009 189.228 775.524,59 24,4
2010 158.254 645.934,69 24,4
Prelucrare dupa datele obţinute de la Statistical Annex to European Economy

138.119
Gd 2004= x 100=27,9
495.050,17
146.925
Gd 2005= x 100 =28,4
517.341,54
155.005
Gd 2006= x 100 =29,5
525.440,67
170.439
Gd 2007= x 100=30,3
562.504,95
185.023
Gd 2008= x 100=29,5
627.196,61

26
 189.228
Gd 2009= x 100=24,4
775.524,59
158.254
Gd 2010= x 100=24,4
645.934,69

Evoluţia gradului de deschidere în comerţul internaţional

24.4 27.9
24.4

28.4

30.3

29.5
29.5

Fig. nr.7 Evoluţia gradului de deschidere în comerţul internaţional

b.Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra):

Exporturi(FOB)
Ra= x 100
Importuri(CIF)

Tabel nr.13 Indicatori de măsurare a ratei de acoperire a Spaniei în comerțul

internațional
Anul Exporturi (FOB) IMPORTURI Ra
[mld euro] [mld euro] [%]
2004 138.119 185.114 74,61
2005 146.925 208.411 70,49
2006 155.005 232.954 66,53
2007 170.439 262.687 64,88
2008 185.023 285.038 64,91

27
2009 189.228 283.388 66,77
2010 158.254 208.437 75,92
2011 186.780 240.055 77,80

138.119
Ra2004= x 100=74,61
185.114
146.925
Ra2005= x 100 =70,49
208.411
155.005
Ra2006= x 100=66,53
232.954
170.439
Ra2007= x 100=64,88
262.687
185.023
Ra2008= x 100 =64,91
285.038
189.228
Ra2009= x 100 =66,77
283.388
158.254
Ra2010= x 100=75,92
208.437
186.780
Ra2011= x 100 =77,80
240.055

Evoluţia ratei de acoperire a importurilor prin exporturi

77.8 74.61
70.49
75.92

64.91 66.53
66.77 64.88

Fig.nr.8 Evoluţia ratei de acoperire a importurilor prin exporturi

28
 Perspectivele creşterii economice a Spaniei pe termen mediu continuă să fie influenţate în
sens negativ de câţiva factori interni majori: necesitatea diminuării gradului de îndatorare a
sectorului casnic, consolidarea fiscală necesară reducerii deficitului bugetar până la un nivel
sustenabil, restructurarea sectorului bancar şi o rată a şomajului care atinge niveluri record.
La factorii interni se adaugă cei externi, printre care se numără încetinirea creşterii economice
globale şi intensificarea crizei datoriilor publice din Zona euro.
Deficitul bugetar al Spaniei a depăşit în 2011 nivelul de 8% din PIB, comparativ cu ţinta
guvernului anterior de 6% din PIB. Această diferenţă de 2 puncte procentuale reprezintă circa 20
de miliarde de euro. Mai mult decât atât, situaţia actuală a economiei spaniole face dificilă
atingerea unei ţinte de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2012 şi 3% din PIB în 2013. Deficitul
bugetar spaniol (fie la 6% din PIB, sau la 8% din PIB) este al treilea ca mărime la nivelul Zonei
euro, după cel al Irlandei şi al Greciei.

Surse utilizate:

- Guvernul Spaniei

- Ministerul Economiei și Competitivității – Spania

- Ministerul Industriei, Energiei și Turismului – Spania

- Ministerul Agriculturii, Alimentației și Mediului Înconjurator – Spania

- Banca Spaniei

- Institutul Naţional de Statistică Spania

- Eurostat

29
- OECD

30